VIAŢA ECONOMICĂ ÎN EPOCA MODERNĂ

 In secolele XVII-XVIII agricultura (sectorul primar al economie!) era ramura dominantă =i sursa principală de bogăţii în Vechiul Regim. Totu=i, progrese importante înregistrează industriile (sectorul secundar), prin dezvoltarea manufacturilor, =i sfera serviciilor (sectorul ter\iar). înflorirea comer\ului maritim ca urmare a descoperirilor geografice a dat un imbold pentru mărirea volumului de schimburi comerciale =i pentru răspândirea rela\iilor capitaliste. Pentru Europa Occidentală acest proces demarează cu epoca mercantilistă, când activităţile economice încep să fie dirijate de stat. în Anglia a demarat revoluţia industrială, care a însemnat trecerea de la sistemul manual de producţie, bazat pe munca fizică a omului, la sistemul dominat de producţia mecanizată, diviziunea muncii, fluxul liber de capital =i urbanizare. In Principate, după o perioadă lungă de calamităţi naturale =i crize provocate de războaie, au fost înregistrate transformări semnificative în reorganizarea economiei. în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în urma înfrângerilor turcilor în războaiele cu imperiile Habsburgic =i Rus apar multe premise pentru realizarea unui progres mai accentuat spre reorganizarea =i modernizarea economiei. Se observă o cre=tere a productivităţii agricole, sporesc suprafeţele cultivate, se înregistrează progrese în dezvoltarea me=te=ugurilor =i a comerţului. în Basarabia economia rămâne predominant agrară, fapt care a lăsat amprente asupra dezvoltării ţinutului în ansamblu. Ramurile de bază erau agricultura, viticultură, pomicultura =i cre=terea vitelor. Industria, comerţul =i finanţele iau amploare abia la sfâr=itul secolului XIX - începutul secolului XX. REŢINE ♦ E p o ca m o d ern ă , în a n sa m b lu l ei, a f o s t o p e r io a d ă d e p ro g re s econom ic, la ca re au co n trib u it f a c to r i d e n a tu r ă teh n ică , in telectu a .lă , s o c ia lă , p o litic ă ° i d em o g ra fică . ♦ P ro g resu l în econ om ie nu s-a r e a liz a t u n iform în lum e: în u n ele s ta te s e d e s fă şu r a cu p a ş i a c c e le ra ţi (în s p e c ia l în E uropa, SUA ° i Japon ia), în a lte le m a i len t (unele s ta te ° i te rito rii d in A sia , Africa., A m erica L a tin ă , E u ro p a d e Est). ♦ E vo lu ţia eco n o m ică nu a a vu t un c a r a c te r c o n sta n t: p e r io a d e le d e a v â n t econom ic au f o s t în tre ru p te d e c rize d e su p ra p ro d u c ţie ° i d e p re sii. ♦ Concurenţa., g o a n a d u p ă p r o fit, e x p a n siu n ea co lo n ia lă ° i a lţi f a c to r i au s tim u la t in te re su l p e n tru d e sc h id e re a u n or noi p ie ţe , rid ic a re a p r o d u c tiv ită ţii ° i c a lită ţii p ro d u c ţie i. NOŢIUNI-CHEIE M ercantilism , revoluţie ag rară , rev o lu ţie in d u stria lă , p iaţă, m onopol, lib eră co n ­ c u re n ţă , profit, re la ţii m arfăb an i, p ro d u ctiv itate, reform e, criză de su p ra p ro d u c ţie . GÂNDIRE CRITICĂ: ♦ De ce principiul de consum ator, specific aristocraţiei medievale, n u a stim u lat progresul econom ic la fel ca principiul de p ro d u cător, caracteristic m entalităţii burgheze? ♦ De ce oam enii a u nevoie de libertate în acţiuni p en tru a organiza eficient o afacere? ♦ Ce rol are sta tu l şi m em brii societăţii civile în cadrul un ei economii de piaţă? ♦ De ce în sp aţiu l rom ânesc evoluţia econom ică în epoca m o dernă a av u t u n caracter m ai len t în com paraţie cu alte sta te occidentale? 