Generalităţi> C o n t u r u r ile s u p r a fe ţe lo r in t e r io a r e in v iz ib ile a le u n u i o b ie c t s a u a le u n u i a n s a m b lu d e p ie s e p o t f i r e p r e z e n ta te în d e s e n u l t e h n ic p r in l i n i i în t r e r u p t e (fig . 8 .1 ). N u m ă r u l m a re a l a c e s to r lin ii, s u p r a p u n e re a sa u in te r s e c ţia lo r d im in u e a z ă c la rita te a r e p r e z e n tă r ii g ra fic e , a s tfe l f ă c în d d if ic ilă c it ir e a d e s e n u lu i. P e n t r u e v ita re a u n o r a s e m e n e a s itu a ţii, p e p la n e le d e p r o ie c ţ ii se r e p r e z in t ă o b ie c te le s e c ţio n a te im a g in a r c u u n u l sa u c îte v a p la n e (fig. 8 .2 ,8 .5 ) , n u m ite p la n e secante. Î n u r m a s e c ţ io n ă r ii o b ie c t u lu i c u u n p la n sa u c u c îte v a p la n e se c a n te , lin iile c o n t u r u r ilo r lu i in te r io a r e , re p re z e n ta te p e v e d e re c u lin ie în tre ru p tă , d e v in v iz ib ile ş i se tra s e a ză p e re p re z e n ta re a s e c ţ iu n ii c u lin ie c o n t in u ă p r in c ip a lă g ro a s ă . P e p la n e le d e p r o ie c ţie , p a rte a m a t e r ia lu lu i p r in c a re a tr e c u t p la n u l s e c a n t se h a ş u re a z ă (fig. 8 .2 ). S u p ra fe ţe le m e ta lic e s e c ţio n a te se h a ş u re a z ă c u l i n i i p a ra le le , e c h id is ta n te ş i în c lin a t e s u b 4 5 ° la d re a p ta sa u la s tîn g a fa ţă d e o lin ie d e c o n t u r sa u fa ţă d e a x a r e p r e z e n tă r ii, în s ă în a c e e a ş i d ir e c ţ ie p e to a te s e c ţ iu n ile a c e le ia ş i p ie se . H a ş u r ile se tra s e a z ă c u l i n i i c o n tin u e s u b ţ ir i. D is t a n ţ a d in t r e h a ş u r i tr e b u ie să fie d e 1 -6 m m , în f u n c ţ ie d e m ă r im e a s u p ra fe ţe i h a ş u ra te (ta b e lu l 8 .1 ). P la n u l s e c a n t tre b u ie să tre a c ă p r in g o lu r ile ş i d e t a liile o b ie c t u lu i, p a r a le l c u u n u l d in p la n e le lu i p r in c ip a le sa u în a lte p o z iţ ii, c u c o n d iţ ia ca e l să fie p e r p e n d ic u la r p e c e l p u ţ in u n u l d in p la n e le d e p ro ie c ţie . L in ia d e in te rs e c ţie a p la n u lu i s e c a n t c u p la n u l d e p r o ie c ţ ie n o r m a l p e e l se n u m e ş te traseu de secţionare Fig. 8.3. Reprezentarea canelurii pentru o pană paralelă: a - vederea principală a capătului din stînga unui arbore; b - secţiunea propriu-zisă a arborelui; c - secţiunea cu vedere a aceluiaşi arbore Fig. 8.1. Reprezentarea pe vederi a suprafeţelor interioare cu linii întrerupte Fig. 8.2. Reprezentarea pe vederi a suprafeţelor interioare prin secţiuni 1,5 S O CşJ cn 5— 1_____ , h Fig. 8.4. Dimensiunile liniei discontinue şi ale săgeţii de indicare a direcţiei privirii (fig. 8.3, 8.6, A - A , B - B ) . T ra s e u l d e s e c ţio n a re a u n u i o b ie c t c u u n p la n se re p re z in tă p e d e se n c u d o u ă li n ii d is c o n tin u e c u g ro s im e a d e a p r o x im a t iv 1,5 o r i m a i m a re d e c ît lin ia c o n tin u ă p r in c ip a lă g ro a s ă ş i lu n g im e a d e 8 -2 0 m m (fig. 8.3, 8.4, 8 .6 ). L in iile d is c o n tin u e se n o te a z ă la ca p e te le tra s e u lu i d e s e c ţio n a re d in e x te r io r u l c o n t u r u lu i re p re z e n tă rii ş i în lo c u r ile d e in tre ru p e re a tr a s e u lu i d e s e c ţio n a re . P e r p e n d ic u la r p e lin iile d is c o n t in u e se tra se a ză T a b e lu l 8.1. Reprezentarea grafică a unor materiale în secţiune M aterialul Metale şi aliaje dure Materiale nemetalice Lemnul: de-a lungul fibrelor de-a curmezişul fibrelor Placaje Sticla şi alte materiale transparente R eprezentare grafică m . C -C B -B SZZZZzhzZZZŞ. A iz i |A A -A 7Z '/ '/ Fig. 8.5. Reprezentarea axonometrică (a) şi în proiecţii a unei piese (b) secţionate cu un plan vertical Fig. 8.6. Reprezentarea unui corp secţionat cu planele orizontal A-A, frontal C-C şi de