30 / Cap. I. Viaţa economică în epoca modernă EVALUARE P recizează a n ii/p erio ad e le în care a u av u t loc evenim entele s a u procesele u rm ă ­ toare: revoluţia industrială, revoluţia agrară, prim a criză economică d e supraproducţie, m o d ern iza rea econom iei. A ra n je a z ă p e linia tim pului, lu ân d în consideraţie spaţiul n aţional şi universal. ^ II. SPAŢIUL ÎN ISTORIE_________ | Localizează pe h a rta lum ii statele şi regiunile cele m ai dezvoltate, m ediu dezvoltate şi p u ţin dezvoltate din p u n ct de vedere economic în epoca m odernă. În care categorie ai indicat P rincipatele R om âne, R om ânia, B asarab ia, teritoriul din stân g a N istrului? A rgum entează criteriile d u p ă care ai realizat selectarea lor. ^ III. PERSONALITĂŢI ISTORICE___| A nalizează co n trib u ţia în istorie a p ărin telu i econom iei, A d a m S m ith . Realizează o com unicare s c u rtă lu ân d în consideraţie: date biografice, lu crări scrise, idei prom ovate, concluzii despre ap o rtu l personalităţii. ^ IV. RELAŢIA CAUZĂ-EFECT______ | Precizează care a fost im pactul revoluţiilor in d u striale şi agrare a su p ra evoluţiei econom ice a societăţii m oderne. G ăseşte asem ăn ări şi deosebiri p en tru sp aţiu l n aţional în com paraţie cu cel universal. ^ V. STUDIEREA IZVOARELOR Analizează docum entul. „Nimeni nu ilustrează mai bine această colaborare între ştiinţă şi tehnică decât M atthew Boulton (1728-1809). A cest industriaş de origine m odestă (un om nou), spirit practic şi creator, i-ajinan ţat lucrările lui John Watt, era în acelaşi timp un sa va n t pasionat d e chimie. În jurul său îl găsim atât p e John Watt, cât ş i p e matematicianul şi medicul William Small, p e preotul şi medicul Erasmus Darwin, străm oşul marelui Darwin, p e multi alţii. Anglia industrială devine Anglia ştiinţifică... Faptul în sine e semnificativ: avântul industriei este cel care a p u s ştiinţa în acţiune” (Fernand B raudel, „G ram atica civilizaţiilor”). D eterm ină care este rap o rtu l dintre evoluţia econom ică, în special revoluţia in d u strială, şi progresul ştiinţific. Ce rol are m unca, relaţiile şi b u n ele m aniere în su ccesu l econom ic? ^ V I. AUTOEVALUARE____________ | În ce ţa ră ai dori să iniţiezi o afacere dacă ai trăi în epoca m odernă? C are s u n t factorii p ro ­ gresului econom ic p en tru stat, d ar şi p en tru persoanele particulare? Crezi că em igrarea în statele m ai dezvoltate contribuie la so lu ţio n area problem elor econom ice şi sociale ale persoanelor care pleacă peste hotare? ^ V II. AUTODEZVOLTARE_________| Realizează u n p o rto fo liu , ce a r include: ♦ informaţii din su rse suplim entare la fiecare capitol; ♦ date biografice ale unor personalităţi istorice; ♦ imagini, caricaturi ş i poze despre unele evenim ente studiate; ♦ comunicări scurte, eseuri redactate, recenzii ale unor creaţii ale colegilor d e clasă; ♦ întrebări ş i reflecţii privind opinia ta despre anumite evenim ente istorice; ♦ prezentarea portofoliului în fa ţa colegilor, a elevilor din alte clase sau a membrilor comunităţii; ♦ o sinteză despre experienţa acumulată în timpul completării portofoliului şi al prezentării lui.