profil B-B cîte o săgeată ca re in d ic ă d ire c ţia p r iv ir ii. L în g ă săgeţi, d in p a rte a e x te rio a ră a e x tre m ită ţilo r lin iilo r d is c o n tin u e , se s c rie u n a ş i a ce e a şi lite ră la tin ă m a ju s c u lă . D e a s u p ra re p re z e n tă rii s e c ţiu n ii se face o n o ta ţie c o n s titu ită d in a ce le a şi lite re , sc ris e p r in lin io a r ă , ca re in d ic ă p o z iţia p la n u lu i se ca n t ( A - A , B - B etc.). Secţiune cu vedere (tăietură) În d e s e n u l te h n ic , p r in secţiune cu vedere ( n u m ită u n e o r i ş i tă ie tu ră ) se în ţe le g e re p re z e n ta re a c o n v e n ţio n a lă a u n u i o b ie c t tă ia t im a g in a r c u u n p la n , d u p ă în d e p ă rta ta re a p ă r ţ ii o b ie c tu lu i a fla te în tr e o c h iu l p r iv it o r u lu i ş i p la n u l se c a n t (fig. 8.5, 8 .6 ). R e p re z e n ta re a s e c ţ iu n ii se s u p r a p u n e p e v e d e re a o b ie c tu lu i d e p e p la n u l p a ra le l c u p la n u l se c a n t (fig. 8.3, c). În fu n c ţie d e p o z iţ ia p la n u lu i se ca n t fa ţă d e p la n u l o r iz o n ta l d e p r o ie c ţ ie , s e c ţ iu n ile p o t fi o riz o n ta le , v e rtic a le ş i oblice (fig. 8 .6 ). Fig. 8,7. Reprezentarea secţiunii frontale a unei piese: a - secţiune frontală; b - secţiune frontală cu vedere şi secţiune orizontală cu vedere C 66 E d u c a t ia te h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a modulul R e le v a r e a f o r m e lo r u n u i o b ie c t p r in - t r - u n n u m ă r m in im d e r e p re z e n tă ri g ra fic e este p o s ib ilă p r in îm b in a re a , p e a ce e a şi r e p re z e n ta re , a u n e i p ă r ţ i a v e d e r ii c u o p a rte a s e c ţ iu n ii c o re s p u n z ă to a re , s e p a r în d u - le p r in t r - o lin ie s u b ţire c o n tin u ă o n d u la tă (fig. 8.7, b). D a c ă se e x e c u tă s e c ţiu n e a fr o n ta lă a a c e stu i o b ie c t în în tre g im e , p e d e se n n u v o r fi re p re ze n ta te to ate e le m e n te le lu i c o n s tru c tiv e e x te rio a re (fig . 8.7, a). D a c ă v e d e re a ş i s e c ţiu n e a , îm b in a te p e a c e e a ş i re p re z e n ta re , s în t f ig u r i s im e tr ic e , ele se d e lim ite a z ă u n a d e a lta p r in t r - o lin ie - p u n c t s u b ţire , ca re este ş i a x ă d e s im e trie a r e p r e z e n tă r ilo r îm b in a te (fig . 8 .8 ). O a stfe l d e re p re z e n ta re se n u m e ş te ju m ă ta te vedere - ju m ă ta te secţiune. S e c ţiu n e a re p re z e n ta tă în îm b in a r e c u v e d e re a se r e c o m a n d ă a fi d is p u s ă în d re a p ta a x e i d e s im e trie (fig. 8 .8 ) sa u m a i jo s d e ea (fig. 8 .9 ). C în d a xa d e s im e trie a re p re z e n tă rii c o in c id e c u p r o ie c ţia u n e i m u c h ii sa u a a lte i lin ii, a tu n c i v e d e re a se se p a ră d e s e c ţiu n e p r in t r - o lin ie c o n t in u ă s u b ţire o n d u la tă , tra s a tă în s tîn g a sa u în d re a p ta a x e i d e s im e tr ie (fig. 8 .1 0 ), a stfe l ca p r o ie c ţia a ce ste i m u c h ii să se v a d ă p e re p re z e n ta re . P e n tr u o b ie c te le d e t ip u l c o r p u r ilo r d e ro ta ţie , c a re se p ro ie c te a z ă su b fo r m ă d e fig u r i s im e tric e ş i au su p ra fe ţe s im p le e x te rio a re şi in te rio a re d e ro ta ţie , se e x e c u tă n u m a i s e c ţiu n e a lo r (fig. 8 .1 1 ). În a ce st ca z, p ie s a este re p re z e n ta tă în t r - o s in g u ră p ro ie c ţie . Secţiune propriu-zisă P e n t r u re le v a re a f o r m e lo r tra n s v e rs a le a le o b ie c te lo r se u t iliz e a z ă s e c ţiu n ile p ro p riu -z is e , p e c a re se r e p r e z in t ă d o a r fig u r a o b ţ in u tă în u r m a in te r s e c ţie i p la n u lu i s e c a n t c u o b ie c t u l (fig. 8.3, b, 8 .1 2 ), ia r li n iile c o n t u r u r ilo r lu i a fla te d u p ă p la n u l s e c a n t n u se r e p r e z in t ă . S e c ţiu n e a p r o p r iu - z is ă e ste p a r te c o m p o n e n t ă a s e c ţ iu n ii c u v e d e re . Î n f u n c ţ ie d e n u m ă r u l d e p la n e se ca n te , se d is t in g s e c ţiu n i s im p le , e x e c u ta te c u u n s in g u r p la n se ca n t, ş i s e c ţiu n i co m p use, e x e c u ta te c u m a i m u lte p la n e se ca n te . Fig. 8.12. Reprezentarea principală a unui arbore şi posibilele secţiuni propriu-zise Fig. 8.8. Reprezentarea îmbinării jumătate vedere - jumătate secţiune Fig. 8.10. Reprezentarea secţiunii cu vedere în cazul în care proiecţiile muchiilor nimeresc pe axa de simetrie Fig. 8.9. Reprezentarea îmbinării jumătate secţiune - jumătate vedere dispusă mai jos de axa de simetrie TI VA Fig. 8.11. Reprezentarea unui obiect de tipul corpurilor de rotaţie 020 Lucrarea p ra ctică nr. 8.1 Copiaţi pe hîrtie în pătrăţele vederile date la scara 2:1. Construiţi pe planul de proiecţie din faţă (frontal) reprezentarea unei jumătăţi de vedere cu o jumătate de secţiune. Lucru individual Observă în casă, pe stradă, în atelierul de tîmplărie sau lăcătuşărie obiecte care s-au rupt. Analizează formele secţiunilor obţinute. Reprezintă-le pe o foaie. ^"Reţineţi! “Limbajul grafic este de natură vizuală şi începe printr-o conştientizare sporită a felului în care arată lumea. Este o modalitate de a vedea ce anume diferă de simpla existenţă materială”. (David Dabner) 1. Cum pot fi reprezentate pe vederile unui obiect contururile suprafeţelor lui interioare invizibile? 2. Explicaţi ce este un plan secant şi care sînt condiţiile de trasare a lui. 3. Definiţi noţiunea de traseu de secţionare. 4. Explicaţi ce sînt secţiunile cu vedere şi care sînt modalităţile de executare a lor. 5. Numiţi tipurile de secţiuni cu vedere simple. 6. Relevaţi particularităţile de reprezentare a secţiunilor propriu-zise în desenul tehnic. Lucru în grup___________________________________ Examinaţi formele secţiunilor propriu-zise care ar putea fi obţinute la intersecţia piesei cu planele secante A-A şi B-B din fig. 8.12. Argumentaţi necesitatea reprezentării secţiunilor piesei. Meditaţi şi argumentaţi Comentaţi afirmaţia filosofului chinez Confucius: “M i s-a spus şi am uitat, am văzut şi am înţeles, am făcut şi am în văţat’. În acest context, faceţi referiri şi la desenul tehnic. Evaluare Fig. 8.13. Reprezentarea secţiunilor locale Fig. 8.14. Reprezentarea secţiunii locale în cazul în care o parte a obiectului este un corp de rotaţie Secţiuni locale P e n tr u re le v a re a p a r t ic u la r it ă ţ ilo r c o n s tru c tiv e a le u n o r o b ie c te (g ă u ri, a d în c itu r i, p r o e m in e n ţe etc.), în t r - u n lo c a p a rte , lim ita t, se a p lic ă s e c ţiu n i lo c a le ; e le se d e lim ite a z ă d e v e d e re p r in t r - o lin ie c o n tin u ă s u b ţire o n d u la tă , tra s a tă c u m în a lib e r ă (fig. 8 .1 3 ). D a c ă s e c ţiu n e a lo c a lă se e x e c u tă p e n t r u o p a rte a o b ie c t u lu i ca re r e p r e z in t ă u n c o r p d e ro ta ţie , a c e a stă s e c ţiu n e p o a te fi d e lim ita tă d e v e d e re p r in a x a d e s im e tr ie a a c e le i p ă r ţ i a o b ie c t u lu i (fig. 8 .1 4 ). ^“Reţineţi! Schiţa unui obiect este reprezentarea lui grafică, executată de mînă, fără utilizarea instrumentelor de desenat Lucru în grup___________________________________ Desenaţi pe hîrtie în pătrăţele schiţele unor obiecte simple. Măsuraţi dimensiunile obiectelor şi reflectaţi-le pe desen. Utilizaţi, dacă trebuie, secţiuni cu vedere, secţiuni propriu-zise. Faceţi schimb de obiecte astfel încît să realizaţi schiţe cît mai diverse. Evaluaţi reciproc desenele realizate. 68 E d u c a ţ ia te h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a modulul Evaluare 1. Explicaţi care este destinaţia secţiunilor locale. 2. Descrieţi modalităţile de executare a secţiunilor locale. 3. Comentaţi particularităţile de reprezentare a secţiunii locale
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu