Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova
EDUCAŢIE
Adrian Dolghi
Alina Felea
Viorica Negrei
Viorel Ţurcanu
M anual
pentru
clasa a
UNIVERS
EDUCAŢIONAL
Manualul a fost aprobat prin ordinul Ministrului Educaţiei al Republicii Moldova nr. 847
din 16 iulie 2014. Lucrarea este elaborată conform curriculumului disciplinar şi finanţată
din resursele financiare ale Fondului Special pentru Manuale.
Acest manual este proprietatea Ministerului Educaţiei al Republicii Moldova.
Şcoala/Liceul ............................................................................................................................................
Manualul nr. ..............................................................................................................................................
Anul
de folosire
Numele
şi prenumele elevului
Anul
şcolar
Aspectul manualului
la primire la returnare
1
2
3
4
5
• Dirigintele va controla dacă numele elevului este scris corect.
• Elevul nu trebuie să facă niciun fel de însemnări în manual.
• Aspectul manualului (la primire şi la returnare) se va aprecia: nou, bun, satisfăcător, nesatisfăcător.
Autori:
Adrian Dolghi, doctor în istorie, profesor de istorie şi educaţie civică, grad didactic superior
Alina Felea, doctor în istorie, conferenţiar cercetător
Viorica Negrei, profesoară de istorie şi ştiinţe socioumanistice, grad didactic superior
Viorel ^rcanu, profesor de geografie, grad didactic I
Comisia de evaluare:
Maia +evciuc, doctor, conferenţiar universitar, Universitatea de Stat din Moldova
Tamara Bodean, profesoară, grad didactic superior, Liceul Teoretic „Dante Alighieri", Chişinău
Viorica Sajin, profesoară, grad didactic superior, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu", Hînceşti
Claudia Galaju, profesoară, grad didactic superior, Liceul Teoretic „Ion Creangă", s. Zîrneşti, Cahul
Rodica Moro=an, profesoară, grad didactic I, Gimnaziul Speia, s. Speia, Anenii Noi
Toate drepturile asupra acestei ediţii aparţin Editurii Univers Educa\ional.
Reproducerea integrală sau parţială a textului sau a ilustraţiilor din acest manual este posibilă numai cu acordul
scris al editurii.
© Adrian Dolghi, Alina Felea, Viorica Negrei, Viorel Ţurcanu, 2014
© Editura Univers Educa\ional, 2014
Editura se obligă să achite deţinătorilor de copyright, care încă nu au fost contactaţi, costurile de reproducere a
imaginilor folosite în prezenta ediţie.
CZU 37.015(075.3)
E 19
ISBN 978-9975-9544-1-9
Dragă prietene,
Societatea contemporană se bucură pe deplin de realizările tehnologice, culturale, politice şi economice, oferind numeroase oportunităţi, dar conţinînd şi multe riscuri. Pentru a valorifica oportunităţile şi a diminua riscurile, fiecărei persoane în parte îi sînt necesare cunoştinţe despre lume şi societate, deprinderi practice de aplicare a cunoştinţelor,
de orientare în timp, în spaţiu, în relaţiile sociale, economice, politice etc. Educaţia este
motorul care schimbă societatea, o perfecţionează şi o adaptează necesităţilor culturale,
economice şi sociale ale omului, pregătindu-l, totodată, să convieţuiască şi să se afirme în
societate. Realizarea acestor obiective va fi posibilă cu ajutorul Educaţiei civice.
Disciplina Educaţie civică însumează cunoştinţe, practici, deprinderi şi priceperi caracteristice mai multor ştiinţe, precum psihologia, economia, sociologia, dreptul, politologia, şi este bine-venită pentru realizarea relaţiilor de comunicare în familie şi în societate, pentru sănătate, pentru carieră etc.
În vederea pregătirii tînărului cetăţean pentru viaţa în societate, curriculumul
naţional al acestei discipline are ca obiectiv formarea de competenţe la elevi în conformitate cu următoarele unităţi de conţinut:
I. Omul - fiinţă socială;
II. Societatea democratică;
III. Viaţa şi sănătatea - valori personale şi sociale;
IV. Dezvoltarea personală şi ghidarea în carieră.
Manualul de faţă îţi oferă instrumente de formare a competenţelor şi te ajută să înţelegi
relaţiile sociale, interumane şi poziţia societăţii, contribuind, totodată, la crearea propriei
atitudini faţă de diverse probleme sociale, economice şi politice.
Structura fiecărei lecţii, determinată de conceptele moderne ale pedagogiei contemporane şi de cadrul ERRE (Evocare, Realizare a sensului, Reflecţie, Extindere), este înfăptuită prin elaborarea conţinuturilor şi a aparatului metodic în rubrici sugestive: Ştiu,
vreau să ştiu; Studiez: învăţ să ştiu; Exersez: învăţ să fiu; Reflectez: am învăţat; Acţionez.
Acest lucru îţi va oferi şansa de a studia, exersa şi forma competenţele propuse de curriculumul la Educaţie civică atît în cadrul orelor, sub îndrumarea profesorului, cît şi acasă,
cu ajutorul părinţilor şi al altor membri ai familiei.
Caracterul interactiv, participativ şi ludic, dar în acelaşi timp cognitiv al manualului; raportul proporţional echilibrat al conţinuturilor, sarcinilor, imaginilor; aspectele de
erudiţie, creaţie, participare şi gîndire critică ale laboratorului de creaţie, intitulat Sînt
cetăţean competent, vor face orele de educaţie civică interesante, dar şi utile.
Îţi urăm mult succes!
Autorii
CUM UTILIZĂM MANUALUL
Denumirea
temei
Competenţa
pe care o vei
dobîndi
studiind
tema
Rubrica
Dicţionar
Conţine
explicaţii
pentru
cuvintele
Denumirea
capitolului
Mottoul
lecţiei
itiluri de comunicare. Lucrul în echipă.
Luarea deciziilor
-•Voi fi competent să:
• manifest capacităţi
de comunicare eficientă. Henry Ford
Comunicarea a apărut odată cu naşterea omenirii
şi necesitatea de a discuta, de a-şi împărtăşi emoţiil III DiCţiOUGA ideile, gîndurile, de a crea şi de a negocia. Bazîndu-se
pe informaţie şi implicîndprocese de adaptare a comportamentelor, comunicarea este importantă pentru
munca în echipă şi luarea deciziilor şi presupune o îmbinare echilibrată între limbajul verbal şi cel nonverbal.
Comunicare - acţiunea de
comunica si rezultatul ei.
i comunica - a face cunoscut; a înştiinţa.
Echipa - grup de oameni
care, sub conducerea unei
persoane, îndeplinesc în
acelaşi timp o munca sau
o acţiune comuna.
Spirit de echipa - legătură spirituala între membrii
unei echipe, care sta la
baza conlucrării lor.
Kinezica - ştiinţa care
studiază gesturile.
Persoană Persoană pregătită
rezervată, pentru discuţie
Desenează pe foi de desen cinci caricaturi, cinci
mimici sau cinci gesturi
care ar reflecta comunicarea nonverbală.
li Tbansmite prin gesturi un
mesaj şi roagă-i pe colegi
să îl descifreze.
Ml Ş tiu. ouau SQ ştiu
Explică ce legătură au imaginile de mai jos cu
relaţiile interumane si comunicarea.
Numeşte cunoştinţele şi comportamentele pe care
doreşti să le însusesti în cadrul acestei teme.
■ IIS tudiez: înuăt sa Ştiu
Încă de la apariţia sa pe Pămînt, omul a început
să comunice - iniţial prin gesturi, iar apoi cu ajutorul
cuvintelor. Atunci cînd comunică, oamenii folosesc
comunicarea verbală şi cea nonverbală.
Comunicarea verbală presupune transmiterea gîndurilor şi sentimentelor prin intermediul cuvintelor şi
implică existenţa a doi sau a mai multor interlocutori.
Acest tip de comunicare permite dialogarea cu interlocutorul faţă în faţă, prin intermediul telefonului, al
radioului etc., oferindu-i emiţătorului posibilitatea de
a observa cum a fost primit mesajul şi de a-l modifica
în funcţie de reacţiile receptorului.
Limbajul verbal este întotdeauna însoţit de limbajul
paraverbal (volumul şi tonul vocii, ritmul şi inflexiunile rostirii, intonaţia, accentul, pauzele, rîsul, geamătuL,
oftatul etc.).
Rezumatul
temei
Textul de
bază
Omul - fiinţă socială
Comunicarea nonverbală este o altă formă imortantă de comunicare ce include: limbajul corpului
(gesturi, mimici), limbajul spaţiului, limbajul vestimentaţiei, limbajul timpului, limbajul tăcerii, limbajul
culorilor şi al imaginilor. Scrisul contribuie, de asemenea, la eficientizarea comunicării dintre oameni.
În relaţiile interumane există cîteva stiluri de comunica re.
Stilul pasiv se caracterizează prin lipsa acţiunii.
Oamenii care abordează acest stil doresc să fie plăcuţi
şi cedează foarte uşor. Ei nu au o opinie proprie, sau
cel puţin nu o manifestă, considerînd că orice dezacord al lor va duce la agresiune şi respingere din partea
celorlalţi. De obicei, refuză să îşi exprime furia pe care
o simt privind o persoană sau o situaţie.
Stilul agresiv se defineşte prin intruziune în relaţiile interpersonale şi o stare de alertă permanentă.
Reprezentanţii acestui stil sînt perseverenţi şi obţin cu
forţa ceea ce îşi propun, neinteresîndu-i faptul că i-ar
putea afecta pe ceilalţi. De obicei, nu sînt intimidaţi de
prezenţa celor din jur şi acţionează cu furie.
Stilul pasiv-agresiv se caracterizează prin evitarea
comunicării directe, prin atacuri indirecte la persoană şi ofensarea interlocutorului. Cel care comunică
în acest stil este răzbunător, nesigur de sine, laş, meschin, evită contactul vizual şi nu manifestă furia în
mod direct.
Stilul asertiv de comunicare presupune în egală
măsură corectitudine şi putere. Oamenii asertivi luptă
pentru drepturile lor, dar rămîn în acelaşi timp sensibili şi la drepturile celorlalţi. Ei sînt comunicabili şi
vorbesc sincer despre sentimentele lor, ascultă şi alte
puncte de vedere etc. Acest stil de comunicare este cel
mai potrivit pentru o relaţie frumoasă de lungă durată.
Comunicarea determină succesul sau insuccesul
individului în societate.
III Exersez: îrtlăţ s ă fiu
Comunicarea în cadrul grupurilor şi echipelor este
deosebit de importantă. Emiterea şi recepţionarea mesajelor, precum şi conexiunea inversă determină atinSarcini, exerciţii
şi probleme
Copalul 1 |
■ I I Situaţie-problema
Prietenul tău întîrzie întotdeauna şi te face să aştepţi.
■ Explică cum vei proceda
în situaţia dată, examinînd fiecare stil de comuI
ÎkVQţ de la oOMeni
|| de succes
Andrew Carnegie, om de
afaceri şi filantrop american,
proprietarul Carnegie Steel. In
1901, după ce îşi vinde proprietăţile pentru suma de 480 de
milioane de dolari, este numit
„cel mai bogat om din lume"
Conform revistei Forbes din
februarie 2008, averea sa ar
fi estimată la 293,8 miliarde
de dolari americani în 2007.
Andrew Carnegie a formulat
următoarele: „Munca în echipă este capacitatea de a lucra
împreună pentru a realiza o
idee comună, capacitatea de a
direcţiona realizările individuale spre obiectivele organizaţionale. Este sursa ce le permite
oamenilor obişnuiţi să atingă
rezultate neobişnuite"
Omul - fiinţă so
Mott
Stă la ba
o Ivi ndoi pe Balzac în clasă. Ur
a fost Robert Îl chinuia 7. Grup de
it pe L'Enfant
2
Prej
am
: de titlu
comunicarea este inefi8 9
Ilustraţii Sarcini,
exerciţii şi
probleme
Rubrici ce corespund
etapelor lecţiei: Evocare,
Realizare a sensului,
Reflecţie, Extindere
Rubrica
Învăţ de la oameni de succes
Conţine informaţii despre
diverse personalităţi şi citate
ale acestora.
de creaţie
Este rubrica
dedicată
exersării competenţelor,
dezvoltării
creativităţii,
gîndirii critice, erudiţiei şi
spiritului
participativ.
Laboratorul
cărui' stil de comunicare
asupra relaţiilor dintre
■ Compară, utili zînd diagrama Venn, o echipă
pentru participarea la
vă veţi organiza pentru a
I I I Metodă
Structura discursului
conţină etapele de de fă
Cuprinsul trebuie
cludă dezvoltarea ide:
trale şi a argumentelor preConcluzia trebuie să conaccentuarea punctelor forte
gerda scopului comun sau eşecul. Conform opiniei
imului de afaceri român Marius Ghenea privind comunicarea în echipă, „o echipă potrivită poate să facă
diferenţa dintre eşec şi succes, dacă aceasta este formată din oameni cu o filosofie a vieţii asemănătoare, aspiraţii similare, astfel încît ei să lucreze bine în
Pentru a fi eficientă, o echipă are nevoie de:
1. Scop comun, care presupune participarea tuturor
membrilor echipei la identificarea şi realizarea
acestui scop.
2. Coeziune, care le solicită membrilor echipei să in
teracţioneze şi să se completeze reciproc.
3. Comunicare eficientă, care este esenţială întrechipă pentru a evita problemele şi a îndepli
succes sarcinile.
4. Distribuirea sarcinilor, care presupune
unui lider ce repartizează sarcinile în fui
punctele forte ale fiecărui membru al
5. Mediere, pentru ca membrii echip
rinţele, aşteptările, eventualele soluţii, riscurile
perioada necesară pentru îndeplinirea sarcinilor.
unei probleme sau a unei situaţi/ concfete. În funcţie de problemă, de loc şi de/timpydeciziile pot fi
adoptate individual, prin consulta/e sau în colectiv.
Consensul presupune acordul tfituror particip;
ţilor şi integrarea în decizie a soluţiilor minorităţii
din grup.
■II Reflect
1. Numeşte cinci calităţi de care trebuie să dea dovadă
membrii unei echipefientru a avea succes.
2. Utilizînd termenii din rubrica Dicţion
propoziţii care să/eflecte comunicarea în echipă şi
luarea deciziilor/
■IM ct«
1 Descrie o echipă îi
>s Explică rolul fiecărui membru in atingere
sului de către echipă.
Omul - fiinţă socială Capfi»l«l 1
Sînt Cetăţean competent
I I Gndesc critic U I Sînt erudit
1. Spre el tind individul, grupul
Mircea Eliade, Romanul adolescentului miop 10 Una dintre caracteri
■ 1Identifică personajele din fragment. echipe eficiente.
e stilurile de corni
ei trei tineri. Argumen
III Sînt creativ
e abordate de
echipă?
II I Particip
minute, un turn utilizînd o foaie
de plastic şi un creion. Echipa care
durabil turn va învinge.
ezolvă careul şi vei obţine p
cală cuvîntul-cheie al temei.
El
ţ, răsf
Elaborează un cinquain pent echipa. Credeţi
eficient?
Capitolul 1
Omul - fiinţă socială
1. Stiluri de comunicare. Lucrul în echipă. Luarea deciziilor
2. Conflictele în limita normelor morale şi juridice
3. Familia - prima mea apartenenţă de grup
4. Funcţiile şi responsabilităţile familiei
5. Părinţi şi copii. Rolul familiei în educaţia calităţilor de bun părinte
6. Valori sociale şi personale
7. Comportamentul prosocial
Capitolul 1 Omul - fiinţă socială
Tema 1. Stiluri de comunicare. Lucrul în echipă.
Luarea deciziilor
Voi fi competent să:
• manifest capacităţi
de comunicare eficientă.
H I Dicţionar
■ Comunicare - acţiunea de
a comunica şi rezultatul ei.
■ A comunica - a face cunoscut; a înştiinţa.
■ Echipă - grup de oameni
care, sub conducerea unei
persoane, îndeplinesc în
acelaşi timp o muncă sau
o acţiune comună.
■ Spirit de echipă - legătură spirituală între membrii
unei echipe, care stă la
baza conlucrării lor.
■ Kinezica - ştiinţa care
studiază gesturile.
■
Comunicarea
nonVeTbala
Persoană Persoană pregătită
rezervată, pentru discuţie,
defensivă interesată
■ Desenează pe foi de desen cinci caricaturi, cinci
mimici sau cinci gesturi
care ar reflecta comunicarea nonverbală.
■ Transmite prin gesturi un
mesaj şi roagă-i pe colegi
să îl descifreze.
Motto: „A fi împreună este un început, a rămîne împreună
este un progres, a lucra împreună este un succes"
Henry Ford
Comunicarea a apărut odată cu naşterea omenirii
şi necesitatea de a discuta, de a-şi împărtăşi emoţiile,
ideile, gîndurile, de a crea şi de a negocia. Bazîndu-se
pe informaţie şi implicînd procese de adaptare a comportamentelor, comunicarea este importantă pentru
munca în echipă şi luarea deciziilor şi presupune o îmbinare echilibrată între limbajul verbal şi cel nonverbal.
■II Ştiu,_vreau_să _ştiu
• Explică ce legătură au imaginile de mai jos cu
relaţiile interumane şi comunicarea.
• Numeşte cunoştinţele şi comportamentele pe care
doreşti să le însuşeşti în cadrul acestei teme.
III S tudiez: învăţ sa ştiu
Încă de la apariţia sa pe Pămînt, omul a început
să comunice - iniţial prin gesturi, iar apoi cu ajutorul
cuvintelor. Atunci cînd comunică, oamenii folosesc
comunicarea verbală şi cea nonverbală.
Comunicarea verbală presupune transmiterea gîndurilor şi sentimentelor prin intermediul cuvintelor şi
implică existenţa a doi sau a mai multor interlocutori.
Acest tip de comunicare permite dialogarea cu interlocutorul faţă în faţă, prin intermediul telefonului, al
radioului etc., oferindu-i emiţătorului posibilitatea de
a observa cum a fost primit mesajul şi de a-l modifica
în funcţie de reacţiile receptorului.
Limbajul verbal este întotdeauna însoţit de limbajul
paraverbal (volumul şi tonul vocii, ritmul şi inflexiunile rostirii, intonaţia, accentul, pauzele, rîsul, geamătul,
oftatul etc.).
6
Comunicarea nonverbală este o altă formă importantă de comunicare ce include: limbajul corpului
(gesturi, mimici), limbajul spaţiului, limbajul vestimentaţiei, limbajul timpului, limbajul tăcerii, limbajul
culorilor şi al imaginilor. Scrisul contribuie, de asemenea, la eficientizarea comunicării dintre oameni.
În relaţiile interumane există cîteva stiluri de comunicare.
Stilul pasiv se caracterizează prin lipsa acţiunii.
Oamenii care abordează acest stil doresc să fie plăcuţi
şi cedează foarte uşor. Ei nu au o opinie proprie, sau
cel puţin nu o manifestă, considerînd că orice dezacord al lor va duce la agresiune şi respingere din partea
celorlalţi. De obicei, refuză să îşi exprime furia pe care
o simt privind o persoană sau o situaţie.
Stilul agresiv se defineşte prin intruziune în relaţiile interpersonale şi o stare de alertă permanentă.
Reprezentanţii acestui stil sînt perseverenţi şi obţin cu
forţa ceea ce îşi propun, neinteresîndu-i faptul că i-ar
putea afecta pe ceilalţi. De obicei, nu sînt intimidaţi de
prezenţa celor din jur şi acţionează cu furie.
Stilul pasiv-agresiv se caracterizează prin evitarea
comunicării directe, prin atacuri indirecte la persoană şi ofensarea interlocutorului. Cel care comunică
în acest stil este răzbunător, nesigur de sine, laş, meschin, evită contactul vizual şi nu manifestă furia în
mod direct.
Stilul asertiv de comunicare presupune în egală
măsură corectitudine şi putere. Oamenii asertivi luptă
pentru drepturile lor, dar rămîn în acelaşi timp sensibili şi la drepturile celorlalţi. Ei sînt comunicabili şi
vorbesc sincer despre sentimentele lor, ascultă şi alte
puncte de vedere etc. Acest stil de comunicare este cel
mai potrivit pentru o relaţie frumoasă de lungă durată.
Comunicarea determină succesul sau insuccesul
individului în societate.
Omul - fiinţă socială
■II Exersez: învăţ sa fiu
Comunicarea în cadrul grupurilor şi echipelor este
deosebit de importantă. Emiterea şi recepţionarea mesajelor, precum şi conexiunea inversă determină atinII Situaţie-problemă
Prietenul tău întîrzie întotdeauna şi te face să aştepţi
■ Explică cum vei proceda
în situaţia dată, examinînd fiecare stil de comunicare.
Capitolul 1
I
Învăţ de la oameni
de succes
Andrew Carnegie, om de
afaceri şi filantrop american,
proprietarul Carnegie Steel. În
1901, după ce îşi vinde proprietăţile pentru suma de 480 de
milioane de dolari, este numit
„cel mai bogat om din lume”
Conform revistei Forbes din
februarie 2008, averea sa ar
fi estimată la 293,8 miliarde
de dolari americani în 2007.
Andrew Carnegie a formulat
următoarele: „Munca în echipă este capacitatea de a lucra
împreună pentru a realiza o
idee comună, capacitatea de a
direcţiona realizările individuale spre obiectivele organizaţionale. Este sursa ce le permite
oamenilor obişnuiţi să atingă
rezultate neobişnuite.”
7
Capitolul 1 Omul - fiinţă socială
■ Analizează influenţa fiecărui stil de comunicare
asupra relaţiilor dintre
membrii unei echipe.
■ Compară, utilizînd diagrama Venn, o echipă
sportivă cu una de lucru.
■ Formează, împreună cu
cîţiva colegi, o echipă
pentru participarea la
un concurs. Explică cum
vă veţi organiza pentru a
avea succes.
Metoda
Structura discursului
Introducerea trebuie să
conţină etapele de desfăşurare a discursului, enunţarea temei, prezentarea ideii centrale, explicarea termenilor, dacă este necesar.
Cuprinsul trebuie să includă dezvoltarea ideii centrale şi a argumentelor prezentate.
Concluzia trebuie să conţină o privire de ansamblu
asupra întregului discurs şi
accentuarea punctelor forte
ale acestuia.
gerea scopului comun sau eşecul. Conform opiniei
omului de afaceri român Marius Ghenea privind comunicarea în echipă, „o echipă potrivită poate să facă
diferenţa dintre eşec şi succes, dacă aceasta este formată din oameni cu o filosofie a vieţii asemănătoare, aspiraţii similare, astfel încît ei să lucreze bine în
echipă.”
Pentru a fi eficientă, o echipă are nevoie de:
1. Scop comun, care presupune participarea tuturor
membrilor echipei la identificarea şi realizarea
acestui scop.
2. Coeziune, care le solicită membrilor echipei să interacţioneze şi să se completeze reciproc.
3. Comunicare eficientă, care este esenţială într-o
echipă pentru a evita problemele şi a îndeplini cu
succes sarcinile.
4. Distribuirea sarcinilor, care presupune existenţa
unui lider ce repartizează sarcinile în funcţie de
punctele forte ale fiecărui membru al echipei.
5. Mediere, pentru ca membrii echipei să înţeleagă cerinţele, aşteptările, eventualele soluţii, riscurile şi
perioada necesară pentru îndeplinirea sarcinilor.
6. Consens în luarea deciziilor. Decizia este soluţia
unei probleme sau a unei situaţii concrete. În funcţie de problemă, de loc şi de timp, deciziile pot fi
adoptate individual, prin consultare sau în colectiv.
Consensul presupune acordul tuturor participanţilor şi integrarea în decizie a soluţiilor minorităţii
din grup.
■II Reflectez: am învăţat
1. Numeşte cinci calităţi de care trebuie să dea dovadă
membrii unei echipe pentru a avea succes.
2. Utilizînd termenii din rubrica Dicţionar, scrie cinci
propoziţii care să reflecte comunicarea în echipă şi
luarea deciziilor.
■II. Acţionez
• Descrie o echipă în care comunicarea este ineficientă.
• Explică rolul fiecărui membru în atingerea succesului de către echipă.
8
Omul - fiinţă socială Capitolul 1
Sînt cetăţean competent
H I Gîndesc critic I I I Sînt erudit
„Îl ştiam (pe Marcu) pînă atunci cum îl ştiau şi
ceilalţi. Dar mi-am dat repede seama că mă înşelam. Am început să ne împrumutăm cărţi. El era
entuziasmat de Balzac şi m-a convertit şi pe mine.
Citeam numai Balzac, tot ce ne cădea în mînă.
Ajunseserăm erudiţi în Comedia umană şi ne întreceam unul pe altul în cunoaşterea personajelor,
amănuntelor şi curiozităţilor balzaciene. Cînd epuizam stocul, porneam prin librării şi prin anticariate să ni-l împrospătăm.
Am răspîndit amîndoi pe Balzac în clasă. Unul
dintre primii adepţi a fost Robert. Îl chinuiam
dîndu-i să citească cele mai proaste romane, şi
Robert le găsea admirabile. Cînd bănuia ironia,
ne mărturisea îndoindu-se.
- Drept să vă spun, nu l-am găsit pe L’Enfant
maudit genial. E bine, dar nu prea...”
Mircea Eliade, Romanul adolescentului miop
■ Identifică personajele din fragment.
■i Numeşte stilurile de comunicare abordate de
cei trei tineri. Argumentează.
■i Crezi că aceşti tineri formau o echipă?
Prezintă argumente.
III Sînt creativ
Cinquainul este o poezie cu formă fixă, alcătuită din cinci rînduri obligatorii. Avînd drept titlu
primul cuvînt al acesteia, poezia respectă următoarea structură:
I un substantiv cu statut de titlu;
I două adjective;
I trei verbe;
I patru cuvinte semnificative ce încheagă într-o
formulă imaginea generală;
I un substantiv echivalent cu primul.
Model: Cartea
Bună, ilustrată,
Citesc, învăţ, răsfoiesc,
Este utilă pentru copii -
Manualul.
■ Elaborează un cinquain pentru cuvîntul
„echipă”.
■ Rezolvă careul şi vei obţine pe verticală cuvîntul-cheie al temei.
1. Spre el tind individul, grupul şi
echipa.
2. Comunicarea se bazează pe ea.
3. Face parte din comunicarea nonverbală şi limbajul corpului.
4. Stă la baza comunicării.
5. Este important în luarea deciziei.
6. Soluţia rezolvării unei probleme
concrete.
7. Grup de oameni care îndeplinesc în
acelaşi timp o muncă sau o acţiune
comună.
8. Unul dintre stilurile de comunicare.
9. Comunicarea poate fi ... sau nonverbală.
10. Una dintre caracteristicile unei
echipe eficiente.
I I I Particip
■ Formînd echipe de cinci-şase persoane, construiţi, timp de şapte
minute, un turn utilizînd o foaie
format A1, cinci foi A4, un pahar
de plastic şi un creion. Echipa care
va confecţiona cel mai înalt şi mai
durabil turn va învinge.
■ Observaţi cum comunică membrii
echipei. Credeţi că aţi comunicat
eficient?
9
Capitolul 1 Omul - fiinţă socială
Tema 2. Conflictele în limita normelor
morale si juridice
Voi fi competent să:
• manifest capacităţi de
comunicare pentru
evitarea conflictelor.
H I Dicţionar
■ Conflict - neînţelegere,
ciocnire de interese, dezacord; antagonism; ceartă,
diferend, discuţie violentă.
■ Mediator - persoană imparţială care are drept sarcină modul de desfăşurare
a discuţiilor.
■ Arbitraj - soluţionare a
unui litigiu de către un arbitru.
■ Arbitru - expert independent care analizează şi
interpretează aspectele
diferendului şi propune o
soluţie.
Conflict de familie
Conflict interpersonal
Motto: „Dacă rezolvăm un conflict în mod constructiv,
îi îndreptăm energia înspre creativitate şi dezvoltare.”
Kenneth Kaye
Încă de la apariţia omenirii, în societate au existat ciocniri de interese şi neînţelegeri. Lipsa comunicării
duce inevitabil la apariţia conflictelor. În funcţie de tipul
omului, de educaţie, de normele morale, de interese etc.,
conflictele sînt aplanate relativ repede sau se acutizează,
acestea pot fi soluţionate paşnic sau vehement.
■II Ştiu,_vreau_să _ştiu
• Explică legătura dintre stilurile de comunicare si
apariţia conflictelor.
• Identifică un conflict îngheţat în Republica Moldova.
■II S tudiez: învăţ sa ştiu
Avînd temperamente, comportamente, idei şi interese diferite, oamenii deseori se află în contradicţie
unii cu alţii. În lumea contemporană se pot identifica
diferite tipuri de conflicte, în funcţie de părţile implicate şi de problemele abordate: interpersonale, intrapersonale, intragrupale, intergrupale, sociale, militare, internaţionale, de familie etc. Este mult mai eficient să previi conflictul, decît să-l soluţionezi. Pentru
prevenirea situaţiilor conflictuale este necesară identificarea timpurie a riscului de conflicte şi facilitarea
unor intervenţii rapide, o bună înţelegere a situaţiilor
de conflict (cauze, actori şi evoluţie), identificarea acţiunilor posibile.
Sistemul ideal de soluţionare a conflictelor trebuie
să găsească soluţii satisfăcătoare şi de durată pentru
toate părţile implicate în conflict, reglementînd problema constructiv şi fără violenţă. Pentru aceasta ar
trebui identificate problema conflictului, părţile implicate, cererile fiecărei părţi, punctele comune, soluţiile posibile ale conflictului, cooperarea pentru alegerea rezolvării acceptate de ambele părţi.
10
Omul - fiinţă socială Capitolul 1
De obicei, într-o situaţie de conflict lipseşte comunicarea sau aceasta nu este sinceră, se oferă informaţii
insuficiente sau incomplete, se utilizează mijloace sau
canale de comunicare nepotrivite, se foloseşte un limbaj neadecvat, defectuos, se ia o atitudine negativistă
şi se fac ameninţări, în locul unor discuţii calme etc.
Fiecare parte implicată într-un conflict tinde să-şi
impună propria opinie şi interesele personale. Soluţionarea unui conflict începe prin comunicarea deschisă
şi corectă şi oferirea de informaţii semnificative.
O cauză a conflictului poate fi dezacordul asupra
sistemului de valori împărtăşit. Acest dezacord se
poate referi la aspectele etice, limitele şi modalităţile
în care trebuie exercitată puterea etc. Pentru soluţionarea unei asemenea situaţii, este necesar ca părţile
implicate să recunoască şi să accepte diferenţele.
Existenţa scopurilor diferite sau nedeclarate şi unele stiluri de conducere, în special autoritare, menţin
şi alimentează conflictele prin poziţia dominantă, inconsecvenţa măsurilor luate, neparticiparea tuturor
la luarea deciziilor, inexistenţa unui sistem coerent de
apreciere a performanţei şi de motivare. Lichidarea
acestora duce la soluţionarea conflictului şi menţinerea unei atmosfere sănătoase în colectiv.
Limitarea resurselor (timp, bani, resurse materiale
şi umane) provoacă conflictul, stimulînd concurenţa
neloială şi suspiciunea.
■II Exersez: învăţ sa fiu
În funcţie de tipul, gravitatea şi intensitatea conflictului există diferite căi de soluţionare. Gradul de
satisfacţie a părţilor în urma soluţionării conflictului
se va reflecta pozitiv asupra relaţiei dintre acestea şi
va diminua pericolul izbucnirii unor noi neînţelegeri.
Pentru soluţionarea eficientă şi echitabilă a conflictelor este importantă, în primul rînd, comunicarea. În
centrul discuţiei trebuie puse interesele părţilor implicate în conflict, şi nu poziţiile de drept sau de putere.
Dacă se întîmpină greutăţi în stabilirea şi respectarea
regulilor şi procedurilor şi există pericolul ca discuţiile să se termine cu eşec, se apelează la serviciile
unui mediator, care este imparţial, independent şi nu
III
izele . multiConflictul în viziunea
lui Daniel Sapiro
Solul - mediul social în
care izbucneşte conflictul
(familia, colectivul, societatea).
Rădăcina - cau:
ple ale conflictului.
Tulpina - părţile implicate în conflict.
Scorbura - problema clar
definită a conflictului.
Florile - emoţiile pozitive
şi negative ale celor implicaţi
în conflict.
Frunzele - acţiunile concrete ale persoanelor implicate.
Fructul - soluţia conflictului.
■ Comentează opinia lui
Sapiro.
I
Învăţ de la oameni
de succes
William James, psiholog, filosof şi medic american: „Cînd
intri în conflict cu cineva, există un factor de care depinde
dacă asta va duce la ruperea
relaţiei sau la întărirea ei. Acel
factor este atitudinea.”
11
H I Util şi practic
Strategii de rezolvare
a conflictelor
1. Abandonul - retragerea
fizică sau emoţională din
conflict, de frica unei confruntări directe. Această atitudine presupune renunţarea
la dreptul de a te pronunţa.
Retragerea este acceptabilă
doar atunci cînd conflictul
nu priveşte persoana sau
cînd nu afectează mersul evenimentelor. Uneori abandonul poate acutiza şi mai mult
un conflict.
2. Reprimarea - refuzul de
a accepta existenţa unui conflict. Această atitudine presupune lipsa de curaj. În cazul
existenţei conflictului, acesta
va ieşi oricum la iveală.
3. Compromisul - presupune anumite negocieri şi produce doar impresie de corectitudine, dezavantajul fiind în
fondul emoţional al părţilor
implicate în conflict: una va
părea mai „mărinimoasă”,
cealaltă va avea un sentiment
de înfrîngere.
4. Victorie/înfrîngere - strategie în care o parte este înfrîntă, existînd posibilitatea
unor efecte întîrziate: învinsul
poate să nu suporte eşecul,
revenind „în forţă” după un
timp. Relaţiile dintre părţile
implicate vor fi ireparabile.
5. Victorie/victorie - presupune un proces îndelungat şi
anevoios, dar relaţiile se vor
consolida, iar soluţia va fi
mai durabilă. Probabilitatea
declanşării unor conflicte ulterioare va fi foarte mică.
Capitolul 1
avantajează pe nimeni. În cazul în care părţile nu sînt
competente să judece situaţia, există diferenţe de neîmpăcat sau atunci cînd comunicarea este denaturată,
părţile conflictuale apelează la arbitraj, obligîndu-se
să-i respecte decizia. Pentru soluţionarea conflictului
se utilizează diverse strategii: abandonul, reprimarea,
compromisul, victorie/înfrîngere, victorie/victorie.
Deseori pentru soluţionarea conflictelor se recurge la
procedurile juridice. În procesul juridic, părţile sînt
egale şi nu pot fi tratate diferenţiat în temeiul diverselor condiţii şi cauze ale conflictului, statutului social.
Litigiul se soluţionează conform unui sistem de legi în
vigoare şi nu necesită acordul părţilor.
Este foarte important ca orice conflict să fie soluţionat amiabil. Există însă cazuri cînd acestea sînt rezolvate de pe poziţii de forţă, cu
aplicarea violenţei (războaie, revolte etc.), fiind
însoţite de victime şi distrugeri.
Omul - fiinţă socială
H I Reflectez: am învăţat
1. Enumeră calităţile de care trebuie să dea dovadă
părţile implicate într-un conflict pentru a-l soluţiona amiabil.
2 . Comentează afirmaţia lui William James de la pagina 11.
■II Acţionez
SITUAŢIE-PROBLEMĂ
Identifică din mass-media un conflict, la alegere
(intergrupal, internaţional, militar, familial etc.).
Prezintă-1, respectînd următorul algoritm:
1) părţile implicate în conflict;
2) problema abordată;
3) cauzele conflictului;
4) metoda sau strategia de soluţionare;
5) consecinţele.
12
Omul - fiinţă socială Capitolul 1
Sînt Cetatean competent
III Gîndesc critic III Sînt erudit
„Iată vine-un sol de pace c-o năframă-n vîrf de băţ.
Baiazid, privind la dînsul, îl întreabă cu dispreţ:
- Ce vrei tu?
- Noi? Bună pace! Şi de n-o fi cu bănat,
Domnul nostru-ar vrea să vază pe măritul împărat.
La un semn deschisă-i calea si s-apropie de cort
Un bătrîn atît de simplu, după vorbă, după port.
- Tu eşti Mircea?
- Da-mpărate!
- Am venit să mi te-nchini,
De nu, schimb a ta coroană într-o ramură de spini.
- Orice gînd ai, împărate, si oricum vei fi sosit,
Cît sîntem încă pe pace, eu îţi zic: Bine-ai venit!
Despre partea închinării însă, doamne, să ne ierţi;
Dar acu vei vrea cu oaste si război ca să ne cerţi,
Ori vei vrea să faci întoarsă de pe-acuma a ta cale,
Să ne dai un semn si nouă de mila Măriei tale...
De-o fi una, de-o fi alta... Ce e scris si pentru noi,
Bucuroşi le-om duce toate, de e pace, de-i război."
Mihai Eminescu, Scrisoarea III
Identifică situaţia conflictuală. Numeşte subiecţii conflictului.
I Stabileşte soluţia şi strategia rezolvării conflictului de
către Mircea cel Bătrîn şi sultan.
I Expune-ţi opinia privind eficacitatea soluţiilor aplicate.
■ În fiecare dintre cuvintele
ce trebuie determinate se
conţine, cel puţin, cîte o
literă „o” si toate se referă
la CONFLICT.
1. Persoană imparţială care
are drept sarcină modul de
desfăsurare a discuţiilor.
2. Una dintre strategiile de rezolvare a conflictului.
3. Lipseşte într-un conflict.
4. Tip de conflict armat.
5. Conflictul trebuie rezolvat
în conformitate cu ... .
6. Ele sînt de natură ... sau juridică.
III Sînt creativ III Particip
■ Elaborează un minieseu, de jumătate de pagină, cu titlul „Comunicarea eficientă presupune nu doar vorbire, ci şi ascultare”.
Doi fraţi doresc să privească
emisiuni diferite, iar în casă
este doar un televizor.
■ Înscenaţi conflictul şi rezolvarea amiabilă a acestuia.
13
Capitolul 1 Omul - fiinţă socială
Tema 3. Familia - prima mea apartenenţă de grup
Voi fi competent să:
• apreciez importanţa
familiei pentru societate
şi individ.
H I Dicţionar
■ Grup social - pluralitate
de indivizi asociaţi prin
legături de tip normativ,
comunicativ, afectiv şi
funcţional, pe care îi uneşte un scop comun şi interdependenţa dintre membrii grupului.
■ Grup primar - grup de
dimensiuni reduse (de la
minimum 2 la 30-40 de
indivizi), avînd relaţii psihologice explicite, un sistem de interacţiuni dinamice, un obiectiv comun,
un sistem de norme şi valori acceptate.
■ Generaţie - totalitatea
oamenilor dintr-o comunitate care au aproximativ
aceeaşi vîrstă.
Motto: „Familia este cea mai elementară formă de organizare.
Fiind prima comunitate de care se ataşează un individ,
cît şi prima autoritate sub care acesta învaţă să trăiască,
familia este cea care stabileşte valorile cele mai fundamentale ale unei societăţi"
Charles Colson
Familia este una dintre cele mai vechi instituţii sociale.
Apariţia şi evoluţia sa coincid cu apariţia şi dezvoltarea
societăţii. Ca instituţie socială, familia interacţionează
cu statul şi cu alte instituţii sociale. Familia prezintă şi
un sistem complex de relaţii între soţ şi soţie, părinţi şi
copii, între rude. Sărbătorirea Zilei Internaţionale a Familiei pe data de 15 mai a fiecărui an demonstrează importanţa familiei pentru comunitatea mondială.
■II Ştiut_vreau_sa _ştiu
• Identifică rolul comunicării în relaţiile familiale.
• Numeşte trei generaţii ale familiei tale.
III S tudiez: tnoaţ sa ştiu
Apariţia instituţiei familiei se datorează imperativului de a continua rasa umană. Dovadă a stabilităţii
familiei, ca element al structurii sociale, este reproducerea, timp de secole, a varietăţii de culturi şi societăţi
din lume. În societate, familia este în acelaşi timp instituţie socială şi grup social primar.
Familia este o comunitate socială unică a cărei integritate este asigurată prin complementaritatea membrilor ei de sexe diferite, prin funcţiile sociale ale acestora
şi rolurile îndeplinite. Ca instituţie socială, familia reprezintă o totalitate de norme sociale stabilite istoric, de
sancţiuni şi modele de comportament care reglementează relaţiile dintre soţi, părinţi, copii şi alte rude. Prin
structura sa, familia conferă unitate întregii societăţi,
fiind un mediator între individ şi societate. Anume în
familie individul trece prin socializarea primară şi este
pregătit pentru viaţa independentă în societate. Viitorul unei persoane şi al societăţii depinde în mare măsură de eficienţa socializării în familie.
Statutul social familial defineşte locul individului
nu doar în structura familiei, ci şi în cea a societăţii.
14
De exemplu, expresiile „mamă tînără”, „tată venerabil
al familiei” subliniază poziţia persoanei în societate.
Statutul în familie se determină în funcţie de: relaţii
matrimoniale - soţie, soţ; relaţii parentale - mamă,
tată; relaţii filiale - fiu, fiică, frate, soră; de generaţii -
bunic, bunică, nepot, nepoată etc.
Familia este un grup social primar care se bazează
pe relaţii de rudenie (legături formate prin căsătorie,
origine sau adopţie), roluri (maritale, parentale şi filiale) şi relaţii afective şi de comunicare deosebite. Caracterizîndu-se prin asemănare şi apartenenţă necondiţionată la grupul familial, membrii unei familii sînt
legaţi prin sentimente alese şi puternice, precum iubirea, ataşamentul şi sensibilitatea faţă de sentimentele
celuilalt; responsabilitatea morală şi juridică; ajutorul
reciproc; aspiraţiile, scopurile, normele şi valorile comune. Grupul familial constituie un suport psihologic pentru fiecare membru, un mediu pentru afirmarea personalităţii. Membrii familiei menţin, dezvoltă
şi transmit o cultură comună, caracteristică familiei
respective, păstrînd tradiţiile şi obiceiurile generaţiilor precedente. În familia creştină, în afară de rude de
sînge, fiecare om are rude de suflet: naşi de botez, naşi
de cununie, cumetri.
Familia se deosebeşte de alte grupuri sociale prin
solidaritatea familială, prin intensitatea sentimentelor
şi emoţiilor trăite şi exprimate şi prin raportul dintre
public şi privat. Cele mai importante relaţii din cadrul
unei familii sînt reglementate prin norme morale şi juridice. În societatea democratică, familia este ocrotită
de stat. În Republica Moldova, relaţiile familiale sînt
reglementate în conformitate cu următoarele principii: monogamia, căsătoria liber consimţită dintre bărbat şi femeie, egalitatea în drepturi a soţilor în familie,
sprijinul reciproc moral şi material, fidelitatea conjugală, prioritatea educaţiei copilului în familie, manifestarea grijii pentru întreţinerea, educaţia şi apărarea
drepturilor şi intereselor membrilor minori şi ale celor inapţi de muncă, soluţionarea, pe cale amiabilă, a
tuturor problemelor vieţii familiale, inadmisibilitatea
amestecului deliberat în relaţiile familiale, accesul liber la apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale
membrilor familiei.
Omul - fiinţă socială Capitolul 1
H I Document
Articolul 5. Egalitatea în
relaţiile familiale
(1) Toate persoanele căsătorite au drepturi şi obligaţii
egale în relaţiile familiale,
indiferent de sex, rasă, naţionalitate, origine etnică,
limbă, religie, opinie, apartenenţă politică, avere şi origine socială.
Articolul 6. Realizarea
drepturilor si îndeplinirea
obligaţiilor familiale
(1) Cetăţenii îşi realizează
de sine stătător drepturile ce
le aparţin şi iau naştere din
relaţiile familiale, dacă prezentul cod nu prevede altfel.
(2) Realizarea drepturilor
şi îndeplinirea obligaţiilor
familiale nu trebuie să lezeze
drepturile, obligaţiile, libertăţile şi interesele legitime
ale altor membri ai familiei
şi ale altor cetăţeni.
Codul familiei
■ Comentează prevederile
documentului.
15
Capitolul 1
H I Document
Articolul 7. Ocrotirea
drepturilor familiale
(1) Drepturile familiale
sînt ocrotite de lege, cu excepţia cazurilor cînd acestea
sînt realizate contrar destinaţiei sau contrar prevederilor legale.
Codul familiei
■ Comentează prevederile
documentului.
I
ÎnVaţ de la oameni
de succes
Thomas Mann, romancier
german, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură
(1929), pentru romanul Casa
Buddenbrook: „O familie trebuie să fie unită, căci altfel nenorocul bate la uşă.”
III Exersez: învăţ sa fiu
Familiile se clasifică în două mari categorii: familia tradiţională (sau clasică), numită şi extinsă, cu mai
multe generaţii, şi familia nucleară modernă, formată
din două generaţii (părinţi şi copii sau părinţi şi familia copiilor).
Conform criteriilor antropologice, familiile se împart în consangvine şi conjugale. Familia consangvină este formată din rude de sînge, aparţinînd mai
multor generaţii. Relaţiile într-o astfel de familie se
împart pe linie masculină (patriliniară) sau feminină
(matriliniară). Familia conjugală este bazată pe relaţii
matrimoniale. Rudele soţiei şi ale soţului sînt considerate parte din familie, fiind recunoscute, importante,
dar nu unitate de sine stătătoare.
În funcţie de numărul copiilor, familiile pot fi: fără
copii, cu un copil şi cu mulţi copii.
În ceea ce priveşte dominaţia în familie, există familii patriarhale şi matriarhale, iar după criteriul de
lider - paternale (capul familiei e bărbatul), maternale
(capul familiei e femeia) şi familii egalitare (ambii soţi,
în mod egal, conduc familia).
Relaţiile în aceste tipuri de familii depind de gradul de afecţiune, înţelegerea, comunicarea şi devotamentul dintre membrii familiei.
Omul - fiinţă socială
III Reflectez: am înVaţat
1. Numeşte trei principii, cele mai importante în viziunea ta, pe care se bazează o familie unită.
2 . Identifică în Constituţia Republicii Moldova articolele care se referă la relaţiile de familie şi exprimă-ţi atitudinea faţă de aceste prevederi.
■ I M etiouez
• Stabileşte originea, evoluţia şi geografia răspîndirii
numelui tău de familie.
• Relatează colegilor istoria numelui tău de familie
prin intermediul unei prezentări PowerPoint.
16
Omul - fiinţă socială Capitolul 1
Sînt cetăţean competent
H I Gîndesc critic I I I Sînt erudit
„Mama însă era în stare să toarcă-n furcă şi să învăţ
mai departe. Şi tot cihăia mama pe tata să mă mai deie
undeva la şcoală, căci auzise ea spuind la biserică, în
Parimei, că omul învăţat înţelept va fi şi pe cel neînvăţat
slugă-l va avea...
Peste iarnă, mama iar s-a pus pe capul tatei să mă deie
undeva la şcoală. Dar tata spunea că nu mai are bani de
dat pentru mine...
În sfîrşit, cît s-a bălăbănit mama cu tata din pricina
mea, tot pe-a mamei a rămas; căci într-o duminică,
prin cîrneleaga, a venit tatăl mamei, bunicul meu David
Creangă din Pipirig, la noi şi, văzînd cearta iscată între
tata şi mama din pricina mea, a zis:
- Las, măi Ştefane şi Smărănducă, nu vă mai îngrijiţi atîta; că azi e duminică, mîine luni şi zi de tîrg, dar
marţi, de-om ajunge cu sănătate, am să ieu nepotul cu
mine şi am să-l duc la Broşteni, cu Dumitru al meu, la
profesorul Nicolai Nanu de la şcoala lui Baloş...”
Ion Creangă, Amintiri din copilărie
■ Identifică membrii familiei şi generaţiile enumerate
în text.
■ Numeşte două tipuri de familie redate în fragmentul dat.
■ Formulează, în baza fragmentului, două concluzii
despre importanţa comunicării în relaţiile familiale.
I I I Sînt creativ
Bl Creează un album deosebit
1. Selectează fotografii ale
rudelor apropiate, pornind de la familia extinsă şi urmînd linia unei
familii consangvine patriliniare sau matriliniare, ultima verigă a acesteia fiind tu.
2. Grupează fotografiile pe evenimente deosebite (naştere, botez, căsătorie, deces) sau pe generaţii, explicînd opţiunea.
3. Prezintă albumul într-o variantă individuală.
4. Alegeţi cîştigătorul prin decizia comună a colegilor.
5. Expuneţi albumele create.
6. Invitaţi rudele şi prietenii să viziteze expoziţia.
■ Numeşte ţara sau regiunea
corespunzătoare.
1. Una dintre primele ţări din
lume în care s-a instituit concediul de paternitate, conform
căruia şi tăticii pot rămîne
acasă în momentul în care bebeluşul lor vine pe lume.
2. Regiune insulară unde părinţii cred că mama şi tatăl unui
copil nu trebuie să se joace cu
micuţul. Adulţii au mare grijă de puii lor, însă cînd vine
vorba despre joacă, ei îi lasă
în preajma altor copii şi nu se
implică.
3. În această ţară, ora mesei şi
servirea mîncării alături de
familie este cel mai important moment al zilei, el surclasînd chiar şi semnificaţia
poveştilor de noapte bună.
I I I Particip
■ Creează o echipă în care fiecare membru să joace rolul
unui reprezentant al diferitor categorii sociale, etnice,
religioase etc. Organizează o
conferinţă de presă în cadrul
şcolii sau al clasei şi prezintă
familia în viziunea acestora.
17
Capitolul 1 Omul - fiinţă socială
Tema 4. Funcţiile si responsabilităţile familiei
Voi fi competent să:
• apreciez funcţiile
familiei şi rolul
responsabilităţilor.
Motto: „Familia este un factor important si de răspundere
al educaţiei. Părinţii o conduc si răspund de ea în faţa
societăţii, a fericirii lor si a vieţii copiilor.”
Anton Makarenko
H I Dicţionar
■ Funcţie socială - rolul
unui institut social (element de sistem social) în
organizarea si funcţionarea societăţii.
■ Funcţiile familiei - totalitatea responsabilităţilor
ce le revin membrilor unei
familii.
■ A reproduce - a procrea,
a se înmulţi.
■ Reproducere - continuarea speciei biologice.
■ Responsabilitate - simţ
de răspundere faţă de obligaţiile proprii.
■ Obligaţie - datorie, sarcină.
■ Avînd la bază exemple concrete din familia ta, însoţite
de fotografii sau de imagini
video, explică funcţiile familiei enumerate în text.
Funcţiile de bază ale familiei actuale sînt de natură
biologică, juridică, economică, culturală şi educativă.
Procrearea, creşterea şi educarea copiilor sînt funcţiile
fundamentale. Într-o familie, responsabilităţile trebuie
împărţite în mod echitabil.
■II Ştiu, vreau sa ştiu
• Scrie pe o foaie albă prenumele fiecărui membru al
familiei tale si cine este el pentru tine.
• Descrie unul dintre cazurile cînd tu si membrii familiei tale aţi fost undeva împreună.
III S tudiez: învaţ sa ştiu
Familia, ca grup social de sine stătător, îndeplineşte
un rol complex, manifestînd funcţii atît faţă de societate, cît şi faţă de individ.
Funcţia primară a familiei este cea de reproducere, de asigurare a descendenţei. Prin naşterea copiilor
în familie se asigură continuitatea neamului respectiv.
Această funcţie include şi satisfacerea cerinţelor afectiv-sexuale ale partenerilor cuplului conjugal. Familia şi
societatea incapabile de a se reproduce sînt condamnate
la dispariţie.
O societate are nevoie de asigurarea continuităţii
sociale şi culturale. Pentru a menţine reproducerea
culturală a societăţii, familia, drept cadru primar al
socializării, are funcţia de socializare a individului,
prin care se urmăreşte formarea unui om cu o dezvoltare multilaterală şi armonioasă, asigurîndu-i îngrijirea şi creşterea, procesul instructiv-educativ familial şi
pregătirea şcolară şi cea profesională. Această funcţie
are ca finalitate integrarea eficientă a individului în
18
Omul - fiinţă socială Capitolul 1
societate şi crearea de individualităţi bine pregătite,
care să aducă o contribuţie maximă la transformarea
şi la progresul societăţii.
Prin funcţia de control social primar, familia
reglementează morala comportamentului membrilor de familie în diverse sfere ale vieţii, precum
şi responsabilităţile şi obligaţiile dintre soţi, dintre
părinţi şi copii, dintre diverse generaţii. În familie,
copilul învaţă ceea ce este bine şi ceea ce este rău.
Indiferent de vîrstă, în anumite situaţii, individul se
întreabă: „Ce sfat mi-ar da tata?”, „Cum ar reacţiona mama?” Prin urmare, valorile morale şi modelele
de comportament ale oamenilor sînt determinate în
mare măsură de educaţia în familie.
Familia are şi funcţia de reproducere a structurii
sociale a societăţii. Prin achiziţionarea noului statut
social în familie („soţ”, „soţie”, „tată”, „mamă” etc.),
individul înlocuieşte predecesorii săi (părinţii), reproducînd astfel structura socială.
În ceea ce priveşte funcţia economică a familiei,
aceasta constă în obţinerea bunurilor materiale, distribuirea şi transmiterea acestor bunuri copiilor şi
membrilor inactivi ai societăţii, organizarea convieţuirii membrilor familiei, susţinerea şi menţinerea
bunăstării familiale etc. Este important ca membrii
familiei să participe la administrarea unui buget comun, la gestionarea resurselor şi la acoperirea cheltuielilor.
Leon Battista Alberti, arhitect, pictor, sculptor, filosof
şi scriitor renascentist italian:
„Obligaţia capului de familie
nu constă numai în aceea de
a avea pline hambarul casei şi
pivniţa, ci mult mai mult; el
trebuie să ia aminte la tot, să
vadă şi să observe cu cine se
întovărăşesc ai săi, să vegheze
obiceiurile dinăuntrul şi din
afara casei, fiecare deprindere
nesănătoasă a oricăruia dintre
membrii familiei să o îndrepte prin îndemnuri raţionale,
nicidecum silnice, să dea sfaturi bune acolo unde trebuie,
iar nu să ordone; de asemenea,
să fie la nevoie şi sever, neînduplecat şi aspru chiar, dar
întotdeauna să aibă în gînd
numai dorinţa de a face bine,
asigurînd pacea şi liniştea întregii sale familii.”
■ Comentează opinia filosofului.
19
H I Document
Articolul 74. Obligaţia
părinţilor de a-si întreţine
copiii
(1) Părinţii sînt obligaţi
să-şi întreţină copiii minori
şi copiii majori inapţi de
muncă ce necesită sprijin
material.
Articolul 80. Obligaţia copiilor majori de a-si întreţine
părinţii
(1) Copiii majori apţi de
muncă sînt obligaţi să-şi
întreţină şi să-şi îngrijească
părinţii inapţi de muncă ce
necesită sprijin material.
Articolul 82. Obligaţia soţilor de a se întreţine reciproc
(1) Soţii îşi datorează întreţinerea materială reciprocă.
Articolul 86. Obligaţia de
întreţinere dintre fraţi si surori
(1) Fraţii şi surorile minore, care necesită sprijin material, în imposibilitatea întreţinerii lor de către părinţi,
au dreptul la întreţinere de
la surorile şi fraţii majori
apţi de muncă ce dispun de
mijloace suficiente.
Capitolul 1
Codul familiei
În afară de funcţiile care presupun naşterea, educarea şi acordarea suportului material copiilor, familia
are şi funcţie identitar-spirituală. Formarea identităţilor personale şi statutare ale membrilor familiei are
loc prin transmiterea valorilor moştenite: nume, resurse, istorii de familie, tradiţii şi obiceiuri. Deprinderea valorilor şi normelor de bază prin educaţia familială determină atitudinea persoanei faţă de un model
cultural dominant. Comunicarea dintre membrii familiei, transmiterea tradiţiilor şi obiceiurilor dezvoltă personalitatea membrilor familiei, îmbogăţindu-i
spiritual.
Familia are şi funcţie existenţial-emoţională,
care constă în susţinerea emoţională a membrilor săi
şi asigurarea securităţii sociale şi psihologice. În cazul
unui pericol, individul îi poate solicita ajutor familiei, în special rudelor apropiate (mamei, tatei, fratelui,
surorii etc.). Ajutorul mutual se bazează pe egalitate,
respect şi dragoste între parteneri, între părinţi şi copii, între fraţi şi surori.
Omul - fiinţă socială
Prin funcţia de asigurare a agrementului, care
presupune petrecerea timpului liber în comun, de
sărbători, în vacanţe şi concedii, familia oferă individului posibilitatea de a se restabili fizic, moral şi spiritual. Acest lucru este posibil însă numai în condiţiile
unei familii bazate pe respect, înţelegere şi dragoste.
20
■II Exersez: învăţ să fiu
Odată cu evoluţia societăţii, familia a suferit diverse transformări, atît la nivelul formelor de convieţuire,
cît şi la cel al rolurilor îndeplinite de membrii ei. Responsabilitatea este motorul proceselor dintr-o familie.
Modul în care membrii unei familii îşi împart responsabilităţile asigură starea emoţional-afectivă şi prosperitatea acesteia. Totodată, împărţirea responsabilităţilor comune, precum creşterea şi educarea copiilor,
asigurarea bunăstării familiei, îngrijirea bolnavilor
sau a bătrînilor etc., trebuie efectuată într-un mod
echitabil. În funcţie de posibilităţi, partenerii îşi asumă şi responsabilităţi financiare comune. Împărţirea
responsabilităţilor în principalele domenii ale vieţii
duce la echilibrarea relaţiei familie-muncă.
Este foarte important ca fiecare membru al familiei
să-şi cunoască responsabilităţile. Un aspect deosebit
în dezvoltarea personalităţii îl reprezintă asumarea
unor sarcini care trebuie duse la bun sfîrşit, de aceea şi copilul trebuie să aibă anumite responsabilităţi.
Responsabilităţile casnice îl învaţă pe copil să fie ordonat şi independent. Responsabilitatea sau iresponsabilitatea părinţilor se reflectă întotdeauna asupra
responsabilităţii copilului.
Omul - fiinţă socială
■II Reflectez: am învăţat
1. Numeşte trei calităţi de care trebuie să dea dovadă
membrii familiei pentru împărţirea echitabilă a
responsabilităţilor.
2 . Utilizînd termenii din rubrica Dicţionar, scrie patru propoziţii care să reflecte rolul familiei în dezvoltarea societăţii.
■ I. Acţionez
• Analizează extrasul din rubrica Document.
• Explică diferenţa sau similitudinea dintre responsabilitate şi obligaţie în familie.
• Elaborează o prezentare PowerPoint prin care să
redai împărţirea responsabilităţilor într-o familie
modernă.
Capitolul 1
■ Analizează influenţa stilului de viaţă modern
asupra împărţirii responsabilităţilor în familie.
■ Întocmeşte o listă a responsabilităţilor tale în
familie.
21
Capitolul 1 Omul - fiinţă socială
Sînt cetătean competent
H I Gîndesc critic
„Cînd plînge un copil şi nimeni nu se grăbeşte să-l mîngîie, cînd prinde a se veşteji iarba colbăită pe marginea
drumului, iar de ploaie nici pomeneală, cînd greu ţi se
face pe suflet şi lehamite ţi-i de toate cele, atunci răsare
în calea ta bunelul, aşa încît pînă la urmă vei spune şi tu:
- Da-i-ar Domnul zile multe.
- Tătucă, da’ zilele iestea, ele de unde se iau?
- Apoi, de unde să se ieie?! A zis bunelul după o lungă
cugetare. Vin şi ele aşa, din senin, de sus, ca nişte daruri
cereşti, precum vine dimineaţa, ori amiaza, ori amurgul.
Precum vine pămîntul, ori sămînţa, ori apa. Precum vin
roua, pasărea, soarele...
- Şi darurile iestea, ele vin pentru toţi deopotrivă ori
numai pentru cei aleşi?
- Hei, d-apoi e lucru ştiut pentru toată lumea! Iaca, să te
luăm chiar pe tine. Dacă te scoli tu dimineaţa, frumuşel,
sănătoşel, te speli pe faţă cu apă curată, şi mama îţi pune
colo pe masă ce are, şi tu te duci pe toată ziua la joacă, ce
alte daruri îţi mai trebuie?!”
Ion Druţă, Daruri
■ Numeşte funcţiile familiei identificate în text.
■ Care funcţii ale familiei nu au fost menţionate?
■ Scrie două concluzii despre funcţiile familiei.
I I I Sînt creativ
■ Elaborează o schemă sau un desen prin care să redai
responsabilităţile în familie.
I I I Sînt erudit
■ Rezolvă şi vei identifica una
dintre funcţiile familiei.
1. Se repetă în cuvîntul familie.
2. Deprinderea şi-a păstrat
doar primele două litere.
3. Sînt la părinte după primele
patru, dar înainte de a şaptea.
4. Se află în mijlocul cuvîntului familie.
5. Se repetă la tata.
6. Primele două au plecat de la
soră.
I I I Particip
Scrieţi pe bileţele diferite cîte o întrebare despre
funcţiile şi responsabilităţile familiei şi plasaţi-le
într-un bol. Un elev va extrage cîte un bileţel şi va
adresa întrebarea unui coleg, care, dacă va răspunde
corect, îi va lua locul.
22
Omul - fiinţă socială Capitolul 1
Tema 5. Părinţi si copii. Rolul familiei în educaţia
calităţilor de bun părinte
Motto: „Familia fără surîsul copiilor este ca biserica
fără clopote si sfinţi"
Valeria Mahok
Calitatea de părinte apare odată cu naşterea copilului şi este una dintre cele mai importante responsabilităţi. Părinţii au aceleaşi obligaţii în creşterea şi
educarea copilului, oferindu-i ajutorul necesar pentru
promovarea drepturilor sale.
M l Ş tiu, vreau sa ştiu
• La 20 noiembrie 1989, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat Convenţia privind
drepturile copilului. Devenită lege internaţională la
2 septembrie 1990, Convenţia se bazează pe patru
principii: nondiscriminarea, interesul superior al
copilului, supravieţuirea si dezvoltarea si respectul
pentru opinia copilului. Cele 54 de articole ale Convenţiei prevăd drepturile tuturor copiilor, indiferent
de origine sau rasă: dreptul la viaţă, dreptul la dezvoltare liberă, dreptul la protecţie de orice influenţă
dăunătoare, de abuz si de exploatare, dreptul de a
participa la viaţa de familie, cea culturală si cea socială, dreptul de protecţie a demnităţii etc.
• Republica Moldova a ratificat Convenţia la 12 decembrie 1990, iar în 1994, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea privind drepturile copilului.
MII S tudiez: învăţ sa ştiu
O familie împlinită si fericită este de neconceput fără
prezenţa copilului. Naşterea unui copil este o provocare
pentru o familie tînără şi totodată un amestec de sentimente noi şi emoţii uneori contradictorii, care necesită
conştientizarea rolului parental de către ambii soţi, asumarea anumitor responsabilităţi şi ajutor reciproc. Fiind
dependent de maturi, copilul are nevoie de protecţie, siguranţă, atenţie şi condiţii decente de trai, de creştere şi
de dezvoltare, toate acestea fiindu-i oferite de părinţi. A
fi părinte este cea mai mare şi mai importantă responsabilitate a unui adult, deoarece anume părintele este cel
care îi asigură copilului hrană, îngrijire, instruire etc.
Voi fi competent să:
• apreciez importanţa
rolului de părinte.
unicef
Copiii învaţă
ceea ce trăiesc
Dacă trăiesc în critică şi
cicăleală, copiii învaţă să
condamne.
Dacă trăiesc în ostilitate,
copiii învaţă să fie agresivi.
Dacă trăiesc în teamă, copiii învaţă să fie anxioşi.
Dacă trăiesc înconjuraţi
de milă, copiii învaţă autocompătimirea.
Dacă trăiesc înconjuraţi
de ridicol, copiii învaţă să fie
timizi.
Dacă trăiesc în gelozie, copiii învaţă să simtă invidia.
Dacă trăiesc în ruşine, copiii învaţă să se simtă vinovaţi.
Dacă trăiesc în încurajare,
copiii învaţă să fie încrezători.
Dacă trăiesc în toleranţă,
copiii învaţă răbdarea.
Dacă trăiesc în laudă, copiii învaţă preţuirea.
Dacă trăiesc în acceptare,
copiii învaţă să iubească.
Dacă trăiesc în aprobare,
copiii învaţă să se placă pe
sine.
23
Capitolul 1 Omul - fiinţă socială
Dacă trăiesc înconjuraţi
de recunoaştere, copiii învaţă că este bine să ai un ţel.
Dacă trăiesc împărţind cu
ceilalţi, copiii învaţă să fie
generoşi.
Dacă trăiesc în onestitate,
copiii învaţă respectul pentru adevăr.
Dacă trăiesc în corectitudine, copiii învaţă să fie drepţi.
Dacă trăiesc în bunăvoinţă şi consideraţie, copiii învaţă să fie respectuoşi.
Dacă trăiesc în siguranţă,
copiii învaţă să aibă încredere în ei şi în ceilalţi.
Dacă trăiesc în prietenie,
copiii învaţă că e plăcut să
trăieşti pe lume.
Dorothy Law Nolte
■ Citeşte poemul de mai sus
şi exprimă-ţi opinia privind afirmaţiile autoarei.
A
ÎnVaţ de la oameni
de succes
Jean-Jacques Rousseau, filosof, scriitor şi compozitor
francez: „Copilul ajunge pentru părinţii săi, după educaţia
pe care o capătă: răsplată sau
pedeapsă"
De obicei, în relaţia cu copiii părinţii deţin rolul
dominant. Însă la baza unei relaţii frumoase între
părinţi şi copii stau iubirea necondiţionată, respectul
reciproc, comunicarea permanentă şi stabilirea unor
reguli. Dragostea şi îngrijirea asigură dezvoltarea unei
personalităţi integre, iar respectul, susţinerea şi încurajarea îi dezvoltă individualitatea. Văzîndu-i pe părinţi că îşi recunosc greşelile comise şi îşi cer scuze,
copilul va înţelege că pentru a fi acceptat de cei din jur
nu trebuie să fie perfect, că e unic şi apreciat aşa cum
este el şi că întotdeauna există loc pentru iertare.
În societatea contemporană, cînd oamenii permanent nu dispun de timp, este deosebit de important ca
părintele să petreacă împreună cu copilul cît mai mult
timp.
Părinţii au cel mai important rol în procesul socializării copilului. El comunică mai întîi cu mama, apoi
cu tata şi cu ceilalţi membri ai familiei. Odată cu procesul creşterii, copilul este introdus în relaţii cu alte
persoane. Părinţii asigură adaptarea copilului la condiţiile sociale şi îi oferă cunoştinţele şi deprinderile
necesare integrării lui în societate. Tot ei sînt cei care
îi insuflă copilului un ansamblu de valori şi îl învaţă
modele de comportament. În baza educaţiei parentale
se dezvoltă trăsăturile de voinţă şi de caracter ale copilului. Părintele este aliatul cel mai fidel şi de încredere
al copilului, în special în perioada adolescenţei, cînd
acesta are mare nevoie de socializare. Un bun părinte
trebuie să fie înţelegător şi tolerant cu propriul copil,
oferindu-i sprijinul său în toate situaţiile.
24
■II Exersez: învăţ SQ fiu
Ambii părinţi sînt responsabili de creşterea şi educarea copilului. Participarea lor la procesul educaţional sporeşte şansele unui viitor de succes al copilului.
Comportamentul parental are un impact deosebit
asupra copilului, de aceea este foarte important ca relaţiile intrafamiliale să fie sănătoase şi respectuoase.
Dragostea şi stima reciprocă a soţilor îl învaţă pe copil
să fie afectuos, iar sinceritatea şi încrederea îi formează un comportament echilibrat, lipsit de complexe şi
inhibiţii. Copilul trebuie implicat în rezolvarea unor
probleme cotidiene şi lăsat să îşi exprime opinia în
diverse situaţii, ceea ce va contribui la creşterea respectului faţă de părinte şi a încrederii în sine. Cînd
copilul a greşit, trebuie să i se facă observaţie cu bunăvoinţă, spunîndu-i-se ce a făcut nepotrivit şi cum ar
putea corecta greşeala.
Omul - fiinţă socială
H I Reflectez: am învăţat
1. Comentează afirmaţia expusă de J.-J. Rousseau.
2 . Enumeră cinci calităţi care, în opinia ta, caracterizează un bun părinte.
3. Prezintă exemple în care drepturile copiilor în Republica Moldova sînt încălcate.
■ II A cţionez
• Utilizînd modelul din „Memorator pentru copii”,
prezentat în rubrica Util si practic, alcătuieşte un
memorator pentru un bun părinte.
• Prezintă memoratorul colegilor comparînd prevederile.
• Discutaţi-le şi creaţi un memorator comun, în
două exemplare: unul pentru tine, celălalt pentru
părinţi.
Capitolul 1
H I Util şi practic
Memorator pentru copii
Respectă, iubeşte şi preţuieşte părinţii!
Ajută-i pe părinţi în gospodărie după puteri şi posibilităţi!
Respectă drepturile celorlalţi copii sau adulţi, indiferent de vîrstă, etnie, rasă, religie, origine socială, profesie,
stare familială sau materială!
Respectă şi ascultă opinia
celorlalţi!
Studiază după capacităţi,
depunînd efort maxim!
Respectă legea!
H I Studiu de caz
Pentru prima dată, Ziua
Copilului, numită şi Ziua
Internaţională a Copilului, a
fost menţionată la Conferinţa Mondială pentru Protejarea şi Bunăstarea Copiilor
(Geneva, 1925), unde 54 de
reprezentanţi ai diferitor ţări
au adoptat Declaraţia privind protecţia copilului. În
1954, UNICEF a recomandat statelor să instituie Ziua
Copilului. Prin urmare, data
de 20 noiembrie a fost declarată Ziua Copilului, care se
sărbătoreşte în peste 180 de
ţări. În Republica Moldova,
România, Polonia, Bulgaria,
Germania, Rusia etc., Ziua
Internaţională a Copilului
este sărbătorită pe 1 iunie, în
Turcia, pe 23 aprilie, în India,
pe 14 noiembrie, în Taiwan,
pe 4 aprilie. În 2013, tema
Zilei Copilului a fost „Stop
violenţei împotriva copiilor!”
25
Capitolul 1 Omul - fiinţă socială
Sînt cetătean competent
III Gîndesc critic H I Sînt erudit
Tată, eu nu ştiu de ce
Nu te-au pus în cîntece
Ca pe măiculiţa mea
Care viaţă datu-mi-a.
Tu ca dînsa ne iubeşti
Şi ca ea îmbătrîneşti,
Tată.
Rele-n viaţă sînt de-ajuns,
Dacă plîngi, tu plîngi pe-ascuns.
Mai iei cîte-un păhăruţ,
Dar nu uiţi să ne săruţi,
Tată.
La necaz şi bucurii
Tu ai, tată, mulţi copii,
Că şi mama-i pruncul tău,
O fereşti de tot ce-i rău.
Asta-i bogăţia ta
Şi nu-ţi trebuie alta,
Tată.
Nu ne spui vorbe de dor,
Dar ades în locul lor
Mîna tu pe cap ne-o pui
Şi mai dragă vorbă nu-i.
Mai mult taci decît vorbeşti,
Dar noi ştim că ne iubeşti,
Tată. Grigore Vieru, Tata
■ Identifică trei responsabilităţi ale părinţilor faţă de copii expuse în textul poeziei.
■ Scrie două concluzii despre relaţia părinte-copil.
I I I Sînt creativ
■ Propune acţiuni care pot consolida relaţiile dintre
părinţi şi copii.
O ' o
■ Rezolvă careul şi vei obţine pe verticală denumirea sentimentului necondiţionat dintre părinţi şi
copii.
1. Persoană de sex masculin
în raport cu părinţii săi.
2. Copil în primele luni de
viaţă.
3. Nu este ruptă din rai.
4. În relaţiile dintre părinţi şi
copii trebuie să fie reciprocă.
5. În raport cu copiii săi.
6. Este oferită de părinţi pentru socializare.
III Particip
O
■ Formaţi grupuri a cîte
trei persoane, care să aibă
rolul de mamă, tată şi copilul lor în clasa a IX-a.
Copilul vrea să devină bucătar, tatăl îl vede avocat,
iar mama - medic.
Alcătuiţi cîte trei propoziţii prin care să-i convingeţi pe ceilalţi doi membri
ai grupului că aveţi dreptate.
2
3
6
26
Omul - fiinţă socială Capitolul 1
Tema 6. Valori sociale si personale
Motto: „Există altceva decît modele: există valori, adevăruri.”
Simone de Beauvoir
Necesităţile sociale ale unei colectivităţi sînt în concordanţă cu valorile promovate de aceasta. Valorile
sociale corespund intereselor şi aspiraţiilor întregii comunităţi şi sînt orientate spre protecţia şi dezvoltarea
individului. Este important ca valorile personale să fie
îndreptate spre dezvoltarea armonioasă a personalităţii, dar şi spre binele comunităţii.
■II Ştiu, vreau sa ştiu
• Enumeră patru valori naţionale ale Republicii Moldova.
• Numeşte valorile promovate de Uniunea Europeană. Ghidează-te de informaţia din rubrica Document.
■II S tudiez: înVaţ sa ştiu
Pentru a trăi în societate alături de alţi semeni, orice individ trebuie să respecte nişte reguli de convieţuire, care sînt generalizate în valori. Valorile propun
norme şi principii de evaluare pentru acţiunea umană, oferind soluţii generalizate de experienţa colectivă
a grupului din care face parte.
Societatea, indivizii şi valorile se influenţează reciproc. Omul este creatorul valorilor şi se instruieşte
Voi fi competent să:
• determin echilibrul
dintre binele public
si interesul personal.
H I Dicţionar
■ Valoare - proprietate a
ceea ce este bun şi important; însuşire a unor lucruri,
fapte, idei, fenomene de a
corespunde necesităţilor
sociale şi idealurilor generate de acestea.
■ Atitudine - fel de a fi, de a
se comporta, orientat specific către un anumit obiect,
către o anumită acţiune.
■ Interes - preocupare de a
obţine un succes; rîvnă depusă într-o acţiune pentru
satisfacerea anumitor nevoi.
I I I Document
Conştientă de patrimoniul
său spiritual şi moral, Uniunea Europeană este întemeiată pe valorile indivizibile
şi universale ale demnităţii
umane, libertăţii, egalităţii şi
solidarităţii; aceasta se întemeiază pe principiile democraţiei şi statului de drept.
Uniunea contribuie la păstrarea şi dezvoltarea acestor
valori comune, respectînd
diversitatea culturilor şi tradiţiilor popoarelor Europei,
precum şi identitatea naţională a statelor membre şi
organizarea autorităţilor lor
publice la nivel naţional, regional şi local.
Extras din Carta
drepturilor fundamentale
a Uniunii Europene
27
Capitolul 1 Omul - fiinţă socială
H I Document
Articolul 1. (3) Republica Moldova este un stat de
drept, democratic, în care
demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera
dezvoltare a personalităţii
umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori
supreme şi sînt garantate.
Extras din Constituţia
Republicii Moldova
■ Citeşte cu atenţie extrasele din rubrica Document a
acestei teme şi stabileşte
trăsăturile comune.
I
ÎnVaţ de. la oameni
de succes
Octavian Paler, prozator,
eseist, jurnalist şi editorialist
român: „Un om care trăieşte
în spiritul valorilor ce sprijină
viaţa nu va încerca să dovedească nimic: nici sfinţenia,
nici bunătatea, nici puterea
sa. De aceea oamenii de acest
calibru trăiesc mai degrabă în
izolare, dar atunci cînd cerem
exprimarea iubirii, s-ar putea
să-i întîlnim, iar întîlnirea cu
ei ne poate schimba viaţa.”
■ Compară cu ajutorul diagramei Venn valorile personale şi cele sociale.
prin aceste valori, care sînt repere ale faptelor, acţiunilor şi ale comportamentului. Fiecare societate promovează valorile acceptate de comunitate, de care se
ghidează membrii comunităţii în acţiunile lor. De
felul în care indivizii îşi asumă valorile acceptate în
societate depind relaţiile sociale, sistemele legislative, modul de funcţionare a economiei, relaţiile familiale etc.
Valorile se clasifică după: domeniul lor (morale, religioase, politice, ştiinţifice, economice, estetice etc.),
natura lor (materiale, spirituale, sociale sau personale etc.) şi semnificaţia lor (general-umane, universale,
naţionale, perene/„clasice” etc.).
O societate democratică se bazează pe valori general-umane: sacritatea vieţii umane, demnitatea omului, libertatea personală, libertatea conştiinţei şi de exprimare, libertatea credinţei, ocrotirea familiei, protejarea copiilor şi a bătrînilor, ocrotirea legală a individului şi a colectivităţii, colaborarea societăţii pentru
bunăstarea comună, munca în calitate de valoare
individuală şi socială, puterea politică drept serviciu
public şi supremaţia normelor legale.
Valorile devin sociale dacă sînt acceptate şi apreciate de întreaga comunitate. Aceste valori sînt protejate
de lege împotriva celor care le-ar pune în pericol.
Valorile personale sînt nişte norme şi principii pe
care le respectă un individ, care îi influenţează atitudinea, comportamentul şi deciziile de viaţă, îi defineşte individualitatea şi îi permite să fie în armonie cu
propria persoană. Conturate încă din copilărie, valorile personale sînt educate şi acceptate de individ pe
parcursul întregii vieţi. Valorile adoptate de-a lungul
anilor sînt considerate acceptabile pentru fiecare individ în parte. Acestea sînt individuale pentru fiecare
persoană: viaţa şi sănătatea, adevărul, onoarea, religia,
succesul, puterea, banii etc.
Dacă valorile în care crede individul diferă de cele
conform cărora trăieşte, atunci apare un conflict de
valori care duce la frustrare sau neîmplinire.
Aprecierea unei valori de către grupul social sau de
întreaga colectivitate poate să nu coincidă cu valoarea
bunurilor sau a intereselor unui individ aparte.
28
Omul - fiinţă socială
■II Exersez: înva-ţ sa fiu
Dezvoltarea personală este modelarea şi educarea
propriei persoane, dezvoltarea talentelor şi abilităţilor
care duc la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi la realizarea
aspiraţiilor personale. Pentru o dezvoltare personală
desăvîrşită este necesar să te autocunoşti şi să conştientizezi scopul şi performanţele pe care doreşti să le
atingi, să defineşti mijloacele prin care le vei obţine şi
acţiunile pe care le vei întreprinde.
în acest sens, sînt deosebit de importante interesele
fiecărui individ, care diferă,
deoarece fiecare dintre noi
constituie o individualitate.
Este important ca interesele şi aspiraţiile fiecărui
individ să contribuie la dezvoltarea întregii comunităţi.
■II Reflectez: am învăţat
1. Comentează importanţa valorilor personale pentru încadrarea unui individ într-un colectiv.
2 . Identifică valorile morale promovate în Republica
Moldova.
■II. Acţionez
Elaborează lista valorilor tale personale, ordonîndu-le în mod descrescător.
Completează tabelul de mai jos cu valorile enumerate pentru a le valida importanţa.
Model:
Valoarea
selectată
Este
validată
sau nu
Motivul
validării sau
invalidării
Reflectarea
în practică
Disciplina Da Îmi croieşte
drumul spre
succes
Nu sînt
întotdeauna
disciplinat(-ă)
• Fiecare dintre noi manifestă interes pentru un anumit domeniu. Prezintă domeniul tău preferat colegilor şi demonstrează importanţa acestuia pentru
dezvoltarea ta personală şi pentru cea a comunităţii.
■ II Util Şi practic
1. „Fii ţie însuţi stăpîn: stăpînindu-te şi controlîn-
-du-te pe tine însuţi, vei
avea parte de suveranitate
deosebită şi de cea mai
înaltă poziţie.”
Pitagora
2. „A avea stăpînire de sine
ca să-i respecţi pe ceilalţi
ca pe tine însuţi şi să te
porţi cu ei aşa cum ai dori
ca ei să se poarte cu tine -
iată ce este arta omeniei.”
Confucius
3. „Oamenii care s-au hotărît să acţioneze au adesea
parte de succes; din contra, acesta din urmă rar se
întîlneşte la oamenii care
doar analizează şi amînă”
Herodot
4. „Inactivitatea şi trîndăvia aduc după sine viciul şi boala. Din contra,
îndreptarea minţii către
ceva anume aduce cu
sine vioiciune, orientată
mereu spre fortificarea
vieţii.”
Hipocrat
5. „Acela care seamănă
amabilitate, culege prietenie; acela care sădeşte
bunătate, culege rodul
dragostei; bucuria care
se revarsă dintr-un suflet
nobil nu a fost niciodată
neroditoare, iar recunoştinţa aduce de obicei răsplata”
Vasile cel Mare
Capitolul 1
29
Capitolul 1 Omul - fiinţă socială
Sînt cetătean competent
H I Gîndesc critic I I I Sînt erudit
„- Lasă, draga mamei, că toate
au să iasă bine. Are fiecare norocul lui. Au păţit-o altele şi mai
rău decît tine şi tot au ajuns femei
cu casă bună. Eşti, la urma urmelor, ca şi cînd ai fi fost cununată
cu el, şi toată lumea te ştie că i-ai
fost soţie credincioasă şi harnică,
şi multe ai suferit de la dînsul. Femeie ca tine n-are decît să aleagă
între cei mai buni, ca să-şi găsească bărbat...
- Banul, draga mamei, urmă ea, banul e mare putere,
el deschide toate uşile şi strică toate legile, iar tu ai bani,
destui bani, mulţi bani. Uite!, urmă ea făcîndu-şi mustrări
c-a scăpat vorba. Ţi-o spun fiindcă nu mai eşti copilă şi
trebuie s-o ştii, ca să te simţi: eu am adunat pentru voi
puţin cîte puţin şi din ce în ce mai mult. M-a ajutat Dumnezeu, şi puţine sînt pe aici prin apropiere fetele care au
zestre ca tine"
Ioan Slavici, Mara
■ Identifică valorile sociale şi cele personale descrise în
acest fragment.
■ În ce măsură valoarea socială se contopeşte cu cea personală?
■ Înlocuieşte punctele de
suspensie din următoarele citate şi identifică patru
valori umane:
1. ... este o curgere, este un
fluviu, este o mişcare continuă.
Osho
2. ... e comoara cea mai preţioasă şi cea mai uşor de
pierdut; totuşi cel mai prost
păzită.
Emile Augier
3. Oamenii acceptă să moară,
nesocotind propriile interese, pentru a justifica condiţia umană, punînd la temelia vieţii ... .
Andre Malraux
4. Cei care îi privează pe alţii
de ... nu merită să fie liberi.
Abraham Lincoln
I I I Sînt creativ I I I Particip
■ Elaborează un top al valorilor personale. Compară-l
cu cel al colegului de bancă. Explică diferenţele.
■ Elaborează şi prezintă un
discurs în apărarea valorilor sociale.
30
Omul - fiinţă socială Capitolul 1
Tema 7. Comportamentul prosocial
Motto: „Şi în viaţă, în simţire, în scris, în gînd, cînd te uiţi
bine, rămîne mai ales ce ai dat altora, ce ai lăsat de
la tine, ce ai jertfit. Prin înstrăinarea de tine însuţi
capeţi si consecvenţa, si stăruinţa, si caracterul,
si iubirea oamenilor"
Nicolae Iorga
Comportamentul prosocial este un cod de conduită cu
efecte benefice asupra indivizilor. Avînd la bază anumite
reguli şi principii, acest tip de comportament este orientat spre ajutorarea celorlalte persoane, fără aşteptarea
unei recompense, spre susţinerea, conservarea şi promovarea valorilor sociale dominante.
■II Ş tiu, vreau sa ştiu
• Enumeră reguli de conduită pe care le-ai învăţat de
la părinţi.
• Crezi că regulile de comportament sînt necesare?
Argumentează.
■II S tudiez: înVaţ sa ştiu
Societatea se dezvoltă în baza anumitor reguli, respectîndu-se valorile si principiile cultivate în comunitate. Fiecare individ se poate sau nu conforma acestor
reguli, iar în funcţie de aceasta, comportamentul său
poate avea efecte pozitive sau negative asupra celorlalţi. Societatea încurajează comportamentul pozitiv,
numit prosocial, deoarece el aduce beneficii grupurilor sociale.
Comportamentul prosocial are următoarele trăsături distinctive: a) susţine si promovează valori, norme
si modele sociale pozitive; b) este orientat spre acordarea ajutorului, sprijinirea si protejarea unor persoane
aflate în dificultate; c) nu solicită recompense; d) este
desfăşurat în afara oricăror obligaţii formale si profesionale; e) este un act constient si prevede liberă opţiune.
Comportamentul prosocial se ghidează de anumite norme: norma responsabilităţii sociale prevede daVoi fi competent să:
• determin importanţa
comportamentului
prosocial.
H I Dicţionar
■ Comportament - conduită, maniere, moravuri.
■ Normă - totalitatea regulilor recunoscute de majoritatea unei colectivităţi ca
obligatorii.
■ Principiu - regulă sau
normă.
■ Echitate - egalitate, dreptate, nepărtinire; comportare bazată pe respectarea
reciprocă a intereselor,
drepturilor si datoriilor
fiecăruia.
31
Capitolul 1
I
ÎnVaţ de la oameni
| de. succes
Auguste Comte, sociolog şi
filosof francez, fondatorul pozitivismului: „Familia este aceea care face ca omul să treacă
de la egoism la altruism"
■ Exprimă-ţi atitudinea privind această afirmaţie.
toria de a-i ajuta pe cei apropiaţi, pe cei ce depind de
noi: părinţii pe copii, copiii pe părinţii bătrîni şi/sau
bolnavi, profesorii pe elevi etc. Funcţionarea acestei
norme este asigurată de codul moral, religie, legile
juridice şi instituţiile sociale. În creştinism, această normă reprezintă valoarea supremă: „Iubeşte-ţi
aproapele tău ca pe tine însuţi”. În societate „se respectă cel care şi-a ajutat semenul la nevoie”. Legislaţia prevede că „neacordarea ajutorului unei persoane
aflate în primejdie este o infracţiune”.
Norma reciprocităţii cere ca să-i ajuţi pe cei care
te-au ajutat, chiar dacă pe viitor nu vei mai avea beneficii din partea lor.
Norma justiţiei sociale prevede existenţa unei distribuiri juste a resurselor între oameni şi grupuri de
oameni.
Potrivit principiului echităţii, fiecare persoană aşteaptă ca beneficiile primite să fie proporţionale cu
cele oferite.
Comportamentele prosociale sau cele antisociale
nu sînt înnăscute, ele se învaţă în timpul socializării
primare. Prin conservarea şi imitarea unor modele,
copilul învaţă comportamentele: familia este mediul
în care se învaţă „ce e bine şi ce e rău”, „ce e corect
şi ce e greşit”. Prezenţa modelelor familiale de comportament prosocial în copilărie favorizează comportamente asemănătoare la maturitate. Copilul reacţionează mai întîi la atitudinea aprobatoare şi recompensatoare sau dezaprobatoare a părinţilor, apoi, sub
influenţa mediului social, la cea a societăţii.
Manifestarea comportamentului prosocial depinde de mai mulţi factori:
1) de valorile, normele şi modelele cultural-comportamentale însuşite în procesul socializării;
2) de trăsăturile personale ale individului;
3) de starea emotivă;
4) de împrejurările sociale etc.
Promovarea adecvată a normelor sociale (prin intermediul mass-mediei, al instruirii preşcolare şi şcolare, al aprecierii publice a persoanelor) duce la formarea unui comportament corect.
În categoria comportamentelor prosociale includem altruismul, generozitatea şi sacrificiul.
Omul - fiinţă socială
32
■II Exersez: învăţ sa fiu
De-a lungul evoluţiei societăţii, unii oameni au
săvîrşit acţiuni pentru beneficiul altora, fără recompensă, dînd dovadă de altruism. Altruismul este un
comportament de ajutorare şi are ca principiu de bază
atitudinea, dispoziţia omului de a acţiona dezinteresat
în favoarea altcuiva. Majoritatea religiilor - creştinismul, islamismul, budismul, iudaismul, hinduismul -
promovează principiul altruismului, care se bazează
pe emoţii nobile, atenţie faţă de ceilalţi, dezinteres
personal, detaşarea de percepţii negative, motivaţie,
relaţii interpersonale etc. Bunăvoinţa şi respectul
pentru drepturile altora sînt consecinţe ale altruismului.
De asemenea, altruismul se identifică cu gîndurile, sentimentele şi comportamentele nonegoiste.
Comportamentul altruist este un mijloc de stimulare,
menţinere sau redobîndire a solidarităţii şi stabilităţii
grupului social şi societăţii. Grupurile de indivizi
care au manifestat coeziune, toleranţă internă şi altruism au avut mai multe şanse de supravieţuire şi
reproducere.
Printre beneficiile altruismului se numără stimularea încrederii, oferirea satisfacţiei reale etc. Însă altruismul este benefic atît timp, cît nu trece peste valorile individului. Tal Ben-Shahar, psiholog, profesor
la Harvard, sublinia cu referire la acest subiect: „A
contribui la fericirea celorlalţi ne oferă mai mult sens
şi plăcere, motiv pentru care una dintre componentele unei vieţi fericite este altruismul. Desigur, trebuie
să ţinem cont de diferenţa dintre a-i ajuta pe ceilalţi
şi a trăi pentru fericirea altora. Dacă nu transformăm
urmărirea propriei noastre fericiri într-o prioritate,
ne facem rău singuri şi afectăm în mod negativ posibilitatea de a ajuta”.
Comportamentul altruist încetează să fie pozitiv
şi poate deveni distructiv în momentul în care se
transformă în principala sursă de a obţine satisfacţie
şi apreciere din relaţiile cu cei din jur, atenuînd pînă
la dispariţie contactul cu propriile nevoi şi cu modul
direct de satisfacere a acestora.
Omul - fiinţă socială Capitolul 1
■ II Studiu de caz
„Tragedie cumplită s-a
produs aseară, în jurul orei
21.30, în oraşul Sîngerei.
Părinţii au plecat în ospeţie
şi au lăsat acasă doi copii, o
fetiţă şi un băieţel, nesupravegheaţi. La scurt timp, casa
lor a luat foc, iar cînd au revenit, locuinţa era în flăcări.
În momentul incendiului pe stradă treceau cîţiva
tineri, iar unul dintre ei a
intrat în casă şi a scos fetiţa.
Cînd s-a întors însă după
băieţel, tavanul casei se
prăbuşise, aşa că micuţul nu
a mai putut fi salvat..
După surse mass-media
■ Comentează comportamentul tînărului.
33
Capitolul 1
H I Metode şi mijloace
Cum utilizăm
informaţia din presă
Pentru a folosi informaţia
expusă în presă, sînt necesari următorii paşi:
1. Însuşirea temei pentru care se selectează
informaţia.
2. Identificarea cuvintelor-cheie.
3. Definirea ideii de bază ce
trebuie argumentată.
4. Selectarea secvenţei necesare.
5. Ordonarea informaţiei
pe puncte principale.
6. Tragerea concluziilor de
rigoare.
Omul - fiinţă socială
III Reflectez: am învăţat
A . Selectează din afirmaţiile de mai jos pe cele în care
este descris comportamentul prosocial. Argumentează alegerea făcută.
1. Dinu s-a îmbolnăvit şi nu poate frecventa orele, de
aceea colegii merg, pe rînd, acasă la el şi îi explică
temele.
2 . Un copil patina pe gheaţa unui lac. Fiind subţire,
gheaţa s-a spart, iar copilul a căzut în apă. Un pescar
aflat în preajmă l-a salvat.
3. Dumitru a fost salvat de la înec de către salvamari.
4 . Doamna Petrescu s-a simţit rău şi i s-a adresat medicului pentru ajutor. Medicul a consultat-o şi i-a prescris tratamentul necesar.
5 . Domnul Niculescu a fost salvat de la incendiu de
pompieri.
6 . O fetiţă de trei ani a fost salvată de flăcări de către
vecinul său de numai 16 ani.
B . În fiecare an, înainte de Crăciun, se organizează
diferite acţiuni de caritate: „Caravana de Crăciun”,
„Moş Crăciun există, Moş Crăciun eşti tu”, „Dăruieşti şi cîştigi” etc. Argumentează necesitatea acestor
binefaceri din punct de vedere moral şi social.
■II A cţionez
• Enumeră trei exemple de comportament prosocial
din viaţa cotidiană.
• Selectează din presă şi prezintă un exemplu de manifestare a comportamentului prosocial. Argumentează-ţi opinia.
34
Omul - fiinţă socială Capitolul 1
Sîint Cetăţean competent
III Gîndesc critic III Sînt erudit
„Artiştii moldoveni, printre care Ion Suruceanu, Arsenium, Ion Raţă, Anatol Mîrzencu, Adriana Ochişanu şi
Cornel Botgros, au decis să-i susţină pe sinistraţii din Republica Moldova afectaţi de inundaţii, ţinînd un concert
de binefacere la Teatrul de Vară din Chişinău. ...Potrivit
interpreţilor, tragedia care s-a abătut asupra oamenilor
din Republica Moldova trebuie să-i unească pe cetăţeni şi
să-i sensibilizeze. «Pentru noi nu există un anumit raion
sau o anumită localitate, pentru noi există ţară şi oameni
şi vom ajuta oamenii, aşa cum o facem de fiecare dată», a
menţionat Ion Suruceanu.”
http://www.jurnal.md/ro/news/artistii-moldoveni-vor-tineun-concert-de-binefacere-pentru-sinistrati-189802/
■ Determină tipul de comportament manifestat de artişti.
■ Reflectează asupra normelor urmărite de această acţiune.
■ Completează cu două proverbe româneşti.
1. O faptă bună nu e niciodată
inutilă.
(proverb englez)
2. Binele pe care-l faci la şes îţi
va fi înapoiat pe munte.
(proverb arab)
3. Cine are simpatie şi
afecţiune pentru alţii, niciodată nu suferă din cauza
lipsurilor.
(proverb bengalez)
4. ...
5. ...
III Sînt creativ
■ Elaborează un articol pentru
un blog, o reţea socială sau un
ziar în care vei descrie comportamentele prosociale şi
cele antisociale din comunitatea ta.
■ Descrie într-o frază acţiunea din imaginea de mai
jos.
35
< • •
Capitolul 1 Omul - fiinţă socială
III Evaluare
Sînt
competent să: Demonstrez competenţe rezolvînd itemii:
comunic eficient;
determin echilibrul dintre binele
public şi interesul
personal.
A. Cunoaştere
1. Explică termenii: conflict, valoare personală şi comportament
prosocial.
2. Enumeră funcţiile familiei.
3. Numeşte trei stiluri de comunicare.
4. Descrie relaţia dintre individ şi echipa din care face parte.
5. Identifică documentele naţionale în care sînt specificate valorile
naţionale şi cele sociale.
6. Evidenţiază una dintre trăsăturile principale ale unui bun părinte.
B. Aplicare
apreciez rolul de
părinte şi responsabilităţile asociate
(personale şi sociale);
1. Compară comportamentul unei persoane agresive cu cel al unei
persoane pasive.
2. Demonstrează interdependenţa dintre lipsa de comunicare şi
conflict.
3. Interpretează semnificaţia unui aforism despre familie.
4. Explică, în baza unui exemplu concret, diferenţa dintre comportamentul prosocial şi obligaţia profesională.
5. Specifică o valoare care este deosebit de importantă pentru tine
şi argumentează.
6. Demonstrează impactul modelului parental asupra dezvoltării
copilului. Exemplifică.
7. Formulează două concluzii privind rolul familiei în societate.
C.Integrare
1. Elaborează un discurs despre importanţa comunicării în familie,
grup, societate.
2. Analizează un caz conflictual din mediul şcolar şi evidenţiază căile de soluţionare.
3. Avînd la bază o fotografie din albumul de familie, scrie un eseu
cu titlul „Casa mea - cetatea mea”.
36
Capitolul 2
Societatea democratică
Politie
Judecătorie
Primărie
8. Democraţia şi participarea civică în lume şi în Republica Moldova
9. Pluralismul şi societatea civilă
10. Funcţionarea în sistem a drepturilor, libertăţilor şi responsabilităţilor
oamenilor. Restrîngerea unor drepturi şi libertăţi
11. Cetăţenia Republicii Moldova. Cetăţenia Uniunii Europene
12. Perspectiva europeană a Republicii Moldova
13. Lumea multiculturală şi păstrarea valorilor naţionale. Tradiţii şi obiceiuri.
Portul popular
Capitolul 2 Societatea democratică
Tema 8. Democraţia si participarea civică în lume
si în Republica Moldova
Voi fi competent să:
• proiectez modelul unei
societăţi virtuale din
perspectiva valorilor
fundamentale ale
democraţiei şi a normelor
de convieţuire socială.
H I Dicţionar
■ Democraţie - formă de
organizare şi de conducere a unei societăţi, în care
poporul îşi exercită (direct
sau indirect) puterea.
■ Participare civică - exercitarea drepturilor civile,
participarea la viaţa
comunităţii, la rezolvarea
problemelor sociale etc.
■ Stat de drept - formă de
organizare a statului bazată pe respectul principiilor
legalităţii şi drepturilor indivizilor.
■ Defineşte cuvîntul indiferenţă.
■ Descrie o societate în care
există doar persoane indiferente.
■ Care ar fi soluţia rezolvării
problemelor comunităţii
în astfel de societate?
■ Cum crezi, democraţia
oferă oportunităţi pentru dezvoltare? Care sînt
acestea?
■ Numeşte trei state înalt
dezvoltate.
Motto: „Orice om trebuie în calitatea sa de cetăţean să contribuie din toate puterile la fericirea compatrioţilor săi.”
Claude Adrien Helvetius
Democraţia presupune participarea indivizilor la
viaţa societăţii, iar lipsa de participare pune în pericol funcţionarea democratică a acesteia. Întotdeauna
există pericolul ca guvernanţii să monopolizeze puterea si să-şi urmărească exclusiv propriile interese.
Tocmai de aceea, cetăţenii au datoria de a le aminti în
permanenţă că sînt aleşii şi reprezentanţii lor.
■II Ştiu,_vreau_sd _ştiu
III S tudiez: învăţ SQ ştiu
Democraţia este o formă politică de organizare
a societăţii în care puterea este exercitată, prin diferite mijloace, de către cercurile largi ale populaţiei.
Democraţia are următoarele trăsături de bază: suveranitatea poporului (participarea cetăţenilor la viaţa
politică prin libera exprimare - votul universal); separarea puterilor în stat; pluralismul (recunoaşterea
diversităţii, existenţa mai multor viziuni, curente,
partide politice); legitimitatea puterii prin intermediul alegerilor libere; respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti; libertatea economică. Democraţia
este exercitată în cadrul statului de drept.
38
Societatea democratică Capitolul 2
Participarea civică se bazează pe necesitatea consultării cetăţenilor şi exprimarea de către aceştia a
opiniilor în legătură cu deciziile care se adoptă la diferite nivele şi de care ei pot fi afectaţi în mod direct sau
indirect. Într-o comunitate sănătoasă, cetăţenii participă la procesul de luare a deciziilor de interes public,
informîndu-se cu privire la problemele care îi afectează, solicitînd autorităţilor să adopte măsurile pe care
ei le consideră de cuviinţă şi participînd efectiv la punerea în practică a deciziilor luate.
Democraţia participativă îşi propune să diminueze distanţa dintre cetăţean şi administraţie, să
creeze căile de comunicare astfel încît membrii unei
comunităţi să fie conştienţi de actul de guvernare şi
să fie implicaţi în procesul de luare a deciziilor. Este
un mijloc prin care administraţia locală ia cunoştinţă
mult mai rapid cu problemele existente.
Implicarea cetăţenilor poate suplini atributele organelor guvernamentale în ceea ce priveşte controlul
şi metodele de constrîngere, economisîndu-se astfel
bani şi timp pentru autorităţi. Îmbunătăţirea performanţei şi a imaginii instituţiilor democratice poate
avea loc prin reducerea clientelismului şi a corupţiei.
În acelaşi timp, administraţia publică locală va fi pregătită să împărtăşească informaţiile într-o manieră
onestă şi clară, încurajînd cetăţenii să îşi exprime opiniile, pentru a influenţa deciziile sale, iar cetăţenii vor
înţelege drepturile şi obligaţiile care le revin şi vor fi
pregătiţi să lucreze onest şi constructiv pentru a asista
reprezentanţii administraţiei publice locale la rezolvarea problemelor.
Participarea cetăţenilor la procesul de adoptare a
deciziilor într-o democraţie cu tradiţie precum Franţa,
Marea Britanie, SUA reprezintă astfel una dintre cele
mai importante resurse, un instrument deosebit în
activităţile administraţiei publice de dezvoltare socioeconomică locală, imprimînd calitate şi legitimînd
procesul decizional prin suportul acordat, atît în conceperea, cît şi în implementarea programelor şi strategiilor de dezvoltare locală. Oamenii sînt mult mai
dispuşi să susţină deciziile şi programele la realizarea
cărora au participat.
Protest contra războiului, Canada
Mitingproeuropean la Chisinău,
3 noiembrie 2013
■ Analizează imaginile de
mai sus şi numeşte formele
de participare civică.
■ Explică impactul participării civice asupra guvernărilor şi administraţiei
publice.
I
Învăţ de la oameni
de. succes
Artista Marjorie Moore
menţiona că voluntariatul
reprezintă cel mai autentic
exerciţiu de democraţie: „Votezi la alegeri o dată pe an, însă
atunci cînd te oferi ca voluntar, votezi în fiecare zi în legătură cu tipul de comunitate în
care îţi doreşti să trăieşti.”
39
Capitolul 2 Societatea democratică
■ Identifică în comunitatea
ta probleme care necesită rezolvare. Propune
soluţii.
■ Numeşte activităţi cu
caracter social, cultural
etc. la care ai participat
la şcoală sau în localitate. Descrie cum s-au desfăşurat aceste activităţi.
Cine a mai participat?
Care a fost scopul?
■ Comentează afirmaţia lui
John Fitzgerald Kennedy:
„Nu întreba ce poate
face ţara pentru tine, ci
întreabă ce poţi face tu
pentru ea.”
■ Cum crezi, este necesar
de a critica politicienii
care nu şi-au onorat promisiunile?
H I Document
Democraţia participativă
în Tratatul privind UE
Democraţia participativă
a devenit o parte integrantă a modelului european
de societate. În Tratatul de
la Lisabona este consacrată
complementaritatea dintre
democraţia reprezentativă
şi democraţia participativă,
menţionate în articolele 10,
respectiv 11. În plus, articolul 10, alineatul (3) conferă
cetăţenilor „dreptul de a
part icipa la viaţa democratică a Uniunii” şi prevede
faptul că „deciziile se iau în
mod cît mai deschis şi la un
nivel cît mai apropiat posibil
de cetăţean.”
Democraţia participativă în 5
puncte pe www.eesc.europa.eu
III Exersez: învăţ sa fiu
Participarea civică nu poate fi învăţată prin imitare sau din obligaţie, ci prin experienţe zilnice. Orice
membru al unei comunităţi are dreptul şi responsabilitatea de a participa la viaţa acesteia. Participarea civică este elementul-cheie al funcţionării unei
societăţi democratice, fiind echivalentul implicării în
funcţionarea zilnică a societăţii.
Participarea civică presupune: înţelegerea modului
de funcţionare şi a problemelor societăţii; implicarea
activă în funcţionarea societăţii; interesul pentru dezvoltarea societăţii; susţinerea publică a opiniilor personale; asumarea responsabilităţilor.
■II Reflectez: am învăţat
Manifestări ale democraţiei prin participare civică
Civice Electorale Politice
Rezolvarea problemelor comunităţii
Exercitarea
dreptului de vot
Contactarea
oficialilor
Voluntariat pentru o
organizaţie apolitică
Convingerea
altor cetăţeni să
voteze
Comunicarea
cu presa
Membru activ
într-un grup sau
într-o asociaţie
Distribuirea
foilor volante,
a posterelor etc.
Manifestarea
protestelor
Participarea la
activităţi de agrement, de informare
Contribuţii
la campania
electorală
Expedierea
şi scrierea
petiţiilor
Strîngeri de fonduri
în scopuri caritabile
Voluntariat
pentru un
candidat
Boicotarea
■II Raţionez
• Numeşte cinci acţiuni concrete prin care ai putea
să contribui la dezvoltarea comunităţii.
• Identifică probleme ale comunităţii atunci cînd te
plimbi sau călătoreşti cu transportul public. Cum
crezi, cine este responsabil de aceste probleme?
Propune soluţii.
40
Societatea democratică Capitolul 2
H I Gîndesc critic
Sînt cetăţean competent
I I I Particip
„Există o accepţie a libertăţii, care e, de altfel, predominantă în tradiţia liberală, conform căreia libertate şi
putere sînt doi termeni antitetici, denumind două realităţi contrastante şi deci incompatibile: în raporturile
dintre două persoane, extinderea puterii uneia dintre
ele (a puterii de a porunci sau de a interzice) diminuează libertatea negativă a celeilalte, şi invers, pe masură
ce cea de-a doua îşi lărgeşte sfera de libertate, scade puterea celei dintîi.”
Norberto Bobbio, Liberalism si democraţie
■ Comentează afirmaţia.
I I I Sînt erudit
1. Noţiunea de democraţie a apărut în ... .
2. În Antichitate, democraţia s-a manifestat în statulpolis ... .
3. Cuvîntul democraţie provine din limba ... şi înseamnă ... .
4. Concepţia greacă despre democraţie a fost sintetizată de vestitul filosof ... .
5. Democraţia directă implică participarea tuturor
membrilor societăţii la ... şi la ... .
I I I Sînt creativ
■ Completează comparaţiile.
Liber ca_____________________________________
Harnic ca .
Indiferent ca .
Responsabil ca_______________________________
Onest ca .
Activ şi responsabil ca .
Comunicabil ca______________________________
Amabil ca___________________________________
■ Organizaţi o dezbatere pe tema „Participarea civică fortifică democraţia”. Creaţi două
echipe a cîte trei persoane
care vor avea rolul de afirmatori (A) şi negatori (N).
Model simplificat de dezbatere de tip „Karl Popper”:
Etapa 1-a: Prezentarea argumentelor „pro” de afirmatorul
A1 (5 minute).
Etapa a 2-a: Interogarea afirmatorului A1 de negatorul N3.
Etapa a 3-a: Prezentarea argumentelor „contra” de negatorul
N1 (5 minute).
Etapa a 4-a: Interogarea negatorului N1 de afirmatorul A3.
Etapa a 5-a: Prezentarea contraargumentelor de afirmatorul
A2 (3 minute).
Etapa a 6-a: Interogarea afirmatorului A2 de negatorul N1.
Etapa a 7-a: Prezentarea contraargumentelor de negatorul
N2 (3 minute).
Etapa a 8-a: Interogarea negatorului N2 de afirmatorul A1.
Etapa a 9-a: Sinteza şi concluziile afirmatorilor (4 minute).
Etapa a 10-a: Sinteza şi concluziile negatorilor (4 minute).
41
Capitolul 2 Societatea democratică
Tema 9. Pluralismul si societatea civilă >
Voi fi competent să:
• proiectez modelul unei
societăţi virtuale din
perspectiva valorilor
fundamentale ale
democraţiei si a normelor
de convieţuire socială.
H I Dicţionar
■ Societate civilă - totalitatea organizaţiilor şi
instituţiilor nonguvernamentale care exprimă interesele şi voinţa
cetăţenilor.
■ ONG - organizaţie neguvernamentală.
III Document
Articolul 5. Democraţia si
pluralismul politic
(1) Democraţia în Republica Moldova se exercită în
condiţiile pluralismului politic, care este incompatibil cu
dictatura şi cu totalitarismul.
(2) Nicio ideologie nu
poate fi instituită ca ideologie oficială a statului.
Constituţia
Republicii Moldova
■ Identifică trei manifestări
ale pluralismului în comunitatea ta.
■ Demonstrează, prin trei
argumente, că pluralismul este benefic pentru
progresul umanităţii.
Motto: „Democraţia nu înseamnă doar alegeri,
ci şi incluziune, pluralism şi diversitate.”
Michelle Bachelet
Existenţa unei societăţi civile active sau dezvoltate
într-un stat este un indiciu al democraţiei. Parteneriatul dintre autorităţi si societatea civilă, dintre agenţii
economici si societatea civilă, fie prin intermediul
unor persoane aparte sau asociaţii obşteşti, reprezintă calea spre armonia socială si dezvoltarea continuă
a societăţii.
■II Ştiu,_vreau_sa _ştiu
• Intitulează desenul de mai sus.
• Explică ce simbolizează, în viziunea ta, mîinile ridicate si culorile acestui desen.
III S tudiez: înva- sa ştiu
Pluralismul este, în sens general, recunoaşterea
diversităţii. În politica democratică, pluralismul reprezintă un principiu director care permite coexistenţa
paşnică a diferitor interese, convingeri şi moduri de
viaţă. Pluralismul recunoaşte diversitatea de interese
şi consideră că este imperativ ca membrii să se acomodeze diferenţelor prin implicarea cu bună-credinţă
în negociere.
Într-o societate democratică, pluralismul se manifestă sub o diversitate de forme. Alături de pluralismul
politic şi cel ideologic, se poate vorbi de un pluralism
cultural şi religios. Dintre toate formele de pluralism,
cel mai important este pluralismul politic: pluripartidismul, sau existenţa mai multor viziuni şi curente
politice, care este definitorie pentru regimul politic
democratic.
42
Societatea democratică Capitolul 2
Potrivit principiului pluralismului, într-o societate cu adevărat democratică fiecare formă de organizare socială, care reprezintă interesele legitime ale
cetăţenilor, se bucură de tratament egal din partea
statului. Constituţia Republicii Moldova statorniceşte
libertatea de constituire şi funcţionare a partidelor
politice, sindicatelor, organizaţiilor obşteşti.
Partidele politice sînt mediatoare ale voinţei politice a cetăţenilor faţă de guvernare. Partidele tind să
transpună această voinţă politică în norme de drept,
măsuri şi acte administrative, decizii politice.
Societăţile pluraliste reprezintă o provocare: indivizii se pot bucura de un grad mai mare de libertate,
dar, pe de altă parte, ei trebuie să lucreze mai mult pentru a negocia un acord de compromis fără de care comunitatea nu poate supravieţui. Un astfel de „contract
social” include principiul guvernării majorităţii. Pluralismul garantează drepturile minorităţilor politice,
urmărirea oricăror scopuri politice care nu stingheresc statul de drept. Cu toate acestea, în democraţiile
pluraliste există riscul de alegere a guvernelor radicale, membrii cărora ar putea restrînge libertăţile
oponenţilor politici. Acesta este motivul necesităţii de
a avea o legislaţie pentru drepturile şi libertăţile omului şi constituţii democratice.
Întreaga societate activă, care participă la viaţa
societăţii sub diverse forme, individual sau în grup,
reacţionează la politicile oficiale ale statului, fie acceptîndu-le, fie dezaprobîndu-le, şi formează societatea civilă. Existenţa societăţii civile într-un stat este şi
garanţia prezenţei pluralismului, sub toate formele lui,
în societatea democratică.
Organizaţia Naţiunilor Unite defineşte societăţile
civile drept „entităţi nonprofit, grupuri voluntare de
cetăţeni, organizate la nivel local, naţional şi internaţional pentru a scoate în evidenţă probleme de interes
public. Totalmente orientate spre şi create de persoane
cu interese comune, acestea realizează diverse servicii
şi funcţii umanitare, reprezintă nevoile cetăţenilor în
faţa structurilor guvernamentale, monitorizează implementarea politicilor şi a programelor şi susţin participarea sectorului civil la nivel comunitar”.
■ Identifică trei interese
prioritare ale mediului
social din care faci parte.
■ Numeşte o problemă din
comunitate a cărei rezolvare depinde de autorităţile locale.
■ Elaborează, împreună cu
colegii, o petiţie şi expediaz-o pe adresa autorităţii.
I
Învăţ de. la oameni
de succes
Pierre-Joseph Proudhon,
economist, sociolog francez,
teoretician al socialismului,
considerat părintele anarhismului: „După cum nu este
libertate fără unire ori fără ordine, la fel nu există unire fără
varietate, fără pluralism, fără
divergenţe.”
■ Comentează afirmaţia.
43
Capitolul 2 Societatea democratică
H I Document
Articolul 1. Noţiunea de
asociaţie obştească
(1) Asociaţia obştească
este o organizaţie necomercială, independentă de autorităţile publice, constituită
benevol de cel puţin două
persoane fizice şi/sau juridice (asociaţii obşteşti),
asociate prin comunitate de
interese în vederea realizării, în condiţiile legii, a unor
drepturi legitime.
(2) Asociaţii obşteşti se
consideră asociaţiile pacifiste, de apărare şi de promovare a drepturilor omului, asociaţiile de femei, de veterani,
de invalizi, de tineret şi de
copii, societăţile ştiinţifice,
tehnice, ecologiste, culturaleducative, sportive, uniunile
de creaţie, comunităţile naţional-culturale, alte asociaţii
ale persoanelor fizice şi/sau
juridice (asociaţii obşteşti)
legal constituite.
Legea cu privire
la asociaţiile obşteşti
■II Exersez: învaţ sa fiu
f U S A I D
” V / Il V J ul FROM THE AMERICAN PEOPLE care te reprezintă! ^Ssalojp-'
Anual, în oraşul Chişinău are loc tîrgul ONG-urilor
cu genericul „Cunoaşte ONG-ul care te reprezintă!”
Scopul acestui eveniment este unul informaţional
şi în cadrul lui organizaţiile neguvernamentale au posibilitatea să le vorbească cetăţenilor despre munca lor,
să încurajeze activităţile filantropice, de voluntariat şi
participarea publică prin atragerea atenţiei asupra potenţialului organizaţiilor societăţii civile. Pentru a trezi interesul vizitatorilor, pe parcursul evenimentului,
participanţii desfăşoară activităţi interactive, ateliere,
demonstraţii etc. Tîrgul ONG-urilor este organizat cu
suportul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID).
III Reflectez: am învăţat
1. Explică interdependenţa dintre termenii pluralism,
societate civilă şi organizaţie nonguvernamentală.
2 . Cum crezi, există vreo diferenţă între asociaţii
obşteşti şi ONG-uri?
3. Apreciază aportul societăţii civile şi al ONG-urilor
la dezvoltarea societăţii.
■ Numeşte două asociaţii
obşteşti şi două organizaţii neguvernamentale
din comunitate sau din
ţară.
■ Identifică obiectivele acestora şi domeniul lor de
activitate.
■II. Raţionez
• Formează împreună cu cîţiva colegi o echipă ce ar
dori să schimbe situaţia din comunitate, din societate.
• Consultîndu-vă, selectaţi un domeniu de interes
comun.
• Stabiliţi cinci obiective ale grupului pentru domeniul respectiv.
• Elaboraţi un plan de acţiuni pentru atingerea acestor obiective.
• Realizaţi aceste acţiuni.
• Faceţi o echipă bună? Dacă da, atunci înseamnă că
puteţi constitui o asociaţie obştească sau un ONG.
44
Societatea democratică Capitolul 2
Sînt cetăţean competent
H I Gîndesc critic I I I Sînt erudit
Libertatea-i numai una
Şi nu vrea să nască sclavi
Geto-daci printre latini
Sau latini umbriţi de slavi.
Libertatea-i de pămînt
Şi de mare, şi de munţi,
Niciodată să n-o ceară
Cei puţini acelor mulţi.
Libertatea e de suflet
Şi de cîntec, şi de grai,
Dacă azi opreşti izvoare,
Mîine pulbere-ai să beai.
Libertatea e de mamă,
De strămoşi şi de nepoţi,
Nu se ştie la Moldova
Altfel neam de patrioţi.
Om cuminte moldoveanul,
Se supune cuviincios,
Pleacă capul cu răbdarea
Pătimitului Cristos.
Ion Vatamanu, Libertatea
■ Exprimă-ţi opinia faţă de ideile
expuse în poezie, raportîndu-te
la tema lecţiei.
■ Completează careul şi vei obţine pe verticală
cuvîntul-cheie al lecţiei.
1. Grup de oameni cu idei şi interese comune.
2. Opusul oprimării.
3. Sinonim cu omenire.
4. Obligaţie.
5. Contribuţie materială, morală sau intelectuală
adusă de cineva într-o acţiune comună.
6. Conducător al unui partid, al unei echipe.
7. Sinonim cu obiectivitate.
8. Fără credinţă şi ... (încredere în viitor) viaţa nu
are sens.
9. Sentiment de demnitate şi de încredere în calităţile proprii.
1
2
3
4
5
6
9
I I I Sînt creativ I I I Particip
■ Elaborează un discurs în care vei compara elitismul cu
pluralismul şi vei identifica aspectele pozitive şi negative ale acestora.
ELITISM PLURALISM
■ Organizaţi o acţiune de
susţinere sau de protest faţă
de ceea ce se întîmplă în comunitate.
45
Capitolul 2 Societatea democratică
Tema 10. Funcţionarea în sistem a drepturilor,
libertăţilor si responsabilităţilor oamenilor.
Restrîngerea unor drepturi si libertăţi
Voi fi competent să:
• apreciez nivelul de funcţionare în sistem a drepturilor, libertăţilor şi responsabilităţilor omului.
H I Dicţionar
■ Libertate - starea unei
persoane libere care se bucură de deplinătatea drepturilor politice şi civile în
stat.
I I I Document
Primele două articole ale
Declaraţiei universale a drepturilor omului evidenţiază
că toate fiinţele umane, fără
distincţie, se nasc libere şi
egale în demnitate şi drepturi şi enunţă principiile de
bază ale egalităţii şi nediscriminării în dreptul de a
se bucura de drepturile şi
libertăţile fundamentale ale
omului. Următoarele 19 articole tratează drepturile civile şi politice de care fiecare
persoană este îndreptăţită să
se bucure.
■ Identifică beneficiile societăţii în care se
respectă drepturile şi
libertăţile omului.
■ Numeşte riscurile la
care sînt supuşi membrii societăţii în care sînt
încălcate drepturile şi
libertăţile fundamentale
ale omului.
Motto: „Respectarea drepturilor omului şi a demnităţii
umane reprezintă «fundamentul libertăţii, justiţiei
şi păcii în lume».”
Declaraţia universală a drepturilor omului
O societate prosperă şi democratică poate exista
doar prin exercitarea deplină a drepturilor, libertăţilor
şi responsabilităţilor oamenilor.
■II Ştiu, vreau sa ştiu
• Numeşte drepturile
si libertăţile omului.
• Explică cum poate fi păstrată sau
pierdută libertatea.
Argumentează.
• Crezi că eşti responsabil de libertatea şi
drepturile altora?
III S tudiez: învaţ sa ştiu
Drepturile om ului pot fi definite, în general, ca
fiind inerente fiinţei umane. Drepturile omului şi
libertăţile fundamentale permit dezvoltarea şi utilizarea deplină a calităţilor umane, inteligenţei, talentului
şi conştiinţei şi satisfacerea nevoilor spirituale. Ele sînt
bazate pe dorinţa omului de a trăi într-o lume în care
demnitatea, inerenţa şi bunăstarea sa să se bucure de
respect şi protecţie.
Negarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale
ale omului este o tragedie individuală şi creează premise pentru nelinişti sociale, violenţă şi conflicte în şi
între societăţi şi naţiuni.
La 10 decembrie 1948, Declaraţia universală a drepturilor omului a fost proclamată ca un „ideal comun
46
Societatea democratică Capitolul 2
spre care trebuie să tindă toate popoarele şi naţiunile”.
Democraţiile contemporane au confirmat drepturile
şi libertăţile în legile fundamentale. Constituţia Republicii Moldova cuprinde drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale în titlul II.
Responsabilitatea este o valoare importantă într-o
democraţie, reprezentînd garantul drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Responsabilităţile pot fi individuale
şi colective. Responsabilităţile individuale, pe care fiecare le are faţă de ceilalţi sau faţă de comunitate, sînt
asociate drepturilor şi libertăţilor persoanei: responsabilitatea unei promisiuni; responsabilitatea privind
realizarea unei acţiuni individuale; responsabilitatea
votului; responsabilitatea opiniilor etc.
Persoana care îşi îndeplineşte responsabilităţile
este mai liberă (prin reducerea eventualelor constrîngeri), capătă încredere în sine şi se bucură de respectul
şi aprobarea comunităţii.
Responsabilităţile colective aparţin unor grupuri de
interese (asociaţii profesionale, grupuri ecologice etc.)
sau chiar statului. Asumarea acestor responsabilităţi
asigură armonie socială, respectul cetăţenilor faţă de
instituţiile respective şi încrederea comunităţii.
■II Exersez: învăţ sa fiu
Neasumarea responsabilităţilor generează o serie de
sancţiuni şi penalităţi. Spre exemplu, dacă autorităţile
nu îşi asumă responsabilităţile, ele vor fi sancţionate
prin neacordarea votului la următoarele alegeri. Dacă
o persoană nu îşi respectă promisiunea, ea va fi sancţionată prin pierderea încrederii persoanelor faţă de care
şi-a încălcat promisiunea. Deseori, asumarea responsabilităţilor este rezultatul opţiunii altei persoane. În
acest caz, asumarea nu mai este directă, ci indirectă şi
are loc situaţia delegării responsabilităţii unei acţiuni,
unui membru sau a unui grup de membri ai colectivităţii respective.
Într-un stat democratic, respectarea autorităţilor
publice este o necesitate. Menţinerea ordinii constituţionale în stat îi solicită cetăţeanului să se supună autorităţilor publice care aplică legea.
■ Elaborează, împreună cu
colegii, o schemă în care
să reprezinţi drepturile şi
responsabilităţile omului. Prezintă schema.
I
ÎnVaţ de la oameni
de succes
Oscar Arias Sanchez, preşedinte al Republicii Costa
Rica (1986-1990, 2006-2010).
În 1987 a primit Premiul Nobel pentru Pace. În urma întîlnirilor cu liderii din America
Latină a obţinut susţinerea planului de pacificare în regiune:
fiecare ţară trebuia să limiteze
numărul armatei, să garanteze
libertatea presei, să efectueze
alegeri libere şi corecte.
„Cu cît ne bucurăm de mai
multă libertate, cu atît mai
mare este responsabilitatea
pe care ne-o asumăm faţă de
ceilalţi, precum şi faţă de noi
înşine.”
■ Explică sensul responsabilităţii în accepţia lui Oscar Arias Sanchez.
47
Capitolul 2 Societatea democratică
Document
Articolul 29
(1) Orice persoană are îndatoriri faţă de colectivitate,
deoarece numai în cadrul
acesteia este posibilă dezvoltarea liberă şi deplină a personalităţii sale.
(2) În exercitarea drepturilor şi libertăţilor sale, fiecare om este supus doar îngrădirilor stabilite prin lege,
exclusiv în scopul de a asigura cuvenita recunoaştere
şi respectare a drepturilor
şi libertăţilor altora şi ca să
fie satisfăcute justele cerinţe
ale moralei, ordinii publice
şi bunăstării generale într-o
societate democratică.
Declaraţia universală
a drepturilor omului
■ Comentează extrasul din
document.
Respectarea legii asigură ordinea, organizarea şi
conducerea societăţii, protecţia cetăţenilor împotriva
abuzurilor de putere.
Într-o societate democratică trebuie să existe permanent respectul faţă de orice cetăţean, care presupune respectarea demnităţii acestuia.
■II Reflectez: am învăţat
Exemple de responsabilităţi:
1. Efectuarea temei, a unei sarcini de lucru (responsabilitatea pe care o au elevii atunci cînd îşi pregătesc
lecţiile).
2 . Profesia (exercitarea oricărei profesii implică asumarea unei responsabilităţi).
3 . Legea (prin intermediul legilor sînt stabilite responsabilităţi pentru toţi membrii societăţii).
4 . Obiceiurile şi tradiţiile comunităţii (de exemplu,
responsabilitatea tinerilor de a respecta şi a ajuta
persoanele în vîrstă).
5 . Calitatea de cetăţean (de exemplu, cetăţenii au responsabilitatea de a participa la vot).
6 . Principiile morale (de exemplu, fiecare persoană are responsabilitatea de a-i respecta pe ceilalţi
membri ai comunităţii).
• Numeşte cîte trei responsabilităţi pe care ţi le asumi
în familie, în clasă şi în societate reieşind din exemplele enumerate.
M M cţiouez
• Elaborează un discurs prin care să argumentezi necesitatea îndeplinirii de către toţi membrii
comunităţii, familiei sau ai unui grup (la alegere) a
responsabilităţilor pe care le au.
• Identifică exemple de asumare/neasumare a respon sabilităţilor.
• Propune soluţii pentru îmbunătăţirea situaţiei în
cazul nerespectării responsabilităţilor.
• Crezi că ţara noastră s-ar schimba dacă toată lumea şi-ar exercita drepturile şi responsabilităţile?
Argumentează.
48
Societatea democratică Capitolul 2
Sînt cetăţean competent
H I Gîndesc critic
Din toate drepturile lumii
Pe unul singur nu-l cedez,
E strategia mea intimă
Şi este singurul meu crez.
Nu-l dau chiar dacă vin la mine
Toate statuile călări,
E dreptul meu la îndoială
Şi de a pune întrebări.
Nu l-a epuizat nici Hamlet,
Deşi l-a folosit de-ajuns,
Cred în puterea întrebării
Chiar dacă nu-i găsesc răspuns.
Ea mi-e religie în viaţă,
Cu ea termin, cu ea încep,
Eu, simplu cetăţean al lumii,
Măcar atît mai am: întreb.
Cu pumnii strînşi în faţa morţii
La fel copiii mi-i cultiv,
Ca neamul omenesc de-a pururi
Să fie interogativ.
Adrian Păunescu, Dreptul la întrebare
■ Comentează poezia.
I I I Sînt creativ
■ Elaborează o schemă în care să reprezinţi interacţiunea dintre drepturi şi responsabilităţi.
I I I Sînt erudit
■ Exprimă-ţi opinia privind afirmaţiile de mai jos.
1. Drepturile omului implică şi
datoriile lui.
Tudor Arghezi
2. Am luptat împotriva dominaţiei albe şi am luptat împotriva dominaţiei negre. Idealul meu cel mai
scump este acela al unei societăţi
libere şi democratice în care toţi să
trăiască în armonie şi să aibă şanse
egale.
Nelson Mandela
3. Toate animalele sînt egale, dar
unele sînt mai egale decît altele.
George Orwell
III Particip
■ Creează, împreună cu colegul de
bancă, un interviu cu una dintre
următoarele personalităţi istorice:
Mahatma
Gandhi
Nelson
Mandela
49
Capitolul 2 Societatea democratică
Tema 11. Cetăţenia Republicii Moldova.
Cetăţenia Uniunii Europene
Voi fi competent să:
• justific necesitatea integrării europene a Republicii Moldova şi a valorilor
naţionale;
• proiectez modelul unei
societăţi democratice şi a
normelor de convieţuire
socială.
H I Dicţionar
■ Cetăţenie - condiţia juridică de cetăţean, situaţia
de cetăţean.
■ Pluralitatea cetăţeniei -
deţinerea cetăţeniei mai
multor state.
■ Apatrid - persoană care nu
are cetăţenia niciunui stat.
Dobîndirea cetăţeniei
Republicii Moldova prin
recunoaştere
Cetăţenii străini, născuţi
pe teritoriul Republicii Moldova (sau care au unul dintre
părinţi, bunici născut pe teritoriul statului nostru) şi care
domiciliază legal şi obişnuit
în străinătate, pot dobîndi
cetăţenia Republicii Moldova prin recunoaştere. Solicitantul urmează să depună
la misiunea diplomatică a
Republicii Moldova sau la
Departamentul Afaceri Consulare un dosar cu acte.
Vezi http://www.mfa.gov.md/
■ Identifică beneficiile deţinerii cetăţeniei.
■ Explică relaţia dintre
cetăţean şi stat.
Motto: „Nu coalizăm state, ci unim oameni!”
Jean Monnet
Cetăţenia reprezintă nu doar relaţia juridică a
unei persoane cu un stat, care îi determină statutul
său, ci şi relaţia moral-spirituală a persoanei cu patria
sa - ţara în care s-a născut, cultura şi valorile pe care
le împărtăşeşte etc. Drepturile de care se bucură un
cetăţean oferă numeroase oportunităţi, dar şi îndatoriri pe care trebuie să le onoreze cu demnitate.
III Ş tiu, vreau sa ştiu
• Numeşte drepturile şi obligaţiile cetăţenilor Republicii
Mol dova.
• Explică necesitatea exercitării
acestor drepturi şi îndatoriri.
• Compară drepturile şi obligaţiile cetăţenilor ţării noastre
cu cele ale persoanelor străine.
III S tudiez: învăţ sa ştiu
Cuvîntul cetăţenie provine din latinescul civitas, semnificînd iniţial ideea de cetate, prin care se
înţelegea statul în Grecia antică. Cu sensul său modern, noţiunea de cetăţean a fost utilizată pentru prima dată în Declaraţia franceză a drepturilor omului şi
ale cetăţeanului din 1789. Declaraţia universală a drepturilor omului (1948) consfinţeşte dreptul la o cetăţenie. Acest drept este consacrat şi în legile supreme ale
statelor (în constituţii) şi reglementat detaliat prin legi
speciale. În Republica Moldova, problemele cetăţeniei
şi-au găsit reflectare în Constituţie şi în Legea cetăţeniei Republicii Moldova din 2 iunie 2000. Conform Legii
cetăţeniei, prin legătura juridico-politică permanentă
între persoana fizică şi Republica Moldova, care generează drepturi şi obligaţii reciproce între stat şi persoană, se înţelege cetăţenia Republicii Moldova. Prin
urmare, cetăţenia constituie „o legătură între individ
şi stat”, „o legătură politico-juridică între o persoană
50
Societatea democratică
fizică şi un stat”, „o apartenenţă juridică a persoanei
unui stat” etc.
Dreptul la cetăţenie şi obţinerea ei. Conform
Constituţiei, „nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar
de cetăţenia sa şi nici de dreptul de a-şi schimba cetăţenia”.
Cetăţenia Republicii Moldova se dobîndeşte prin:
a) naştere; b) recunoaştere; c) înfiere; d) redobîndire;
e) naturalizare. De asemenea, cetăţenia Republicii
Moldova poate fi dobîndită şi în temeiul acordurilor
internaţionale la care Republica Moldova este parte.
În Republica Moldova se permite pluralitatea de
cetăţenii. Chiar dacă cetăţeanul Republicii Moldova
posedă şi cetăţenia altui stat, în raporturile cu Republica Moldova este recunoscut numai ca cetăţean al ei.
Odată ce domiciliază pe teritoriul Republicii Moldova,
el beneficiază în egală măsură de aceleaşi drepturi şi
îndatoriri ca şi ceilalţi cetăţeni ai acestui stat.
Dovada cetăţeniei Republicii Moldova se face cu
buletinul de identitate, cu paşaportul, cu certificatul
de naştere, în cazul copilului, sau cu un certificat eliberat de organele competente ale Republicii Moldova.
Cetăţenii Republicii Moldova beneficiază de protecţia statului atît în ţară, cît şi în străinătate. Ei se
bucură de deplinătatea drepturilor şi libertăţilor
cetăţenilor garantate, avînd în acest sens şi obligaţii
cetăţeneşti şi nu pot fi extrădaţi sau expulzaţi din ţară.
■II Exersez: învăţ să fiu
Cetăţenia europeană s-a format treptat, în paralel
cu evoluţia Uniunii Europene, şi a fost definită, pentru prima dată, în Tratatul de la Maastricht (1992),
conform căruia „orice persoană care deţine cetăţenia
unui stat membru este cetăţean al Uniunii Europene”.
Cetăţenia europeană completează cetăţenia naţională, fără a o înlocui, şi face posibilă exercitarea unei
serii de drepturi, de către toţi cetăţenii UE, în oricare
stat membru.
Tratatul de la Amsterdam (1997) recunoaşte dreptul cetăţenilor la informaţie.
Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene a fost iniţiată în 2000 (Nisa) şi adoptată în 2007
(Strasbourg). Aceasta reprezintă un catalog al tuturor
Capitolul 2
■ II Document
Articolul 39. Jurămîntul
de credinţă faţă de Republica
Moldova
(1) Persoana căreia i se
acordă cetăţenia Republicii
Moldova prin naturalizare
sau redobîndire va depune
(...) următorul jurămînt de
credinţă faţă de Republica Moldova: „Eu (numele,
prenumele), născut la (data
şi locul naşterii), jur să fiu
cetăţean devotat Republicii
Moldova, să respect cu sfinţenie Constituţia şi celelalte
legi ale ei, să nu întreprind
nicio acţiune care i-ar prejudicia interesele şi integritatea teritorială”.
Legea cetăţeniei
Republicii Moldova
■ Explică interdependenţa
dintre cetăţenia unui stat
membru al UE şi cetăţenia
europeană.
■ Stabileşte beneficiile deţinerii cetăţeniei UE.
51
Capitolul 2 Societatea democratică
■
Învaţ de la oameni
de succes
Aristotel, unul dintre cei
mai remarcabili filosofi ai Greciei antice, clasic al filosofiei
universale, spirit enciclopedic,
fondator al şcolii peripatetice.
Cu privire la cetăţenie, filosoful afirma: „Nu e întotdeauna
acelaşi lucru a fi un om bun cu
a fi un bun cetăţean"
■ Comentează afirmaţia.
H I Util şi practic
Serviciul Europa ta - Consiliere
Platforma youreurope.eu
oferă informaţii utile despre
drepturile cetăţeneşti europene şi răspunsuri la diferite
probleme privind exercitarea
acestora. Portalul include şi
serviciul Europa ta - Consiliere, prin intermediul căruia
o echipă de consilieri juridici
oferă consultanţă gratuită
publicului european.
■ Cine poate folosi acest instrument?
Serviciul Europa ta - Consiliere oferă răspunsuri la
întrebările adresate de către
cetăţenii europeni, membrii
de familie ai unui cetăţean/
rezident al UE, întreprinderi
sau servicii de informare
şi consultanţă cu sediul în
Uniunea Europeană.
■ Apreciază acest instrument de consultanţă.
drepturilor cetăţeneşti europene (sociale, economice,
civile şi politice). Tratatul de la Lisabona (2009) introduce iniţiativa cetăţenească europeană, un instrument
prin care cetăţenii europeni pot influenţa procesul de
luare a deciziilor la nivelul Uniunii Europene.
Uniunea Europeană a creat pentru cetăţenii săi un
spaţiu european al drepturilor şi libertăţilor, precum
şi un cadru legal care să asigure respectarea acestora.
Printre drepturile cetăţenilor UE se numără:
• dreptul la libera circulaţie în celelalte state membre
ale Uniunii;
• dreptul la vot şi dreptul de a candida la alegerile
pentru Parlamentul European şi la alegerile locale
în statul de rezidenţă;
• dreptul de a beneficia pe teritoriul unui stat terţ de
protecţie consulară din partea autorităţilor diplomatice ale unui alt stat membru, în cazul în care
statul din care provine nu are reprezentanţă diplomatică sau consulară în statul terţ respectiv;
• dreptul de petiţie în faţa Parlamentului European
şi dreptul de a apela la Mediatorul European (European Ombudsman).
H I Reflectez: am învăţat
1. Compară drepturile pe care le oferă cetăţenia Republicii Moldova şi cea europeană.
2 . Elaborează o schemă în care să reflecţi locul şi rolul
cetăţeanului în stat.
3. Analizează statutul unui om fără cetăţenie. Crezi
că pot exista asemenea cazuri?
4 . Exprimă-ţi opinia privind următoarea afirmaţie: „Mai multe cetăţenii, mai multe drepturi şi
obligaţii.”
■II.Acţionez
• Studiind pagina web a Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova,
stabileşte condiţiile şi actele necesare dobîndirii
cetăţeniei Republicii Moldova.
• Argumentează oportunitatea integrării europene a Republicii Moldova, reieşind din drepturile
cetăţeneşti pe care le oferă integrarea.
52
Societatea democratică Capitolul 2
Sînt cetăţean competent
H I Gîndesc critic I I I Sînt erudit
Sînt cetăţean al ţării poeziei,
Şi ţara asta are drepte legi:
Să nu roşească faţa albă a hîrtiei,
Cu pana pe obrazul ei cînd treci!
În slova ta minciuna pîntecoasă,
Cu şerpuitu-i mers, să n-aibă loc.
În piscul Adevărului fă-ţi casa
Şi apăr-o cu paloşul de foc!
Nicolai Costenco, Cetăţean al ţării poeziei
■ Stabileşte:
denumirea dreptului
1. În numeroase state ale lumii cetăţenia se oferă automat la naştere conform
dreptului ... (jus soli).
2. În Europa cetăţenia se obţine şi prin dreptul ... (jus
sanguinis).
■ Compară cetăţenia unei ţări cu cea expusă în poezie.
I I I Sînt creativ
■ Elaborează un cinquain pentru cuvîntul „cetăţenie”.
numele statului
3. În acest stat european moneda euro este personalizată.
4. Stat european în care nu obţii cetăţenia la naştere.
5. În această ţară se acordă o
pedeapsă penală pentru obţinerea voluntară a unei alte
cetăţenii.
I I I Particip
■ Organizaţi în clasă o masă
rotundă şi discutaţi despre
relaţia cetăţean-stat-cetăţenia Republicii Moldova
sub aspectele juridic, economic, social şi cultural.
53
Capitolul 2 Societatea democratică
Tema 12. Perspectiva europeană a Republicii Moldova
Voi fi competent să:
• justific necesitatea
integrării europene
a Republicii Moldova
şi a valorilor naţionale.
H I Dicţionar
■ A integra - a (se) include, a
(se) îngloba, a (se) încorpora, a (se) armoniza într-un
tot.
■ Integrarea europeană -
procesul de integrare în
plan politic, social-economic, cultural etc. a unui
stat în Uniunea Europeană.
■ Reformă - transformare
politică, economică, socială, culturală, cu caracter
limitat sau de structură, a
unei stări de lucruri, pentru a obţine o ameliorare
sau un progres.
■ Enumeră eforturile depuse de statele membre ale
UE în vederea constituirii
comunităţii europene.
■ Descrie o ţară membră a
UE, la alegere, după criteriile: regimul politic,
nivelul dezvoltării economice şi cultural-sociale.
Motto: „Moldova, astăzi am asigurat drumul
nostru spre Uniunea Europeană.”
Iurie Leancă, 29 noiembrie 2013
Uniunea Europeană, care are la bază democraţia,
multiculturalitatea, progresul şi bunăstarea populaţiei,
reprezintă un model de civilizaţie spre care aspiră şi
Republica Moldova, fiind cea mai bună alternativă a
situaţiei din ţara noastră: criză economică, sărăcie,
reminiscenţe ale totalitarismului.
■II Ştiu, vreau sa ştiu
• Drapelul european este format dintr-un cerc de
12 stele aurii dispuse pe un fundal albastru. Stelele
simbolizează idealurile de unitate, solidaritate şi armonie între popoarele Europei, iar cercul - unitate.
• Ascultă imnul UE accesînd pagina http://europa.eu.
• Numeşte valorile promovate în Uniunea Europeană.
• Ce ştii despre dezvoltarea economică a statelor
membre ale UE şi nivelul de trai al populaţiei?
• Prin ce state ale Europei de Vest ai dori să călătoreşti
liber?
III S tudiez: învaţ sa ştiu
Uniunea Europeană, înfiinţată prin Tratatul de la
Maastricht (1992), din care fac parte 28 de state din
Europa, are ca scop supravegherea integrării economice şi politice a statelor aderente. Cele mai importante
instituţii ale Uniunii Europene sînt: Comunitatea Europeană, Consiliul de Miniştri (format din miniştrii
statelor din Uniune), Comisia Europeană (aparatul
administrativ), Parlamentul European şi Curtea Europeană de Justiţie.
Întrucît crearea unui sistem monetar comun a fost
unul dintre obiectivele sale majore, UE a instituit moneda euro, care a înlocuit monedele naţionale ale majorităţii statelor membre.
54
Societatea democratică
Etapele integrării europene
Anul
aderării Ţara
1957 Membrii fondatori: Belgia, Franţa, Germania,
Italia, Luxemburg şi Olanda
1973 Prima extindere: Danemarca, Irlanda, Marea
Britanie
1981 A doua extindere: Grecia
1986 A treia extindere: Portugalia, Spania
1990 După unificarea Germaniei, teritoriile Germaniei de Est (fosta RDG)
1995 A patra extindere: Austria, Finlanda, Suedia
2004 A cincea extindere: Cipru, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria
2007 A şasea extindere: România, Bulgaria
2013 A şaptea extindere: Croaţia
Moldova pe calea aderării la Uniunea Europeană
Politica de integrare europeană a Republicii Moldova se bazează pe doi piloni principali: realizarea Planului de acţiuni RM-UE şi valorificarea posibilităţilor ce
derivă din participarea Moldovei la iniţiativele regionale din Europa de Sud-Est - Pactul de Stabilitate, Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP) etc.
Pentru prima dată, Republica Moldova a reuşit să
negocieze şi să semneze un acord cu UE în anul 1994,
Acordul de parteneriat şi cooperare, intrat în vigoare
în 1998. Un alt pas în dezvoltarea relaţiilor cu UE s-a
realizat în cadrul Politicii europene de vecinătate.
La 22 februarie 2005, Republica Moldova a semnat, la Bruxelles, Planul de acţiuni RM-UE, care include obiective strategice şi acţiuni concrete pentru
atingerea acestora. La 4 mai 2006, ţara noastră a fost
acceptată în calitate de membru cu drepturi depline
în cadrul Procesului de Cooperare în Europa de SudEst, ceea ce deschide noi perspective relaţiilor dintre
Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Pentru
consolidarea poziţiei Republicii Moldova, se impune
implementarea deplină şi în termenele stabilite a Planului de acţiuni RM-UE.
La 29 noiembrie 2013, în cadrul Summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, Republica Moldova a
Capitolul 2
I
ÎnOtaţ de. la oameni
de succes
Angela Merkel, prima femeie cancelar din istoria Republicii Federale Germania.
La 22 august 2012, ea a vizitat
pentru prima dată Republica
Moldova şi a susţinut un discurs public: „Republica Moldova a luat o decizie. Ea a optat pentru reforme în direcţia
democraţiei, statului de drept
şi a economiei de piaţă. Astfel,
temelia unui stat, care să servească interesele cetăţenilor,
este pregătită. [...]
Aşa cum în economie, competiţia funcţională reprezintă
motorul creşterii şi locurilor de
muncă, astfel este şi competiţia
politică a ideilor - organizată prin alegeri - determinantă
pentru bunăstarea ţării. Căci
despre bunăstare este vorba
într-un stat viabil şi funcţional.
Noi, europenii, putem fi
mîndri de Europa, care este un
spaţiu al libertăţii. Democraţia, drepturile omului, statul de
drept, libertatea de opinie şi a
presei sînt aici ferm ancorate.”
■ Enumeră învăţămintele care
trebuie trase din discursul
doamnei Merkel.
55
parafat Acordul de asociere cu Uniunea Europeană,
iar la 27 iunie 2014, acesta a fost semnat. Documentul
pune accent pe statul de drept, democraţie, libertăţile
fundamentale, dezvoltarea durabilă şi funcţionarea
economiei de piaţă şi a fost ratificat de Parlamentul
Republicii Moldova la 2 iulie 2014.
■II Exersez: învQţ s i
Avantajele integrării Republicii Moldova în UE:
1. Aplicarea standardelor europene în domeniul producţiei de mărfuri, al educaţiei, al justiţiei, al serviciilor publice etc., care cel puţin înseamnă civilizaţie.
2. Subvenţii şi fonduri europene pentru diferite programe de dezvoltare şi domenii economice (agricultura
europeană se bucură de subvenţii din partea statelor).
3. Mărirea numărului şi a cantităţii investiţiilor străine datorită îmbunătăţirii mediului de afaceri.
4. Creşterea numărului de locuri de muncă şi a bunăstării cetăţenilor simpli.
5. Extinderea pieţei de desfacere de la est spre vest.
6. Respectarea stringentă a drepturilor omului.
7. O eventuală soluţionare mai rapidă a conflictului
transnistrean, întrucît problema transnistreană
s-ar transforma într-o problemă a UE.
■II Reflectez: am învQţat
1. Scrie, timp de cinci minute, un text despre Uniunea Europeană şi aspiraţia de integrare a Republicii
Moldova în această comunitate.
2 . Apreciază eforturile depuse de autorităţile şi societatea din Republica Moldova pentru atingerea
obiectivului de integrare.
■ iMefiouez
• Elaborează un plan de acţiuni pe care le poate întreprinde orice cetăţean al ţării noastre în vederea integrării acesteia în UE.
• Comentează afirmaţia: „Să construim Europa la noi
acasă”.
Capitolul 2 Societatea democratică
■ Identifică succesele şi
eşecurile în procesul desfăşurării reformelor pe
calea integrării europene
a Republicii Moldova.
■ II Document
Domeniile prioritare ale
Planului de acţiuni RM-UE
(2005):
Aprofundarea procesului
de reformare a sistemului
naţional al justiţiei; elaborarea unei strategii de informare şi comunicare în
domeniul integrării europene; instituirea unui dialog
durabil cu societatea civilă
în procesul de realizare a
reformelor; asigurarea libertăţii de exprimare şi a massmediei etc.
■ Explică fiecare avantaj al
integrării europene pentru Republica Moldova.
■ Numeşte alte trei avantaje pentru care ţara noastră merită să se integreze
în Uniunea Europeană.
■ II Util şi practic
Centrul Pro-European
de Servicii şi Comunicare
(CPESC), inaugurat la 10
mai 2011 în cadrul Bibliotecii
Naţionale a Republicii Moldova, are drept scop promovarea valorilor şi mentalităţii
europene şi sprijinirea procesului de integrare europeană a Moldovei.
56
Societatea democratică Capitolul 2
Sînt cetăţean competent
III Gîndesc critic III Sînt erudit
„Integrarea europeană este obiectivul strategic ireversibil al politicii externe şi interne a Republicii Moldova.
Acordul de parteneriat si cooperare (APC) reprezintă
baza juridică a relaţiilor dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Semnat la 28 noiembrie 1994 şi intrat
în vigoare la 1 iulie 1998, pentru o durată iniţială de 10
ani, Acordul asigură baza colaborării cu UE în domeniile
politic, comercial, economic, juridic şi cultural-ştiinţific.
Printre obiectivele sale se numără şi cel al susţinerii Republicii Moldova pentru:
a) consolidarea democraţiei şi statului de drept cu respectarea drepturilor omului şi a minorităţilor prin asigurarea cadrului corespunzător al dialogului politic;
b) dezvoltarea durabilă a economiei şi finalizarea procesului de tranziţie spre economia de piaţă prin promovarea
schimburilor comerciale, investiţiilor şi relaţiilor economice armonioase.”
■ Explică obiectivele enumerate.
■ Răspunde oral la următoarele întrebări:
1. Cîţi membri are Uniunea
Europeană?
2. Care este moneda UE?
3. Cîţi membri numără Parlamentul European?
4. Cîte limbi oficiale are Uniunea Europeană?
5. Cînd este serbată Ziua Europei?
6. Cine sînt părinţii fondatori
ai Uniunii Europene?
III Sînt creativ
III Particip
■ Scrie un eseu de o pagină
cu titlul „Moldova pe calea
integrării europene - succese si eşecuri”.
■ Utilizînd serviciul Google Maps, elaborează o hartă
cu fotografii ale statelor europene în care ai călătorit
sau doresti să călătoresti.
57
Capitolul 2 Societatea democratică
Tema 13. Lumea multiculturală si păstrarea valorilor
naţionale. Tradiţii si obiceiuri. Portul popular
Voi fi competent să:
• justific necesitatea păstrării valorilor naţionale.
H I Dicţionar
■ Globalizare - fenomen
de transformare a lumii
într-o unitate, care se manifestă la scara întregului
glob, incluzînd şi procesul
de uniformizare culturală.
■ Multicultural - compus
din mai multe culturi.
■ Toleranţă - îngăduinţă,
indulgenţă.
■ Grupuri minoritare -
grupuri sociale care au atitudini şi comportamente
specifice faţă de majoritate
şi presupun diferenţe legate de cultură, limbă, rasă,
naţionalitate, religie etc.
Procesele istorice
şi cele demografice au
dus la constituirea unei
lumi multiculturale şi
multietnice în cadrul
statelor naţionale sau
multinaţionale. Soldate deseori cu conflicte
violente, relaţiile dintre grupurile etnice au
fost soluţionate, de obicei, prin dialogul intercultural,
toleranţă şi cooperare.
■II Ştiu,_vreau_sa _ştiu
• Numeşte cîte trei trăsături culturale distincte specifice pentru trei popoare europene.
• Identifică trei elemente comune ale popoarelor
Europei.
• Avînd la bază imaginea şi sloganul de mai sus, explică necesitatea dialogului cultural.
Obiectivele Anului European
al Dialogului Intercultural:
■ promovarea dialogului intercultural drept instrument
care să-i ajute pe cetăţenii UE
să obţină cunoştinţe şi aptitudini şi să acţioneze într-un
context cultural mai deschis
şi mai complex, chiar dacă au
identităţi şi credinţe diferite;
■ conştientizarea contribuţiei
diversităţii culturale asupra
tradiţiilor şi obiceiurilor
cetăţenilor UE;
■ accentuarea rolului dialogului intercultural în crearea
unei societăţi dinamice şi cît
mai variate.
III S tudiez: învăţ sa ştiu
În prezent, lumea este supusă unor schimbări rapide, interacţiunea dintre oameni capătă noi dimensiuni, iar contactul şi comunicarea interculturală au
devenit caracteristici dominante ale vieţii moderne.
Comunicarea multiculturală înseamnă interacţiunea directă dintre persoane de diferite culturi şi presupune acceptarea şi tolerarea diferenţelor. Toleranţa
şi respectul faţă de alte culturi, tradiţii şi popoare reprezintă garanţia păcii şi a armoniei în societate. În
acest sens, diversitatea culturală este un tezaur al întregii umanităţi care trebuie conservat şi valorificat în
contextul proceselor de globalizare.
Uniunea Europeană (UE) este o familie de ţări democratice europene care s-au angajat să conlucreze
pentru pace şi prosperitate. Ea încurajează cooperarea dintre popoarele Europei şi apără valorile acestora
promovînd unitatea în diversitate. Printre obiectivele
58
Uniunii Europene se numără atît faptul ca cele 500 de
milioane de cetăţeni ai săi, cu diferite rădăcini etnice,
culturale şi lingvistice, să se înţeleagă şi să comunice,
cît şi intensificarea eforturilor în vederea dezvoltării
multilingvismului ca instrument destinat să ajute întreprinderile din UE să devină mai competitive şi să asigure noi pieţe de export în Europa şi dincolo de aceasta.
■II Exersez: învăţ sa fiu
Asemenea majorităţii statelor europene, Republica
Moldova este un stat naţional, avînd mai mult de 70%
din populaţie formată din români (moldoveni). În Republica Moldova există 18 etnii minoritare, cele mai
numeroase dintre ele fiind formate din ucraineni, ruşi,
bulgari, găgăuzi. Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova din 27 august 1991 „garantează exercitarea
drepturilor sociale, economice, culturale şi a libertăţilor politice ale tuturor cetăţenilor Republicii Moldova,
inclusiv ale persoanelor care aparţin grupurilor naţionale, etnice, lingvistice şi religioase, în conformitate cu
prevederile Actului final de la Helsinki şi ale Cartei de
la Paris pentru o Nouă Europă”.
Tradiţii şi obiceiuri. Cu ocazia sărbătorilor şi a evenimentelor importante din viaţa lor, oamenii au diferite obiceiuri şi tradiţii care se transmit din generaţie în
generaţie. Anume tradiţiile şi obiceiurile unei culturi
sînt cele care consolidează poporul şi contribuie la păstrarea identităţii naţionale. Cele mai interesante obiceiuri şi ritualuri s-au păstrat în cadrul sărbătorilor religioase: Naşterea Domnului (Crăciunul), Botezul Domnului (Boboteaza), Învierea Domnului (Paştele), Sf. Vasile (hramul casei) şi al sărbătorilor de familie legate
de ciclul vieţii (căsătoria, botezul nou-născutului etc.).
Societatea democratică Capitolul 2
H I Util şi practic
În Suedia există cinci limbi
recunoscute drept minoritare: finlandeza, meankieli,
sami, romani şi idiş. În
anul 2000, Suedia a ratificat
Carta europeană a limbilor
regionale sau minoritare şi
Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale.
De atunci, au fost organizate diverse conferinţe la nivel local, regional şi naţional,
în cadrul cărora membrii
diferitor grupuri minoritare
se întîlnesc şi discută despre
problemele lor. La aceste
conferinţe au participat şi
reprezentanţi ai guvernului suedez, care le-au oferit
minorităţilor posibilitatea de
a-şi exprima cererile politice.
■ Identifică soluţiile găsite
de conducerea statului
suedez pentru crearea
armoniei în societate.
Argumentează-ţi opinia.
I
ÎnVaţ de la oameni
de succes
Vasile Pârvan, istoric, arheolog şi scriitor român: „Fără
tradiţie nu există cultură: nici
omul simplu, nici geniul nu
pot crea nimic fără tradiţie”
59
Capitolul 2 Societatea democratică
Minorităţile imigrante
în unele ţări din UE
Ţara, populaţia în 2009
Grupuri mari de
imigranţi
Numărul
imigran ţilor
Grecia, Albanezi 500000
11 mi- Bulgari 55 000
lioane Români 34 000
Georgieni 34 000
Pakistanezi 23 000
Ruşi 20 000
Irlan- Date din 2006
da, Cetăţeni ai
4,5 mi- Marii Britanii 110 000
lioane Polonezi 60 000
Lituanieni 25 000
Nigerieni 16 000
Italia, Români 900 000
60 de Albanezi 460 000
milioa- Marocani 430 000
ne Chinezi 190000
Ucraineni 180 000
Filipinezi
Africani
120 000
subsaharieni 285000
Spania, Date din 2010
46 de Români 700000
milioa- Marocani 760000
ne Ecuadorieni 380 000
Columbieni
Cetăţeni ai
260000
Marii Britanii 225000
Italieni 165 000
Bulgari 155 000
Chinezi
Africani
152 000
subsaharieni c. 110 000
Portul românesc are ca trăsătură esenţială unitatea în varietate, costumele tradiţionale, specifice regiunilor respective, prezentînd diverse realizări artistice. Acestea se deosebesc după anotimp, ocazii cotidiene şi festive, vîrstă şi sex.
Tradiţional, femeia poartă ie, catrinţă şi năframă.
Ia este o cămaşă albă din bumbac, in sau borangic, ornamentată cu diferite broderii, cusături, mărgele etc.
Catrinţa, fota şi şorţul sînt obiecte de îmbrăcăminte
din costumul popular românesc purtate de femei peste
fustă. Iarna, femeile poartă pieptare, bundiţe, cojoace,
decorate cu motive geometrice aplicate sau brodate. În
trecut, costumul femeiesc era completat cu traistă.
Costumul bărbătesc e compus dintr-o cămaşă lungă, în sudul şi estul spaţiului românesc, şi mai scurtă,
în nord şi vest. Pantalonii, confecţionaţi din pînză sau
postav, sînt, în sud şi est, lungi şi strîmţi, iar în nord şi
vest - mai scurţi şi mai largi. Brîul ţesut sau chimirul
de piele constituie detaliile ce completează costumul.
Iarna, bărbaţii poartă haine din postav ornamentate
sau cojoace din piele şi pieptare.
Ornamentarea costumelor este geometrică, prezentînd forme de inspiraţie naturală: păsări, flori,
animale. Culorile de bază sînt negru, roşu, cafeniu-închis, albastru, verde şi violet.
H I Reflectez: am învăţat
1. Numeşte tradiţii şi obiceiuri practicate în Republica
Moldova de către diferite etnii cu ocazia diverselor
sărbători.
2 . Descrie un obicei caracteristic unei naţionalităţi din
ţară (ucraineni, ruşi, bulgari, găgăuzi, romi etc.).
3. Explică diferenţele dintre portul popular al diferitor
popoare.
M l .Acţionez
• Utilizînd informaţia din tabelul alăturat, elaborează trei diagrame în care să reflecţi aspectul multietnic şi multicultural al statelor UE.
• Redă, printr-o schemă sau printr-un desen, convieţuirea grupurilor etnice în Republica Moldova.
60
Societatea democratică Capitolul 2
Sînt cetăţean competent
III Gîndesc critic III Sînt erudit
■ Elaborează un portofoliu la tema „Diversitatea culturală a popoarelor convieţuitoare în Republica Moldova” în care vei plasa informaţii, fotografii, elemente din
cultura acestora etc. Prezintă portofoliul în cadrul unei
expoziţii sau al unui concurs.
Înscenează sau descrie un
obicei din tradiţiile altor
popoare europene. Explică semnificaţia acestuia.
O .
Bucătăria germană este bogată,
consistentă si variată
„«Cînd întîlneşti în calea ta un român - îmi zicea mama -
să-i zici: Bună ziua, dar maghiarului să-i zici: Io napot!, iar
neamţului: Guten Tag!, şi treaba fiecăruia dintre dînşii e
cum îţi dă răspuns. Tu datoria să ţi-o faci şi faţă cu cei ce nu
şi-o fac pe a lor faţă cu tine.»
Ea mă mustra deci cu multă asprime cînd afla că strig şi eu
«Ungur bungur!» şi «Neamţ cotofleanţ!». «Săracii de ei - îmi
zicea - nu sînt vinovaţi că n-au avut parte să fie români!»
În gîndul lumii, din care dînsa făcea parte, vinovat, chiar
greu vinovat era cel ce prin purtările sale îi făcea pe ai săi fie
de ruşine, fie mai ales urgisiţi.
«Supărarea - îmi zicea mama - orişicît de adîncă ar fi ea,
de azi pe mîine să n-o duci. Serile să nu te culci mai înainte de a te fi împăcat cu toţi ai tăi, căci pe cel ce adoarme
supărat îl ispiteşte Necuratul prin somn. Cu aceia, dar cu
care dintr-un blid nu mănînci, să nu te superi, căci cu dînşii
foarte cu anevoia ajungi la-mpăcare.»”
Ioan Slavici, Lumea prin care am trecut
■ Identifică normele morale necesare unei convieţuiri armonioase în societate expuse în lucrarea citată.
I I I Sînt creativ III Particip
1.
2.
3.
4.
Stabileşte în locul punctelor de suspensie cuvintele sau datele corespunzătoare.
Tradiţia agăţatului şosetelor roşii provine de la ...,
care, în secolul XII, le duceau orfanilor cadourile
de Crăciun în nişte saci
imenşi de culoare roşie.
Prima felicitare de Crăciun imprimată a fost realizată în anul ... la comanda lui ... .
Cuvîntul „Paşte” derivă
din ... pesach, care semnifică „trecere”.
În România obiceiul „boului înstruţat” este sărbătorit ... .
61
Capitolul 2 Societatea democratică
III Evaluare
Sînt
competent să: Demonstrez competenţe rezolvînd itemii:
A. Cunoaştere
justific necesitatea
integrării europene
a Republicii Moldova şi a păstrării
în acest proces a
valorilor naţionale;
apreciez nivelul
de funcţionare în
sistem a drepturilor, libertăţilor şi
responsabilităţilor
omului;
proiectez modelul unei societăţi
bazate pe valorile
fundamentale ale
democraţiei şi pe
normele de convieţuire socială;
identific soluţii
pentru dilemele
morale.
1. Explică termenii: democraţie, participare civică, societate civilă şi
cetăţenie.
2. Numeşte formele de participare civică.
3. Descrie oportunităţile oferite de cetăţenia Republicii Moldova.
4. Identifică drepturile cetăţenilor UE.
5. Enumeră responsabilităţi generale ale oamenilor în societate.
6. Numeşte trei ONG-uri din Republica Moldova şi sferele lor de
activitate.
B. Aplicare
1. Elaborează o schemă în care să reflecţi interdependenţa dintre
exercitarea drepturilor şi responsabilităţilor oamenilor.
2. Explică raportul dintre cetăţenia ţărilor membre ale UE şi
cetăţenia europeană.
3. Argumentează necesitatea integrării europene a Republicii Moldova reieşind din drepturile şi libertăţile de care se bucură cetăţenii UE.
4. Comentează mottoul Uniunii Europene: „Unitate în diversitate”.
5. Argumentează afirmaţia: „Multiculturalismul şi diversitatea -
bogăţia Uniunii Europene”
6. Compară argumentele adepţilor integrării europene a Republicii
Moldova şi ale oponenţilor, respectînd dreptul acestora la opinie.
C. Integrare
1. Exprimă-ţi opinia privind încălcarea drepturilor şi libertăţilor
cetăţenilor în Republica Moldova.
2. Elaborează un discurs, de zece propoziţii, cu titlul „Multiculturalism şi diversitate - mai bogaţi, mai interesanţi”.
3. Propune soluţii pentru problema poluării mediului înconjurător,
cea a migraţiei populaţiei peste hotare şi a sărăciei.
4. Exprimă-ţi atitudinea faţă de diversitatea culturală, religioasă, etnică a UE şi faţă de drepturile fiecărui popor la propria cultură,
limbă, tradiţii şi obiceiuri.
5. Descrie tradiţiile şi obiceiurile ce ţin de una dintre următoarele
sărbători: Sfîntul Vasile, Paştele, Paparudele, logodna (la alegere).
62
Capitolul 3
Viaţa şi sănătatea -
valori personale şi sociale
1 D
*]■
1 □
14. Factorul uman, coeziunea socială şi diminuarea/depăşirea riscurilor
15. Comportamentul inadvertent şi consecinţele lui
16. Pasiuni şi sentimente. Abstinenţa şi importanţa ei pentru un mod de viaţă
sănătos şi sigur
17. Dreptul persoanei la ocrotirea sănătăţii
18. Poliţa de asigurare obligatorie de asistenţă medicală
19. Primul ajutor premedical
20. Căi decente de depăşire a barierelor, dificultăţilor, stărilor de depresie,
anxietate şi stres
Capitolul 3 Viaţa şi sănătatea - valori personale şi sociale
Tema 14. Factorul uman, coeziunea socială
si diminuarea/depăsirea riscurilor
Voi fi competent să:
• evaluez propriul
potenţial si posibilităţile
de diminuare si depăşire
a situaţiilor de risc.
H I Dicţionar
■ Coeziune socială - legătură strînsă, de ordin interior, în cadrul unui grup
de oameni.
■ Risc - posibilitate de a
ajunge într-o primejdie,
de a avea de înfruntat un
necaz sau de suportat o
pagubă; pericol posibil.
Şcolarizarea si educaţia
minimalizează riscurile
Dependenţa de calculator
Fast-foodurile sînt nesănătoase
Motto: „Deşi binele este acelaşi pentru individ si pentru
comunitate, totuşi lucru mai mare şi mai perfect
trebuie să fie a întemeia şi a păstra binele societăţii.”
Aristotel
În afară de problemele generale care îl afectează în
mod direct, copilul este expus riscurilor de a nu trăi în
familia sa de origine, de a trăi fără părinţi sau de a fi
victima violenţei, căsătoriei timpurii, exploatării prin
muncă, traficului de persoane etc. Serviciile sociale publice si private, implicarea mass-mediei, a comunităţii
si a societăţii civile au scos în evidenţă numeroase cazuri de încălcare a drepturilor copilului.
■II Ştiu,_vreau_să _ştiu
• Ce influenţă pot avea riscurile asupra formării
personalităţii unui tînăr în devenire?
• Numeşte regulile de conduită pe care ar trebui să le
respecte tinerii într-o societate democratică.
III S tudiez: învăţ SQ ştiu
Deşi oferă numeroase şanse de afirmare şi dezvoltare, societatea modernă conţine factori de risc ce
vizează toate categoriile de persoane, în special copiii
şi tinerii: violenţa în familie, traficul de persoane, pericolul de instituţionalizare a copiilor, riscul infectării
cu HIV, lipsa accesului la serviciile de educaţie, de sănătate, dependenţa de calculator, fast-foodurile, alcoolul, tutunul, drogurile etc. În statele dezvoltate aceste
riscuri sînt minimalizate.
Fiecare individ şi grup social se poate adapta uşor
schimbărilor din societate - mediile social, economic
şi cultural fiind favorabile depăşirii riscurilor.
Adolescenţii constituie categoria cea mai vulnerabilă, întrucît ei sînt mai predispuşi la adoptarea unor
comportamente de risc. Comportamentul deviant al
tinerilor este un produs principal al orientărilor comportamentale şi motivaţionale dobîndite pe parcursul
64
procesului de socializare din cadrul familiei, al şcolii etc.
Dacă pînă la adolescenţă copilul învaţă să respecte regulile, începînd cu primii ani de pubertate şi de
adolescenţă (10-13 ani) el învaţă să le încalce. Acest
lucru se întîmplă în cazurile în care copilul nu simte
confortul psihologic, nu este educat la nivelul necesar,
nu are o familie integrală sau nu dispune de suficientă
atenţie din partea părinţilor săi.
Pentru a depăşi factorii de risc, tinerii trebuie să
înţeleagă cauzele ce le creează astfel de probleme.
De ce fumează adolescenţii? De obicei, adolescenţii fumează pentru că: vor să fie acceptaţi într-un grup;
le lipseşte încrederea şi stima în/de sine; consideră că
în aşa mod vor scăpa de temerile lor; nu pot rezista
presiunii (nu pot spune nu); vor să se relaxeze; nu realizează faptul că fumatul creează dependenţă şi că este
foarte dificil să renunţi; nu îşi dau seama cît de mult îşi
afectează sănătatea.
De ce consum ă adolescenţii băuturi alcoolice? La
cauzele expuse pentru fumat se mai adaugă şi faptul că
adolescenţii consumă băuturi alcoolice pentru a uita
de necazuri. Consumul de alcool reprezintă o provocare majoră cu care se confruntă societatea contemporană.
De ce consumă adolescenţii droguri? Deşi motivele consumului de droguri sînt aceleaşi ca şi pentru
consumul de alcool şi de tutun, consecinţele acestui
viciu sînt deosebit de grave, şi anume: dependenţa
de droguri, moarte prin supradozare, automutilări,
suicid, acte de violenţă, probleme grave de sănătate,
dezgust faţă de propria persoană etc. Drogurile, alcoolul şi tutunul au un efect distructiv asupra stabilităţii
familiale, a rezultatelor şcolare, a păstrării locului de
muncă, a coeziunii şi siguranţei comunitare. Acestea
pun în pericol consumatorul, apropiaţii acestuia şi, în
final, pe ceilalţi membri ai societăţii.
Violenţa în familie are multiple forme: abuzul verbal, refuzul accesului la resurse financiare, izolarea de
prieteni şi de familie, ameninţările etc. Copiii care cresc
în familii violente dezvoltă comportamente deviante şi
prezintă probleme fizice (boli inexplicabile, dezvoltare
fizică mai lentă), probleme emoţionale şi mentale, probleme psihologice (neîncredere în sine, depresie), proViaţa şi sănătatea - valori personale şi sociale
■ Clasifică riscurile pe categorii şi comentează
consecinţele lor.
■ Explică de ce viaţa şi sănătatea au prioritate în
anumite situaţii de risc.
Capitolul 3
H I Util şi practic
1. Posibilitatea evitării bolilor cauzate de vicii şi
controlul sănătăţii sînt
motive întemeiate pentru
a renunţa la aceste vicii.
2. Persoanele care fumează
mai mult de un an au o
şansă de 80% să devină
dependente.
3. Fumatul poate duce la
apariţia cancerului de plămîni, fiind responsabil
pentru alte 50 de afecţiuni.
4. Alcoolul afectează ficatul
şi duce la o stare numită
„ceaţă a creierului”, care
scade capacitatea de a gîndi
clar, de a memora etc.
Consumul de alcool cauzează violenţa, creşterea
masei corporale, deteriorarea funcţiilor cognitive,
diabetul, mărirea presiunii sangvine şi infarctul,
creşterea riscului pentru
numeroase tipuri de cancer, precum cel de laringe,
de esofag, de sîn, de ficat,
gastrointestinal.
5. Fast-foodurile pot schimba componentele chimice
din creier, ducînd la simptome asociate cu depresia
şi anxietatea.
65
Capitolul 3 Viaţa şi sănătatea - valori personale şi sociale
Caracteristici ale conceptului de coeziune socială:
■ se creează prin legături sociale puternice şi acordul
dintre membrii societăţii
asupra unor responsabilităţi comune;
■ presupune că toţi oamenii
sînt capabili să participe la
viaţa economică şi să beneficieze de bunurile ei;
■ solicită existenţa proceselor necesare pentru a putea cere autorităţilor alocarea resurselor în cadrul
societăţii;
■ impune toleranţă faţă
de alte culturi şi tradiţii,
pre cum şi recunoaşterea
acestora.
a
învăţ de la oameni
de succes
Nicolae Iorga, istoric, scriitor, publicist şi om politic român: „Viciile sînt călăi care te
omoară încet, ca o sabie neascuţită.”
■ Comentează afirmaţia.
bleme de comportament (agresivitate sau pasivitate la
agresiunile celor din jur, mutilare, consumul de droguri
şi de alcool, minciuna, suicidul), probleme şcolare (reuşită scăzută, exmatriculare, lipsa manierelor).
■II Exersez: învăţ să fiu
Coeziunea socială presupune combaterea sărăciei
şi a inegalităţii sociale în domeniul sănătăţii, al educaţiei, al angajării, al distribuirii venitului, al serviciilor
sociale, menajere etc.
Esenţa coeziunii sociale o constituie bunăstarea
colectivă, relaţiile sociale armonioase şi stabile ca parte integrantă a progresului socioeconomic şi a coexistenţei paşnice a tuturor grupurilor sociale din cadrul
societăţii. Prosperitatea şi egalarea şanselor facilitează
unitatea socială şi diminuează riscurile.
Coeziunea socială este cel mai recent şi mai cuprinzător concept aflat la baza politicilor sociale ale
Uniunii Europene. Conform Tratatului de la Amsterdam (1997), aceasta urmează a fi dezvoltată şi aplicată
la nivelul comunităţii într-o manieră mai largă: politica de coeziune.
■II Reflectez: am învăţat
1. Identifică trei situaţii de risc la care sînt supuşi tinerii din Republica Moldova. Exemplifică.
2 . Demonstrează, în cîte trei propoziţii, necesitatea
combaterii inegalităţii în domeniul sănătăţii şi al
educaţiei.
■II.Acţionez
• Selectează din presă acţiuni ale societăţii civile şi
ale statului privind prevenirea şi reducerea consumului de alcool, de tutun şi de droguri în Republica Moldova. Exprimă-ţi atitudinea faţă de eficienţa
prevederilor.
• Redă, printr-un desen, condamnarea violenţei în
familie, a consumului de droguri, de alcool, de
tutun, a dependenţei de calculator, a traficului de
persoane (la alegere). Prezentaţi desenele într-o
expoziţie tematică: „Elevii contra riscurilor din societate”.
66
Viaţa şi sănătatea - valori personale şi sociale Capitolul 3
Sfat Cetăţean competent
H I Gîndesc critic I I I Sînt erudit
„În curtea unei şcoli, copiii joacă fotbal. Trebuie să aibă
vîrsta mea. Îi invidiez că sînt încă la şcoală. Eu am fost
nevoit să abandonez anul trecut. Mama mi-a spus că învăţasem destul ca să mă descurc. N-am protestat. Totuşi,
asta m-a făcut nefericit... Mama nu ştia, dar eram primul
din clasă. Scriam şi citeam foarte bine. Se spunea că am
talent. Nu aveam cărţi acasă.”
Michel Brule, Băiatul care voia să doarmă
■ Identifică subiectul textului.
■ Enumera cîteva riscuri la care poate fi supus băiatul.
■ Numeşte specialiştii care
pot consulta tinerii dependenţi de alcool, de droguri
şi de tutun:
1. ...
2. ...
3. ...
4. Asistenţii sociali
5. Consilierii juridici
6. ...
I I I Particip I I I Sînt creativ
■ Organizaţi o expoziţie cu genericul „Spune nu drogurilor” care să conţină fotografii, desene, documente,
articole etc. despre consecinţele negative ale consumului de tutun, de alcool şi de droguri.
■ Utilizînd metoda lui Karl
Popper, organizaţi o dezbatere pe tema „Interzicerea
fumatului în locuri publice
şi necesitatea amendării celor care fumează în public”.
67
Capitolul 3 Viaţa şi sănătatea - valori personale şi sociale
Tema 15. Comportamentul inadvertent
si consecinţele lui
Voi fi competent să:
• dezvolt capacităţi de
manifestare a comportamentului prudent faţă de
situaţiile de risc.
H I Dicţionar
■ Inadvertent - lipsit de
atenţie; neatent, distrat;
greşit, nepotrivit.
■ Exploatare sexuală - profitarea, în mod abuziv, de
către unele persoane în
prezenţa altora pentru satisfacerea unor necesităţi
sexuale; obligarea la pornografie sau prostituţie.
■ Traficul de persoane -
recrutarea, transportarea,
transferul, adăpostirea sau
primirea persoanelor prin
ameninţare cu forţa sau
prin folosirea acesteia ori a
altor forme de constrîngere, prin răpire, fraudă, abuz
de putere sau prin oferirea/
acceptarea de plăţi pentru
obţinerea consimţămîntului unei persoane care deţine controlul asupra unei
alte persoane în scop de
exploatare.
Motto: „Nimeni nu poate să fie nici înţelept, nici filosof
dacă nu are purtări bune pe lîngă ştiinţe şi
cunoştinţe întemeiate"
Simion Bărnuţiu
Copilul îşi construieşte părerea despre sine în funcţie
de opiniile oferite de persoanele importante din viaţa
lui: bunicii, părinţii, profesorii, prietenii, care îl ajută
să îşi formeze respectul faţă de sine, singura strategie
durabilă prin care pot fi prevenite numeroase probleme
ale tinerilor.
III Ş tiu, vreau sa ştiu
• Explică legătura dintre
imaginea alăturată si
traficul de fiinţe umane.
• Numeşte cunoştinţele şi
comportamentele pe care
doreşti să le însuşeşti în
cadrul acestei teme.
III S tudiez: înva-ţ sa ştiu
Indiferenţa, agresivitatea, neatenţia, neacceptarea
regulilor şi tradiţiilor societăţii nasc şi alimentează
numeroase pericole. Din cauza comportamentului inadvertent, în special unii tineri, mai devreme sau mai
tîrziu, ajung să fie victime ale exploatării sexuale, ale
traficului de persoane sau ale bolilor cu transmitere
sexuală.
Traficul de persoane este o infracţiune şi o încălcare gravă a drepturilor omului săvîrşită de infractori.
Realizat prin violenţă fizică şi psihică, prin racolare,
prin utilizarea unei poziţii vulnerabile etc., traficul
de persoane are drept consecinţe interzicerea libertăţii de mişcare, lipsirea de nevoi existenţiale (mîncare,
odihnă, igienă, asistenţă medicală), abuzul sexual, fizic şi emoţional, intimidarea, toate acestea ducînd la
traumarea psihologică. Informarea este importantă în
prevenirea traficului de persoane.
68
Viaţa şi sănătatea - valori personale şi sociale Capitolul 3
Exploatarea sexuală este un abuz sexual, avînd ca
victime atît femeile, cît şi bărbaţii. Acest abuz include
în sine două aspecte: exploatarea sexuală comercială -
activitate aducătoare de profituri - şi exploatarea sexuală necomercială - activitate prin care nu se urmăreşte obţinerea unui profit material, victima fiind folosită
pentru un alt scop, de exemplu, în calitate de concubin.
Printre cauzele abuzului sexual şi ale traficului de minori se numără nepăsarea familiei, familiile dezorganizate, influenţa nefastă a mediului, grupurile sociale
din care aceştia fac parte, sărăcia etc. Diverse probleme
de sănătate, în special ale organelor de reproducere, infectarea cu HIV/SIDA, BTS, infertilitatea, sarcinile nedorite, traumele psihologice - toate sînt consecinţe ale
abuzului sexual. În 1996, la Stockholm, s-a desfăşurat
Primul Congres Mondial Împotriva Exploatării Sexuale a Copiilor în Scop Comercial, reprezentînd guvernele
a 122 de ţări, care s-au angajat într-un parteneriat global împotriva acestui fenomen.
Infecţiile/bolile cu transmitere sexuală (ITS sau
BTS) reprezintă o importantă problemă de sănătate
publică, atît prin repercusiunile asupra individului
în sine, cît şi asupra societăţii şi economiei. Cele mai
frecvente boli cu transmitere sexuală sînt cele genitale (gonoreea, trichomoniaza, candidoza şi sifilisul) şi
infecţiile tractului urinar. De obicei, ITS provoacă nevrite optice, căderea părului, hepatite, gastrite, meningite, inflamaţii ale organelor de reproducere şi chiar
sterilitatea.
Dacă o femeie însărcinată este infectată cu una
dintre aceste boli, s-ar putea ca nou-născutul să aibă
grave probleme oftalmologice şi infecţii pulmonare.
Utilizînd metode de protecţie, contracararea bolilor
H I Studiu de caz
SIDA este o afecţiune gravă
provocată de virusul imunodeficienţei umane dobîndite
(HIV), care distruge apărarea imunitară a organismului şi îl expune infecţiilor
grave, cu sfîrşit letal. Virusul
se transmite prin contacte
sexuale neprotejate, prin folosirea în comun a seringilor,
prin instrumente medicale
nesterilizate corespunzător,
prin transfuzii de sînge infectat sau de la mamă la copil în timpul travaliului sau
prin alăptare. Odată pătruns
în organism, virusul HIV infectează celulele sistemului
imun scăzîndu-i capacitatea
de a lupta eficient împotriva
altor infecţii şi boli. Evoluţia
bolii poate fi încetinită prin
aplicarea unui tratament corespunzător.
■ Enumeră trei măsuri de
protecţie de ITS.
I
Învăţ de la oameni
de succes
Goethe, poet, gînditor şi
om de ştiinţă german: „Comportamentul este o oglindă în
care fiecare îşi expune propria
imagine.”
69
Capitolul 3 Viaţa şi sănătatea - valori personale şi sociale
Recomandările Centrului de Combatere a Traficului de Persoane din Republica Moldova
Dacă vi se oferă un loc de
muncă în străinătate:
1. Aflaţi numele şi cît mai
multe detalii despre persoana care vă facilitează obţinerea locului de
muncă.
2. Aflaţi denumirea, adresa şi datele companiei cu
care urmează să semnaţi
contractul de muncă.
3. Distribuiţi informaţia
dată persoanelor în care
aveţi încredere - părinţi,
rude, prieteni.
Momentele care trebuie să
vă alerteze:
1. Dacă locul de muncă e la o
companie ale cărei date nu
pot fi găsite pe internet.
2. Dacă persoana evită să
vă dea răspunsuri clare la
întrebările privind adresa,
datele de contact, numele
complet al proprietarilor şi managerilor companiei (restaurantului,
chioşcului, magazinului)
în care urmează să activaţi.
3. În orice situaţie de alertă, apelaţi la Centrul de
Combatere a Traficului
de Persoane, linia fierbinte: (022) 25 49 98.
■ Comunică această informaţie rudelor sau cunoscuţilor care vor să plece
în străinătate.
cu transmitere sexuală poate fi prevenită, dar singura
cale absolut sigură este totuşi abstinenţa.
■II Exersez: învăţ sa fiu
Fiecare părinte trebuie să îşi înveţe copilul cum să
se protejeze de pericole. În cazul în care unele persoane
manifestă un comportament inadecvat, suspect, atentînd la integritatea ta, adresează-te părinţilor, profesorilor, persoanelor de încredere sau poliţiei. Chiar dacă
nu ai reuşit să eviţi abuzul, nu trebuie să-ţi fie frică să
comunici despre aceasta, deoarece individul care abuzează acţionează psihic asupra copilului, ameninţîndu-l şi şantajîndu-l. Tăinuirea abuzului îl face pe infractor să fie încredinţat în sine şi să abuzeze din nou.
Dacă suspectezi că
altcineva este abuzat sexual, sesizează părinţii,
profesorii sau medicii.
Nu te lăsa măgulit de
persoane care îţi fac diferite promisiuni, pentru că s-ar putea să fii
ţinta unui trafic de copii.
În cazul în care crezi că eşti infectat cu HIV sau
cu ITS, trebuie să te adresezi imediat unuia dintre următorii specialişti: medicului de familie, ginecologului (pentru fete), andrologului sau urologului (pentru
băieţi), dermatologului, dermatovenerologului.
Ţine minte, o boală depistată la timp este mai uşor
de tratat.
■II Reflectez: am învăţat
1. Numeşte cîte două cauze ale răspîndirii traficului
de persoane, ale abuzului sexual şi ale bolilor cu
transmitere sexuală.
■ II.A cţionez
• Lucrînd în echipe, alcătuiţi o listă de acţiuni care ar
permite protejarea de abuzul sexual.
• Propune trei soluţii pentru minimalizarea acestei
probleme în societate.
70
Viaţa şi sănătatea - valori personale şi sociale Capitolul 3
Sînt cetăţean competent
H I Gîndesc critic
„Sînt atîtea feluri de patimi cîte trebuinţe instinctive, şi anume:
1. patimi de nutriţie: beţia de alcool, de tabac, de morfină etc.;
2. patimi de reproducţie: desfrîul;
3. patimi de proprietate: hoţia;
4. patimi de dominaţie: trufia.
...Bărbaţii desfrînaţi îşi aleg ca victime preferate copile nevinovate, fete sărace, care sau nu merg încă la şcoală, sau lucrează
la croitorese, la modiste ori prin fabrici, sau, fiind servitoare,
muncesc din greu ca să-şi cîştige o pîine mizerabilă. Ei se servesc adesea, pentru a vîna această pradă, de intermediari infami, care mai toţi aparţin unui neam străin.
«Vă închipuiţi deznădejdea ce o cuprinde pe o fetiţă de 14 sau 15 ani cînd se vede umplută
de boale ruşinoase, ce îi sleiesc puterile; sau cînd, în sînul său de copil, adăposteşte un pui
de năpîrcă. Chinul trebuie să fie îngrozitor şi de nesuferit cînd, aruncată pe stradă, în cea
mai neagră mizerie, fără sprijin şi fără o bucată de pîine, nefericita e silită să nutrească şi să
crească sămînţa desfrînatului, care i-a profanat tinereţea şi a adăpat-o cu amărăciune pentru
restul zilelor.»”
Nicolae Paulescu, Cele patru patimi si remediile lor
■ Explică cele patru patimi.
Bl Extrage trei învăţăminte din textul de mai sus.
III Sînt creativ III Particip
■ Exprimă-ţi compasiunea faţă de persoanele
bolnave de SIDA printr-o adresare în care să le
ceri oamenilor să fie mai prudenţi şi mai responsabili faţă de viaţa proprie şi a celor din jur.
■ Invitaţi în clasă un medic specialist sau întreprindeţi o vizită la un centru de consiliere
privind BTS şi adresaţi întrebările apărute privind acest
subiect.
71
Capitolul 3 Viaţa şi sănătatea - valori personale şi sociale
Tema 16. Pasiuni si sentimente. Abstinenta si importanta
ei pentru un mod de viată sănătos si sigur
Voi fi competent să:
• manifest un caracter
autocritic pentru a avea
un stil de viată armonios
Si sigur.
H I Dicţionar
■ Pasiune - stare afectivă
deosebit de intensă şi durabilă pentru cineva sau
pentru ceva; dragoste foarte puternică.
■ Sentiment - 1. proces
afectiv specific uman, care
exprimă atitudinea omului
faţă de realitate; simţămînt;
afecţiune; 2. facultatea de
a simţi, de a cunoaşte, de
a aprecia ceva; conştiinţă.
■ Abstinenţă - faptul de
a-şi impune restricţii la
mîncare, băutură, satisfacerea unor necesităţi fiziologice etc.
ÎnOaţ de la oameni
de succes
George MeI redith, scrii
t . lor si poci en
glez: „Iubirea
I care se poale
I preschimba in
ură a fost, de
fapt, o ură care se ignora ca atare. Dacă urîm ceea ce am iubit
cîndva, înseamnă că n-am iubit
niciodată. Iubirea este o pasiune, o flacără, purtînd în ea,
indiferent de este durabilă sau
nu, ca şi propria noastră condiţie umană, şi moarte, şi viaţă.”
Motto: „Pasiunea este presentimentul iubirii şi al infinitului
ei, după care aspiră orice suflet sensibil”
Honore de Balzac
Adolescenţa este perioada în care copiii încearcă primele sentimente de dragoste faţă de reprezentanţii sexului opus, fiind atraşi de aspectul exterior sau de felul de
a fi al acestora. Aceste emoţii şi sentimente deosebite determină şi acţiuni caracteristice, cum ar fi atenţia sporită şi atracţia sexuală faţă de persoanele de genul opus.
■II Ştiu,_vreau_să _ştiu
• Care sînt pasiunile tale?
III S tudiez: învăţ sa ştiu
Cînd ajung la vîrsta adolescenţei, atît băieţii, cît şi
fetele încearcă să îşi exprime noua identitate. Adolescenţa este vîrsta primelor iubiri şi pasiuni şi etapa în
care el/ea se confruntă cu senzaţii şi dorinţe neobişnuite. Tot la această vîrstă unii adolescenţi îşi încep
viaţa sexuală.
Fiecare om are nişte prejudecăţi şi norme adoptate din familie şi din societate. Începutul vieţii sexuale
poate fi un moment dificil pentru un adolescent, deoarece necesită depăşirea unor bariere mentale şi emoţionale. Un aspect important pentru adolescent îl constituie faptul că iniţial el nu poate întotdeauna diferenţia
atracţia fizică şi sexuală de sentimentul de iubire pe
care îl simte faţă de persoana respectivă. Deseori el se
72
Viaţa şi sănătatea - valori personale şi sociale Capitolul 3
consideră vinovat pentru dorinţele lui şi atunci le justifică prin dragostea pentru acea persoană.
Iubirea nu înseamnă doar un sentiment şi pasiune,
ci este un sistem de atitudini şi o înşiruire de acte care
intensifică viaţa celui ce iubeşte şi a celui iubit. Iubirea
romantică este adesea oarbă.
Avînd diverse trăiri şi sentimente, adolescentului îi
este greu să diferenţieze ceea ce simte pe plan sexual
de ceea ce simte din punct de vedere emoţional pentru
persoana dragă de gen opus.
Una dintre cele mai importante decizii luate de oameni în adolescenţă este aceea de a începe sau nu viaţa
sexuală. Despre acest subiect ei pot găsi informaţii în
cărţi, ziare, reviste, pe internet, în cadrul programelor
TVetc.
Se consideră că o persoană este pregătită pentru
căsătorie doar atunci cînd a ajuns la maturitate. Mai
devreme însă, ea este supusă unor riscuri, precum neîncrederea faţă de persoana dragă, infectarea cu boli
contagioase, inclusiv SIDA şi alte BTS, sarcina nedorită etc. Unele mijloace de protecţie pot proteja într-o
anumită măsură de o sarcină nedorită, dar nicidecum
de bolile venerice.
Panglica roşie este simbolul
global de solidaritate cu persoanele depistate HIV pozitiv
şi cu cele care au SIDA.
Dorinţele sexuale nu sînt rele şi imorale, ci reale şi
fireşti, de aceea nimeni nu ar trebui să se simtă stînjenit din cauza lor. Există însă cazuri în care actul sexual este folosit în mod abuziv şi poate duce la infecţii cu
transmitere sexuală, sarcini nedorite, probleme fizice
şi emoţionale şi chiar la infectarea cu HIV/SIDA. De
aceea, doctorii specializaţi în prevenirea şi tratarea
BTS şi HIV/SIDA recomandă ca soluţie pentru armonie în familie şi o viaţă fericită începerea relaţiilor interpersonale dintre sexe opuse numai după căsătorie.
I I I Studiu de caz
Se presupune că americanul Timothy Brown, supranumit „pacientul din Berlin”, este primul şi, pînă în
prezent, singurul om din
lume care s-a vindecat de
SIDA, reprezentînd „dovada vie” a faptului că oamenii
pot învinge această boală,
unii medici fiind suspicioşi
în această privinţă.
Testat seropozitiv în 1995,
cînd era student la Berlin, Timothy Brown nu a mai prezentat semne de infecţie în
organism începînd din 2007.
„Este minunat să te vindeci de infecţia cu HIV, a
declarat Brown. Nu mai simt
stimulii senzoriali la nivelul
picioarelor, dar acum merg
mai uşor şi mă simt mai
bine. Aproape că nu mai am
dureri niciodată, ci doar,
uneori, dureri de cap.”
După ce a primit o grefă
de măduvă osoasă în 2007,
pentru a trata leucemia
de care suferea, Timothy
Brown a încetat să mai ia
antiretrovirale şi nu a mai
prezentat în organism nicio
urmă de infecţie cu HIV.
Medicii care îl îngrijeau
au declarat că pacientul s-a
vindecat. Grefa de măduvă
provenea de la un donator
care avea celule imunitare
mutante rezistente la HIV.
Adaptat după
www.jurnalul.ro
■ Exprimă-ţi atitudinea
faţă de persoanele infectate cu HIV.
■ Precizează şansele descoperirii medicamentului ce
tratează SIDA.
73
Capitolul 3 Viaţa şi sănătatea - valori personale şi sociale
H I Util şi practic
Adolescenţii care nu
practică abstinenţa:
1. tind să sufere de depresie de trei ori mai mult decît
cei care o practică, fiind mai
vulnerabili la sinucideri;
2. au o probabilitate mai
mare de a avea o viaţă conjugală nesatisfăcătoare şi de a
divorţa după căsătorie decît
cei abstinenţi;
3. descoperă că sînt neîmpliniţi şi că, în loc de
afecţiune pentru persoana
de sex opus, simt, de cele
mai multe ori, dezgust, pierzîndu-şi astfel abilitatea de a
forma relaţii sănătoase, mature şi de lungă durată;
4. au un risc major de a se
infecta cu boli transmisibile
sexual;
5. au incidenţa sarcinii ridicată.
■ Argumentează necesitatea abstinenţei în vederea
protecţiei de BTS.
■ Numeşte riscurile la
care sînt supuşi adolescenţii care nu practică
abstinenţa.
■II Exersez: învăţ sa fiu
Abstinenţa sexuală pînă la căsătorie este cea mai
bună cale de a evita o boală sau o sarcină nedorită,
dezvoltînd încrederea şi respectul pentru propria persoană. În plus, prin abstinenţă, o persoană îşi poate
exersa stăpînirea de sine, ceea ce o va ajuta să fie fidelă
viitorului partener de viaţă.
Începerea relaţiilor sexuale după căsătorie şi dezvoltarea trăsăturilor de caracter precum dedicarea, onestitatea sau autocontrolul contribuie la sănătatea căsniciei
şi a familiei. Fidelitatea soţilor este un lucru onorabil şi
face ca relaţia lor să fie deosebită. De asemenea, căsnicia îi protejează pe soţi de pericolele emoţionale şi fizice
existente în relaţiile sexuale extramaritale.
■II Reflectez: am învăţat
1. Numeşte emoţiile caracteristice dragostei.
2 . Cum crezi, dragostea adolescentină este durabilă
sau nu? Argumentează-ţi opinia.
3. Determină riscurile pe care le prezintă dragostea
adolescentină pentru tineri.
4 . Consideri că abstinenţa oferă totuşi siguranţă sau
nu?
5 . Argumentează afirmaţia: „O dragoste adevărată
există doar în familie, celelalte sînt aventuri sau
pasiuni trecătoare.”
■II A cţionez
• Identifică în presă cazuri de relaţii sexuale premature ce au avut consecinţe negative.
• Argumentează-ţi dorinţa de a avea un viitor sigur.
74
Viaţa şi sănătatea - valori personale şi sociale Capitolul 3
Sînt cetăţean competent
H I Gîndesc critic
„- Poetul Eminescu, zise Ulmu, crede că iubirea îl
poate face pe om mai bun, mai frumos, mai puternic.
Că de Iubire are parte doar cel care dăruieşte Iubire.
Că prin dragoste omul cunoaşte nemurirea. Dar tu,
Maria Răzeşu, ce crezi despre dragoste?! i se adresă
profesorul elevei care mai stătea în picioare.
- Mă gîndeam că dacă ar fi să scoţi din Biblie cîteva
întîmplări, nişte psalmi, unele file şi chiar pe unii profeţi cu cărţile lor, ea tot Biblie rămîne; dar dacă scoţi
din ea Iubirea, aceasta devine o carte oarecare...
... - Dacă iubeşti sau nu?! E ca şi cum ţi-ar fi indiferent dacă trăieşti sau nu. Cînd iubeşte, omul devine
ceilalţi sau celălalt, şi abia atunci este puternic cu adevărat. Alături de iubire, dintre toate harurile dumnezeieşti, Apostolul Pavel punea răbdarea. Să avem răbdare să ne iubim semenii, chiar pe cei care o merită
mai puţin.
Costin Radu, «preotul» clasei"
Nicolae Dabija, Tema pentru acasă
■ Analizează părerile expuse în fragmentul dat. Prezintă-ţi opinia.
! Cum s-a manifestat dragostea Măriei Răzeşu?
III Sînt creativ
■ Creează un vers care să reprezinte emoţiile tale
faţă de o persoană dragă, părinţi, natură etc.
III Sînt erudit
■ Numeşte:
1. Poetul chilian „al iubirii şi al
disperării”.
2. Poetul român „bolnav” de iubire.
3. Poetul român al „iubirilor secrete”.
4. Poetul român al „veşnicei iubiri”.
5. Poetesa rusă, represată, care a
scris versurile:
„Noi nu vom bea dintr-un pahar vreodată
Nici dulce vin, nici apă de izvor.
Săruturi n-om schimba în zori;
o dată
Nu vom privi amurgu-odihnitor.
Ţi-e aer soarele, şi mie luna,
Dar dragostea ce-o respirăm e
una"
■
■I
II
D
cît
cu
lel
ţiun
rî
va
de
P
up
e
vî
e
le
l b
d
ar
a
a
ă
t
nt
în
bi
ile
ul
gu
co
tti
ce
re
ul
trne
ţe
să
m
rd
ci
aţ
i
iu
u
. I
l fi
u,
e
cu
p
i s
e
bi
n
e
ec
va
ta
a
cr
xp
re
bo
a
ăr
i c
l c
ce
is
lic
p
l
rti
ui
iti
ac
st
pe
aţ
un
si
za
el
ce
ă
a.
u
ii
e
a
ţi
ev
le
est
n
p
i
me
ap
, c
sc
e
bi
e
bil
st
oi
ar
ri
sa
leţ
nt
eţ
ec
cî
e,
se
n
el
u
eate
la
si
u
7 p
J -'u b i rea 0âAxs *
75
Capitolul 3 Viaţa şi sănătatea - valori personale şi sociale
Tema 17. Dreptul persoanei la ocrotirea sănătăţii
Voi fi competent să:
• m anifest un interes
sporit pentru
cunoaşterea
legislaţiei.
H I Dicţionar
■ Sănătate - stare bună
a unui organism la care
funcţionarea tuturor organelor se face în mod normal şi regulat.
■ Sănătatea publică - bunăstarea sanitară, starea
de salubritate a întregii
populaţii.
Motto: „Sănătatea e darul cel mai frumos şi mai bogat pe care
natura ştie să-l facă.”
Michel de Montaigne
Drepturile omului sînt drepturi naturale, dobîndite
de fiecare la naştere, prin calitatea de a fi fiinţă umană, indiferent de apartenenţă rasială sau etnică, gen,
religie, limbă, opinie politică sau orice alte condiţii. La
baza drepturilor omului stau valori fundamentale ca
viaţa şi demnitatea umană, integritatea, egalitatea,
libertatea, respectul pentru celălalt, nediscriminarea,
toleranţa etc.
III Ş tiu, vreau sa ştiu
• Găseşte similitudini între imaginile de mai jos şi
subiectul lecţiei.
• Explică interdependenţa dintre drepturile omului
şi sănătatea personală.
Fiecare are dreptul la accesul
nelimitat la un medic
III S tudiez: înva-ţ sa ştiu
Principiile ce ţin de drepturile omului, stabilite
la nivel internaţional, şi dreptul la ocrotirea sănătăţii
sînt garantate pentru fiecare cetăţean prin Constituţia Republicii Moldova. Dreptul la asistenţă medicală
oportună şi calitativă în sistemul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, tipurile de asistenţă medicală şi modul lor de acordare sînt stipulate în Legea
ocrotirii sănătăţii. Fiecărui pacient i se asigură accesul
nelimitat şi înscrierea la un medic de familie, iar dacă
este posibil, şi dreptul de alegere sau de schimbare a
acestuia. În acest sens, în cadrul fiecărei unităţi medico-sanitare sau al organului de conducere a asistenţei medicale primare vor fi afişate listele medicilor
de familie şi modul de alegere a acestora în localitatea respectivă. Fiecărui pacient i se garantează accesul gratuit la serviciile medicale de urgenţă, realizate
atît prin intermediul medicului de familie, cît şi prin
76
structurile instituţiilor medico-sanitare de tip ambulatoriu sau staţionar din raza aflării pacientului.
Drepturile şi obligaţiile pacientului în Republica
Moldova sînt garantate de Constituţie prin articolul
23, în care se stipulează dreptul fiecărui om de a-şi
cunoaşte drepturile şi îndatoririle. Legea ocrotirii sănătăţii prevede atît drepturile şi obligaţiile populaţiei
la asigurarea sănătăţii, la repararea prejudiciului adus
sănătăţii, cît şi drepturile unor categorii ale populaţiei la asigurarea medico-socială, ocrotirea familiei,
mamei şi a copilului. O descriere detaliată a drepturilor şi responsabilităţilor pacientului, garantarea şi
protecţia acestora sînt prevăzute în Legea cu privire
la drepturile şi responsabilităţile pacientului. Această
lege stabileşte în calitate de prestatori ai serviciilor de
sănătate atît instituţiile medico-sanitare şi farmaceutice, cît şi lucrătorii medicali (medici şi alţi specialişti
în domeniu). Potrivit legii respective, drepturile pacientului sînt obligaţii corelative atît pentru instituţie,
cît şi pentru lucrătorul medical ce activează în instituţia dată.
Viaţa şi sănătatea - valori personale şi sociale
■II Exersez: învăţ sa fiu
Relaţiile dintre medici şi pacienţi. Conform unor
studii recente, în prezent, medicii sînt mai responsabili faţă de pacienţii lor, în comparaţie cu beneficiul
societăţii, ceea ce le generează o satisfacţie profesională.
Instituţia medico-sanitară publică este responsabilă pentru prejudiciul cauzat pacienţilor de către lucrătorii săi medico-sanitari. În astfel de situaţii, instituţia
are dreptul să-i solicite lucrătorului respectiv compensarea prejudiciului.
Rolul fiecărui cetăţean este să sesizeze cazurile de
încălcare a confidenţialităţii de către lucrătorii medicali.
Potrivit Codului internaţional al eticii medicale al
Asociaţiei Medicale Mondiale, „medicul datorează
pacientului loialitate totală”. Însă, în anumite cazuri,
medicul este pus în faţa unor decizii de natură moCapitolul 3
Francis Bacon, filosof englez: „Un organism sănătos
este camera de oaspeţi a sufletului, un organism bolnav este
o închisoare.”
■ Comentează afirmaţia.
H I Util şi practic
Dreptul la informaţii invocă dreptul pacientului şi
al rudelor acestuia de a fi
informaţi despre starea sănătăţii, despre procedurile
medicale ce i se aplică, despre riscul lor potenţial, eficacitatea terapeutică, metodele de alternativă, precum
şi despre diagnosticul, pronosticul şi mersul tratamentului, despre recomandările
profilactice.
Asigurarea dreptului pacientului la informare este
descrisă detaliat în articolul
11 al Legii cu privire la drepturile şi responsabilităţile
pacientului nr. 263-XVI din
27.10.2005.
■ Exprimă-ţi opinia privind
îndeplinirea acestui drept
în Republica Moldova.
77
Pe 17 mai 2012, o sursă
mass-media a difuzat un
subiect despre atitudinea
unor locuitori din satul
Congaz, raionul Comrat,
faţă de profesorul de muzică al grădiniţei de copii,
care a fost diagnosticat cu
tuberculoză pulmonară închisă. Sătenii evitau contactul cu această persoană, iar părinţii nu îşi mai
aduceau copiii la grădiniţă,
temîndu-se că aceştia se
vor infecta. Ca rezultat al
investigaţiilor, s-a constatat
că această situaţie se datorează faptului că angajaţii
serviciului sanitaro-epidemiologic nu au asigurat
confidenţialitatea, aşa cum
prevede art. 14, alin. 1, din
Legea ocrotirii sănătăţii nr.
411 din 28.03.1995, art. 13
din Legea cu privire la exercitarea profesiunii de medic
nr. 264 din 27.10.2005.
Raport privind respectarea
dreptului la ocrotirea sănătăţii
a persoanelor care suferă de
tuberculoză (2012)
www.ombudsman.md
■ Crezi că acest profesor
prezintă un pericol real
pentru săteni? Ce pedeapsă ar trebui să primească persoanele vinovate de încălcarea confidenţialităţii?
ral-etică, fie pentru a putea rezolva conflictul dintre
interesele contrare ale pacientului şi ale societăţii, fie
pentru a promova interesul general al societăţii.
Aceste situaţii sînt definite prin termenul de dublă
loialitate şi sînt determinate atunci cînd medicul are
o responsabilitate duală, atît faţă de pacient, cît şi faţă
de un terţ, iar între aceste două categorii există incompatibilitate.
Uneori soluţionarea dilemei etice poate fi simplă:
• fie în favoarea pacientului - ca în cazul în care
cadre militare sau poliţieneşti represive îi ordonă medicului să efectueze sau să participe la acte ce violează
drepturile omului (de exemplu, tortura). În astfel de
situaţii loialitatea medicului trebuie să fie în mod neechivoc de partea pacientului său;
• fie în favoarea terţilor, protejînd interesele generale ale societăţii - ca în situaţiile în care pacientul cu
o boală transmisibilă refuză tratamentul; copiii minori sînt maltrataţi; pacientul-şofer este inapt pentru a
conduce un autovehicul din cauza unei boli depistate
etc. În asemenea cazuri încălcarea confidenţialităţii
pacientului este permisă (fiind chiar etică şi legală), cu
condiţia că răul potenţial este iminent şi real.
H I Reflectez: am învăţat
1. Numeşte cinci calităţi pe care ar trebui să le posede
un medic de familie.
2 . Alcătuieşte un cod moral al medicului care să conţină cinci puncte.
■II yieticmz
• Efectuează un studiu individual şi determină dacă
prevederile legale privind ocrotirea sănătăţii sînt
respectate în cadrul Centrului Medicilor de Familie la care eşti înscris tu.
• Identifică în presă cazuri de încălcare a dreptului
pacientului.
Viaţa şi sănătatea - valori personale şi sociale
78
Viaţa şi sănătatea - valori personale şi sociale Capitolul 3
Sînt cetăţean competent
H I Gîndesc critic I I I Sînt erudit
Datorită politicii de stat promovate în vederea
dezrădăcinării fumatului şi a excesului de fast-fooduri, tot mai mulţi oameni încearcă astăzi să ducă
un mod de viaţă sănătos.
Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova au întocmit o listă a alimentelor ce trebuie consumate în cantităţi reduse, şi anume: cele cu
un conţinut ridicat de zahăr (caramelele, ciocolata,
prăjiturile, brînzica glazurată ş.a.), cele care conţin
multe grăsimi (chipsurile, hamburgerii, gogoşii, pizza, cartofii prăjiţi, brînza topită etc.), cele cu aditivi
alimentari şi băuturile energizante, inclusiv guma
de mestecat şi cafeaua. (...) Potrivit prevederilor
legislative, comercializarea acestor produse este interzisă în şcoli, în grădiniţe şi în apropierea acestora.
■ Numeşte riscurile la care ne poate supune consumarea produselor enumerate mai sus. Analizează-le.
I I I Sînt creativ
■ Elaborează un cinquain pentru cuvîntul „sănătate”.
A) Înlocuieşte punctele de suspensie cu noţiunile corespunzătoare.
Pentru un corp sănătos este nevoie de o alimentaţie corectă, care să
includă 1 ..., 2 ..., 3 ..., 4 ... şi 5... .
1. ... intră în componenţa tuturor
celulelor, iau parte la formarea unor
fermenţi şi intervin în desfăşurarea
proceselor vitale din organism.
2. ... constituie o sursă importantă
de energie pentru organism.
3. ... sînt esenţiale pentru stimularea şi îmbunătăţirea sistemului
digestiv şi nu pot fi digerate sau absorbite de organism.
4. ... şi 5. ... sînt necesare pentru
creşterea şi dezvoltarea normală a oaselor, a sistemului nervos, a
muşchilor, a sîngelui, a hormonilor
şi a enzimelor.
B) Completează cu cel puţin trei
exemple.
1. Se conţin în... .
2. Glucoza se întîlneşte în... .
Fructoza se găseşte în... . Zaharoza
se conţine în... . Lactoza se găseşte
în..., iar amidonul în... .
3. Se găsesc în componenţa alimentelor de origine vegetală pre4. Se conţin în... .
5. Cuprind... .
I I I Particip
■ Faceţi un cerc şi numiţi, pe rînd,
cîte un obiect sau o acţiune care ajută direct sau indirect la
menţinerea şi consolidarea sănătăţii.
79
Capitolul 3 Viaţa şi sănătatea - valori personale şi sociale
Tema 18. Poliţa de asigurare obligatorie
de asistenţă medicală
Voi fi competent să:
• obţin cunoştinţe
necesare pentru
asigurarea sănătăţii.
H I Dicţionar
■ Asigurare socială - formă
de ocrotire a populaţiei,
constînd în acordarea
de ajutoare materiale şi
asistenţă medicală.
■ Asistenţă medicală - îngrijire a bolnavilor de către un personal calificat.
Conform art. 6, alin. (2),
al Legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă
medicală nr. 1585-XIII din
27 februarie 1998, „fiecărei
persoane asigurate i se eliberează o poliţă de asigurare obligatorie de asistenţă
medicală, în temeiul căreia
persoana va beneficia de
întregul volum de asistenţă
medicală, prevăzut în Programul unic al asigurărilor
obligatorii de asistenţă medicală şi acordat de toate
instituţiile medico-sanitare
din Republica Moldova”.
Motto: „Înţelepciunea este pentru suflet ceea ce sănătatea
este pentru trup.”
Franţois de La Rochefoucauld
Asigurarea obligatorie de asistenţă medicală (AOAM)
este un sistem garantat de stat de apărare a intereselor
populaţiei în domeniul ocrotirii sănătăţii prin constituirea, din contul primelor de asigurare, a unor fonduri
băneşti destinate pentru acoperirea cheltuielilor de tratare a stărilor condiţionate de survenirea evenimentelor asigurate. AOAM se face prin contracte încheiate
între subiecţii asigurării de asistenţă medicală.
■II Ştiu,_vreau_să _ştiu
• Ce ştii despre CNAM şi despre poliţa de asigurare
obligatorie de asistenţă medicală?
■II S tudiez: învăţ sa ştiu
Elaborat de Ministerul Sănătăţii şi aprobat de Guvern, sistemul de asigurare obligatorie de asistenţă
medicală cuprinde maladiile şi stările generale de sănătate care necesită asistenţă medicală.
Asiguratul, persoana asigurată, asigurătorul şi
prestatorul de servicii medicale sînt subiecţii asigurării.
Calitatea de asigurat pentru persoanele angajate,
inclusiv cele din sfera bugetară, o are întreprinderea,
instituţia, organizaţia cu orice formă de proprietate
(de stat sau privată), iar pentru persoanele neangajate
o îndeplineşte autoritatea administraţiei publice locale, care asigură copiii de vîrstă preşcolară, elevii din
învăţămîntul primar, gimnazial şi liceal, şomerii şi
pensionarii. Pentru elevii din învăţămîntul secundar
profesional, studenţii instituţiilor de învăţămînt superior, invalizii şi alte categorii social-vulnerabile, calitatea
de asigurat o execută Guvernul.
Asigurarea obligatorie de asistenţă medicală a
persoanelor angajate se efectuează din contul mijloacelor patronului şi ale salariatului, iar cea a per80
soanelor neangajate - din contul bugetului de stat şi
al bugetelor locale.
Contractul de asigurare este încheiat între asigurat şi asigurător, persoanei asigurate eliberîndu-i-se o
poliţă de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.
Contractul de acordare a asistenţei medicale în cadrul asigurării obligatorii de asistenţă medicală se încheie între asigurător şi instituţia medicală.
Cetăţenii străini şi apatrizii pot obţine asigurarea
de asistenţă medicală la trecerea frontierei de stat a
Republicii Moldova sau la eliberarea vizei.
Drepturile şi obligaţiile subiecţilor asigurării
obligatorii de asistenţă medicală:
Asiguratul are dreptul să efectueze controlul îndeplinirii clauzelor contractului de asigurare obligatorie
de asistenţă medicală.
Asiguratul este obligat:
• să încheie contract de asigurare obligatorie de
asistenţă medicală cu Agenţia Teritorială a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină;
• să achite primele de asigurare în modul stabilit
de prezenta lege şi de contractul de asigurare
obligatorie de asistenţă medicală;
• să prezinte asigurătorului lista de evidenţă nominală a persoanelor asigurate;
• să nu împiedice realizarea măsurilor de depistare
şi studiere a factorilor cu influenţă nefavorabilă
asupra sănătăţii contingentului care urmează să
fie asigurat;
• să comunice în scris, în termen de 15 zile, toate
schimbările survenite.
Viaţa şi sănătatea - valori personale şi sociale
■II Exersez: învăţ să fiu
Dacă pacientului i se cere să plătească un medicament, el trebuie să o facă numai la casa medico-sanitară şi să ceară bonul de plată, drept dovadă a achitării
medicamentului. În cazul în care se va adeveri că acest
medicament trebuia să fie acoperit de poliţa de asigurare, el va merge cu bonul de plată la administraţia
instituţiei, care este obligată să-i returneze banii.
Compania Naţională
de Asigurări în Medicină
(CNAM) este o organizaţie
de stat autonomă de nivel
naţional. Fondată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 950 din
7 septembrie 2001 în scopul
implementării Legii cu privire la asigurarea obligatorie de
asistenţă medicală nr. 1585-
XIII din 27 februarie 1998,
aceasta dispune de personalitate juridică şi desfăşoară
activităţi nonprofit în domeniul asigurării obligatorii de
asistenţă medicală.
Capitolul 3
C n R lT I
Cu excepţia serviciilor
stomatologice şi a celor cosmetologice, poliţa de asigurare acoperă, practic, toate
serviciile beneficiarului, inclusiv cele chirurgicale foarte costisitoare.
Pentru a beneficia de medicamentele compensate,
pacientul trebuie să meargă
la medicul de familie, fiindcă doar el are dreptul să i le
prescrie, la sugestia medicului specialist. Medicamentele
compensate sînt aprobate de
Ministerul Sănătăţii, iar lista
acestora creşte în fiecare an.
81
Capitolul 3 Viaţa şi sănătatea - valori personale şi sociale
I
Învăţ de la oameni
de succes
Hipocrat, medic şi filosof
grec, supranumit „părintele
medianei”: „Sănătatea este o
comoară pe care puţini ştiu să
o preţuiască, deşi aproape toţi
se nasc cu ea”
■ Comentează afirmaţia.
Asigurări de viaţă
Util şi practic
Legea asigurării asistenţei
medicale prevede clar respectarea principiului solidarităţii, adică dacă eşti tînăr,
plăteşti pentru cel bătrîn,
dacă ai bani, plăteşti pentru
cel care nu are şi dacă eşti sănătos, plăteşti pentru cel care
este bolnav. Asigurarea obligatorie este un instrument
financiar care acoperă 90%
din cheltuielile sistemului de
sănătate, adică banii pentru
sistemul de sănătate vin din
asigurările obligatorii şi în
funcţie de contribuţia noastră în acest sistem depinde
calitatea şi volumul serviciilor medicale.
Persoana asigurată are dreptul:
• să aleagă instituţia medicală primară şi medicul
de profil general;
• să i se acorde asistenţă medicală pe întreg teritoriul Republicii Moldova;
• să beneficieze de servicii medicale în volumul şi
de calitatea prevăzută în Programul unic, indiferent de mărimea primelor de asigurare achitate;
• să intenteze acţiuni asiguratului, asigurătorului,
instituţiei medicale.
Persoana asigurată este obligată:
• să păstreze poliţa de asigurare obligatorie de
asistenţă medicală şi să o prezinte în cazul în care
se adresează instituţiei medicale;
• să achite direct instituţiei medicale, la momentul acordării asistenţei medicale, acea parte din
costul serviciilor medicale care i-au fost acordate peste volumul prevăzut în Programul unic al
Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină.
Plătitori ai primelor de asigurare obligatorie de
asistenţă m edicală sînt:
• unităţile;
• angajaţii unităţilor;
• autorităţile administraţiei publice centrale şi locale;
• persoanele fizice care desfăşoară activitate de
întreprinzător în conformitate cu legislaţia în vigoare.
H I Reflectez: am învăţat
1. Explică rolul poliţei de asigurare obligatorie pentru individul asigurat şi pentru societate.
2 . Identifică drepturile tale ca persoană asigurată.
■ .Acţionez
• Alcătuieşte o listă de servicii şi medicamente care
ar trebui incluse în poliţa de asigurare obligatorie
de asistenţă medicală.
82
Viaţa şi sănătatea - valori personale şi sociale Capitolul 3
Sînt cetăţean competent
H I Gîndesc critic
Obiectivele Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină sînt: organizarea, desfăşurarea
şi dirijarea procesului de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, cu aplicarea procedeelor şi mecanismelor admisibile pentru formarea fondurilor financiare destinate acoperirii
cheltuielilor de tratament şi profilaxie a maladiilor şi stărilor, incluse în Programul unic al
asigurării obligatorii de asistenţă medicală; controlul calităţii asistenţei medicale acordate
şi implementarea cadrului normativ aferent asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală.
Compania îşi exercită atribuţiile pe întreg teritoriul Republicii Moldova prin intermediul
agenţiilor teritoriale, pe a căror activitate o organizează, o coordonează şi o supraveghează
în condiţiile legii.
■ Explică obiectivele Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină.
cnRm
COMPANIA NAŢIONALĂ
DE ASIGURĂRI ÎN MEDICINĂ
I I I Sînt creativ
COMUNICARE
■ Elaborează o comunicare despre vizitele
tale la medic, fie au fost din cauza unei
maladii, fie - doar pentru diagnosticare
sau profilaxie. Descrie mediul şi atitudinea personalului. Propune recomandări.
I I I Particip
DEZBATERE
■ Organizaţi o dezbatere despre necesitatea asigurării medicale obligatorii. Echipa pro va demonstra imperativul asigurării medicale obligatorii, iar cea contra
va argumenta ineficienţa acesteia.
83
Capitolul 3 Viaţa şi sănătatea - valori personale şi sociale
Tema 19. Primul ajutor premedical
Voi fi competent să:
• m anifest capacităţi de
intervenţie eficientă
pentru a salva o viaţă.
H I Dicţionar
■ Stop respirator - oprirea
temporară a respiraţiei.
■ Stop cardiac - oprirea
temporară a activităţii inimii.
■ Asfixie - stare de sufocare
din cauza înecării, strangulării, gazelor toxice, ca
simptom al unor boli etc.
■ Hipoxie tisulară - stare
patologică ce constă în
scăderea cantităţii de oxigen în ţesuturi.
■ Intervenţie chirurgicală -
acţiune terapeutică chirurgicală, efectuată asupra
unui organ sau a unui ţesut bolnav.
III Util şi practic
Primul ajutor în caz de înec
Odată adusă la mal, victima va fi pusă cu faţa în
sus, eliberîndu-se căile respiratorii, şi se vor examina
funcţiile vitale, pentru începerea manevrelor de resuscitare cardiorespiratorie
(respiraţia „gură la gură” şi
masajul cardiac).
Dacă victima este conştientă, se va aşeza în poziţia
de siguranţă, pe o parte, deoarece s-ar putea ca ea să
vomite.
Imediat după aceasta, victima trebuie dusă la spital,
unde va fi examinată şi supravegheată cel puţin cîteva ore.
Motto: „Viaţa e scurtă, de aceea este scumpă. Preţul vieţii a
apărut de la puţinătatea ei.”
Nezami Ganjavi
Acordînd unei persoane primul ajutor în cazul unui
accident poţi salva o viaţă.
III Ş tiu, vreau sa ştiu
• Ce ştii despre resuscitarea unei victime în caz de
asfixiere?
III S tudiez: înVaţ sa ştiu
Pe parcursul vieţii sale, omul se poate confrunta cu
diverse situaţii critice, precum înecul, electrocutarea,
stopul cardiorespirator etc.
Înecul reprezintă asfixia (sufocarea) din cauza umplerii cu apă a căilor respiratorii şi poate apărea accidental sau în cazul unei tentative de suicid. Salvarea de la înec necesită eforturi fizice mari şi o bună
cunoaştere a tehnicilor de înot. De aceea, înainte de
a încerca să salveze de la înec o victimă, fiecare trebuie să se gîndească şi la propria siguranţă, pentru
a nu deveni, la rîndul său, o jertfă. O persoană care
nu ştie să înoate sau nu stăpîneşte foarte bine tehnica înotului nu va intra în apă să salveze pe cineva de
la înec, ci va solicita ajutor şi va efectua resuscitarea
cardiorespiratorie victimei după ce aceasta va fi adusă
la mal. De obicei, persoana aflată în pericol de înec
este salvată de salvamari, care sînt echipaţi special.
Înotînd pînă în dreptul victimei, salvamarul se va
apropia de spatele acesteia, o va apuca de sub braţ sau
de părţi şi, ţinînd-o cu faţa în sus, la suprafaţa apei, o
va duce la mal.
Curentul electric poate cauza atît arsuri superficiale (la locul de intrare şi ieşire), cît şi leziuni ale organelor interne.
Şocurile electrice de scurtă durată, de intensitate
redusă, care nu determină simptome şi nici arsuri ale
tegumentului, nu necesită tratament.
84
Viaţa şi sănătatea - valori personale şi sociale Capitolul 3
În cazul şocurilor de intensitate ridicată sau al celor care au provocat arsuri tegumentare, se recomandă consultarea cît mai urgentă a medicului.
Primul ajutor ce poate fi acordat pînă la sosirea medicului constă în:
• întreruperea sursei de curent electric, fără a atinge victima sau sursa de curent cu mîinile goale; se
vor folosi mănuşi izolante sau un material (lemn,
plastic, cauciuc) electroizolant pentru a îndepărta sursa de curent;
• efectuarea resuscitării victimei, dacă aceasta are
stop cardiorespirator, dar numai după întreruperea sursei de curent (altfel există pericolul de
electrocutare a salvatorului);
• aşezarea victimei în poziţia de siguranţă, dacă
aceasta are puls şi respiraţie spontană, şi supravegherea ei pînă la sosirea echipajului medical.
Tratamentul în cazul unei electrocutări depinde de
severitatea arsurii şi de natura altor traumatisme găsite.
În funcţie de severitatea lor, arsurile pot fi:
• minore, care sînt tratate local cu creme cu antibiotic şi pansament steril;
• puţin severe, care necesită intervenţie chirurgicală pentru curăţarea rănii sau chiar aplicarea unor
grefe de piele;
• severe, care au nevoie de intervenţie chirurgicală pentru îndepărtarea musculaturii afectate sau
chiar amputaţie.
Alte traumatisme ce necesită tratament pot fi:
• leziunile oculare;
• fracturile osoase;
• leziunile organelor interne etc.
H I Studiu de caz
■ Urmăreşte imaginile de
mai jos şi expune-ţi părerea privind măsurile de
precauţie ce trebuie luate
în cazul unui pericol de
electrocutare.
|| Situaţie-problema
Cînd a introdus în priză
încărcătorul telefonului mobil, prietenul tău a fost electrocutat.
■ Explică cum vei proceda în situaţia dată, utilizînd cunoştinţele despre
acordarea primului ajutor premedical.
85
Capitolul 3
Primul ajutor
de bază implică:
• recunoaşterea stopului cardiorespirator;
• alertarea sistemului de urgenţă şi solicitarea de ajutor;
• eliberarea căilor respiratorii;
• începerea respiraţiei artificiale;
• începerea masajului cardiac
extern.
H I Util şi practic
Echipamente utile în
acordarea primului ajutor
medical:
• dispozitivul de respiraţie
artificială, format dintr-o
piesă bucală, un bloc de
supape şi un tub gofrat;
• tuburile de oxigen, confecţionate din oţel, care intră în dotarea punctelor de
prim ajutor medical, triaj
şi evacuare (PPAMTE) şi
a autosanitarelor;
• sondele nazale, cortul cefalic şi balonul de oxigen,
folosite la administrarea
oxigenului, care intră în
dotarea autosanitarelor;
• geanta sanitară;
• pansamente;
• targa sanitară pentru
transport.
■II Exersez: înod-ţ sd fiu
Stopul respirator poate fi cauzat de electrocutare,
intoxicaţii cu substanţe chimice neuroparalitice, înec
ş.a. Printre semnele de recunoaştere a stopului cardiorespirator se numără pierderea cunoştinţei, oprirea
respiraţiei, încetarea bătăilor inimii, absenţa pulsului
arterei carotide, cianoza tegumentelor, midriaza.
Resuscitarea cardiorespiratorie are ca scop repunerea în funcţie a unei inimi oprite şi a respiraţiei.
Metodele de resuscitare trebuie aplicate în orice situaţie, chiar şi atunci cînd avem la îndemînă doar cele
mai simple mijloace, şi în cel mai scurt timp (pînă la
trei minute). Această metodă de tratament include
respiraţia artificială şi resuscitarea cardiacă.
Respiraţia artificială poate fi efectuată prin mai
multe metode: insuflarea endotraheală de aer cu ajutorul unui aparat de respiraţie artificială, metoda „gură
la gură”, „gură la nas” şi metodele manuale Sylvester,
Holger-Nielsen, Heimlich etc.
Resuscitarea cardiacă are drept scop reluarea
bătăilor cordului, folosind manevre externe (masajul cardiac extern) sau
interne. După apariţia
semnelor de ameliorare,
victima este menţinută
sub supraveghere şi i se
administrează oxigen
pentru a combate hipoxia tisulară.
■II Reflectez: dm învăţat
1. Numeşte cinci obiecte pe care trebuie să le ai în trusa medicală în cazul acordării primului ajutor.
2 . Identifică acţiunile pe care le implică primul ajutor.
■ II.A cţionez
• Enumeră acţiunile pe care le vei întreprinde în cazul unui stop cardiorespirator. Descrie-le.
• Redactează un eseu nestructurat cu titlul „Rolul
meu în cazuri de acordare a ajutorului premedical”.
Viaţa şi sănătatea - valori personale şi sociale
86
Viaţa şi sănătatea - valori personale şi sociale Capitolul 3
Sînt cetăţean competent
H I Sînt creativ
PRIMUL AJUTOR MEDICAL
În caz de înţepare În cazul plăgilor tăiate În cazul vînătăilor În cazul traumei la ochi
În cazul fracturării m îinii În cazul hemoragiilor În cazul intoxicării
şi piciorului nazale alimentare
În caz de leşin În caz de insolaţie În caz de arsuri În caz de degerături
■ Descrie cum trebuie de procedat în fiecare caz ilustrat.
I I I Gîndesc critic
„- Ce s-a întîmplat?
Lorelli i-a explicat ce senzaţie stranie a avut cînd şi-a dat seama că nu-şi mai simte mîinile
şi picioarele.
- Nu pot să înţeleg, a spus ea. N-am mai avut problema asta pînă acum.
- Sună ca şi cum ai avut un AMNE. Adică atac muscular de hipotermie extremă.
- N-am auzit niciodată de aşa ceva.
- Este un lucru foarte obişnuit. Am citit despre asta într-un tratat de medicină, a spus Adam.
Citesc multe cărţi de medicină. Am de gînd să devin medic.
În timp ce se îndreptau spre casă, suflă un vînt aspru şi Lorelli regreta că Adam tremura în
hainele ude.
- Ai căzut în lac, nu-i aşa? l-a întrebat Tom Paine...
- M-a salvat de la înec, a spus Lorelli.”
Gareth P. Jones, Moştenirea ucigaşă
■ Explică ce s-a întîmplat cu fata salvată.
87
Capitolul 3 Viaţa şi sănătatea - valori personale şi sociale
Tema 20. Căi decente de depăşire a barierelor,
dificultăţilor, stărilor de depresie, anxietate şi stres
Voi fi competent să:
• depăşesc diferite bariere
sau dificultăţi ale vieţii
folosind căi decente.
■ Redă, prin trei caricaturi
sau trei mimici, stările psihologice din imaginile de
H I Dicţionar
■ Depresie - stare sufletească (patologică) de tristeţe (asociată cu nelinişte);
descurajare, deprimare.
■ Stres - termen general
utilizat pentru orice factor din mediu (traumatism, emoţii, frig, căldură
etc.) capabil să provoace
la om şi la animale o stare de tensiune şi o reacţie
de alarmă a organismului,
determinînd uneori îmbolnăviri grave.
■ Anxietate - stare de nelinişte, de aşteptare încordată, însoţită de palpitaţii, jenă în respiraţie
etc., întîlnită în unele boli
de nervi.
mai sus.
Motto: „Fiecare suflet este pentru alt suflet o lume ascunsă"
Friedrich Nietzsche
Puţină lume ştie că tristeţea prelungită, stările continue de teamă sau panică, fără un motiv aparent, lipsa
de încredere în propria persoană, sentimentele de durere sufletească şi de disperare apărute în momentul unui
eşec, al unei despărţiri sau al pierderii unei persoane
dragi sînt suferinţe care pot fi depăşite pe căi decente.
■II Ştiu,_vreau_sa _ştiu
• Cum crezi, depresia este o boală sau o stare a organismului?
• Numeşte cunoştinţele şi comportamentele pe care
doreşti să le obţii în urma studierii acestei teme.
III S tudiez: învăţ sa ştiu
Depresia este o tulburare psihică foarte comună
(ce afectează între 5 şi 10% din populaţie), manifestată, în primul rînd, printr-o modificare profundă a dispoziţiei, prin suferinţă morală şi încetinirea psihomotorie. Depresia nu este pur şi simplu tristeţe, ci o boală
autentică ce trebuie diagnosticată şi tratată. Uneori
cauzele depresiei pot fi uşor identificate, de exemplu,
decese în familie, eşecuri personale, nesiguranţa vieţii
etc., alteori acestea rămîn necunoscute, iar persoanele
afectate nu îşi dau seama că suferă de această tulburare.
Pe de altă parte, depresia poate fi privită ca o reacţie
de răspuns la stres, care poate fi cauzat de diverse
probleme, de exemplu, o notă proastă la un examen
sau la un colocviu etc. Chiar şi statul la coadă după
cumpărături, greutăţile întîmpinate la serviciu, problemele din familie, lipsa dragostei, apariţia eşecurilor
etc. pot provoca stres. După stres, în mod obligatoriu,
urmează reacţia de răspuns (de apărare) a organismului. Indiferent de intensitatea stresului, organismul
răspunde printr-o stare de depresie. Adesea stresul
de intensitate mică este chiar folositor organismului,
88
Viaţa şi sănătatea - valori personale şi sociale Capitolul 3
antrenîndu-l permanent (potrivit opiniei cercetătorului canadian Hans Selye). Cu cît stresul este mai mare,
cu atît starea de depresie este mai puternică (mai profundă) şi de durată.
Pentru a ţine depresia la distanţă, trebuie să avem
o dietă echilibrată, să respectăm orele de somn şi să
gîndim pozitiv.
Anxietatea, numită şi „teama fără obiect”, este
o trăire neplăcută provocată de anticiparea difuză a
unui pericol greu de prevăzut şi de controlat. Însoţită
de agitaţie, palpitaţii, oscilaţii ale tensiunii arteriale,
transpiraţie, senzaţia de „nod în gît”, dureri precordiale, anxietatea este o stare psihică cunoscută, la un
moment dat, de către orice persoană, fie înaintea unui
examen decisiv, fie atunci cînd se confruntă cu o problemă dificilă. Anxietatea nu poate fi considerată întotdeauna o tulburare psihică.
■II Exersez: învăţ sa fiu
Evitarea sau reducerea stresului se poate face prin
diverse mijloace şi metode, precum păstrarea calmului
în situaţiile de stres, respiraţia lentă şi profundă, deoarece odată cu expiraţia se elimină şi stresul din corp,
masarea lobilor urechilor cu puţin ulei de mentă, practicarea unui sport etc.
Anxietatea este o trăire afectivă neplăcută caracterizată printr-un sentiment acut de lipsă a controlului
asupra unor eventuale ameninţări sau evenimente negative. O persoană anxioasă se simte neajutorată din
II Situaţie-problema
Colegul tău de clasă întotdeauna este hiperactiv şi
deseori te pune în situaţii
neplăcute.
■ Cum vei proceda în
situaţia dată? Crezi că
poţi deveni anxios?
■ II Studiu de caz
Diagnosticat cu anxietate generalizată şi atacuri de
panică, un bărbat de 32 de
ani, necăsătorit, este trimis
de medicul psihiatru la cabinetul psihologic. Ajuns la
cabinet, bărbatul îi prezintă
medicului fişa de externare
cu următoarele recomandări: „luarea în evidenţă de
către un cabinet medical de
specialitate”, „continuarea
tratamentului medicamentos în ambulatoriu”, „oferirea consilierii psihologice, a
terapiei ocupaţionale”. După
prima şedinţă de consiliere,
bărbatul este abătut, depresiv, cu capul plecat, nesigur
şi plictisit.
■ Cum ar trebui să procedeze psihologul?
89
H I Util şi practic
Centrul de Diagnosticare
şi Reabilitare „Armonie” a
fost creat pentru acordarea
asistenţei psihologico-medicale elevilor, consilierea şi
formarea profesională continuă a psihologilor şcolari,
informarea şi consilierea cadrelor didactice şi părinţilor
despre problemele cu aspect
psihologico-psihiatric.
Capitolul 3
Cabinetul de consiliere
psihologică din cadrul clinicii SANCOS a fost creat pentru a asigura oamenilor posibilitatea de a se cunoaşte,
de a-şi rezolva dificultăţile şi
de a avea relaţii mai bune cu
cei din jur. Se adresează copiilor, adolescenţilor, adulţilor, cuplurilor şi familiilor,
venind în sprijinul lor cu
asistenţă şi ajutor specializat. Clinica oferă servicii de
consiliere, testare şi evaluare
psihologică în formă individuală sau de grup (cupluri,
grup de dezvoltare).
CLINICA
SANCOS
cauza convingerii sale că nu poate controla şi prezice situaţiile cu care se confruntă sau că nu poate să-şi
atingă scopul.
Serviciile ce acordă asistenţă socială
şi psihologică
Crearea condiţiilor pentru educaţie şi învăţămînt,
adaptarea socioprofesională şi integrarea socială a
persoanelor cu dizabilităţi constituie unul dintre
obiectivele principale ale unui stat şi ale comunităţii
mondiale în general. Serviciile sociale pentru copii şi
tineri pot fi divizate în cîteva categorii, în funcţie de
prestatorul acestora:
a) instituţii publice, inclusiv organele de drept;
b) structuri intersectoriale, formate din reprezentanţii instituţiilor publice şi cei ai organizaţiilor neguvernamentale;
c) organizaţii neguvernamentale.
În raioanele şi municipiile Republicii Moldova au
fost organizate şi funcţionează structuri teritoriale de
asistenţă socială.
Unul dintre centrele specializate în domeniul acordării asistenţei psihologicomedicale elevilor cu diverse
probleme psihice, emoţionale, relaţionale şi cu abateri
în conduită este CDR „Armonie” al DGETS.
H I Reflectez: am învăţat
1. Precizează căile decente de depăşire a barierelor
psihologice.
2 . Utilizînd termenii din rubrica Dicţionar, scrie
cinci propoziţii în care să reflecţi stările psihologice periculoase ale omului.
■II.Acţionez
• Explică rolul statului în prevenirea stărilor patologice psihofiziologice ale cetăţenilor.
• Argumentează convingător actualitatea temei.
Viaţa şi sănătatea - valori personale şi sociale
90
Viaţa şi sănătatea - valori personale şi sociale Capitolul 3
Sînt cetăţean competent
H I Sînt creativ
■ Analizează manifestările stresului.
Corp oboseală
dureri de cap
infecţii frecvente
încordare musculară
spasme musculare
iritaţii ale pielii
respiraţie grea
agitaţie
iritabilitate
depresie
pierderea încrederii în sine
apatie
fobie
indecizii
coşmaruri
îngrijorare
gîndire confuză
gîndire defectuoasă
negativitate
decizii pripite
Emoţii
Gîndire
apetit scăzut
insomnie
consumul de acool
predispunere spre accidente
pierderea apetitului sexual
fumatul exceciv
nelinişte
Comportamente
III Particip
■ Explică fiecare cale sau mijloc de depăşire a stresului şi impactul acestora.
91
Capitolul 3 Viaţa şi sănătatea - valori personale şi sociale
III Evaluare
Sînt
competent să: Demonstrez competenţe rezolvînd itemii:
analizez eventualele consecinţe ale
comportamentului
asociat riscurilor;
proiectez strategiile
de ameliorare a
propriei stări de
sănătate şi de asigurare a securităţii
colective.
A. Cunoaştere
1. Explică termenii: coeziune socială, comportament inadvertent şi
abstinenţă.
2. Enumeră tipurile de ITS.
3. Numeşte trei motive pentru care adolescenţii nu ar trebui să consume alcool.
4. Descrie relaţia dintre starea depresivă şi factorii sociali.
5. Identifică documentele naţionale în care sînt specificate
modalităţile de asigurare medicală a cetăţenilor.
6. Evidenţiază una dintre trăsăturile principale ale unui medic de
familie.
B. Aplicare
1. Compară hepatitele B şi C cu virusul HIV.
2. Demonstrează interdependenţa dintre stres şi depresie.
3. Interpretează semnificaţia unui aforism cu referire la pasiune.
4. Explică acţiunile pe care le implică primul ajutor medical de bază.
5. Specifică rolul coeziunii sociale în depăşirea anumitor riscuri.
6. Demonstrează impactul neconfidenţialităţii cadrelor medicale
asupra persoanelor bolnave. Exemplifică.
7. Formulează două concluzii cu referire la asigurarea medicală
obligatorie în medicină.
C. Integrare
1. Alcătuieşte o listă de medicamente care ar trebui să fie în trusa
medicală de prim ajutor.
2. Analizează un caz de risc de electrocutare, înec, stop cardiorespirator şi evidenţiază căile de soluţionare.
3. În baza unui film despre situaţii excepţionale, scrie un eseu cu
titlul „Acţiunile mele de acordare a ajutorului premedical”
92
Capitolul 4
Dezvoltarea personală
şi ghidarea in carieră
21. Profesionalizarea în Republica Moldova
22. Cariera şi factorii de decizie
23. Promovarea personală
24. Resursele personale şi cariera
25. Proiectul individual de carieră
26. Producător şi consumator. Drepturi şi responsabilităţi
27. Bunurile şi serviciile publice
Capitolul 4 Dezvoltarea personală şi ghidarea în carieră
Tema 21. Profesionalizarea în Republica Moldova
Voi fi competent să:
% adopt decizii argumentate pentru eventualul
dom eniu profesional.
I I I Dicţionar
■ Profesie - ocupaţie, îndeletnicire cu caracter permanent, pe care o exercită cineva în baza unei
calificări corespunzătoare;
complex de cunoştinţe
teoretice şi de deprinderi
practice care definesc pregătirea cuiva; meserie.
■ Job - loc de muncă, serviciu.
■ Explică interdependenţa
dintre pregătirea specialiştilor si piaţa forţei de
muncă.
Motto: „Să reuşeşti într-o profesie dificilă necesită o încredere
oarbă în tine însuţi. Tocmai de aceea oamenii aproape
lipsiţi de talent, dar care cred în ei, ajung deseori mult
mai departe decît unii care au talent, dar nu au încredere"
Sophia Loren
Pentru a deveni un adevărat profesionist într-un
domeniu, trebuie să însuşeşti o profesie, fie în
învăţămîntul profesional, fie în cel superior, să găseşti
un loc de muncă şi să te dedici acesteia în totalitate.
■II Ştiu, vreau sa ştiu
• Numeşte trei persoane care îşi exercită cu succes
meseria.
• Descrie etapele parcurse de o persoană de succes pe
care o cunoşti.
• Apreciază importanţa pregătirii profesionale pentru a găsi şi a face faţă unui job.
M l S tudiez: învăţ sa ştiu
În condiţiile economiei contemporane, ale pieţei
muncii, ale necesităţii concurenţei pe piaţa europeană
şi cea mondială, economia naţională a Republicii Moldova are nevoie de cadre calificate în diverse domenii.
În acelaşi timp, reieşind din necesitatea asigurării cu
surse de venit şi a unui trai decent, fiecare cetăţean
al Republicii Moldova tinde să obţină o profesie.
Concurenţa pe piaţa muncii dintre candidaţii la posturile vacante impune o bună pregătire profesională,
ambiţie şi motivaţie personală.
Noţiunea de profesionalizare are două sensuri:
a) pedagogic - pregătirea pedagogică a cetăţeanului
pentru viitoarea activitate profesională; b) sociologic - profesionalizarea ca realizare profesională a
individului în calitate de specialist şi obţinerea unui
statut social prin intermediul profesiei.
Astfel, prin profesionalizare se înţelege procesul
de devenire a individului ca specialist, însuşirea unei
activităţi profesionale şi obţinerea unor competenţe
94
necesare exercitării funcţiei corespunzătoare (obţinerea
şi perfecţionarea profesionalismului).
Componentele profesionalizării sînt:
1. Sistemul de pregătire a cadrelor: învăţămîntul
profesional şi cel superior;
2. Serviciile oferite de agenţiile pentru ocuparea
forţei de muncă.
Învăţămîntul secundar profesional asigură pregătirea pentru o meserie (profesie), precum şi perfecţionarea/recalificarea muncitorilor calificaţi şi a persoanelor disponibilizate la nivelul tehnologiilor performante, armonizate la cadrul european de calificări,
solicitate pe piaţa muncii.
Statul garantează pregătirea profesională gratuită
pentru absolvenţii de gimnaziu care nu urmează studiile liceale sau medii de cultură generală, precum şi
pentru absolvenţii de liceu şi de şcoli medii de cultură
generală care nu se încadrează în standardele de admitere în filiera învăţămîntului universitar.
Învăţămîntul superior din Republica Moldova are
ca scop: formarea unei personalităţi multilateral dezvoltate şi creative; pregătirea, perfecţionarea/recalificarea la nivel superior a specialiştilor şi a cadrelor ştiinţifice în diverse domenii; păstrarea, îmbogăţirea şi
propagarea patrimoniului ştiinţific, tehnic, artistic şi
cultural etc.
Învăţămîntul superior din Republica Moldova este
organizat în universităţi, academii şi institute, atît de
stat, cît şi private.
Cu excepţia învăţămîntului medical şi farmaceutic,
învăţămîntul superior se realizează în două cicluri:
• ciclul I - studii superioare de licenţă;
• ciclul II - studii superioare de masterat.
Dezvoltarea personală şi ghidarea în carieră
■II Exersez: învăţ sa fiu
Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de
Muncă (ANOFM) este organul central abilitat cu promovarea politicilor, strategiilor şi programelor de stat
în domeniul dezvoltării pieţei forţei de muncă, protecţia socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de
muncă, prevenirea şomajului şi combaterea efectelor
Capitolul 4
■ II Listă de meserii
Detectiv, pompier, paznic,
inginer, tehnician, mecanic,
pilot de avion, instructor de
zbor, pilot de elicopter, şofer
de ambulanţă, şofer de autobuz, maşinist, şofer de taxi,
şofer de camion, cărămidar,
tîmplar, instalator, lăcătuş,
restaurator, cizmar, anestezist, orelist, cardiolog, stomatolog, dermatolog, medic
de familie, neurolog, obstetrician, oftalmolog, veterinar, designer vestimentar,
designer grafician, pictor,
fotograf, actor, dansator,
crainic de radio şi de televiziune, regizor de teatru, dirijor, compozitor, psiholog
şcolar, asistent social, frizer, cosmetician, însoţitor
de bord, judecător, avocat,
procuror, notar, profesor,
manager, contabil, auditor,
controlor, infirmier, agent
de vînzări, agent de turism,
coafor, manichiuristă, masor, chelner.
■ Citeşte lista de meserii şi identific-o pe cea
pe care ţi-ar plăcea să o
îmbrăţişezi. Dacă nu este
în listă, numeşte-o.
■ Explică necesitatea profesiilor oferite de învăţămîntul profesional şi cel
superior.
95
Capitolul 4
i
* ANOFM
Agenţia Naţională pentru
Ocuparea Forţei de Muncă
anofm.md este pagina web
a Agenţiei Naţionale pentru
Ocuparea Forţei de Muncă
■ Găseşte adresa electronică
şi cea fizică a Agenţiei Locale pentru Ocuparea Forţei
de Muncă. Argumentează
necesitatea unei asemenea
agenţii.
I
Învăţ de la oameni
de succes
Robert De Niro, remarcabil actor american, dublu
cîştigător al Premiului Oscar,
regizor şi producător: „În ceea
ce priveşte viitorul, repet una:
orice lucru pe care l-ai face,
important este să fii fidel cauzei tale pînă la capăt. Nu este
neapărat să obţii succese strălucitoare, dar să fii fidel faţă de
tine însuţi în profesia aleasă
este obligatoriu.”
■ Comentează afirmaţia.
sale sociale, implementarea politicii de migraţie a forţei de muncă, monitorizarea activităţii agenţiilor private pentru ocuparea forţei de muncă.
Misiunea acestui organ este de a susţine implementarea strategiilor naţionale pentru ocuparea forţei de
muncă prin asigurarea accesului egal la programe şi
servicii de ocupare calitative şi bine direcţionate.
Printre serviciile oferite de Agenţie se numără ocuparea forţei de muncă, informarea pe piaţa muncii,
medierea muncii, consilierea şi orientarea profesională, instruirea profesională. În fiecare raion, oraş şi municipiu din ţară există subdiviziuni ale ANOFM, care
le oferă cetăţenilor consiliere profesională, informaţii
despre locurile vacante, instruire în caz de necesitate
sau de reprofilare etc. Mai nou, în Republica Moldova
există agenţii de angajare în cîmpul muncii, care îi informează pe oameni despre posturile vacante.
Dezvoltarea personală şi ghidarea în carieră
■II Reflectez: am învăţat
1. Elaborează cîte o propoziţie cu cuvintele: profesionalizare, învăţămînt profesional, învăţămînt superior, carieră şi loc de muncă.
2 . Exprimă-ţi opinia privind rolul profesionalizării
în societate şi în economia naţională.
3. Indică sursele de informare a unei persoane care
caută un loc de muncă.
4 . Selectează din lista de meserii de la pagina precedentă cîte şapte profesii care necesită instruire
profesională şi studii superioare.
■IMcţiQMz
• Întreprinde o vizită la Agenţia Locală pentru Ocuparea Forţei de Muncă sau consultă pagina web a acesteia şi află despre informaţiile şi serviciile pe care le
oferă.
• Crezi că un cetăţean care îşi caută un loc de muncă
trebuie să meargă la aceste agenţii sau să plece peste
hotare? Argumentează-ţi opinia.
• Exprimă-ţi atitudinea faţă de plecarea oamenilor
peste hotare în căutarea unui loc de muncă fără a se
interesa despre posturile vacante din ţară.
96
Dezvoltarea personală şi ghidarea în carieră Capitolul 4
Sînt cetăţean competent
H I Gîndesc critic I I I Sînt erudit
„Este important ca fiecare dintre voi, atunci cînd îşi va
alege profesia, să cunoască cel puţin lucrurile esenţiale
despre aceasta. Chiar dacă momentul alegerii profesiei îl
consideraţi, unii dintre voi, îndepărtat, vă asigur că timpul trece foarte repede şi, fără să vă daţi seama, veţi ajunge
în clipa în care trebuie luată această decizie.
Oricare va fi profesia aleasă, nu uitaţi că, pentru a reuşi
cu adevărat, este nevoie de multă seriozitate şi consecvenţă în pregătirea pentru acea profesie, de dăruire şi tenacitate în activitatea de zi cu zi, de entuziasm"
Michiela Poenaru, Brăţara de aur.
100 de profesii explicate pentru copii
■ Expune-ţi părerea despre mesajul acestui text.
■ Citeşte proverbele de mai
jos. Scrie încă cel puţin trei
proverbe despre meserie.
1. Meseria este brăţară de aur.
2. Meseria nu are duşman mai
mare ca omul nepriceput.
3. Cine nu ştie să vorbească
bine despre meseria lui n-o
cunoaşte.
4. Orice meserie dă pîine.
5. Niciun om nu poate deveni
stăpînul meşteşugului său
din prima zi.
6. Cine nu ştie nicio meserie e
ca ursul în vizuină.
7. Fiecare îşi laudă meseria.
I I I Particip
Loteria profesiilor
Scrieţi pe trei bileţele denumirea a trei profesii:
1) profesia care îmi place;
2) profesia pe care aş accepta-o doar cu anumite condiţii;
3) profesia care nu-mi place.
Plasaţi bileţelele într-un bol sau într-o cutie, apoi extrageţi, pe rînd, cîte unul şi citiţi-l.
Utilizînd metoda brainstormingului, caracterizaţi fiecare profesie.
97
Capitolul 4 Dezvoltarea personală şi ghidarea în carieră
Tema 22. Cariera si factorii de decizie >
Voi fi competent să:
• identific factorii de
decizie privind cariera.
Motto: „O carieră e ca o partidă de şah. Trebuie să te gîndeşti
înainte la următoarele cinci mutări.”
Michael Jackson
H I Dicţionar
■ Carieră - profesie, ocupaţie; domeniu de activitate;
etapă, treaptă în ierarhia
socială sau profesională.
■ Explică necesitatea alegerii
corecte a profesiei.
■ Numeşte profesiile pe care
le reprezintă fiecare desen.
Alegerea profesiei este un moment important în viaţa fiecăruia, constituind una dintre premisele inserţiei
sociale şi avînd loc într-un context mai larg, în care sînt
implicaţi factori de natură personală, educaţională,
economică etc. Din acest motiv, planificarea carierei
implică atît demersuri precum orientarea şcolară, orientarea profesională, consilierea pentru carieră, cît şi
influenţa a numeroşi factori.
■II Ştiu,_vreau_sa _ştiu
• Exprimă-ţi opinia privind motivele alegerii profesiei
de către tinerii din Republica Moldova în prezent.
• Scrie, timp de un minut, denumiri de profesii cunoscute de tine.
III S tudiez: înva- sa ştiu
D ecizia de carieră. Odată cu schimbările rapide
ale vieţii economice suferă modificări şi universul
profesiilor. Deosebit de importantă în această situaţie
este orientarea în carieră, care constituie un lung şir
de momente de conştientizare a necesităţii de a efectua o opţiune profesională. Procesul este condiţionat
de ofertele economice şi de cerinţa de forţă de muncă.
Decizia de carieră reprezintă un proces de selecţie
a unei alternative din variantele disponibile la un m oment dat şi se referă la alegerea şcolii şi a profilului de
studiu; alegerea unei profesii; stabilirea traseului educaţional; determinarea unor modalităţi de formare a
competenţelor profesionale etc.
Procesul decizional presupune parcurgerea unui
traseu alcătuit din mai multe etape: definirea deciziei şi identificarea alternativelor („Ce profesie vreau să
aleg?”, „Trebuie să iau o decizie”, „Trebuie să identific
alternativele posibile”); explorarea şi evaluarea alternativelor existente („Care dintre opţiuni corespund
valorilor şi stilului de viaţă dorit?”); planul de carieră
(„Cum pun în practică decizia luată?”); implementarea
98
Dezvoltarea personală şi ghidarea în carieră Capitolul 4
deciziei („Trebuie să aplic planul stabilit”); reevaluarea
deciziei („Am ales bine?”).
Factorii care influenţează alegerea. Decizia de carieră este influenţată atît de factori psihosociali (familia, şcoala, grupul de prieteni, cererea pieţei forţei de
muncă, „moda profesiunilor”, prejudecăţile legate de
unele profesiuni), cît şi de cei individuali (nivelul intelectual, aptitudinile, motivaţia, trăsăturile dominante
de personalitate).
Familia este unul dintre cei mai importanţi factori
în orientarea carierei. Atitudinea şi stilul educativ al
părinţilor influenţează încrederea în sine, direcţia şi
măsura ambiţiilor. Familia este cea care optează pentru anumite şcoli, care îngrădeşte, mai mult sau mai
puţin, posibilităţile copiilor. Statutul socioeconomic al
familiei joacă un rol important în opţiunea vocaţională a adolescentului, chiar dacă se încearcă egalizarea
şanselor. Posibilităţile de influenţă ale părinţilor sînt
variate şi pot fi concretizate în: discuţii pe tema alegerii carierei cu scopul de a cunoaşte punctul de vedere
al copilului, temerile, ezitările, succesele; oferirea de
sugestii, dar fără impunerea punctului de vedere; discuţii cu profesorii; încurajări permanente; informarea
privind ofertele de muncă etc.
Şcoala participă în mod direct la activitatea de orientare a carierei. Sistemul de învăţămînt, prin structura lui (tipuri de şcoli, profiluri, număr de locuri etc.),
determină cadrul în care se realizează orientarea profesională. Procesul instructiv-educativ poate avea o
contribuţie însemnată în egalizarea şanselor, dezvoltă
diferite aptitudini, stimulează interesul, furnizează o
serie de informaţii despre profesii etc.
Grupul de prieteni influenţează opţiunea vocaţională prin evaluarea diferitor tipuri de profesii, respectiv a diverselor imagini de viitor prin prisma normelor
culturale şi a sistemului de valori proprii tinerilor.
Cererea pieţei forţei de muncă limitează şi direcţionează opţiunile vocaţionale ale tinerilor. Lipsa sau
limitarea unor posibilităţi poate deveni o sursă de
frustrare, poate genera decepţii.
„Moda profesiunilor” şi prejudecăţile legate de
unele profesiuni determină, într-o anumită măsură,
alegerea unei cariere, deformînd interesele şi opţiunile
tinerilor sau ale părinţilor.
Societatea îşi spune
ultimul cuvînt
Familia are un rol decisiv
■ Comentează factorii decizionali, indicaţi în imaginile
de mai sus, pentru alegerea
carierei.
Învăţ de la oameni
de succes
Henry Ward Beecher, activist religios american din
secolul XIX: „Pentru a deveni
un om capabil şi de succes în
orice profesie, trei lucruri sînt
necesare: natura, studiul şi
practica”.
■ Comentează opinia lui
Henry Ward Beecher.
99
Capitolul 4
■ Explică rolul profesiilor din
imagine în alegerea meseriei de către cetăţeni.
■ Elaborează un top al factorilor ce influenţează alegerea carierei.
■ Determină elementele ce
ţi-ar servi drept motivaţie
pentru alegerea carierei.
H I Util şi practic
Greşeli săvîrşite la alegerea
profesiei:
1. Necunoaşterea regulilor
de alegere a profesiei:
- alegerea profesiei în grup;
- confundarea unei discipline cu o meserie anume;
- necunoaşterea căii de
obţinere a unei meserii.
2. Necunoaşterea propriilor calităţi şi interese:
- subaprecierea calităţilor
fizice;
- necunoaşterea propriilor
calităţi psihologice;
- incapacitatea de a raporta potenţialul la eforturile
necesare pentru o profesie.
3. Necunoaşterea lumii
profesiilor:
- pasiunea doar pentru partea vizibilă a profesiei;
- stereotipuri privind prestigiul profesiilor;
- necunoaşterea reală a cerinţelor profesionale.
■II Exersez: înVat sa fiu
Mass-media informează tinerii despre dinamica
pieţei muncii, mobilitatea profesională, promovarea
unor modele de succes în carieră (site-uri specializate,
anunţuri în ziare, tîrguri ale locurilor de muncă, emisiuni televizate).
Cariera depinde de capacitatea persoanei de a
acţiona eficient şi de a folosi oportunităţile pentru a-şi
atinge obiectivele. Factorii individuali sînt decisivi:
cunoştinţele solide, teoretice şi practice, creează opţiuni şi direcţii pentru alegerea profesiei şi ghidarea
în carieră. Rezultatele şcolare pot fi criterii de selecţie
pentru anumite forme de învăţămînt, influenţînd astfel opţiunea profesională.
Fiind extrem de importante, încrederea în sine,
statutul şi necesităţile de autorealizare motivează orientarea vocaţională, precum şi interesul pentru carierele care le pot satisface. La baza intereselor profesionale pot sta şi anumite impresii, experienţe personale.
Fiecare individ tinde spre o viaţă prosperă şi un trai
îndestulat, de aceea motivaţia economică, stabilitatea
financiară, perspectivele de creştere profesională continuă, condiţiile bune de lucru şi o experienţă unică
într-un domeniu influenţează alegerea profesiei.
Trăsăturile dominante ale personalităţii au un rol
deosebit mai ales în realizarea identificării cu cariera
aleasă, condiţie a succesului profesional: tipul de temperament, independenţa, rezistenţa la eşec, spiritul de
iniţiativă, spiritul de echipă etc.
Dezvoltarea personală şi ghidarea în carieră
■II Reflectez: am înVatat
1. Realizează o schemă care să includă factorii ce
influenţează un tînăr în alegerea carierei.
■II Acţionez
• Elaborează o prezentare PowerPoint în care să prezinţi două profesii atractive pentru tine.
• Ce este mai important pentru tine: să practici o
meserie interesantă, dar care îţi aduce un venit mic,
sau una mai puţin interesantă, dar profitabilă?
100
Dezvoltarea personală şi ghidarea în carieră Capitolul 4
Sînt cetăţean competent
III Gîndesc critic
„ ...Am ţinut să menţionez acest exemplu pentru că în
cele mai multe cazuri părinţii au o carieră de succes în domenii precum: medicina, avocatura, ingineria, mass-media etc. Din cauza acestor profesii, majoritatea părinţilor
îşi doresc ca munca începută de ei să fie continuată şi de
odraslele lor aflate la început de drum.
Cu toate acestea, deşi unii dintre noi am avea un sprijin
în părinţii noştri, ne alegem, de cele mai multe ori, un alt
drum, deoarece pasiunile noastre pentru un domeniu ne
determină să ne ascultăm inima şi să nu ţinem cont de
părerea nimănui.
...De multe ori, părinţii preferă să ne influenţeze şi intervin în deciziile noastre, deoarece ei consideră că avem
nevoie la început de drum să fim îndrumaţi. Este de înţeles că îşi fac griji pentru noi, dar în pofida acestui aspect
nu trebuie să ne preseze, fiindcă este indicat să facem ceea
ce ne place şi nu ceea ce le-ar plăcea lor să facem.”
http://www.mayra.ro/cariera/succes-story/
familia-si-cariera-unui-tanar/2/
■ Apreciază impactul părinţilor asupra alegerii profesiei de către copii.
III Particip
Dale Carnegie, pedagog,
psiholog şi scriitor american:
„Principii:
1. Dezvoltarea curajului si a
încrederii în sine
Exersare şi perseverare; Pregătire; Cîştigarea încrederii
în sine şi curajul de a gîndi
calm şi clar atunci cînd ne
adresăm oamenilor; Dorinţă
suficientă pentru începerea
mesajului; Răspundere asumată; Exactitatea discursului;
Plan al discursului; Libertate în exprimare; Încredere în
sine; Aer în piept înainte de
discurs; Înfruntă teama...”
Cum să vorbim în public
■ Comentează principiile expuse de autor.
III Sînt creativ
■ Elaborează un cinquain
pentru cuvîntul „carieră”.
101
Capitolul 4 Dezvoltarea personală şi ghidarea în carieră
Tema 23. Promovarea personală
Voi fi competent să:
• m odelez comportam ente de promovare personală.
H I Dicţionar
■ A promova - a avansa, a
înainta, a înălţa, a ridica.
■ Comunicarea asertivă -
abilitatea/capacitatea unei
persoane de a-şi exprima
ideile, trăirile emoţionale şi
convingerile într-o manieră comprehensibilă, fără a
le nega pe ale celorlalţi.
■ Imaginea personală -
percepţia mentală pe care
o are societatea despre
persoana noastră.
■ CV - formă scurtă a expresiei latineşti Curriculum vitae, care se traduce literalmente „istoricul vieţii”.
■ Scrie pe o coală de hîrtie
realizările tale de la cea mai
mică vîrstă pînă în prezent.
Analizează aceste realizări
şi observă evoluţia lor.
■ Argumentează necesitatea
promovării imaginii personale.
■ Analizează imaginea şi alege una dintre opţiunile prezentate. Comenteaz-o.
Motto: „Asemenea unui vultur, şi un om, chiar dacă a fost
învăţat să se considere altceva decît este în realitate,
poate reînvăţa cine este cu adevărat, poate lua decizii
conforme cu natura sa, poate deveni un învingător.”
James Aggrey
Pentru a fi apreciaţi la justa valoare, noi trebuie să le
comunicăm celor din jur despre calităţile, competenţele
şi experienţa noastră într-un mod adecvat şi corect.
Acest lucru îl putem face prin intermediul comunicării
asertive, CV-ului, cărţii de vizită, blogului etc.
■II Ştiu, vreau sa ştiu
H I S tudiez: învăţ sa ştiu
Necesitatea promovării personale. Oportunităţile
admiterii la studii, obţinerea unei burse, angajarea
într-un serviciu, şansele pentru o carieră de succes şi
implicarea în diverse proiecte reprezintă obiective ale
unei persoane. Fiind conştient de calităţile sale, fiecare
individ este uneori dezamăgit de faptul că ceilalţi nu îl
observă şi nu îl apreciază. De aceea este necesar ca el
să îşi aprecieze competenţele şi calităţile profesionale,
personale şi intelectuale la justa lor valoare şi să întreprindă acţiuni ca un potenţial angajator, coleg etc.
Comunicarea asertivă reprezintă o primă cale spre
succes, spre schimbarea opiniei celor din jur despre
sine, fiind, totodată, cea mai eficientă modalitate de
102
soluţionare a problemelor interpersonale. Comunicarea directă şi sinceră permite recepţionarea mesajelor fără blocaje şi distorsiuni, ceea ce menţine şi
îmbunătăţeşte relaţiile cu ceilalţi. Asertivitatea înseamnă cunoaşterea nevoilor personale, confruntare şi curaj. Deşi pentru unii a fi asertiv este greu, iar
pentru alţii - uşor, un lucru e cert: asertivitatea necesită foarte multă practică. Obiectivul asertivităţii
nu e să învingi, ci să rezolvi problemele şi să obţii cît
mai multe rezultate. Pentru a adopta un stil asertiv,
sînt necesare trei elemente fundamentale: conştiinţa
de sine (pentru recunoaşterea emoţiilor înainte de a le
exprima), controlul impulsurilor (pentru exprimarea
dezaprobării sau supărării într-o manieră potrivită) şi
capacitatea de susţinere a drepturilor sau credinţelor
profunde, respectînd, în acelaşi timp, punctele de vedere ale celuilalt.
Dezvoltarea personală şi ghidarea în carieră
■II Exersez: învăţ sa fiu
Promovarea im aginii proprii. Pe lîngă deţinerea
unor competenţe profesionale, a unei comunicări
asertive etc., o cale importantă spre succes o constituie promovarea corectă a imaginii personale. Aceasta
poate fi făcută cu ajutorul cîtorva instrumente simple,
şi anume:
1. CV-ul - care trebuie actualizat permanent, transmiţînd astfel cine eşti şi ceea ce ştii.
2. Cartea de vizită - care este un element clasic de
prezentare ce te ajută să stabileşti contacte.
3. Portofoliul online - care reprezintă o metodă sigură
de a dovedi cunoştinţele şi abilităţile tale într-un
domeniu de activitate.
4. Reţelele sociale LinkedIn, Facebook, Twitter etc. -
care te pot ajuta la promovarea imaginii proprii.
Creează-ţi un cont şi completează-l cu informaţii,
dar fără a-l transforma în CV; stabileşte relaţii cu
profesionişti din domenii de activitate conexe; fii
un membru activ.
H I Util şi practic
6 paşi de a aborda asertiv
situaţiile inconfortabile:
1. Începe cu un acord. Dacă
e foarte probabil ca discuţia să se termine cu un
dezacord, începe prin a
vorbi cu interlocutorul
despre ceea ce agreezi.
2. Roagă-l pe interlocutor să
te ajute să îi înţelegi punctul de vedere.
3. Rezistă tentaţiei de a-ţi
pregăti răspunsul în timp
ce asculţi. Foloseşte-ţi
abilităţile de autocontrol
pentru a-ţi opri monologul interior şi concentrează-ţi întreaga atenţie
asupra interlocutorului.
4. Ajută-l pe celălalt să îţi
înţeleagă punctul de vedere.
5. Încheie conversaţia. Încearcă din nou să găseşti
un punct comun, explicînd că fiecare a înţeles
punctul de vedere al interlocutorului, şi aceasta
vă va ajuta în viitor.
6. Ţine legătura cu interlocutorul. Verifică cum
reacţionează celălalt în
comunicarea cu tine. În
funcţie de cît de bine ştii
să porţi o discuţie incomodă, poţi consolida o
relaţie importantă cu cineva cu puncte de vedere
contrare.
■ Exersează paşii de comunicare asertivă în relaţiile
cu familia, colegii, profesorii.
Capitolul 4
103
Capitolul 4 Dezvoltarea personală şi ghidarea în carieră
■ Elaborează un CV şi o
carte de vizită.
■ Deschide un cont nou pe
o reţea socială şi utilizează-l pentru a te informa şi
a comunica despre profesia pe care doreşti să o
posezi.
Nume, prenume
Specialist
V
IH
numetompame. md
numeQnumecompanie. md
H I Util şi practic
Întrebări ce pot fi adresate în cadrul unui interviu
de angajare:
• Cum se numeşte compania la care aţi activat şi ce
funcţie aţi deţinut?
• Care sînt aşteptările dumneavoastră pentru această
funcţie şi în ce măsură au
fost ele îndeplinite?
• Ce v-a plăcut şi ce v-a displăcut la locurile de muncă anterioare?
• Care a fost cea mai mare/
mică satisfacţie?
• Ce probleme aţi întîlnit la
locul de muncă?
• Aţi avut vreodată situaţii
conflictuale în colaborarea cu un manager?
• De ce doriţi să vă schimbaţi locul de muncă?
• De ce aţi demisionat?
5. Aspectul plăcut. Indiferent de domeniul în care activezi sau de cît de mult interacţionezi, tu trebuie
să fii prezentabil. Aspectul fizic este prima impresie
pe care o laşi.
6. Blogul - care este un mod eficient de a te prezenta
atît ca profesionist, cît şi ca membru al comunităţii.
În cadrul lui poţi posta articole, portofolii etc.
7. Adresa de e-mail, semnătura - care trebuie să aibă
ceva comun cu prenumele şi numele tău.
Utilizînd aceste instrumente, este deosebit de important să fii tu însuţi, să pui în valoare calităţile şi
competenţele pe care le deţii şi fii sigur că oamenii te
vor aprecia.
Interviul de angajare. Numărul redus de locuri de
muncă vacante pe piaţa muncii, precum şi concurenţa acerbă fac astăzi din obţinerea unui job o misiune
grea. În realitate, deşi pentru un post se primesc sute
sau chiar mii de CV-uri, puţini sînt chemaţi la interviu,
dar şi mai puţini îl trec. „Cum trebuie să mă îmbrac?”,
„Ce trebuie să spun şi, mai ales, să nu spun la un interviu de angajare?” sînt întrebările care îl frămîntă pe
orice candidat. Odată ce a fost invitat la un interviu,
candidatul trebuie să ţină cont de următoarele sfaturi:
1. să îşi aleagă o ţinută neutră, fără stridenţe vestimentare, de machiaj sau de parfum, care ar putea
muta atenţia angajatorului de la discursul candidatului;
2. să rămînă în sfera discuţiei propuse de intervievator, să se exprime clar şi concis, cu exemple relevante, şi să pună accent pe realizări, obiective şi
motivaţie, dar şi pe modul în care acestea se potrivesc cu ceea ce caută angajatorul. De asemenea,
este important să menţioneze şi ce nu a mers bine
la jobul anterior, fără a denigra însă organizaţia
respectivă sau o anumită persoană;
3. să spună adevărul, căci, potrivit specialiştilor, un
candidat care e prins minţind îşi pierde orice urmă
de credibilitate şi poate fi respins chiar dacă teoretic el îndeplineşte cerinţele de bază din anunţul
de recrutare. De asemenea, candidatul trebuie să
evite întrebările privind salariul, întrucît ar putea
104
Dezvoltarea personală şi ghidarea în carieră Capitolul 4
da impresia că orice decizie pe care o vor lua ţine
de partea financiară;
4. să fie rezervat în ceea ce priveşte informaţiile confidenţiale sau cele despre foştii colegi sau angajatori,
deoarece s-ar putea să prezinte neîncredere;
5. să exerseze acasă, simulînd un interviu, astfel încît
să nu fie luat prin surprindere în faţa angajatorului.
De asemenea, candidatul trebuie să se comporte
natural, nici agresiv, nici indiferent, să fie conectat
la discuţie şi să încerce să stabilească o relaţie pozitivă cu intervievatorul.
H I Reflectez: am înVaţat
1. Scrie o comunicare de cinci propoziţii în care vei
argumenta necesitatea comunicării asertive.
2 . Meditează asupra eficacităţii CV-ului, cărţii de vizită, blogului în relaţiile cu societatea.
■II. Raţionez
• Studiază paginile web a cinci companii la care ţi-ar
plăcea să lucrezi şi identifică specialiştii de care au
nevoie acestea. Elaborează o listă de paşi pe care
trebuie să-i întreprinzi pentru a ajunge să munceşti
la una dintre companiile respective. Argumentează-ţi alegerea.
• Lucrînd în grupuri de cîte trei persoane, alegeţi o
companie, o întreprindere sau o instituţie la care
aţi dori să activaţi. Distribuiţi rolurile de angajator
şi doi candidaţi. Realizaţi cîte un interviu ce ar consta din zece întrebări şi zece răspunsuri posibile.
■ II Util şi practic
Întrebări ce pot fi adresate în cadrul unui interviu
de angajare:
• Care este cea mai importantă calitate a dumneavoastră?
• Care este punctul slab al
dumneavoastră?
• Descrieţi stilul dumneavoastră de muncă.
• Cîte ore lucraţi de obicei?
• Ce vă motivează?
• Sînteţi o persoană care se
automotivează?
• Care sînt aşteptările dumneavoastră salariale?
■ Elaborează, împreună
cu colegul de bancă, un
dialog între angajator şi
angajat (intervievator şi
candidat). Înscenaţi dialogul în clasă.
I
ÎnVĂţ de la oameni
de succes
Benjamin Franklin, inventator, filosof, fizician, economist şi om politic american
(care, în 1776, a elaborat,
împreună cu Th. Jefferson şi
J. Adams, Declaraţia de Independenţă a SUA): „Nu folosi
trucuri ieftine - gîndeşte inocent şi corect, iar dacă vorbeşti,
fă-o în cunoştinţă de cauză"
■ Comentează afirmaţia.
105
Capitolul 4 Dezvoltarea personală şi ghidarea în carieră
Sfat Cetăţean competent
H I Gîndesc critic
Interviu de angajare
Intervievatorul: Bună ziua, luaţi loc, vă
rog, domnişoară Dana Popescu.
Dana: Bună ziua, mulţumesc, îmi puteţi
spune Dana.
Intervievatorul: Am înţeles. Atunci,
Dana, vorbiţi-mi puţin despre dumneavoastră, vă rog.
Dana: Mă numesc Dana Popescu, am 27
de ani, sînt născută şi crescută la Chişinău,
actualmente şomeră.
Intervievatorul: Ce studii aveţi şi unde
aţi mai lucrat?
Dana: Sînt absolventă a Facultăţii de Turism Internaţional şi am lucrat timp de 3 ani
într-o agenţie de turism.
Intervievatorul: Care erau responsabilităţile dumneavoastră acolo şi ce s-a întîmplat cu firma?
Dana: Eram agent de turism, interfaţa
dintre firmă şi clienţii care veneau la agenţie. Eu trebuia să le prezint ofertele de vacanţă, să-i sfătuiesc şi, în final, să-i determin
să aleagă un lucru. Firma a dat faliment din
cauza crizei economice.
Intervievatorul: Care sînt calificările
dumneavoastră pentru postul de agent de
vînzări şi de ce ar trebui să vă alegem?
Dana: Înainte de toate, pot spune că am
experienţă în lucrul cu publicul, vorbesc trei
limbi străine (engleza, franceza, spaniola),
am studii superioare şi cunoştinţe digitale.
Vă pot aduce şi recomandări de la fostul şef.
Intervievatorul: În ceea ce priveşte postul pentru care aţi trimis CV-ul şi scrisoarea
de intenţie, vă pot spune că este un post de
agent de vînzări într-o firmă de asigurări.
Va trebui să vindeţi asigurări online, dar
mai întîi veţi învăţa un program informatic
necesar acestei funcţii. Cum vi se pare?
Dana: Mi se pare interesant, ce program
voi avea în cazul în care voi fi acceptată?
Intervievatorul: Programul de funcţionare e de la 9.00 pînă la 16.30.
Dana: Iar salariul?
Intervievatorul: Veţi avea un salariu fix
de 7 000 de lei, în funcţie de performanţe.
Dana: Foarte bine, atunci pot spune că e
un post destul de convenabil.
Intervievatorul: Îţi vom telefona noi peste cîteva zile, după ce vom lua o decizie, e în
regulă?
Dana: Sigur, mulţumesc mult domnule, o
zi bună vă doresc!
Intervievatorul: Şi dumneavoastră, mulţumesc!
http:// traduceri-dialoguri.blogspot.com
■ Apreciază corectitudinea comportamentului Danei.
I I I Particip
■ Elaborează un dialog care să reflecte
comportamentul inadecvat în timpul
unui interviu de angajare.
106
Dezvoltarea personală şi ghidarea în carieră Capitolul 4
Tema 24. Resursele personale si cariera
Motto: „Fiecare om pe care îl întîlnesc în drumul meu îmi
este superior prin ceva. De aceea încerc să învăţ cîte
ceva pe lîngă fiecare.”
Sigmund Freud
Explorarea resurselor personale care influenţează
cariera presupune analiza, reflecţia şi evaluarea propriului potenţial. Acestea sînt tocmai acele forţe şi rezerve ce pot fi valorificate la un moment dat.
■llŞtiu,_oreau sd _ştiu
■II S tudiez: înOdţ sd ştiu
Fiecare om dispune de resurse personale interne,
care îi determină succesul în viaţă. Aceste resurse sînt
sănătatea, intelectul, gîndirea pozitivă, autoaprecierea
corectă, autocontrolul, care trebuie neapărat dezvoltate.
Sănătatea si puterea fizică. Omul poate utiliza puterea fizică pentru a efectua anumite mişcări care, în
cele din urmă, reprezintă acţiuni specifice în practicarea unei profesii. Sănătatea poate ajuta individul să îşi
realizeze obiectivele propuse. În situaţii critice, cum ar
fi cele social-economice, pierderea locului de muncă
etc., individului îi rămîne potenţialul său intern.
Un bărbat sau o femeie sănătoşi fizic vor putea
întotdeauna să îşi cîştige mijloace de existenţă, fie şi
prestînd lucrări care nu corespund specializării lor.
Totuşi, dezvoltarea continuă a acestei resurse inestimabile poate fi făcută prin ducerea unui mod de viaţă
sănătos, practicarea sportului, alimentaţia corectă etc.
Voi fi competent să:
• manifest capacităţi de
explorare a resurselor
proprii.
H I Dicţionar
■ Resurse personale - rezerve sau surse de mijloace susceptibile de a fi valorificate într-o împrejurare
dată.
■ Numeşte trei factori personali de care depinde succesul în carieră.
nm
E bine să ai ca hobby
cel puţin un gen de sport
■ Evaluează modul în care îţi
păstrezi şi dezvolţi resursa
personală: sănătatea.
107
Capitolul 4
■ Comentează imaginea.
■ Intituleaz-o.
H I Studiu de caz
Maria este foarte bună la
disciplinele reale şi are peste 20 de medalii şi diplome
de participare la diverse
concursuri şi olimpiade.
Atît părinţii, cît şi profesorii sînt siguri că ea ar trebui
să urmeze o facultate peste
hotarele ţării, la Oxford sau
Cambridge, fiindcă este suficient de pregătită pentru
astfel de instituţii superioare
de învăţămînt.
Participînd la un concurs de frumuseţe, Maria a
obţinut un contract cu una
dintre cele mai cunoscute
case de modă din Paris şi
a decis să facă modelling.
Părinţii fetei şi profesorii
sînt nedumeriţi de alegerea
fetei şi încearcă s-o convingă
să uite de acest contract.
Text adaptat
■ Exprimă-ţi opinia privind faptul cum ar trebui
să procedeze Maria. Ce
decizie ai lua tu într-o
astfel de situaţie?
Intelectul. Reieşind din interesele şi vocaţiile sale,
individul trebuie să decidă pentru sine învăţarea unei
discipline sau a unei meserii. Toate cunoştinţele profesionale acumulate într-un anumit domeniu sînt „proprietatea” persoanei care le deţine şi o pot ajuta ca să
depăşească o criză. De exemplu, într-o situaţie financiară dificilă, un muzician îşi va putea cîştiga existenţa
oferind lecţii de muzică. Important e să nu piardă timpul în zadar, ci să îşi dezvolte permanent intelectul,
lecturînd, să exerseze etc. Dacă o persoană ar renunţa
la privitul zilnic al emisiunilor televizate în favoarea
practicării unor hobby-uri interesante, aceasta ar dezvolta unele competenţe pînă la perfecţiune.
Gîndirea pozitivă este acea verigă de legătură care
permite unirea şi utilizarea tuturor celorlalte resurse
ale omului. Neîncrederea persoanei în soluţionarea
reuşită a problemelor duce la refuzul inconştient de
a utiliza potenţialul şi cunoştinţele proprii. Dacă nu
crezi că există o soluţie, atunci niciodată aceasta nu va
fi găsită. Dacă un individ are ca scop obţinerea succesului în viaţă, atunci acesta trebuie să renunţe la convingerile care îl ţin în loc şi nu-i permit să-şi realizeze
proiectele de viaţă şi cariera. Gîndirea pozitivă este
necesară şi în caz de insucces.
Dezvoltarea personală şi ghidarea în carieră
Autoaprecierea este o altă resursă importantă
care, în situaţii critice, iese în prim-plan şi joacă un
rol-cheie. Dacă persoana care a suferit un eşec are o
autoapreciere corectă, ea nu va considera că este inferioară şi că nu are succes, ci va crede că a greşit şi nu
a demonstrat suficientă sîrguinţă. Este bine ca fiecare
om să trateze autoaprecierea ca pe o valoare necesară
şi în creştere pe care se construieşte succesul.
108
Dezvoltarea personală şi ghidarea în carieră Capitolul 4
■II Exersez: învăţ sa fiu
Explorarea resurselor personale în vederea planificării carierei ţine neapărat de resursele enumerate,
dar şi de anumiţi paşi concreţi. Deşi sînt individuali,
putem distinge şi cîţiva paşi generali:
1. Identificarea problemei în legătură cu care trebuie
luată decizia.
2. Autocunoaşterea, explorarea potenţialului.
- Răspunde la întrebările din „Paşii autocunoaşterii”.
3. Identificarea opţiunilor.
- Care sînt alternativele ce mă interesează, care mi
se potrivesc în acest moment?
4. Acumularea de date şi informaţii despre fiecare
opţiune.
- Examinează datele şi informaţiile pe care le ai
deja. Identifică sursele de care ai mai avea nevoie.
5. Evaluarea opţiunilor.
- Identifică avantajele şi dezavantajele fiecărei opţiuni. Precizează valorile şi nevoile care îţi sînt satisfăcute şi identifică riscurile şi eventualele consecinţe negative ale fiecărei opţiuni.
6. Selectarea unei opţiuni în cazul în care deţii
informaţii suficiente.
7. Formularea unui plan de acţiune.
- Care sînt paşii ce trebuie urmaţi pentru realizarea deciziei mele? Ce informaţii şi resurse trebuie
să am pentru fiecare pas? Care sînt posibilele bariere şi cum le depăşesc?
■II Reflectez: am învăţat
1. Descrie fiecare dintre resursele tale personale: sănătatea şi puterea fizică, intelectul, gîndirea pozitivă, autoaprecierea.
2 . Argumentează necesitatea unui plan pentru o carieră de succes.
■II A cţionez
• Răspunde la întrebările formulate în „Paşii autocunoaşterii” şi concluzionează în ce domeniu te-ai putea realiza ca specialist. Argumentează-ţi opţiunea.
Paşii autocunoaşterii:
Analizează-ţi interesele,
valorile, abilităţile, caracteristicile personalităţii!
Interese: Ce îţi este interesant? Ce activităţi îţi plac/nu
îţi plac? În ce mediu de muncă te-ai simţi cel mai bine? etc.
Valori: Care sînt lucrurile
importante pentru tine? Ce
doreşti să obţii de la carieră?
etc.
Abilităţi: Ce poţi face cel
mai bine? Care sînt punctele
tale tari/slabe? etc.
Personalitate: Ce calităţi
ale tale ţi-ar ajuta în muncă?
Cum va influenţa stilul personal alegerile pe care le vei
face? etc.
A
InVăţ de la oameni
de succes
Benjamin Franklin a determinat 13 caracteristici ale oamenilor de succes:
1. Cumpătarea
2. Liniştea
3. Ordinea
4. Hotărîrea
5. Chibzuinţa
6. Hărnicia
7. Sinceritatea
8. Dreptatea
9. Moderaţia
10. Curăţenia
11. Calmul
12. Castitatea
13. Umilinţa
■ Expune-ţi părerea.
109 -----------------------------
Capitolul 4 Dezvoltarea personală şi ghidarea în carieră
Sînt Cetăţean competent
I I I Gîndesc critic
„Nu trebuie să pretindem că putem înţelege lumea numai prin intelect. Judecata intelectului este numai o parte
din adevăr"
Carl Gustav Jung
„Arta este o altă natură, tot atât de tainică, dar mai inteligibilă, căci purcede din intelect"
Goethe
■ Comentează afirmaţiile.
I I I Sînt creativ
■ Elaborează un discurs argumentativ de cinci minute prin care vei demonstra
că resursele personale sînt
cele mai preţioase şi trebuie
valorificate şi dezvoltate.
I I I Sînt erudit
Hobby este un cuvînt de origine engleză şi înseamnă
îndeletniciri plăcute, în afara preocupărilor profesionale, exercitate în timpul liber. Consultă literatura şi vezi
ce spun hobby-urile despre tine şi personalitatea ta. De
exemplu, dacă eşti pasionat de muzică, înseamnă că ai
o personalitate complexă, eşti capabil să trăieşti intens
sentimentele, eşti creativ, sensibil şi plin de imaginaţie.
■ Prezintă alte două exemple.
H I Particip
■ Organizaţi o activitate de
dezvoltare a resurselor
personale, de exemplu, un
meci de fotbal, de volei, un
joc intelectual, plecarea la
teatru etc.
110
Dezvoltarea personală şi ghidarea în carieră Capitolul 4
Tema 25. Proiectul individual de carieră
Motto: „Dacă faci ceea ce întotdeauna faci, vei avea rezultatele pe care întotdeauna le ai. Dacă îţi doreşti alte rezultate, trebuie să faci ceva nou"
Proverb danez
Situaţia socioeconomică face să crească decalajul
dintre alegerea şi aspiraţia profesională. Pe măsură ce
libertatea de alegere se restrînge, ponderea acceptării
anumitor compromisuri privind dezvoltarea carierei
sporeşte.
■II Ş tiu , vreau sa ştiu
• Numeşte drepturile unui potenţial angajat.
• Exprimă-ţi opinia privind existenţa formulelor
fixe ale succesului.
MII S tudiez: învăţ sa ştiu
Planul de carieră şi rolul acestuia în dezvoltarea profesională. Termenul de carieră este asociat cu
ideea de mişcare ascendentă, sau de avansare, a unei
persoane într-un domeniu de activitate, cu scopul de a
obţine bani, responsabilitate, prestigiu şi putere.
Cariera este influenţată de numeroşi factori precum nevoile personale, contextul social şi economic,
interesele etc. Vîrsta constituie un element generator
pentru descrierea etapelor carierei.
Cele mai multe greşeli se comit la începutul carierei, cînd este foarte tentantă acceptarea primei oferte
de muncă, fără a avea în vedere implicaţiile pe termen
lung. Nefiind analizată, o asemenea acceptare poate
avea ca efect blocajul într-o carieră nepotrivită. De
aceea, crearea cît mai timpurie a unui plan de carieră
este absolut esenţială.
Obţinerea unui job sau avansarea într-o funcţie nu
trebuie să însemne încetarea activităţii pentru dezvoltarea carierei şi a planului propriu-zis. Dezvoltarea personală, autoperfecţionarea continuă şi perfecţionarea
profesională influenţează direct evoluţia carierei şi
stabilirea unor obiective majore.
Voi fi competent să:
• identific mijloacele sigure de proiectare a carierei.
I I I Dicţionar
■ Proiectul individual -
plan sau intenţie personală de a întreprinde ceva,
de a organiza, de a face un
lucru.
I I I Util şi practic
Cu siguranţă vei avea
şi experienţe neplăcute
atunci cînd vei susţine interviuri de angajare. Din
păcate, s-ar putea ca tu însuţi să fi greşit, iar CV-ul
tău să fi fost numai bun pentru a lua jobul.
Dacă vrei să fii angajat, respectă următoarele
condiţii atunci cînd mergi la
un interviu:
- nu exagera;
- nu te simţi prea confortabil;
- ai grijă la detaliile importante;
- nu destăinui mai mult
decît trebuie;
- nu îţi da mai multă importanţă decît este cazul.
Avansarea în carieră
111
Capitolul 4 Dezvoltarea personală şi ghidarea în carieră
■ Explică ce înseamnă, în
opinia ta, o carieră de
succes.
■ Numeşte persoane care
au sau au avut o carieră
de succes.
H I Studiu de c a z
De mic, Eugen şi-a dorit
să fie medic. Pentru aceasta,
el a depus un efort enorm,
studiind aprofundat partea
teoretică şi frecventînd orele
practice la laborator.
Angajîndu-se peste ani în
calitate de chirurg, el şi-a dat
seama că, de fapt, nu poate
fi medic. Tot ceea ce a făcut
pînă acum era doar un vis
spulberat de o nouă preocupare - design interior. Ar
dori să facă o schimbare în
viaţa sa, dar îi este jenă de
părinţi şi de soţie. Nu ştie
cum să procedeze.
■ Este cazul lui Eugen unic?
Cunoşti astfel de cazuri?
■ Cum ai proceda tu în asemenea situaţie?
■ Care este rolul autocunoaşterii în procesul de
autodezvoltare pentru o
carieră?
Etapele carierei. La elaborarea proiectului de carieră trebuie să se ţină cont de specificul evoluţiei carierei în funcţie de vîrsta persoanei.
Etapele
carierei Vîrsta Aspecte ale carierei
Explorarea 15-22 de ani Identificarea intereselor şi
alegerea carierei; obţinerea
educaţiei care să permită
exercitarea acesteia.
Cariera
timpurie
(încercarea)
22-30 de ani Obţinerea primului post şi
adaptarea la cerinţele acestuia şi ale supervizorilor.
Cariera
timpurie
(stabilizarea)
30-38 de ani Transferări şi promovări;
alegerea nivelului implicării; aprofundarea perspectivei asupra ocupaţiei şi
organizaţiei.
Cariera medie
(dezvoltarea)
38-45 de ani Stabilirea identităţii profesionale.
Cariera medie
(menţinerea)
45-55 de ani Oferirea de contribuţii independente organizaţiei;
atragerea mai multor
responsabilităţi.
Cariera tîrzie
(platoul)
55-62 de ani Dezvoltareasubordonaţilor;
contribuţii active la direcţia
de dezvoltare a organizaţiei;
confruntări cu ameninţarea
poziţiei de către cei tineri,
de către cei mai agresivi.
Cariera tîrzie
(declinul)
62-77 de ani Planificarea retragerii (pensionării); confruntarea cu
reducerea responsabilităţilor
şi diminuarea puterii; dezvoltarea unui succesor.
III Exersez: învăţ sa fiu
Proiectarea carierei din timp ar putea evita apariţia
insatisfacţiei şi a unor ani pierduţi în zadar. Acestea
apar şi din cauza faptului că majoritatea oamenilor nu
îşi creează iniţial un plan de carieră, chiar dacă activează în domeniul studiat.
112
Dezvoltarea personală şi ghidarea în carieră Capitolul 4
Avînd în faţă oportunităţile carierei, tinerii sînt din
ce în ce mai confuzi în ceea ce priveşte alegerea domeniului profesional.
Ca în orice domeniu, există o „modă” şi în alegerea
jobului, cele mai promovate fiind marketingul, IT-ul,
PR-ul etc. Plecînd de la ideea că aceste domenii sînt
de viitor, tinerii uită de cele mai multe ori să îşi analizeze adevăratele motivaţii şi talente pentru anumite
arii profesionale, ajungînd să ia decizii numai pe baza
publicităţii.
Alegerea greşită a carierei vă poate demoraliza şi
afecta sănătatea, relaţiile şi viaţa de familie.
H I Util şi practic
Model de proiect
de carieră
Obiective:
La vîrsta de 20 de ani:
- Să fiu...
- Să studiez...
- Să lucrez...
La vîrsta de 25 de ani:
- Să obţin studii...
- Să obţin primul job...
- Să avansez etc.
Resurse:
- Descrierea resurselor şi
modului de dezvoltare.
Acţiuni:
- Perfecţionarea...
Rezultate:
- Să fac ceea ce îmi place...
- Să primesc un salariu
de...
H I Reflectez: am învăţat
1. Numeşte rolul pe care îl are completarea corectă a
CV-ului personal.
2 . Argumentează, prin două exemple, rolul autocunoaşterii în elaborarea propriului plan de orientare a carierei.
3. Compară, prin graficul T, eventualele consecinţe
ale alegerii corecte/greşite a carierei.
■ II A cţionez
• Elaborează individual un plan de carieră. Dezvoltă-l sau modifică-l cînd consideri că este necesar.
• Descrie activitatea unor personalităţi care au o carieră de succes.
• Elaborează o schemă în care să reprezinţi cariera
personală.
113
Capitolul 4 Dezvoltarea personală şi ghidarea în carieră
Sfat Cetăţean competent
H I Gîndesc critic
■ Identifică trei exemple din operele literare studiate în
care personajele îşi făceau anumite planuri de carieră.
1.
2.
3.
■ Cum s-au realizat planurile acestor personaje?
I I I Particip
Joc de rol
■ Înscenaţi, la alegere, exercitarea unei meserii: şofer
de maxi-taxi, taxator, medic, vînzător etc.
SU C C E S
ÎN CARIERĂ
carierei
Autoperfecţionarea
Muncă şi rezultate
Căutarea unui i o d
Studii,
obţinerea profesiei
P anificarea
Dezvoltarea
resurselor personale
I I I Sînt creativ
■ Planifică etapele carierei tale. Colorează fiecare treaptă
diferit. Argumentează alegerea culorilor pentru fiecare
etapă.
114
Dezvoltarea personală şi ghidarea în carieră Capitolul 4
Tema 26. Producător si consumator. >
Drepturi si responsabilităţi
Motto: „Calitatea de consumator prin definiţie ne include pe
toţi. Ei sînt cel mai mare grup din punct de vedere
economic, ce influenţează si este afectat de majoritatea
deciziilor economice publice sau private. Cu toate
acestea, ei reprezintă singurul grup important ale cărui
opinii nu sînt auzite foarte des"
John F. Kennedy
În condiţiile economiei de piaţă, producătorul şi
consumatorul sînt două elemente indispensabile şi inseparabile: producţia (oferta) determină necesităţile
consumatorilor, iar cererea (nevoile consumatorilor)
stimulează dezvoltarea continuă a producerii mărfurilor sau serviciilor. Relaţiile dintre producător şi consumator sînt reglementate de lege.
■II Ştiu, vreau sa ştiu
• Identifică cinci producători din Republica Moldova din domeniul industriei alimentare.
■II S tudiez: învăţ sa ştiu
În societatea contemporană, produsele si serviciile de calitate sînt o necesitate stringentă. Acestea sînt
oferite de diverşi agenţi economici, numiţi producători, iar consumatori sînt cei care beneficiază de mărfurile sau serviciile date.
Într-o societate democratică, protecţia consumatorilor constituie componenta de bază a programelor de
protecţie socială. Reprezentînd un ansamblu de dispoziţii privind iniţiativa publică sau privată, protecţia
consumatorilor este destinată să asigure şi să amelioreze continuu respectarea intereselor acestora. Prin
politica sa socială, statul trebuie să asigure condiţii de
realizare a protecţiei consumatorilor. Puterea legislativă a ţării are obligaţia de a emite legi care reglementează relaţiile ce iau naştere în procesul de vînzarecumpărare.
Un producător are dreptul de a pune la dispoziţia
consumatorului bunuri sau servicii de calitate înaltă,
Voi fi competent să:
• proiectez acţiuni privind
valorificarea în viaţa
cotidiană a dreptului
consumatorului.
H I Dicţionar
■ Marfă - produs al muncii destinat schimbului
prin intermediul vînzăriicumpărării.
■ Economie - ansamblul activităţilor umane
desfăşurate în sfera producţiei, distribuţiei şi consumului bunurilor materiale şi serviciilor.
■ Producător - persoană,
unitate economică etc.
care produce bunuri materiale, valori ştiinţifice
sau artistice.
■ Consumator - persoană care consumă bunuri,
produse etc.
III Document
Articolul 5. Drepturile
fundamentale ale consumatorilor
Orice consumator are
dreptul la:
a) protecţia drepturilor
sale de către stat;
b) protecţie împotriva riscului de a achiziţiona un produs, un serviciu care ar putea
să-i afecteze viaţa, sănătatea,
ereditatea sau securitatea ori
să-i prejudicieze drepturile şi
interesele legitime;
115
H I Document
c) remedierea sau înlocuirea gratuită, restituirea
contravalorii produsului,
serviciului ori reducerea
corespunzătoare a preţului, repararea prejudiciului, inclusiv moral, cauzat
de produsul, serviciul necorespunzător;
d) informaţii complete, corecte şi precise privind
produsele, serviciile achiziţionate;
e) instruire în domeniul
drepturilor sale;
f) organizare în asociaţii
obşteşti pentru protecţia
consumatorilor;
g) adresare în autorităţile
publice şi reprezentarea
în ele a intereselor sale;
h) sesizarea asociaţiilor
pentru protecţia consumatorilor şi autorităţilor
publice asupra încălcării
drepturilor şi intereselor
sale legitime, în calitate de consumator, şi la
înaintarea de propuneri
referitoare la îmbunătăţirea calităţii produselor,
serviciilor.
Legea Republicii Moldova
privind protecţia
consumatorilor nr. 105-XV
din 13.03.2003
■ Citeşte cu atenţie extrasul
din lege şi formulează o
concluzie.
Capitolul 4
inofensive, care să nu îi pună în pericol viaţa şi securitatea. Produsul trebuie să fie însoţit obligatoriu de
actele corespunzătoare.
În caz că produsele sau mărfurile nu corespund
cerinţelor şi pun în pericol viaţa şi sănătatea consumatorilor, acestea trebuie să fie retrase de pe piaţă.
Producătorul trebuie să asigure respectarea condiţiilor igienico-sanitare şi să răspundă pentru prejudiciul
cauzat de un produs necorespunzător.
Producătorii adoptă diverse strategii pentru cîştigarea consumatorilor: reduceri de preţuri, acordarea
unui credit uşor accesibil, publicitate şi prezentarea
produselor în magazine într-un decor atractiv.
Ziua Mondială a Drepturilor Consumatorilor este
marcată la 15 martie.
Dezvoltarea personală şi ghidarea în carieră
Consumatorul are dreptul la satisfacerea nevoilor
de bază, dreptul la protecţie, dreptul de a fi informat,
dreptul de a alege liber produse şi servicii, dreptul de
a fi auzit, dreptul de a fi despăgubit în caz că marfa
sau serviciul oferit nu este calitativ, dreptul de a fi educat în calitate de consumator şi dreptul la un mediu
înconjurător nepoluat. În lumea contemporană a economiei de piaţă, informarea consumatorilor constituie unul dintre obiectivele de bază ale programelor de
protecţie socială. În vederea susţinerii şi apărării acestor drepturi, în Republica Moldova activează Agenţia
pentru Protecţia Consumatorilor care oferă consiliere
gratuită privind diverse aspecte. Consumatorul are şi
anumite responsabilităţi, de care depind viaţa şi securitatea lui şi a celor apropiaţi.
116
Dezvoltarea personală şi ghidarea în carieră Capitolul 4
■II Exersez: învăt sa fiu
Pentru a fi un consumator protejat, trebuie să:
1. Fii informat - citeşte cu atenţie denumirea mărfii,
caracteristicile produselor şi serviciilor oferite.
2. Fii atent - produsul trebuie să conţină informaţii
despre denumirea şi marca producătorului (sau denumirea importatorului), adresa acestuia (numărul de telefon, după caz), masa/volumul, principalele caracteristici calitative, compoziţia, eventualele
riscuri, modul de utilizare, de păstrare, contraindicaţiile, precum şi valoarea energetică la produsele
alimentare preambalate, ţara producătoare, termenul de garanţie, durata de funcţionare, termenul de
valabilitate şi data fabricării.
3. Fii prudent - caracteristicile mărfii trebuie să fie
scrise la vedere şi explicit pe produs, etichetă, ambalaj sau în instrucţiunile de exploatare ori în altă
documentaţie. Textul informaţiei, scris în limba de
stat, va fi lizibil, imprimat cu litere şi caractere distincte pentru consumator.
4. Compari propunerile şi să faci o alegere raţională.
5. Fii consecvent - dacă apar suspiciuni privind calitatea mărfii, cere documente ce ar confirma aceasta, iar în caz că îţi sînt încălcate drepturile, adresează-te în instanţe.
■II Reflectez: am înVaţat
1. Enumeră calităţile de care trebuie să dea dovadă
producătorul pentru a-şi promova marfa.
2 . Numeşte două acţiuni întreprinse de stat pentru
protejarea consumatorului.
■II Ac-tionez
SITUAŢIE-PROBLEMĂ
• Descrie acţiunile pe care le întreprinzi atunci cînd
doreşti să cumperi un produs (un tort, un telefon
mobil, o jucărie, o cremă de faţă sau un medicament).
• Explică cum sesizezi dacă marfa îţi va dăuna sănătăţii.
• Elaborează o prezentare PowerPoint prin care să-ţi
convingi colegii că ai făcut o alegere corectă.
■
Învat de la oameni
de succes
Thomas J. Peters, specialist
în managementul afacerilor,
întemeietorul organizaţiei de
consultare şi instruire „Tom
Peters Company”: „Formula
succesului în business: să ai
faţă de cumpărători o atitudine ca faţă de oaspeţi, iar faţă de
salariaţi - ca faţă de oameni.”
■ Comentează afirmaţia.
■ II Concurs
În imaginile de mai sus
sînt reprezentate bunurile şi
serviciile oferite de trei producători: bilete de călătorie
cu avionul, borcane pentru
conservare şi cizme. Împărţiţi-vă în două echipe: producătorii şi consumatorii.
Producătorii au sarcina de
a-şi prezenta marfa, utilizînd
diferite metode şi mijloace,
argumentînd nevoia procurării acesteia, iar consumatorii - de a demonstra necesitatea cumpărării sau motivul
renunţării la bunul propus.
117
Capitolul 4 Dezvoltarea personală şi ghidarea în carieră
Sfat Cetăţean competent
H I Gîndesc critic
„După multiple tentative de a stopa comercializarea cvasului ofensiv de pe străzile capitalei, Judecătoria sectorului Buiucani, la iniţiativa Agenţiei pentru Protecţia Consumatorilor, a
emis, la 30 august curent [2013], hotărîrea de interzicere a desfăşurării activităţii de comerţ
cu amănuntul a băuturilor răcoritoare nealcoolice (inclusiv cvas) pentru operatorul economic Alpita-Com SRL pe termen de un an.
În cadrul controalelor efectuate asupra acestui agent economic au fost depistate următoarele încălcări: lipsa autorizaţiei de amplasare şi funcţionare a unităţii de comerţ; lipsa
autorizaţiei sanitare de funcţionare; lipsa documentelor ce ar confirma, provenienţa, calitatea şi inofensivitatea produselor; lipsa documentelor de însoţire a produselor comercializate.
De asemenea, comerciantul îşi desfăşura activitatea în lipsa aparatului de casă şi a mijloacelor de măsurare legale gradate, necesare comercializării băuturilor la pahar"
http://www.zdg.md/stiri/la-sfarsit-de-sezon-cvas-natural-a-fost-interzis-de-instanta-de-judecata
■ Exprimă-ţi opinia privind eventualele consecinţe ale consumului de băuturi răcoritoare
nealcoolice oferite de Alpita-Com SRL.
I I I Particip
■ Identifică, timp de o săptămînă, în pieţe, în magazine etc. încălcări ale drepturilor consumatorilor. Demonstrează-le prin probe: fotografii, bonuri de casă, imagini video,
mărfuri deteriorate sau cu termenul expirat etc.
■ Apără-ţi drepturile, în cazul în care îţi sînt încălcate, atunci cînd procuri ceva.
■ Prezintă colegilor acţiunile întreprinse şi rezultatele acestora.
118
Dezvoltarea personală şi ghidarea în carieră Capitolul 4
Tema 27. Bunurile si serviciile publice
Motto: „Bunurile publice aparţin tuturor, ele trebuie
păstrate.”
Într-o societate indivizii produc şi oferă, prin intermediul pieţei, bunuri şi servicii (bunuriprivate), cerînd
şi primind totodată bunuri şi servicii de la instituţiile
politice (bunuri publice). Populaţia are acces liber şi nelimitat la aceste bunuri şi servicii.
■II Ştiu, vreau sa ştiu
• Examinează imaginile de mai jos şi expune-ţi părerea
privind domeniul privat si cel public.
M l S tudiez: învăţ sa ştiu
Bunurile şi serviciile publice sînt oferite numai de
stat, care va asigura accesul liber şi nelimitat la aceste produse. Sînt publice acele bunuri şi servicii care,
puse la dispoziţia cuiva, pot fi consumate de numeroşi alţi indivizi în acelaşi timp. Bunurile publice ale
unui stat sînt: bogăţiile de orice fel ale subsolului;
căile de comunicaţie; spaţiul aerian; apele cu potenţial energetic; plajele; marea teritorială; terenurile
pe care sînt amplasate construcţii de interes public;
pieţele; reţelele stradale; parcurile publice; porturile; terenurile cu destinaţie forestieră; albiile rîurilor
şi fluviilor; cuvetele lacurilor de interes public; fundul apelor maritime interioare şi al mării interioare;
monumentele; ansamblurile şi siturile arheologice şi
istorice; monumentele naturii; terenurile pentru nevoile apărării, terenurile de uz sau de interes public;
Voi fi competent să:
• cunosc importanţa
bunurilor şi serviciilor
publice.
M l Dicţionar
■ Public - care este accesibil, pus la dispoziţia tuturor, a întregului popor.
■ Bun - ceea ce este util sau
necesar societăţii sau individului pentru a-i asigura existenţa, bunăstarea,
bogăţia.
119
Capitolul 4
■ Identifică serviciile şi bunurile publice prezentate în
imaginile de mai sus.
H I Document
Articolul 127
Proprietatea
(3) Proprietatea publică
aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale.
(4) Bogăţiile de orice natură ale subsolului, spaţiul
aerian, apele şi pădurile folosite în interes public, resursele naturale ale zonei
economice şi ale platoului
continental, căile de comunicaţie, precum şi alte
bunuri stabilite de lege fac
obiectul exclusiv al proprietăţii publice.
Constituţia
Republicii Moldova
clădirile din străinătate aflate în proprietatea statului
în care îşi desfăşoară activitatea misiunile diplomatice ale ţării.
Principala activitate a autorităţilor într-un stat
democratic este de a presta servicii colectivităţii.
În Republica Moldova, serviciul public „presupune
totalitatea autorităţilor publice şi activitatea persoanelor ce ocupă posturi în aparatul acestor organe,
îndreptată spre realizarea împuternicirilor acestor
autorităţi în scopul dezvoltării economiei, culturii,
sferei sociale, promovării politicii externe, apărării
ordinii de drept şi asigurării securităţii naţionale,
ocrotirii drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor”. Serviciul public este creat de stat,
oraş sau comună, cu o competenţă determinată şi cu
mijloace financiare din fondul autorităţii publice.
După forma de organizare, serviciile publice se
împart în: organe ale administraţiei publice; autorităţi sau instituţii publice; instituţii de interes public;
regii autonome de interes public. După obiectul de
activitate, serviciile publice se clasifică în: poliţie şi
apărare naţională; financiare şi fiscale; învăţămînt;
asistenţă socială şi igienă; artă şi cultură şi economice. În aceste categorii se includ: serviciile publice de
gospodărie comunală, serviciile publice de alimentare cu apă, de canalizare şi epurare a apelor uzate,
serviciul public de salubrizare, serviciile publice de
transport, asistenţa socială, furnizarea energiei electrice, protecţia consumatorilor, asistenţa sanitară,
radioul şi televiziunea naţională, telecomunicaţiile,
armata, poliţia, pompierii etc. Serviciul public există doar în raport cu o anumită cerinţă a membrilor
unei colectivităţi. În funcţie de dimensiunea colectivităţii, serviciul public poate fi naţional sau la nivelul
unităţilor administrativ-teritoriale.
Pentru producerea unor bunuri şi servicii publice
se cheltuiesc bani strînşi de stat, dar şi de autorităţile
locale din taxe şi impozite.
Dezvoltarea personală şi ghidarea în carieră
120
Dezvoltarea personală şi ghidarea în carieră Capitolul 4
■II Exersez: învăţ sa fiu
Serviciul public trebuie să se ghideze de anumite
principii şi să fie permanent în concordanţă cu cerinţele evoluţiei şi modernizării vieţii sociale. Beneficiarii
au dreptul să-i ceară serviciului să furnizeze aceleaşi
prestaţii fiecăruia dintre ei. Adică serviciul public trebuie să aplice regula egalităţii de tratament pentru toţi
beneficiarii. Alte principii importante în activitatea
serviciilor publice se referă la proporţionalitatea mijloacelor în raport cu obiectivele vizate şi urmărirea regulii potrivit căreia interesul general primează faţă de
cel particular.
■II Reflectez: am învăţat
1. Numeşte cîte cinci bunuri private şi publice. Exprimă-ţi opinia privind diferenţa acestora.
2 . Clasifică serviciile publice enumerate în text după
obiectul de activitate, plasîndu-le într-un tabel.
3. Care este gradul de acces al locuitorilor din municipii, oraşe şi sate la serviciile de alimentare cu apă,
de canalizare, de salubrizare şi de transport public?
Argumentează-ţi opinia, comparînd localitatea ta
cu o altă localitate. Alege un serviciu şi expune-ţi
părerea cu privire la calitatea serviciului-preţ.
■ II Acţionez
• Selectează din presă un articol despre prestarea
serviciilor publice şi prezintă-l colegilor după următorul algoritm:
1. Denumirea serviciului public.
2. Prezentarea argumentelor care ar demonstra că
acest serviciu este public.
3. Numirea autorităţilor publice implicate în producerea serviciului respectiv.
4. Aprecierea nivelului calităţii prestării serviciului.
5. Enumerarea beneficiilor oferite de acest serviciu
pentru comunitate sau pentru tine.
6. Stabilirea efectelor pe care le-ar avea asupra comunităţii dispariţia acestui serviciu.
7. Propunerea unor măsuri în vederea îmbunătăţirii
serviciului prestat.
I
Învăţ de la oameni
de succes
Constantin Brâncuşi, remarcabil sculptor român:
„Aş vrea ca lucrările mele să
se ridice în parcuri şi grădini
publice, să se joace copiii peste ele, cum s-ar fi jucat peste
pietre şi monumente născute
din pămînt, nimeni să nu ştie
ce sînt şi cine le-a făcut - dar
toată lumea să simtă necesitatea şi prietenia lor, ca ceva ce
face parte din sufletul Naturii"
■ Comentează afirmaţia.
■ II Util şi practic
Serviciile publice în Republica Moldova sînt reglementate prin mai multe legi,
cum ar fi:
1. Legea serviciilor publice
de gospodărie comunală nr. 1402-XV din
24.10.2002.
2. Legea privind protecţia
consumatorilor nr. 105-XV
din 13.03.2003.
3. Codul apelor. Legea
nr. 1532-XII din 22.06.1993.
4. Legea apelor nr. 272-XVI
din 23.12.2011.
5. Legea privind protecţia mediului înconjurător nr. 1515-XII din
16.06.1993.
6. Legea serviciului public nr. 443-XIII din
04.05.1995.
121
Capitolul 4
Sfat C&tQţeQn competent
H I Gîndesc critic
Eliberarea informaţiilor din Arhiva Naţională a Republicii Moldova şi din Arhiva
Organizaţiilor Social-Politice a Republicii Moldova
Arhiva Naţională a Republicii Moldova şi Arhiva Organizaţiilor Social-Politice a Republicii Moldova depistează şi eliberează copii, extrase şi certificate de arhivă cu caracter socialjuridic şi tematic.
https://servicii.gov.md/ServiceDetails.aspx?id=eb2d9aa9-67c7-400d-b709-c2325a98419a
■ Consultă pagina web şi formulează trei concluzii.
I I I Sînt erudit
Identifică denumirile.
1. Numit în popor „Valea celor şapte
cascade”, acest defileu este unul dintre monumentele naturii din Republica Moldova protejat de stat şi se
află în apropierea Mănăstirii Ţipova, raionul Rezina.
2. Se găseşte în Parcul Naţional Canaima din sud-estul Venezuelei şi este
considerată cea mai înaltă cascadă
din lume.
Dezvoltarea personală şi ghidarea în carieră
122
Dezvoltarea personală şi ghidarea în carieră Capitolul 4
III Evaluare
Sînt
competent să: Demonstrez competenţe rezolvînd itemii:
proiectez şi întreprind comportamente de promovare personală;
adopt decizii argumentate pentru
eventualul domeniu profesional.
A. Cunoaştere
1. Elaborează enunţuri cu noţiunile: profesionalizare, carieră şi profesie.
2. Numeşte cinci profesii pe care le consideri atractive.
3. Descrie, în cinci enunţuri, o profesie, la alegere.
4. Enumeră factorii care determină alegerea unei profesii.
5. Numeşte legile care protejează drepturile consumatorilor.
B. Aplicare
proiectez acţiuni
privind valorificarea în viaţa cotidiană a dreptului
consumatorului;
1. Argumentează, în trei enunţuri, necesitatea pregătirii profesionale înainte de a fi angajat la un serviciu ce necesită calificare.
2. Estimează efectele gîndirii pozitive asupra persoanei, în baza
experienţei proprii.
3. Apreciază nivelul de respectare a drepturilor consumatorilor în
Republica Moldova.
4. Exprimă-ţi atitudinea faţă de agenţii economici care încalcă
drepturile consumatorilor.
C. Integrare
1. Elaborează o plîngere cu privire la încălcarea drepturilor consumatorilor pe care să o adresezi unei autorităţi competente în acest
domeniu.
2. Determină cîteva metode prin care unii agenţi economici induc
în eroare consumatorii.
3. Exprimă-ţi atitudinea faţă de cazurile cînd nu se eliberează bonul
de casă.
123
■II Evaluare, finala
Sînt
competent să: Demonstrez competenţe rezolvînd itemii:
• investighez/apreciez faptele şi evenimentele sociale din
comunitatea locală,
naţională, europeană;
• ilustrez prin fapte
apartenenţa la familie, comunitate,
statul Republica
Moldova, Europa;
• aplic strategii de
prevenire şi ameliorare a problemelor de sănătate;
• cooperez la realizarea unor proiecte la
nivel de instituţie/
comunitate;
• valorific oportunităţi de dezvoltare
personală şi de integrare socioprofesională reuşită.
A. Cunoaştere
1. Numeşte trei caracteristici ale unei familii fericite.
2. Dă exemple de participare civică a cetăţenilor în societăţile democratice contemporane.
3. Enumeră comportamente inadvertente care pot pune sănătatea
adolescenţilor în pericol.
4. Descrie trei profesii care îţi par interesante.
B. Aplicare
1. Argumentează necesitatea respectării drepturilor omului şi a
onorării responsabilităţilor pentru o societate democratică.
2. Elaborează o schemă prin care să ilustrezi rolul familiei în societate.
3. Demonstrează un exemplu de acordare a primului ajutor medical.
C. Integrare
1. Apreciază importanţa stilului asertiv de comunicare în cadrul familiei şi, în general, în societate.
2. Exprimă-ţi atitudinea faţă de diversitatea culturală în Republica
Moldova şi UE.
3. Analizează serviciile incluse în poliţa de asigurare obligatorie de
asistenţă medicală.
4. Inventează o reţetă a unui mod de viaţă sănătos şi prezint-o
într-un fel original (poster, album, desen etc.).
124
Demonstrez competenţe participînd la activităţi
I. Organizează şi\sau participă la activităţi de voluntariat:
1. Voluntar pentru mediu;
2. Activităţi de mentorat;
3. Voluntariat în cartier;
4. Voluntariat pentru oamenii săraci;
5. Tineri voluntari creativi.
II. Promovează valorile democraţiei şi participă la apărarea drepturilor omului, luarea deciziilor şi rezolvarea problemelor: în familie, în clasa şi şcoala în care înveţi, în comunitate.
III. Organizează şi participă la activităţi de promovare a unui mod de viaţă sănătos: jocuri,
festivităţi, competiţii sportive, discuţii despre modul sănătos de viaţă şi prevenirea bolilor etc.
125
Demonstrez competenţe de învăţare şi cercetare
Sursa: www.cheiasuccesului.ro
• Studiază una dintre cărţile prezentate mai sus şi expune cinci idei de bază.
126
http://www.autodezvoltare.com/
www.cheiasuccesului.ro
career.ict.md
www.unica.ro/cariera.html
testcariera.ro/
www.la-psiholog.ro/info/alegerea-carierei
www.la-psiholog.ro
http://www.consultanta-psihologica.com/
http://europa.eu/index_ro.htm
www.mai.gov.md
www.gov.md/
www.edu.gov.md
Demonstrez competenţe de aplicare a cunoştinţelor
• Cercetează paginile web pentru autodezvoltare.
• Identifică o temă şi elaborează un proiect.
127
CUPRINS
Tema 1. Stiluri de comunicare. Lucrul în echipă. Luarea deciziilor...............................6
Tema 2. Conflictele în limita normelor morale şi juridice............................................10
Tema 3. Familia - prima mea apartenenţă de grup......................................................14
Tema 4. Funcţiile şi responsabilităţile familiei.............................................................. 18
Tema 5. Părinţi şi copii. Rolul familiei în educaţia calităţilor de bun părinte............... 23
Tema 6. Valori sociale şi personale ............................................................................... 27
Tema 7. Comportamentul prosocial...............................................................................31
Evaluare......................................................................................................................... 36
Tema 8. Democraţia şi participarea civică în lume şi în Republica Moldova..............38
Tema 9. Pluralismul şi societatea civilă....................................................................... 42
Tema 10. Funcţionarea în sistem a drepturilor, libertăţilor şi responsabilităţilor
oamenilor. Restrîngerea unor drepturi şi libertăţi.........................................46
Tema 11. Cetăţenia Republicii Moldova. Cetăţenia Uniunii Europene........................50
Tema 12. Perspectiva europeană a Republicii Moldova................................................ 54
Tema 13. Lumea multiculturală şi păstrarea valorilor naţionale.
Tradiţii şi obiceiuri. Portul popular................................................................58
Evaluare......................................................................................................................... 62
------5 > ------------------------------------- ----------------I ------------------------------> -------------------------------
Tema 14. Factorul uman, coeziunea socială şi diminuarea/depăşirea riscurilor..........64
Tema 15. Comportamentul inadvertent şi consecinţele lui..........................................68
Tema 16. Pasiuni şi sentimente. Abstinenţa şi importanţa ei pentru un mod
de viaţă sănătos şi sigur...................................................................................72
Tema 17. Dreptul persoanei la ocrotirea sănătăţii........................................................76
Tema 18. Poliţa de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.................................... 80
Tema 19. Primul ajutor premedical............................................................................... 84
Tema 20. Căi decente de depăşire a barierelor, dificultăţilor,
stărilor de depresie, anxietate şi stres............................................................. 88
Evaluare......................................................................................................................... 92
Tema 21. Profesionalizarea în Republica Moldova........................................................94
Tema 22. Cariera şi factorii de decizie .......................................................................... 98
Tema 23. Promovarea personală.................................................................................. 102
Tema 24. Resursele personale şi cariera...................................................................... 107
Tema 25. Proiectul individual de carieră......................................................................111
Tema 26. Producător şi consumator. Drepturi şi responsabilităţi............................... 115
Tema 27. Bunurile şi serviciile publice......................................................................... 119
Evaluare........................................................................................................................123
Evaluare finală..............................................................................................................124
M INISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA
GB/T7676-98 -QllSrGDB
Vasile Plămădeală
Ion Bălteanu
Parascovia Secrieru
Harbuzaru
Ana Stepan
Veronica Gavrilita
Rodica Croitoru
Ion Şaragov
Ana Tverdohleb
Tatiana Bătrînu
MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA
Rodica Croitoru • Ion Şaragov • Ana Tverdohleb
Tatiana Bătrînu • Vasile Plămădeală • Ion Bălteanu
Parascovia Secrieru-Harbuzaru • Ana Stepan • Veronica Gavriliţa
EDUCAŢIA
TEHNOLOGICĂ
manual pentru clasa a 9-a
Editura Epigraf 2014
CZU 64(075.3)
E 19
Manualul a fost aprobat prin Ordinul nr. 608 din 06.06.2014 al Ministerului Educaţiei. Manualul este elaborat conform
Curriculumului disciplinar şi este finanţat din sursele Fondului extrabugetar pentru manuale.
Acest manual este proprietatea Ministerului Educaţiei al Republicii Moldova.
Comisia de evaluare: Teodora Hubenco, doctor în pedagogie, conferenţiar universitar, Universitatea Pedagogică de
Stat Ion Creangă din Chişinău;
Anatolie Ignat, profesor, grad didactic întîi, Gimnaziul din s. Bozieni, r. Hînceşti;
Silvia Macarov, profesor, grad didactic întîi, Liceul Teoretic Alecu Russo din Orhei.
Autori: Rodica Croitoru (modulele 2, 3, 4, 5), Ion Şaragov (modulele 8, 9,10,11), Ana Tverdohleb (modulele 1 ,3, 5, 16),
Tatiana Bătrînu (modulele 6, 14, 15), Vasile Plămădeală (modulele 12, 13), Ion Bălteanu (modulul 7),
Parascovia Secrieru-Harbuzaru (modulele 2, 3), Ana Stepan (modulul 1), Veronica Gavriliţa (modulul 5)
Redactor coordonator: Larisa Erşov
Lector: Ala Rusnac
Copertă şi concepţie grafică: Veronica Mariţ, Vadim Vrabie
Corector-operator: Dorina Grigoriu, Vadim Vrabie
Desene: Vadim Vrabie
Fotografii: Svetlana Panfil, Veronica Mariţ, Tatiana Bătrînu
© Editura Epigraf, 2014.
© Rodica Croitoru, Ion Şaragov, Ana Tverdohleb, Tatiana Bătrînu, Vasile Plămădeală, Ion Bălteanu, Parascovia
Secrieru-Harbuzaru, Ana Stepan, Veronica Gavriliţa, 2014.
Reproducerea (integrală sau parţială) a textului sau a ilustraţiilor originale din această carte este posibilă numai cu
acordul prealabil scris al deţinătorilor de copyright.
ISBN 978-9975-125-36-9
Modulul 1. ARTA CULINARA ŞI SANATATEA
1.1. Alimentaţia echilibrată şi mîncărurile de sărbători.......................................................................7
1.2. Întreţinerea ordinii în bucătărie ....................................................................................................8
1.3. Metode şi tehnologii de păstrare a produselor alimentare............................................................. 10
1.4. Prelucrarea culinară a produselor alimentare................................................................................11
Oră de sinteză şi de evaluare finală.......................................................................................................13
Modulul 2. ARTA ACULUI (Cusutul şi brodatul tradiţional)
2.1. Articole de port popular................................................................................................................ 14
2.2. Ornamentica şi cromatica tradiţională.......................................................................................... 16
2.3. Materiale şi ustensile de cusut şi de brodat.................................................................................... 19
2.4. Tehnici de cusut şi de brodat..........................................................................................................19
2.5. Realizarea articolului de port popular........................................................................................... 21
Oră de sinteză şi de evaluare finală.......................................................................................................23
Modulul 3. CROŞETAREA
3.1. Croşetarea - meşteşug tradiţional..................................................................................................24
3.2. Articole tradiţionale şi moderne, garnisite cu dantelă croşetată ................................................... 25
3.3. Materiale şi ustensile utilizate pentru croşetare.............................................................................29
3.4. Elementele de bază ale croşetării ...................................................................................................30
3.5. Realizarea articolului de ritual.......................................................................................................31
Oră de sinteză şi de evaluare finală.......................................................................................................33
Modulul 4. DESIGN VESTIMENTAR
4.1. Articole vestimentare .................................................................................................................... 34
4.2. Materiale, furnituri şi ustensile folosite în croitorie.......................................................................36
4.3. Tipuri de maşini de cusut...............................................................................................................37
4.4. Tehnologia cusăturilor manuale şi mecanice..................................................................................37
4.5. Construirea şi modelarea articolelor (rochie/sarafan)...................................................................38
4.6. Realizarea articolului (rochie/sarafan) conform procesului tehnologic.........................................40
Oră de sinteză şi de evaluare finală.......................................................................................................41
Modulul 5. ARTA COVORULUI MOLDOVENESC (Ţesutul tradiţional)
5.1. Covoare tradiţionale....................................................................................................................... 42
5.2. Ornamentica şi cromatica covoarelor............................................................................................. 44
5.3. Materiale şi ustensile ...................................................................................................................... 45
5.4. Tehnici de confecţionare ................................................................................................................. 46
5.5. Realizarea covorului ales cu acul în bumbi..................................................................................... 47
Oră de sinteză şi de evaluare finală........................................................................................................48
Modulul 6. ÎMPLETITUL DIN FIBRE VEGETALE
6.1. Împletitul din fibre vegetale - un meşteşug popular străvechi ...................................................... 49
6.2. Varietatea şi proprietăţile fibrelor vegetale.................................................................................... 50
6.3. Tehnologia prelucrării fibrelor vegetale......................................................................................... 51
6.4. Tehnici şi mijloace de împletire din fibre vegetale .........................................................................52
Oră de sinteză şi de evaluare finală.......................................................................................................55
Modulul 7. ARTA CERAMICII (Olăritul tradiţional)
7.1. Arta ceramicii: tradiţii şi modernitate........................................................................................... 56
7.2. Materiale şi ustensile folosite în arta ceramicii...............................................................................57
7.3. Tehnici de modelare din argilă.......................................................................................................58
7.4. Decorul în arta ceramicii................................................................................................................60
7.5. Realizarea vasului prin tehnica modelării din fîşii ......................................................................... 61
Oră de sinteză şi de evaluare finală.......................................................................................................64
Modulul 8. LIMBAJ GRAFIC
8.1. Secţiuni cu vedere şi secţiuni propriu-zise..................................................................................... 65
8.2. Reprezentarea grafică a asamblărilor demontabile........................................................................69
8.3. Desenele tehnice de construcţii şi particularităţile lo r...................................................................72
Oră de sinteză şi de evaluare finală.......................................................................................................73
Modulul 9. TEHNOLOGIA PRELUCRĂRII LEMNULUI
9.1. Prelucrarea artistică a lemnului - între tradiţie şi modernitate .................................................... 74
9.2. Materiale şi ustensile utilizate la prelucrarea artistică a lemnului..................................................75
9.3. Tehnologii de prelucrare artistică a lemnului.................................................................................76
Oră de sinteză şi de evaluare finală.......................................................................................................82
Modulul 10. TEHNOLOGIA PRELUCRĂRII METALULUI
10.1. Tehnologia prelucrării metalului - între tradiţie şi modernitate..................................................83
10.2. Tehnologia prelucrării metalului prin forjare ..............................................................................84
10.3. Tehnologia prelucrării metalului la strungul de filetat ................................................................ 88
Oră de sinteză şi de evaluare finală.......................................................................................................90
Modulul 11. ELECTROTEHNICA
11.1. Electrotehnica în viaţa cotidiană..................................................................................................91
11.2. Materiale şi ustensile utilizate la lucrările de electrotehnică........................................................ 91
11.3. Montarea în serie a rezistenţelor..................................................................................................92
11.4. Montarea în paralel a rezistenţelor .............................................................................................. 93
11.5. Aparate electrocasnice.................................................................................................................. 94
Oră de sinteză şi de evaluare finală.......................................................................................................98
Modulul 12. AUTOMOBILUL
12.1. Construcţia automobilului............................................................................................................99
12.2. Exploatarea automobilului............................................................................................................101
12.3. Norme igienice şi reguli de protecţie a muncii .............................................................................103
12.4. Întreţinerea tehnică a automobilului............................................................................................ 104
12.5. Regulamentul circulaţiei rutiere................................................................................................... 107
Oră de sinteză şi de evaluare finală.......................................................................................................108
Modulul 13. TRACTORUL
13.1. Noţiuni generale despre tractor ...................................................................................................109
13.2. Clasificarea tractoarelor................................................................................................................110
13.3. Construcţia generală a tractorului................................................................................................ 111
13.4. Întreţinerea tehnică a tractorului.................................................................................................. 113
13.5. Reguli de păstrare a tractoarelor................................................................................................... 113
13.6. Tehnica securităţii la conducerea tractorului................................................................................114
Oră de sinteză şi de evaluare finală.......................................................................................................115
Modulul 14. SPAŢII VERZI
14.1. Elemente ale spaţiilor verzi ..........................................................................................................116
14.2. Condiţii de înmulţire a plantelor floricole perene........................................................................117
14.3. Unelte de lucrare a solului şi de îngrijire a plantelor.................................................................... 119
14.4. Îngrăşămintele ca mijloc de sporire a fertilităţii solului..............................................................119
14.5. Bolile şi dăunătorii plantelor floricole......................................................................................... 121
Oră de sinteză şi de evaluare finală.......................................................................................................122
Modulul 15. ACTIVITĂŢI AGRICOLE
15.1. Plantele fructifere lemnoase..........................................................................................................123
15.2. Culturile legumicole......................................................................................................................124
15.3. Factorii care influenţează productivitatea plantelor de cultură.....................................................125
15.4. Arbuştii fructiferi ..........................................................................................................................126
15.5. Organele viţei-de-vie .....................................................................................................................127
15.6. Formarea butucilor şi lucrări în verde ......................................................................................... 128
15.7. Combaterea bolilor şi dăunătorilor viţei-de-vie............................................................................129
Oră de sinteză şi de evaluare finală.......................................................................................................130
Modulul 16. DOMENII PROFESIONALE
16.1. Domenii de activitate (meserii, profesii) ..................................................................................... 131
16.2. Integrarea în cîmpul muncii.........................................................................................................134
16.3. Eu şi viitoarea mea profesie..........................................................................................................136
16.4. Calităţi şi condiţii profesionale ....................................................................................................139
Oră de sinteză şi de evaluare finală.......................................................................................................143
Dragi elevi,
În cadrul orelor de educaţie tehnologică veţi elabora, realiza şi evalua diferite proiecte în
conformitate cu modulele propuse de Curriculumul naţional la Educaţia tehnologică pentru
învăţămîntul gimnazial. Aveţi şansa să realizaţi acele module care corespund intereselor
voastre, în funcţie de tradiţiile meşteşugăreşti din localitatea voastră, de materia primă
disponibilă şi de baza tehnico-materială a instituţiei de învăţămînt.
În conformitate cu Curriculumul la disciplina Educaţia tehnologică, manualul pentru clasa
a 9-a vă propune spre studiere 16 module, studierea cărora va contribui la formarea competenţelor specifice disciplinei. Valorificarea lor vă permite dobîndirea capacităţilor de aplicare
în viaţă a cunoştinţelor (dovadă că ştii să faci) şi formarea competenţelor sociale (dovadă că
ştii să fii). Totodată, materia din manual urmăreşte scopul orientării profesionale a tinerilor,
precum şi încadrarea viitorilor absolvenţi în mediul social, economic şi cultural modern.
Studiind Arta culinară, veţi descoperi tradiţiile bucătăriei naţionale, veţi realiza proiectul de
preparare a sarmalelor şi veţi uimi prietenii cu bucate într-o prezentare originală. Valorificînd
şi promovînd tradiţiile vestimentaţiei şi portului tradiţional prin confecţionarea pieselor componente ale costumului în cadrul modulului Arta acului aveţi şansa să realizaţi ii stilizate.
Studierea modulului Croşetarea vă va iniţia în frumoasele tradiţii de nuntă, îndemnîndu-vă să realizaţi năfrămiţa miresei şi faţa de masă tradiţională. Dacă doriţi să deveniţi
designeri vestimentari, confecţionaţi rochia combinată cu garnitură croşetată, brodată cu
ornamente tradiţionale.
Modulul Arta covorului vă poate inspira la însuşirea tehnicilor de ţesut, cu ajutorul cărora
veţi putea confecţiona covoraşe cu efecte benefice asupra sănătăţii, precum şi diverse accesorii
vestimentare moderne. Împletitul din fibre vegetale deasemenea face parte din patrimoniul
cultural al neamului nostru prin realizarea obiectelor utilitare şi decorative inedite. Arta
ceramicii, specifică mai ales zonei de Centru a republicii, prin produsele modelate în diverse
tehnici, ne duce faima departe de hotarele ei.
Posedînd limbajul grafic şi realizînd lucrările practice propuse în manual, puteţi îmbrăţişa profesiile de arhitect, inginer, designer etc., devenind astfel creatorii propriilor locuinţe.
Alături de alte genuri de artă meşteşugărească, prelucrarea artistică a lemnului, moştenită
de la strămoşi, este prezentă în viaţa noastră cotidiană prin obiecte ornamentate tradiţional. Casa, poarta, gardul, scările le puteţi decora într-un mod original, studiind modulul
Tehnologia prelucrării metalului.
Însuşind materialul propus în modulul Electrotehnica, veţi putea repara diverse aparate
electrocasnice, cu condiţia respectării stricte a normelor de protecţie a muncii. Modulele
Automobilul şi Tractorul vă vor ajuta să înţelegeţi specificul acestor mijloace de transport şi
să respectaţi regulile de circulaţie.
Un spaţiu verde amenajat cu gust vă va aduce satisfacţie şi totodată vă va menţine sănătatea. Studiind tehnologiile corecte de cultivare a unor plante, aveţi şansa să deveniţi un bun
agricultor, obţinînd produse ecologic pure, cerute pe toate pieţele lumii. Studiind modulul
Domenii profesionale şi fiind liberi în luarea deciziilor ce ţin de alegerea viitoarei profesii,
veţi putea elabora un plan individual al viitoarei cariere.
Structura unui proiect
Etapele proiectului Detalieri de proiect
I. Elaborarea proiectului de confecţi- 1. Argumentarea valorificării şi promovării meşteşugului, în scoonare a unui articol (obiect, produs) pul integrării tinerilor în spaţiul socioeconomic.
2. Argumentarea necesităţii confecţionării articolului
3. Alegerea articolului, descrierea lui: forma, părţile componente,
culoarea, aspectul, destinaţia.
4. Elaborarea schiţei/schemei grafice, diagramei, tiparului, desenului tehnic (în funcţie de modul).
5. Stabilirea termenelor de realizare a proiectului (începutul şi
finalizarea).
6. Prezentarea proiectului.
II. Conceperea şi organizarea mijloa- 1. Caracteristica materialelor şi mijloacelor necesare pentru reacelor de realizare a proiectului lizarea proiectului (în funcţie de modul).
2. Selectarea materialelor şi determinarea cantităţii necesare
pentru realizarea proiectului.
3. Selectarea ustensilelor adecvate procesului de realizare a proiectului.
4. Păstrarea şi folosirea materialelor şi ustensilelor conform normelor de igienă şi de protecţie a muncii.
III. Realizarea proiectului elaborat, 1. Executarea articolului, respectînd fişa tehnologică (etapele,
respectînd etapele tehnologice succesiunea operaţiilor) în funcţie de modul.
2. Respectarea normelor de igienă şi de protecţie a muncii la
fiecare etapă de lucru.
IV. Susţinerea proiectului şi evalua- 1. Susţinerea publică a proiectului prin: prezentarea produsului,
rea articolului confecţionat conform poster, fotografii, film, machetă, schiţă, desen grafic etc. (în funccriteriilor ţie de modul).
2. Aprecierea obiectului în conformitate cu criteriile:
• respectarea rigorilor tehnologice
• funcţionalitatea, utilitatea produsului/lucrării realizate
• aspectul estetic
• calitatea produsului finit/lucrării executate
• armonizarea funcţiilor utilitare şi estetice.
3. Demonstrarea performanţelor: organizarea expoziţiilor, concursurilor, şezătorilor, conferinţelor ştiinţifico-practice etc.
Produsul va fi realizat în baza Proiectului propus şi a sugestiilor specifice fiecărui modul, pe care
le puteţi urmări la fiecare etapă pe parcursul studierii conţinuturilor.
Dragi elevi, nu uitaţi că talentul este în voi şi doar voi sînteţi responsabili de valorificarea lui.
Contează să credeţi în succesul obţinerii performanţelor în realizarea proiectelor propuse.
Cercetaţi, creaţi, daţi frîu liber fanteziei, aspiraţi şi veţi descoperi cheia succesului!
A utorii
6
E d u c a ţ ia t e h n o lo g ic ă • c l a s a a 9-a
Dictonul latin "O minte sănătoasă într-un corp sănătos” vă sugerează că alimentaţia echilibrată este un factor foarte important pentru viaţa omului. Cum să ne
alimentăm corect? Ce alimente includem în meniu în zilele obişnuite, în post şi
la sărbători? Ce am putea pregăti pentru a bucura familia, prietenii? Răspunsuri
la aceste întrebări veţi găsi în modulul dat.
1.1. Alimentaţia echilibrată si mîncărurile y y
de sărbători
Pentru fiecare om, o alimentaţie echilibrată este condiţia majoră pentru
o viaţă sănătoasă, dacă se bazează pe un mod de prelucrare a alimentelor cît
mai natural, fără adaos de sare şi grăsimi. Alimentaţia corectă presupune
respectarea următoarelor principii:
• al echilibrului - respectarea regimului alimentar, folosirea raţională a
alimentelor;
• al diversităţii - folosirea alimentelor din toate grupele;
• al moderaţiei - utilizarea alimentelor în cantităţi moderate, care ar
asigura necesarul de calorii pentru un organism sănătos.
Factorii geografici, economici, sociali determină modul de alimentaţie a
omului. Fiecare popor are bucătăria tradiţională specifică, influenţată de materiile prime de care dispune şi de experienţa utilizării acestora, acumulată de-a
lungul secolelor. Poporul nostru are o gastronomie bogată şi variată. Pe masa
moldoveanului se regăsesc la loc de cinste plăcintele „poale-n brîu”, învîrtita cu
brînză, răciturile, friptura de miel sau din carne de porc, sarmalele, mămăliga
etc. Aceste bucate pot fi servite atît la sărbători, cît şi în zilele obişnuite.
La sărbători se pregătesc mîncăruri tradiţionale specifice. La Sfintele Paşti
se prepară cozonacul bine crescut, galben şi pufos, pasca cu umplutură din
brînză de vaci şi mielul pascal. De Crăciun, tradiţional se pregătesc bucate
din carne de porc (fig. 1.1). În ajunul Crăciunului se fac mîncăruri de post:
colivă, supe, fasole, sarmale, colţunaşi etc.
(T Amintiţi-vă cele
studiate în clasele precedente
despre alimentaţia raţională şi în
funcţie de anotimp.
^ Reţineţi!
Dacă veţi respecta
un regim alimentar
echilibrat în grăsimi,
bogat în cereale
integrale, fructe şi
legume, veţi reduce
riscul apariţiei multor afecţiuni.
Fig. 1.1. Mîncăruri tradiţionale: pască, sarmale, friptură de miel, răcituri (piftie)
Pe parcursul unui an, omul traversează cîteva perioade legate de modul
de alimentaţie: 4 posturi şi perioadele dintre ele, sărbătorile mari. În post
este indicat să mîncăm mai moderat, este important să includem în alimentaţie mai multe fructe şi legume proaspete, seminţe şi nuci, uleiuri vegetale,
care contribuie la menţinerea sănătăţii si detoxicarea organismului (fig. 1.2).
Astfel, pot fi rezolvate unele probleme de sănătate precum indigestia, acneea,
migrena, artrita, diabetul etc.
Fig. 1.2. Bucate servite în post: fasole, salată, murături, ciuperci
Preparînd bucate delicioase de sărbători, vom ţine cont: ce mîncăm, cît
mîncăm si cînd mîncăm, deoarece după post organismul nu este suficient
pregătit pentru a-l suprasolicita.
Meditaţi şi
argumentaţi
Ce alimente pot
fi folosite şi ca remedii împotriva
unor maladii?
Lucru individual
1. Culege informaţii privind tradiţiile culinare ale poporului nostru şi ale altor popoare, completînd portofoliul.
2. Elaborează unul dintre proiectele propuse: a. „Mîncăruri tradiţionale, servite
de sărbători”. b. „Fantezie culinară” (compoziţii culinare din fructe şi/sau legume). Argumentează necesitatea preparării bucatelor tradiţionale. Alcătuieşte reţeta culinară de preparare a unui fel de mîncare.
Lucru în grup
1. Realizaţi un colaj la tema „Piramida alimentaţiei sănătoase”, utilizînd ilustraţii,
imagini din reviste şi Internet, fotografii etc. Comentaţi, în baza piramidei, legătura dintre alimentaţie şi sănătatea omului.
2. Discutaţi în grup şi lansaţi un mesaj la tema: „Omul trăieşte pentru a mînca sau
mănîncă pentru a trăi?”.
^ Reţineţi!
Bucătăria trebuie să
fie menţinută într-o
ordine ideală. La
apariţia gîndacilor,
furnicilor, prelucraţi
spaţiul cu soluţii
pentru combaterea
acestora.
1.2. Întreţinerea ordinii în bucătărie >
Mobilierul şi aparatele de bucătărie
Actualmente, bucătăria a devenit una dintre încăperile importante ale
locuinţei noastre. Amenajarea ei depinde de operaţiile ce se execută aici: prepararea bucatelor, servirea mesei, spălatul veselei. Pentru a ne crea condiţii
optime si un anturaj confortabil, spaţiul bucătăriei trebuie să fie:
• mobilat si utilat corespunzător destinaţiei;
• decorat cu materiale igienice si usor de întreţinut;
• bine iluminat si ventilat;
• păstrat în ordine si curăţenie;
• amenajat cu flori si plante vii pentru curăţarea aerului.
Mobilierul se aranjează în funcţie de spaţiul disponibil, asigurînd zona
de gătit, locul unde se serveşte masa (dacă nu există sufragerie), zona sursei
de apă etc., cuprinzînd: masa de lucru, chiuveta, masina de gătit, frigiderul,
masina de spălat vesela, dulapuri suspendate pentru veselă etc. (fig. 1.3).
E d u c a ţ ia t e h n o lo g ic ă clasa a 9-a
modulul
Fig. 1.3. Tipuri de bucătării
Prepararea bucatelor necesită o serie de operaţii de prelucrare şi pregătire
a alimentelor, folosind diverse aparate pentru executarea operaţiilor tehnologice: maşina de gătit, robotul de bucătărie, storcătorul de fructe/legume,
maşina de tocat, rotisorul, cuptorul electric, cafetiera etc. (fig. 1.4).
Amintiţi-vă ce aţi
învăţat în clasele
precedente despre organizarea
bucătăriei, despre normele de
igienă care trebuie respectate.
^ Reţineţi!
Şerveţelele pot fi
pliate în mai multe forme: evantai,
barcă, crin francez,
crin de apă, porumbel etc.
Fig.1.4. Aparate utilizate în bucătărie
Vasele, ustensilele, tacîmurile de bucătărie
În bucătărie, fiecare obiect trebuie să aibă locul său, în funcţie de destinaţie, pentru a se păstra perfect curat şi a fi găsit fără efort. Ustensilele (site,
lopăţele, linguri de lemn, furculiţe etc.) se păstrează în sertare, în dulapuri
închise. Vasele (cratiţe, oale, tigăi etc.) trebuie să fie de bună calitate - din
fontă emailată, sticlă termorezistentă, aliaje inoxidabile, pentru a nu dăuna
sănătăţii şi a fi uşor de întreţinut.
Are o importanţă deosebită şi vesela pe care o folosim pentru servirea
bucatelor: platouri, farfurii, boluri, supiere, seturi de pahare, ceşti etc. E bine
dacă vesela face parte din acelaşi set şi se asortează cu decorul bucătăriei. Faţa
de masă şi şerveţelele, tradiţionale sau moderne, sînt deasemenea atribute
necesare în bucătărie.
Lucru individual
1. Realizează etapa a II-a a proiectului: selectează vasele şi ustensilele necesare pentru prepararea bucatelor preconizate.
2. Descrie bucătăria din locuinţa voastră. Ce însărcinări ţi se încredinţează în
bucătărie?
3. Pliază şerveţele de masă de diferite forme.
Lucru în grup
1. Selectaţi pentru portofoliu informaţii şi imagini privind tendinţele moderne în
amenajarea bucătăriei (stil tradiţional, high-tech etc.). Discutaţi despre spaţiul
bucătăriei din timpul bunicilor voştri şi despre bucătăria modernă.
2. Discutaţi şi lansaţi un mesaj la tema: „Avantajele utilizării electrocasnicelor în
procesul preparării bucatelor”.
Fig. 1.5. Vase pentru
bucătărie, ustensile, veselă
Q Amintiţi-vă ce cunoaşteţi din clasele precedente
despre metodele
de verificare a
calităţii unor produse alimentare.
Fig. 1.6. Păstrarea
alimentelor: a - în beci;
b - în dulap; c - în frigider
1.3. Metode si tenhologii de păstrare a
produselor alimentare
Calitatea si valoarea nutritivă a alimentelor
Pentru o alimentaţie sănătoasă, trebuie să ştim a alege corect produsele
alimentare printr-un examen organoleptic: aspect, miros, prospeţime (termen
de valabilitate), gust. Carnea şi peştele se vor alege în funcţie de culoare, miros, consistenţă; laptele - după culoare, miros, gust etc.; fructele, legumele
şi verdeţurile - conform culorii, frăgezimii etc.
S-a constatat că mai mult de o treime din produse se alterează, fiindcă
nu sînt corect păstrate, conservate şi depozitate. De aceea omul, în cursul
istoriei, a căutat mereu metode eficiente de păstrare a alimentelor. În tabelul
de mai jos vă prezentăm cîteva dintre aceste metode.
M e to d e de co n s e rv a re a a lim e n te lo r
Uscare:
fructe, legume,
ciuperci
Fermentaţie:
brînzeturi,
vinuri, oţet
Sterilizare
(la t=110°C):
compoturi,
salate, sucuri
Congelare:
carne, peşte,
legume, fructe
Afumare:
peşte,
carne
O altă metodă de păstrare a alimentelor este depozitarea lor în dulapuri, în cămări şi spaţii reci (beciuri), bine aerisite. În dulapuri putem ţine
condimente, făină, mălai, paste făinoase, crupe, sare, ceai etc., acestea fiind
păstrate în săculeţe din pînză sau hîrtie, în cutii din carton sau sticlă bine
închise. Fructele şi legumele se păstrează într-un loc răcoros, întunecat, astfel
vor rămîne proaspete. Carnea, peştele, produsele lactate, fiind produse uşor
alterabile, vor fi păstrate în frigiderul menţinut în curăţenie (fig. 1.6).
Influenţa tehnologiilor culinare asupra produselor
În prezent, se pune accent pe folosirea produselor cu valoare biologică
sporită, fabricate pe baza datelor ştiinţifice şi tehnologiilor avansate, utilizînd
principii de îmbinare a diferitelor produse naturale, prelucrate conform unor
tehnologii speciale. Fiind supuse prelucrării culinare corecte, bucatele îşi
păstrează toate calităţile biologice, nutritive, precum şi vitaminele.
Pentru ca produsele alimentare să-şi îndeplinească rolul de menţinere
şi fortificare a sănătăţii organismului uman, ele trebuie să corespundă standardelor internaţionale, care prevăd:
a) ingredientele să fie naturale;
b) timpul de preparare să fie cît mai scurt;
c) procesul tehnologic să includă mai puţine operaţii;
d) decoraţiunile să fie simple şi comestibile.
Lucru individual
1. Realizează etapa a II-a a proiectului: selectează produsele necesare pentru
prepararea bucatelor preconizate. Evaluează calitatea şi cantitatea alimentelor
selectate pentru prepararea bucatelor.
2. Constată ce produse folosiţi în alimentaţia familiei şi determină ce nutrimenţi
conţin acestea.
E d u c a ţ ia t e h n o lo g ic ă • c l a s a a 9-a
modulul
Lucru în grup
1. Elaboraţi un meniu hipocaloric, care v-ar permite să vă păstraţi silueta şi, totodată, să nu dăuneze sănătăţii.
2. Comentaţi proverbele: „Mîncarea de dimineaţă lungeşte viaţa”; „O masă fără
fructe e ca o petrecere fără muzică”.
*1.4. Prelucrarea culinară a produselor
alimentare
Pînă a ajunge pe masa noastră, alimentele sînt supuse prelucrării culinare,
care include două metode de bază:
^"Reţineţi!
Respectaţi cu stricteţe normele de igienă şi de protecţie a
muncii în bucătărie.
1 - prelucrarea primară: produsele se aleg, se sortează, se curăţă, se spală
se mărunţesc etc.;
2 - prelucrarea termică: alimentele se fierb în apă sau în aburi, se frig pe
grătar, se prăjesc, se coc etc.
Sarmalele - mîncare tradiţională >
Sarmalele pot fi pregătite la toate sărbătorile, la ceremonii, în post.
Tradiţional, se coc în oale de ceramică la cuptor. Pot fi preparate în foi de
varză proaspătă sau acră, în frunze de viţă-de-vie, podbal, arţar, hrean,
stevie etc. Mai jos este descrisă tehnologia de praparare a sarmalelor în foi
de viţă-de-vie.
Amintiţi-vă ce cunoaşteţi despre
valoarea nutritivă
şi valoarea calorică a alimentelor.
Etape tehnologice
Succesiunea operaţiilor
Ingrediente, ustensile, vase
Im agini, sugestii
I. Prelucrarea primară a ingredientelor
1. Legumele se aleg, se curăţă, se
spală, se mărunţesc.
2. Carnea se spală în apă rece, se
taie mărunt.
3. Orezul se spală în mai multe
ape.
4. Foile se opăresc în apă cu borş
acru, se scurg.
II. Prelucrarea termică
1. Ceapa se căleşte în ulei, se
adaugă morcovul ras, carnea şi se
amestecă bine.
2. Se adaugă orezul, pasta de tomate, verdeaţa tocată, sare şi puţină
ceapă crudă tocată fin.
3. Compoziţia bine omogenizată se
lasă să se răcească.
4. Pe partea dorsală a frunzei se
pune o linguriţă din compoziţia pregătită şi se rulează cu îndemînare,
apoi se aranjează în oală de lut sau
în ceaun.
5. Se toarnă peste ele apă fierbinte, ca să le cuprindă, şi se pune capacul.
6. Se fierb la foc mic 2-3 ore sau se
dau la cuptor.
Pentru un vas de 5 kg: foi de viţă-de-vie, 5 cepe mari, 3 morcovi, 500 gr
carne cu puţină grăsime, 0,5 kg orez, 100 g ulei de floarea soarelui, borş
acru, verdeaţă, pastă de tomate, sare
Cratiţă, tigaie, bol, lingură de lemn
Este recomandabil să amestecaţi ingredientele cu o lingură de lemn.
Dacă pregătim sarmale în foi de varză, acestea se vor alege subţiri şi cu
nervuri fine.
Fundul oalei se acoperă cu cîteva frunze.
Fişa tehnologică 1. Sărm ăluţe în foi de viţă-de-vie
Aţi dori să încîntaţi prietenii, familia cu bucate într-o prezentare originală? Realizaţi proiectul
„Buchetul de trandafiri”, folosind reperele din fisa tehnologică 2.
Fişa tehnologică 2. Buchetul de trandafiri
E ta p e teh n o lo g ice
S u c c e s iu n e a o p e ra ţiilo r
In g re d ie n te , v ase ş i u sten sile
S u g e s tii
1. Se curăţă ridichea albă, se taie o bucată nu prea mare din ea.
2. Se vopseşte suprafaţa ei cu ajutorul unei sfecle roşii curăţate.
3. Se feliază subţire, se presară cu sare, ca să se elimine sucul
din felii; se înlătură sucul cu un şerveţel.
O ridiche albă (daikon), o ridiche de iarnă, o sfeclă roşie, un
castravete, zucchini,
cuţit, scobitori
4. Feliile au devenit moi şi flexibile. Se vopsesc marginile cu sfeclă.
5. Se face sul o felie - aceasta va fi petala interioară a trandafirului.
6. Continuaţi să înfăşuraţi celelalte petale, astfel încît fiecare petală să o acopere parţial pe precendenta.
7. Se prinde trandafirul cu 2 scobitori.
8. Se îndoaie uşor petalele.
9. Se taie capetele scobitorii şi se secţionează baza florii.
10. Se aşază floarea cu partea tăiată în sus.
11. Faceţi, în acest mod, trandafiri albi şi roşii din ridiche de toamnă albă şi din sfeclă roşie fiartă.
12. Se sculptează frunze din castraveţi sau zucchini.
Lucru individual
1. Realizează etapa a IlI-a a proiectului. Prepară bucatele în conformitate cu fişa tehnologică. Amenajază
masa de lucru adecvat procesului tehnologic.
2. Discută cu bunica sau cu mama ce „secrete” folosesc ele la prepararea sarmalelor.
Lucru în grup
1. Evaluaţi proiectul realizat în conformitate cu
criteriile: a) de calitate; b) organoleptic; c) respectarea rigorilor tehnologice; d) aspectul estetic;
e) comentarea tehnologiilor culinare utilizate la prepararea bucatelor.
2. Determinaţi valoarea calorică a sarmalelor.
3. Amenajaţi masa pentru o sărbătoare. Urmaţi sugestiile propuse:
• Alcătuiţi lista invitaţilor, meniul, ţinînd cont de preferinţele culinare ale acestora.
• Folosiţi feţe de masă şi şerveţele din in sau bumbac,
alegeţi culoarea în funcţie de sărbătoare.
• Aşezaţi la mijlocul mesei o vază cu flori de sezon, nu
prea mirositoare, puneţi şi lumînări.
• Aşezaţi şerveţelele împăturite în formă de triunghi
sau sul, strînse cu un inel, legate cu fundă - simbolul
sărbătorii.
12
E d u c a t ia te h n o lo g ic ă • c l a s a a 9-a
Oră de sinteză si de evaluare finală
I. P re z e n ta ţi p u b lic p ro ie c tu l re a liz a t p rin tr-u n p o s te r.
II. T e s t
1. Completaţi tabelul „Funcţiile şi sursele nutrimenţilor”.
N u trim e n tir
F u n c ţii i
S u rse
Proteine
Glucide
Lipide
Vitamine
Substanţe minerale
Apă
1. Argumentaţi prin exemple concrete la ce poate duce nerespectarea tehnologiilor
de prelucrare a alimentelor.
2. Propuneţi reţete culinare pe care le-aţi inventat voi şi le-aţi realizat deja.
3. Observaţi indicaţiile de pe ambalajele produselor alimentare şi explicaţi importanţa lor.
4. Aduceţi exemple de pliere a şerveţelelor de masă.
5. Numiţi 8 alimente care combat stresul.
6. Care este influenţa tehnologiilor culinare moderne asupra produselor alimentare
şi, respectiv, asupra sănătăţii omului? Argumentaţi răspunsul prin exemple concrete.
7. Elaboraţi meniul pentru o zi, ţinînd cont de cerinţele alimentaţiei echilibrate.
8. Înscrieţi în spaţiile acronimului factorii ce vă menţin sănătatea.
S
A
N
A
T
A
T M
E L
ARTA ACULUI
(Cusutul ş i brodatul
modulul
tradiţional)
Fig. 2.1. Articole de port
popular
0 Amintiţi-vă ce aţi
^ — învăţat în clasele a 6-a - a 8-a
despre articolele
de port popular.
1 ^ r ii 1
a
7 \ 7
Fig. 2.2. Tipuri de cămăşi
femeieşti: a - cămaşă de
tip tunică, b - cămaşă
încreţită la gât, c - cămaşă
cu platcă, d - ie, poale
Satele basarabene ne uimesc prin articole de port popular pe care le găsim păstrate de secole. Costumul popular, pătruns de simţul măsurii şi proporţiei, reprezintă un ansamblu de elemente armonios şi echilibrat. Ornamentica şi coloritul
cu note specifice diferenţiază costumul popular de la o zonă la alta a republicii,
păstrînd unicitatea.
2.1. Articole de port popular
Costumul tradiţional este un indicator al apartenenţei entice, o marcă
de identitate, prin care ne informăm despre cultura şi măiestria poporului,
este un etalon de demnitate şi frumuseţe (fig. 2.1).
Portul nostru, moştenit de la strămoşii daci şi geţi, îl găsim săpat de
milenii pe Columna lui Traian de la Roma. Această moştenire trebuie să fie
studiată, observînd specificul materiei prime, croiala, ornamentica, cromatica aplicate la realizarea articolelor de port popular. Cămăşile femeieşti
şi bărbăteşti, iile, poalele cămăşilor, batista în trei colţuri sînt albe, ceea ce
denotă curăţenie fizică şi morală. Legea de bază a croiului de port popular
este tăietura din foi drepte, dreptunghiulare, fără răscroituri. Această croială a
rămas neschimbată de-a lungul secolelor, ea dovedeşte o atitudine raţională
şi cunoaşterea liniilor de croi.
În portul feminin se disting trei tipuri de cămăşi în funcţie de croi: cămaşa „de-a întregul”, de tip tunică (cămaşa bătrînească), cămaşa încreţită la
gît, considerate cele mai vechi, şi cămaşa cu platcă - influenţă a costumului
orăşenesc (fig. 2.2 a, b, c). Cămaşa lungă, încreţită la gît din considerente
practice, a suferit şi ea, în timp, o schimbare prin despărţirea părţii de sus,
ia, de partea de jos - poalele (fig. 2.2 d). Structura iei a devenit mai complicată faţă de cea a poalelor. Ia este portul sătencei de la şes sau de la munte,
la muncă sau la petrecere. Ia este o cămaşă dreaptă fără nicio răscroitură:
se încheie (montează) pe părţi, iar la gît are creţuri. Mîneca cămăşii poate fi
largă sau strînsă cu o bentiţă, în funcţie de zona etnografică.
Tipurile cămăşii tradiţionale bărbăteşti după croială sînt: cămaşa dreaptă
tip tunică (bătrînească), cămaşa scurtă, cămaşa cu clini, cămaşa cu platcă.
Cămaşa dreaptă de tip tunică este o formă arhaică, de largă răspîndire teritorială în toate zonele Moldovei (fig. 2.3).
Cămaşa a fost şi este piesa cea mai importantă a costumului femeiesc şi
a celui bărbătesc. În costumul tradiţional al moldovenilor s-au creat diverse
tipuri de cămăşi. Întreaga tipologie a cămăşii are la bază clasificări după
diferite criterii: în funcţie de vîrsta purtătorilor (cămăşi purtate de copii,
tineri sau adulţi), de ocazie (cămăşi de sărbătoare şi cotidiene). Un criteriu
important la clasificarea cămăşilor tradiţionale este simbolica - cămăşi purtate în cele mai importante momente din viaţa omului: naşterea, căsătoria,
14
E d u c a ţ ia t e h n o lo g ic ă • c l a s a a 9-a
modulul
moartea: cămaşa de botez, cămaşa mirelui (fig. 2.1, 2.6), cămaşa miresei
(fig. 2.1), cămaşa de soacră, cămaşa de înmormîntare.
În trecut, fata îşi pregătea zestrea împreună cu mama. În familie, de
mică învăţa să prelucreze lîna, cînepa, să ţese, să brodeze, să croşeteze,
să confecţioneze haine de sărbătoare conform tiparelor specifice zonei,
localităţii etc. De exemplu, o ie pe care trebuia să o îmbrace în ziua de Paşti
la biserică, la horă, cu ornamentaţie şi cromatică deosebite. Bazat pe vechea
moştenire, portul popular a evoluat de-a lungul timpurilor.
În prezent, costumul tradiţional femeiesc şi cel bărbătesc sînt purtate de
interpreţii ansamblurilor etnofolclorice, de dans, de cîntec, la concursurile
şi festivalurile de folclor autohton şi la alte sărbători naţionale (fig. 2.5).
Fig. 2.5. Variante de ii pentu colective etnofolclorice din zona de Centru
Lucru individual
1. Elaborează chestionarul tematic de examinare a obiectelor de port popular
brodate.
2. Completează portofoliul cu imagini ce reprezintă motive, compoziţii ornamentale selectate din articolele de port popular analizate. Caută la rude, bunici, vecini
cămăşi tradiţionale specifice localităţii.
Fig. 2.3. Tipuri de cămăşi
bărbăteşti
bărbătească
Lucru în grup
1. Observaţi şi stabiliţi prin ce se aseamănă şi prin ce se deosebesc cămăşile
tradiţionale femeieşti de cele bărbăteşti.
2. Vizitaţi muzeul ţinutului natal sau etnografic şi determinaţi modele de costume
populare, caracteristice zonelor etnografice.
Meditaţi şi argumentaţi
Iile şi cămăşile tradiţionale au fost întodeauna izvor de inspiraţie pentru realizarea iilor stilizate, utilizîndu-se diverse tehnici de broderie şi ornamentale destul
de simple. Doriţi să aveţi o ie tradiţională sau stilizată? Argumentaţi răspunsul.
^ Reţineţi!
Costumul tradiţional
reprezintă o unitate
din cîteva elemente: materie primă,
croi, decor, cromatică - toate acestea
evidenţiind funcţia
şi destinaţia lui.
15
Fig. 2.6. Căm aşa mirelui
(începutul secolului al
XlX-lea). Zona de Sud,
s. Goteşti
2.2. Ornamentica si cromatica tradiţională y y
Un repertoriu vast de ornamente tradiţionale în Republica Moldova este
reprezentat pe ţesături şi cusături, în dantelă, în ceramică şi în alte genuri de
artă populară. Aceste articole de artă populară, create cu secole sau decenii
în urmă, se bucură şi astăzi de o mare apreciere.
Din punct de vedere morfologic, ornamentica ţesăturilor tradiţionale
excelează printr-o bogată şi variată gamă de motive geometrice şi negeometrice (liber desenate), iar din punct de vedere semantic - prin valoroase creaţii
fitomorfe, cosmomorfe, avimorfe, antropomorfe, zoomorfe, scheomorfe.
Prin tiparul de croială şi prin decor, cămaşa tradiţională se impune ca o
realizare eminentă a geniului creator popular. Unitatea în varietate, simetria,
alternanţa, ritmicitatea dezvoltate în cuprinsul compoziţiilor ornamentale
confirmă originalitatea ţesăturilor.
Cămaşa bărbătească se croia de-a întregul dintr-o bucată de pînză, care
venea în faţă şi în spate fără a avea cusătură pe umeri, avea mînecă largă prinsă
de la umăr, clini la stan, gulerul drept. Cămaşa de sărbătoare se împodobea
cu decor brodat la guler, la mîneci, piept şi poale (fig. 2.6).
Motivele decorative sînt predominant geometrice, dar şi fitomorfe,
dispuse după regulile simetriei şi alternanţei. Împodobirea iei cu motive
ornamentale cusute este o veche tradiţie. Compoziţiile, motivele ornamentale
(izvoadele) brodate sînt variate, diferă de la o zonă etnografică la alta. Unele
izvoade au o vechime între 50 şi 150 de ani (fig. 2.7).
Fig. 2.7. Modele de motive ornamentale
16
E d u c a ţ ia t e h n o lo g ic ă • c l a s a a 9-a
modulul
Fig. 2.8. Căm aşă bărbătească din zona de Centru. Plasarea motivelor ornamentale
a
b
c
Fig. 2.9. Ie din zona de Centru. Plasarea motivelor ornamentale: a - altiţa, b - încreţul, c - rîurile
Cele mai frecvente motive ornamentale brodate pe obiectele de port
popular sînt: florile, bobocul, strugurele, frunza de viţă-de-vie, luceafărul,
coarnele berbecului, două inimi îngemănate, vîrtelniţa, frunzuliţele etc.
Ornamentele sînt plasate pe porţiunile vizibile, care nu sînt supuse uzurii
(fig. 2.8, 2.9).
Cămaşa încreţită la gît sau ia, faţă de cămaşa dreaptă, are ornamentica mai
complicată. Decorul pe suprafaţa mînecilor este plasat în cîte trei elemente
principale: a ltiţa , încreţu l şi rîurile. După modul de plasare a decorului
ornamental pe mînecă, iile pot fi: cu altiţă şi rîuri drepte, cu altiţă şi rîuri
costişate (oblice) (fig. 2 .1 0 ), cu altiţă şi stele.
În tipologia cămăşii femeieşti încreţite la gît se disting două tipuri: cu
altiţă şi fără altiţă.
Costumul popular se caracterizează prin sobrietatea şi armonia culorilor.
În trecut, coloritul se realiza cu ajutorul sucurilor vegetale, cu care se obţineau nuanţe calde, profunde, avînd un farmec deosebit. Culorile specifice
artei populare sînt: alb, negru, roşu. Îmbinarea culorii roşii cu cea neagră
pe fundalul alb este caracteristică şi pentru costumul popular, formînd o
cromatică armonioasă. G a m a crom atică a decorului obiectelor de port popular include două-trei nuanţe sau culori: roşu şi negru, roşu şi albastru, de
asemenea verde şi galben etc. Prin cromatică se subliniază diferenţierea de
vîrstă sau de stare civilă. Culorile deschise (galben, roz) sînt specifice copiilor; culorile aprinse (roşu, portocaliu) - tinerilor; cele închise - oamenilor
de vîrstă înaintată.
Iile cusute într-o singură culoare sînt deosebit de frumoase (fig. 2 .1 1 ).
Folosirea unei singure culori în realizarea motivului ornamental formează o
compoziţie monocromă. De exemplu, negrul predomină în portul femeilor
mature, albastrul - în portul femeilor cu copii.
Fig. 2.10. Modele de ie: a - cu altiţă
şi rîuri drepte; b - cu altiţă şi rîuri
costişate
Fig. 2.11. Model de ie cu compoziţie
ornamentală monocromă
17
Fig. 2.11. Model de decor
pentru poalele iei (în miniatură)
De ie se prindeau poalele cămăşii făcute din pînză mai puţin fină. De
regulă, pe poale ornamentul brodat era preluat din motivul de bază al decorului cămăşii (fig. 2.11). Poalele se împodobeau de jur împrejur pe margine
cu dantelă îngustă. Cămăşile bărbăteşti scurte se completau cu poale confecţionate separat.
Conform tradiţiei, la sfîrşitul nunţii, naşa îi scotea miresei voalul, beteala y 7 y y 7 y 7
şi cununa cu flori. Îi punea pe cap o batistă albă în trei colţuri şi îi lega un
şorţ alb, ambele brodate cu motive ornamentale, împodobite cu dantelă.
Există o deosebire între felul de a-şi acoperi capul al femeilor şi al fetelor
nemăritate, care de obicei aveau capul descoperit. Astfel, batista marchează
trecerea din rîndul fetelor în cel al nevestelor. Mai apoi, batista şi şorţul erau
folosite de către gospodine în menaj.
Fig. 2.12. Model de decor
pentru batista în trei colţuri
Fig. 2.13. Modele de ii stilizate
*Ie stilizată
Dintre piesele de port popular femeiesc din Republica Moldova, ia şi
astăzi prezintă o valoare. În multe ţări ale lumii - SUA, Marea Britanie,
Spania, Australia, Italia etc. - poţi vedea, în special vara, tinere îmbrăcate
în ii stilizate. Acesta este un semn al valorii artei noastre populare. Cu atît
mai mult, trebuie să o cunoaştem şi să o valorificăm la noi acasă.
Propunem două variante de ii stilizate (moderne): 1 - ie împodobită
cu decor de culoare albă, care simbolizează virtutea, puritatea; 2 - ie îm
podobită cu decor în două nuanţe de albastru - omagiu adus vieţii fără
moarte, tinereţii fără bătrîneţe (fig. 2.13). Cel mai frecvent motiv ornamental brodat este rombul - simbol al fertilităţii.
La confecţionarea iei stilizate se va ţine cont de:
y y
• materia primă - pînză din fire naturale;
• croi (croirea pînzei pe fir drept);
• detaliile croite, prelucrate cu găurele (tivul cu găurele);
• plasarea unui decor simplu pe detaliile articolului;
• utilizarea culorilor pastelate, degradeurilor;
• executarea corectă a punctelor de cusut şi brodat;
• montare - unirea detaliilor utilizînd punctul de cheiţă;
• garnisire - fir răsucit, ciucuri.
Fig. 2.14. Modele de decor
pentru o ie stilizată
Lucru individual
1. Examinează articolele de port popular brodate, motivele, compoziţiile ornamentale.
2. Elaborează un proiect de confecţionare a unui articol de port popular (poale
pentru ie / poale pentru cămaşa bărbătească sau batistă în trei colţuri), în conformitate cu algoritmul elaborării unui proiect (vezi pag. 5-6).
3. Realizează prima etapă a proiectului: argumentează necesitatea confecţionării articolului de port popular selectat, desenează schiţa grafică a articolului,
croiul, plasarea motivelor ornamentale şi alege culorile respective.
Meditaţi şi argumentaţi
Comentaţi maxima: „Ori te poartă cum ţi-i vorba, ori vorbeşte cum ţi-i portul”.
18
E d u c a t ia t e h n o lo g ic a • c la s a a 9-a
modulul
2.3. Materiale si ustensile de cusut si brodat
y y
Pentru confecţionarea obiectelor de port popular brodate se selectează
ţesături naturale (bumbac, in, mătase sau combinate). Ţesătura (pînza) trebuie să fie cu textură uşor vizibilă, rezistentă la spălat. În acest scop se poate
folosi pînza de casă ţesută în stative sau pînza realizată în industria textilă.
După destinaţie, există aţă de cusut şi aţă de brodat.
Aţa de cusut este folosită la însăilare şi la executarea tivului cu găurele.
Pentru brodat se utilizează mulineuri de diferite culori. Firele de aţă pentru
cusut sînt depănate pe papiote, mosoare, iar cele pentru brodat - în jurubiţe
sau bobine. Jurubiţa constă din şase fire subţiri, care se separă uşor unul de
altul şi nu se răsucesc la utilizare.
Ustensilele necesare pentru executarea lucrărilor practice sînt: acele
de canava cu vîrful puţin bont şi urechea lungă, acele cu gămălie, foarfeca
pentru tăiat pînza, foarfeca mică pentru tăierea capetelor de aţă, panglica
centimetrică, ghergheful etc.
În timpul efectuării lucrărilor practice, trebuie să respectaţi normele de
igienă şi regulile de protecţie a muncii, însuşite în clasele precedente.
Fig. 2.15. Materiale şi
ustensile de cusut şi de
brodat
Lucru individual
1. Realizează etapa a Il-a a proiectului.
2. Alege o ţesătură cu textura uniformă, uşor vizibilă, materialele auxiliare, ustensilele necesare conform proiectului elaborat.
Lucru în grup
1. Testaţi calitatea firelor de aţă necesare pentru brodarea motivelor ornamentale pe batista în trei colţuri, pe poalele iei şi cămăşii bărbăteşti.
2. Comentaţi criteriile de selectare a firelor de aţă şi a pînzei.
2.4. Tehnici de cusut si de brodat
^Reţineţi!
Pentru a evita ieşirea firelor la spălat,
aţa cu care veţi broda se umezeşte şi se
trece printr-o pînză
albă curată (strînsă
în mînă). Dacă lasă
urme, firul nu se va
întrebuinţa.
Procedeul tehnic de împodobire a obiectelor de port popular este
cusătura, care include o mare varietate de puncte. Motivele ornamentale
brodate sînt în majoritate geometrice, stilizate. Decorul brodat pe articolele
de port popular depinde de localitate, de măiestria şi tehnica executării.
Pentu copii se brodau cămăşi cu motive ornamentale mai simple. Tehnicile
de cusut şi de brodat, transmise din generaţie în generaţie, prin care mîinile
meşterilor au realizat diferite obiecte de ritual, de port popular, au ajuns
pînă în zilele noastre.
După tehnica de executare, cusăturile pot fi grupate în: puncte cu caracter funcţional, puncte cu caracter decorativ. Punctele de cusut şi brodat
sînt alcătuite din linii drepte, aranjate vertical sau oblic.
Însăilătura (punctul de însăilare sau de saia) este o cusătură funcţională
simplă, folosită pentru prinderea a două piese croite sau ca operaţie ce precede cusutul obişnuit. Cu ajutorul acestei cusături se pregătesc pentru tivire
marginile obiectului. După ce se îndoaie marginea, se execută punctul de
însăilare, care se aseamănă cu punctul înaintea acului. Se execută cu un fir
de culoare pastelată (vedeţifişa tehnologică).
M Amintiţi-vă tehnicile de cusut şi
de brodat, tivul cu
găurele (simple,
duble, zigzag) studiate în clasele
precedente.
19
Fig. 2.16. Articole de port
popular, decorate cu punctcruciuliţă
Fig. 2.17. Modele de
broderie netedă pe fire
numărate
Fig. 2.19. Modele de cheiţă
Punctul înaintea acului se execută pe fir drept, paralel cu firele pînzei,
de la dreapta spre stînga. Numărul de fire cu care se lucrează depinde de
grosimea pînzei. Pentru executarea mai rapidă se pot lua pe ac, concomitent,
mai multe puncte. Cu ajutorul acestui punct într-un fir se marchează semnul
de mijloc pentru executarea corectă a decorului.
Punctul-cruciuliţă este cel mai utilizat în cusăturile populare. Se execută
din două linii oblice (diagonale), care se întretaie într-un pătrat imaginar.
Acest punct se realizează prin numărarea firelor de ţesătură cuprinse într-o
cruciuliţă (3/3, 4/4, 4/3), în funcţie de grosimea firelor.
Iile se brodau „în cruciuliţe”: altiţa (broderie compactă în partea superioară a mînecii), încreţul (bandă îngustă cu broderie monocrom, aşezată
sub altiţă), rîurile (şiruri de broderie dispuse vertical sau oblic pe mînecile
iei şi pe partea din faţă - stan). O altă variantă a cămăşii bărbăteşti are în
loc de guler o bentiţă împodobită cu ornament, iar în jurul despicăturii de
pe piept este aplicat un decor geometric (fig. 2.16).
Broderia netedă pe fire numărate - „broderia albă” - este criteriul prin
care ne deosebim de alte popoare. Cusătura cu aspectul unui strat de fire
(orizontale sau verticale) pe suprafaţa pînzei este folosită la cămăşile tradiţionale (fig. 2.17). Punctul neted pe fire numărate se lucrează pe un pătrat
imaginar „linie lîngă linie”, iar între linii se lasă distanţa de 1-2 fire. În culori,
broderia netedă pe fire numărate se utiliza la realizarea unor obiecte de ritual
(năfrămiţa, prosopul, faţa de masă tradiţională).
Fig. 2.18. Articole confecţionate în tehnica broderiei netede pe fire numărate
Tivul cu găurele. Detaliile croite pe fir sînt lucrate la margini cu tivul
cu găurele simple. La marginile mînecilor se execută tivul cu găurele duble
sau zigzag.
Se măsoară de la margine spre interior de două ori lăţimea tivului, plus
0,5 cm, şi se extrag cîte 1-2 fire pe toate laturile, se însăilează, se execută
tivul cu găurele simple.
Găurica oarbă se execută ca şi găurica simplă, diferenţa constînd în faptul
că nu se extrag în prealabil fire din pînză.
Cheiţele sînt punctele cu ajutorul cărora se unesc două bucăţi de pînză.
Ele sînt folosite la montarea iilor, cămăşilor tradiţionale femeieşti şi bărbăteşti, feţelor de masă. Cheiţele pot fi lucrate cu croşeta sau cu acul (fig. 2.19).
E necesară o iscusinţă deosebită atunci cînd sînt folosite ca mijloc practic
de a uni detaliile iei, poalelor. Cheiţa încrucişată, cheiţa festonată vă sînt
cunoscute din clasele anterioare. Cheiţa „puricei” este frecvent utilizată la
unirea detaliilor cămăşii tradiţionale. Detaliile se unesc cu grupuri a cîte
trei puncte de trei fire. La distanţa de 0,5 cm se lucrează următorul grup.
Detaliile poalei se unesc cu aceeaşi cheiţă.
20
E d u c a t ia t e h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a
modulul
*Tehnici de broderie artistică
Punctul de goblen („pictura cu acul”). Există mai multe variante de executare a acestui punct. Punctul oblic este cel mai frecvent utilizat în broderiile
tip goblen. Se lucrează pe firul orizontal al suportului de la dreapta spre
stînga. Se stabileşte mărimea punctului, definind pătratul a cărui diagonală
va fi punctul oblic.
^Reţineţi!
Arta broderiei linişteşte, odihneşte, relaxează, de aceea se
recomandă şi ca un
remediu terapeutic.
Fig. 2.20. Modul de executare a Fig. 2.21. Obiecte realizate cu punct de goblen
punctului de goblen oblic
Lucru individual
1. Execută mostre cu modele de cheiţă, punct de goblen (la alegere)
2. Completează tabelul „Tehnici de lucru” din portofoliul cu mostre finisate.
Meditaţi şi argumentaţi
Legăturile cu trecutul sînt o o mărturie vie, plăcută, un tezaur preţios. De exemplu:
arborele genealogic este un prilej de mîndrie pentru copiii din familia Harbuzaru
(localitatea Bujor, r. Hînceşti). Cum arată arborele genealogic al familiei voastre?
Ce tehnici ai putea să alegi, din cele studiate, pentru a realiza acest proiect personalizat?
2.5. Realizarea articolului de port popular
În clasele a 7-a - a 8 -a aţi realizat, conform proiectelor elaborate, un obiect
de port popular - ia sau cămaşa tradiţională bărbătească (în miniatură). În
clasa a 9-a vă propunem să confecţionaţi poale pentru ie sau pentru cămaşa
bărbătească (în miniatură), sau batista în trei colţuri în mărime naturală.
X 1 1 X X
X* * * XX
* * * X
XX
\ X
Fişa teehnologică 1. Confecţionarea unui articol de port popular (poale pentru ie în miniatură)
E ta p e teh n o lo g ice. S u c c e s iu n e a o p e ra ţiilo r Ilu s tra ţii
Materiale şi ustensile: pînză de culoare albă (bumbac, in), aţă de cusut albă, aţă de o culoare pastelată (papiote), mulineu (roşu, negru,
galben), ac, foarfecă mare, foarfecă mică, panglică centimetrică, gherghef, degetar, perniţă pentru ace
I. Croirea şi prelucrarea detaliilor
1. Se m ăsoară pînza cu panglica centim etrică conform mărimii.
2. Se extrag firele şi se taie pînza la toate laturile pe fir drept.
3. Se pregătesc detaliile pentru prelucrarea marginilor.
4. Se extrag firele la distanţa de 2-2,5 cm şi se însăilează la toate
laturile.
5. Se execută tivul cu găurele sim ple - marginile laterale, m arginea
de sus a poalelor.
6. Se execută tivul cu găurele duble sau zigzag - marginea de jos
a poalelor.
II. Plasarea estetică şi executarea decorului
1. Se determină locul plasării decorului.
2. S e m archează pe lungime linia de mijloc, cu punctul înaintea acului, cu aţă de culoare pastelată.
3. Se stabileşte poziţia fiecărui motiv ornamental după model.
4. Se execută com poziţia ornam entală cu punctul-cruciuliţă de la
mijloc spre părţi, lăsînd 1 cm de la marginea tivului cu găurele.
III. Montarea detaliilor
1. Se unesc detaliile prin punctul de cheiţă selectat.
2. Se introduce elasticul sau şiretul în mijlocul tivului cu găurele (pe
partea de sus a detaliilor)
Sugestie: granisirea articolelor cu dantelă îngustă.
IV. Finisarea articolului (se înlătură saielele, se spală, se calcă)
F işa te h n o lo g ic ă 2. C o n fe c ţio n a re a b a tis te i în tre i c o lţu ri (în m ă rim e n atu rală)
E ta p e teh n o lo g ice. S u c c e s iu n e a o p eraţiilo r
Materiale şi ustensile: pînză de culoare albă (bumbac, in), aţă de cusut albă,
aţă de o culoare pastelată (papiote), mulineu (roşu, negru, galben), ac, foarfecă mare, foarfecă mică, panglică centimetrică, gherghef, degetar, perniţă
pentru ace
Ilu s tra ţii
IV. Finisarea articolului (se înlătură saielele, se spală, se calcă)
I. Croirea şi prelucrarea detaliilor
1. Se croieşte conform croiului (triunghi obţinut dintr-un pătrat înjumătăţit pe
diagonală).
2. Se croieşte bentiţa în lungime.
Sugestie: dim ensiunile batistei în trei colţuri pot varia.
3. Se extrag fire la distanţa de 2 cm şi se însăilează la două laturi.
4. Se execută tivul cu găurele simple, colţul tip plic sau drept (la alegere).
II. Plasarea estetică şi executarea decorului
1. Se determină locul plasării decorului pe bentiţă.
2. Se m archează pe lungime linia de mijloc, cu punctul înaintea acului, cu
aţă de culoare pastelată.
3. Se stabileşte poziţia fiecărui motiv ornamental după model.
4. S e execută com poziţia ornam entală cu punctul-cruciuliţă de la mijloc spre
părţi, lăsînd 1 cm de la marginea tivului cu găurele.
Sugestie: decorarea cu broderie a laturilor batistei în trei colţuri.
III. Montarea detaliilor
1. Se unesc detaliile prin punctul de montare - tighel. Se îndoaie bentiţa, se
însăilează.
2. Se execută punctul ascuns de tivire cu tăietură închisă.
Sugestie: garnisirea batistei în trei colţuri cu dantelă îngustă, zimţişori.
E d u c a ţ ia t e h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a
Lucru individual
1. Realizează etapa a IlI-a a proiectului, conform
cerinţelor tehnologice.
2. Efectuează autoevaluarea după fiecare etapă
de lucru, pentru a corecta erorile posible.
Lucru în grup
1. Aranjaţi lucrările confecţionate pe un stand.
Evaluaţi batistele în trei colţuri, poalele iilor/cămăşilor bărbăteşti conform criteriilor stabilite (pag.
5-6 din manual).
2. Selectaţi cele mai reuşite articole pentru expoziţia din liceu sau pentru participarea la concursuri, conferinţe etc.
Oră de sinteză si de evaluare finală
I. S u s ţin e re a p u b lic ă a p ro ie c tu lu i re a liz a t în c o n fo rm ita te c u c rite riile s ta b ilite (e ta p a a IV -a a p ro ie c tu lu i):
1. Respectarea etapelor tehnologice.
2. Aspectul estetic al articolelor confecţionate.
3. Funcţionalitatea, utilitatea lor.
II. T e s t
1. Scrieţi în spaţiul rezervat cifra care va indica succesiunea corectă a operaţiilor de confecţionare a unui articol de port popular.
□ Prezentarea motivelor ornamentale.
□ Argumentarea necesităţii de confecţionare şi utilizare.
□ Desenarea schiţei grafice a articolului.
□ Realizarea articolului conform regulamentului tehnologic.
□ Organizarea mijloacelor de realizare conform proiectului elaborat.
2. Numiţi criteriile de clasificare a cămăşilor tradiţionale.
3. Examinaţi cu atenţie costumul tradiţional din imaginea alăturată:
a) enumeraţi piesele costumului tradiţional;
b) faceţi o scurtă prezentare a acestui costum.
4. Descifraţi mesajul maximei lui A. Russo: „Creaţia populară trebuie să fie
obiectul studiilor noastre serioase, dacă vrem să aflăm cine am fost, cine sîntem”.
Arta croşetării oferă posibilitatea de a realiza o gamă largă de ornamente în scopul creării noilor modele de articole croşetate şi garnisite cu dantelă. Încercaţi
să realizaţi proiectele propuse sau proiecte proprii şi veţi obţine competenţele
necesare pentru a crea articole unice.
Fig. 3.1. Casa mare
Fig. 3.2. Articole tradiţionale, garnisite cu dantelă
3.1. Croşetarea - meşteşug tradiţional
y y 5 O y
Croşetarea reprezintă o preţioasă comoară de valori decorative, exprimată
prin simţul practic şi gustul artistic pentru arta populară. Împletitul din fire
textile este unul dintre genurile de lucru manual îndrăgite atît de copii, cît
şi de adulţi. Această îndeletnicire străveche aduce linişte interioară şi trezeşte mereu interesul, tendinţa omului de a se exprima prin creaţie. Istoria
croşetării vine din adîncul veacurilor, de atunci de cînd a apărut necesitatea
împletirii plaselor de pescuit sau de vînătoare.
Mai tîrziu, croşetarea devine o ocupaţie de confecţionare a articolelor de
uz casnic specifică atelierelor mănăstireşti, gospodăriilor ţărăneşti şi centrelor
urbane, transformîndu-se într-un meşteşug tradiţional.
Treptat, croşetarea a evoluat, devenind un gen de creaţie artistică, un
mijloc de împodobire a casei mari (fig. 3.1) cu pînzeturi garnisite cu horboţele, o modalitate de confecţionare a articolelor de zestre a fetelor, de
port popular şi de ritual, folosite la ceremoniile de familie (botez, nuntă,
înmormîntare). De-a lungul secolelor, croşetarea, pe lîngă alte meşteşuguri,
atinge un nivel înalt de dezvoltare.
Diverse materiale care cuprind domeniul croşetării putem găsi în colecţiile Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală (fig. 3.2).
Plaiul moldav este o vatră străveche a istoriei culturii româneşti, a unor
nesecate mărgăritare făurite cu dragoste, sensibilitate şi măiestrie de cei care
au trăit şi trăiesc pe aceste locuri.
Lucru individual
1. Cercetează şi analizează informaţiile despre istoricul şi importanţa croşetării.
2. Completează portofoliul cu informaţii, imagini din domeniul acestui meşteşug.
Lucru în grup
1. Indicaţi relaţiile dintre croşetare şi disciplinele: a) istorie; b) geografie; c) biologie; d) arta plastică; e) matematică.
2. Discutaţi despre frumoasele tradiţii şi obiceiuri de nuntă, specifice pentru cele
4 zone etnoculturale din R. Moldova. Întreţineţi un discurs la această temă.
Meditaţi şi argumentaţi
În baza celor studiate în clasele a 5-a - a 8-a, argumentaţi de ce croşetarea este
considerată nu numai un meşteşug tradiţional, dar şi o artă.
E d u c a t ia t e h n o lo g ic a • c la s a a 9-a
modulul
3.2. Articole tradiţionale si moderne, y y 7
garnisite cu dantelă croşetată
Cele mai răspîndite articole garnisite cu dantelă croşetată, care prezintă
valoare artistică, folosite din cele mai vechi timpuri şi pînă în prezent, sînt:
pro so a p ele, fe ţe le de m a să , n ăfrăm iţele, şerveţelele, piesele costu m u lu i tra d iţional. Ele se folosesc la celebrarea evenimentelor principale din viaţa omului:
botez, nuntă, înmormîntare.
Prosoapele de ritual
Prosoapele la nunţi erau folosite ca „legători”. Fiind atribute de ritual,
părinţii miresei le făceau cadou nunilor şi rudelor mirelui. Nunii erau legaţi
cu 2-4 prosoape. Colacii nunilor şi ai cuscrilor se acopereau cu prosoape.
Prosopul de cununie sau prosopul miresei (fig. 3 .3 ) după nuntă împodobea icoana din casa m a re . El poartă o semnificaţie deosebită în viaţa omului,
simbolizînd trăinicia familiei, fertilitatea şi convieţuirea îndelungată.
Prosoapele de nuntă se deosebeau de la o zonă etnoculturală la alta, de la
sat la sat, de la o gospodină la alta prin diversitatea modului de confecţionare
a ţesăturii (pînzei), a modului de ornamentare a capetelor prosopului şi prin
modalităţile de aplicare a horboţicăi. La Nord - mai mult ţesute, vrîstate, cu
colţuri la capete. În Centru - prosoape cadrilate cu horboţică aplicată pe 3-4
laturi. La Sud - prosoape alese cu fire de borangic, cu colţuri la capete.
b
Fig. 3.3. Prosoape tradiţionale de ritual (zona
etnografică Centru: a - s.
Olăneşti, b - s. Drojdieni)
Fig. 3.4. Modele de feţe de masă
Faţa de masă tradiţională y y
S-a constatat că pînă în secolul al VlII-lea nu exista vreo ţesătură specială
pentru acoperit masa, deoarece întreaga familie mînca la o măsuţă, rotundă,
sprijinită pe trei picioare. Masa înaltă, pătrată sau dreptunghiulară a apărut
mai tîrziu în interiorul ţărănesc.
Faţa de masă era o piesă de uz casnic avînd un rol decorativ (fig . 3 .4 ),
fiind folosită şi în cadrul unor ceremonii. Pentru masa dulce a miresei
mama, împreună cu fiica, confecţionau o faţă de masă cu şerveţele decorate
cu broderie şi dantelă.
De obicei, faţa de masă tradiţională are formă dreptunghiulară, este
formată din doi laţi de ţesătură de bumbac, in sau cînepă ţesută în stative,
unite între ele cu o încheietură (friză croşetată). Pe perimetrul feţei de masă
se aplică dantelă croşetată
(fig. 3 .5 , 3 .6 ).
Pe masa dulce a miresei se
aşeza un set de şerveţele confecţionate din aceeaşi ţesătură,
ornamentate la fel ca şi faţa de
masă. Şerveţelele se prelucrau
cu dantelă îngustă de culoare
albă (fig. 3.7).
^"Reţineţi!
La botez, ştergarul
cu denumirea specială de crijmă are
un sens simbolic
purificator
25
^"Reţineţi!
Dantela croşetată
se utilizează la finisarea articolelor de
interior, împodobindu-le cu zimţişori,
colţuri, deschisuri
etc.
Fig. 3.5. Părţile componente ale feţei de masă: laţii; încheietura (friza); marginea dantelată
Fig. 3.7. Şerveţele
M Amintiţi-vă cele
studiate în clasa
a 6-a despre decorul şi semnificaţia năfrămiţei.
Fig. 3.6. Încheieturi şi margini dantelate pentru faţa de masă
Năfrămita miresei >
Fetele, pînă la nuntă, confecţionau năfrămiţe (batiste) de cununie, batiste pentru vornicel şi druşcă (cavalerul şi domnişoara de onoare), batiste
pentru jemnele care se aşezau pe masă la iertăciunea miresei. Aceste obiecte,
confecţionate din ţesătură fină, erau ornamentate cu broderie şi dantelă
(fig. 3.8, 3.9). Ornamentele brodate sau croşetate transmiteau un mesaj
pentru mire. Tinerii mergeau la cununie ţinîndu-se de colţurile năframiţei,
mireasa o ţinea în mînă la nuntă, apoi aceasta era păstrată la icoană.
Fig. 3.8. Năfrămiţe împodobite cu broderii Fig. 3.9. Năfrămiţe garnisite cu dantelă croşetată
şi dantelă croşetată
26
E d u c a ţ ia t e h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a
modulul
Articole moderne croşetate, garnisite cu dantelă
În prezent, masa dulce a miresei poate fi împodobită atît cu o faţă de masă tradiţională, cît şi cu
una croşetată integral (modernă), utilizînd diverse tehnici de realizare.
Fig. 3.10. Modele de feţe de masă confecţionate integral; milieuri
Gospodinele continuă tradiţia croşetării, combinînd motive ornamentale
şi culori cît mai originale, variate, confecţionează feţe de masă, milieuri,
şerveţelele etc. (fig. 3.10). Croşetarea a devenit o ocupaţie nu numai pentru
adulţi, dar şi pentru copii şi tineri.
Articolele şi accesoriile vestimentare croşetate sînt elegante, inedite şi
originale (fig. 3.11). Tradiţiile populare sînt un izvor de inspiraţie pentru
designul articolelor moderne.
Ce plăcut este atunci cînd, fiind adolescent, te poţi afirma prin ceva
irepetabil! Articolele croşetate, garnisite cu dantelă sînt mereu în vogă. Ele
niciodată nu se vor demoda, deoarece poartă cîte o picătură din străduinţa
şi sufletul celui care le-a creat.
^"Reţineţi!
Dacă doreşti şi tu
să îţi creezi propria
operă de artă - nu
ezita: pune mîna pe
croşetă, creează şi
fii originală.
Fig. 3.11. Articole şi accesorii vestimentare croşetate, garnisite cu dantelă
Meditaţi şi argumentaţi
Care este importanţa valorificării meşteşugului din punctul de vedere al relaţiei
trecut - prezent.
27
Reţineţi!
9 9
Motivul ornamental
pe reţeua horboţicăi se repetă într-o
succesiune ritmică.
Reţineţi!
9 9
Pentru croşetare
putem utiliza schemele grafice desenate pe hîrtie sau
modele deja croşetate.
Motive si ornamentică tradiţională
Prin ornamentică se înţelege totalitatea elementelor, motivelor şi compoziţiilor specifice unui popor.
Talentul şi gustul artistic deosebit ale creatorilor populari din toate
zonele etnografice ale Moldovei îşi găsesc materializarea într-o diversitate
de motive ornamentale tradiţionale: geometrice (unghiul, cercul, rombul,
triunghiul, linia în zigzag, linia dreaptă etc.); fitomorfe (viţa-de-vie, frunza de
stejar, şuvoiul, floarea de măr, măceşul, cicoarea, miezul de nucă); zoomorfe
(cocoşul, albina, cerbul, pasărea norocului); cosmomorfe (steaua - luceafărul
cu opt colţuri); antropomorfe (figuri de oameni - hora fetelor, păpuşile);
scheomorfe (vîrtelniţa, suveica, scara, cumpăna, lacătul).
Articolele destinate nunţii erau împodobite cu dantelă croşetată cu ornamente specifice acestui ritual: coroana de cununie, crucea - simbol al creştinismului; inelele îngemănate - dragoste eternă; coroniţa miresei reprezintă
floarea miresei; pomul vieţii - simbol al vieţii veşnice; vîrtelniţa - simbol al
belşugului în cele 4 anotimpuri; jemnele reprezintă pîinea miresei; inimioara - simbol al dragostei; trandafirul - simbol al fericirii; scăriţa - simbol
al hărniciei şi al treptelor vieţii; unghiul şi miezul de nucă - simboluri ale
belşugului; rombul - simbol al fertilităţii; cocosul - purtător de noroc, crainic
al Soarelui, veghetor al casei, cîinisorul - veghetor şi ocrotitor al casei etc.
Compoziţiile ornamentale sînt compuse conform principiilor decorative
de bază ale artei populare: alternanţa, simetria şi repetiţia (fig. 3.12).
+:*:*:*:*:*;t’t * f• *
ti » •»'. •: ii v
g }
W K W ,
m. * » m. *
• ; i MWmvm
izzz‘ m “
«îi*'.;*'*,;;
• îi* * * » • •• . « « îi * * * * * • • • • « • » • « * *•<
" d t î î î ' P ' V : »« •• ••• • îî«
Jtfe
- ---i BL '•'««*’ 'JKB s*3L' " * •1 1 Sgjfc i ' 1
Fig. 3.12. Motive ornamentale tradiţionale
28
E d u c a ţ ia te h n o lo g ic ă • c l a s a a 9-a
modulul
Lucru individual
1. Analizează diverse articole de ritual, garnisite cu dantelă, modele de motive
ornamentale tradiţionale (fig. 3.12, 3.13).
2. Completează portofoliul cu imagini, fotografii, scheme ale motivelor ornamentale selectate de la rude, bunici, vecini, Internet etc.
3. Elaborează un proiect de confecţionare a unui articol de ritual, garnisit cu dantelă, la alegere (năfrămiţa miresei, faţă de masă tradiţională pentru masa dulce
a miresei, set de şerveţele), în confomitate cu algoritmul elaborării unui proiect
(vezi pag. 5-6).
4. Realizează prima etapă a proiectului:
• Argumentează necesitatea confecţionării articolului de ritual selectat.
• Desenează schiţa grafică a articolului, tiparul (dimensiunile articolului).
• Întocmeşte schema grafică a ornamentului, folosind semnele convenţionale
ale croşetării.
• Prezintă proiectul.
Fig. 3.13. Modele de
dantelă
Lucru în grup
Organizaţi o conferinţă cu tema De la tradiţie la modernitate, o şezătoare de
prezentare a lucrărilor confecţionate pe parcursul anilor de studii la modulul Croşetarea. Invitaţi părinţii, meşteri populari, meşteriţe din localitate.
3.3. Materiale si ustensile utilizate pentru
croşetare y
Pentru croşetarea dantelelor se folosesc fire naturale, sintetice sau mixte.
Firele textile de origine naturală sînt apreciate pentru valoarea lor estetică şi
ecologică, pentru rezistenţa lor. Ele sînt diferite după grosime şi culoare, pot
fi uşor răsucite, sînt netede - calităţi care conferă articolului un aspect plăcut.
Materialele şi ustensilele se aleg în funcţie de obiectul care va fi confecţionat
şi de model (fig. 3.14).
Croşetele pot fi de diferite mărimi (0-18 mm). Croşeta se alege în funcţie
de grosimea (numărul) firului şi de modelul selectat pentru realizare. Firul
trebuie să fie mai gros de 1,5-2 ori decît adîncimea ciocului croşetei.
Ustensilele auxiliare sînt: panglica centimetrică, acul cu vîrful bont,
foarfeca, acele cu gămălie.
Pentru confecţionarea articolelor tradiţionale garnisite cu dantelă se folosesc
fire de bumbac şi pînză de origine naturală (bumbac, in), de culoare albă.
Fig. 3.14. Materiale şi
ustensile
Lucru individual
Realizează etapa a II-a a proiectului:
1. Selectează firele textile, pînza conform cerinţelor de calitate şi modelului
ales.
2. Pregăteşte ustensilele necesare procesului tehnologic stabilit.
Lucru în grup
Discutaţi şi lansaţi un mesaj despre necesitatea utilizării pînzei şi a firelor albe
sau de culori pastelate la confecţionarea articolului. Explicaţi semnificaţia culorii
albe.
Amintiţi-vă normele de igienă şi
regulile de protecţie a muncii
care trebuie respectate în procesul croşetării.
29
Q Amintiti-vă elementefe de bază
ale croşetării, modalităţile de îmbinare fn grupuri a
picioruşelor cu 1,
2, 3 jeteuri.
Semne convenţionale:
• - ochi liber
^ - semipicioruş
I - picioruş fără jeteu
f - picioruş cu un jeteu
Q - picou
î î î m - trei picioruşe
’ cu un jeteu
n □ - pătrăţel gol
r n r j a - pătrăţel plin
Elementul K:
^ E X
X X *5 X X
X X X X
_x_
xx>
32
E d u c a ţ ia te h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a
Lucru individual
1. Realizează articolul ales (etapa a III-a a proiectului) conform proiectului elaborat, respectînd etapele tehnologice.
2. Efectuează autoevaluarea după fiecare etapă de lucru, pentru a
înlătura erorile posibile.
Lucru în grup
1. Evaluaţi articolele confecţionate (etapa a IV-a a proiectului) conform criteriilor: aspectul estetic, calitatea lucrului îndeplinit, funcţionalitatea.
2. Alegeţi cele mai reuşite lucrări pentru expoziţia din clasă sau din
liceu, pentru demonstrarea performanţelor, participarea la concursuri, conferinţe, şezători, tîrguri, expoziţii etc.
Oră de sinteză si de evaluare finală >
Evaluarea sumativă se realizează în două etape:
I. S u s ţin e re a p u b lic ă a p ro ie c tu lu i re a liz a t în c o n fo rm ita te c u c rite riile s ta b ilite :
1. Respectarea etapelor tehnologice.
2. Aspectul estetic al articolelor confecţionate.
3. Funcţionalitatea, utilitatea lor.
II. T e st
1. Scrieţi în spaţiul rezervat numărul care va indica succesiunea corectă a etapelor de realizare a proiectului de confecţionare a unui articol garnisit cu dantelă croşetată.
□ Organizarea mijloacelor de realizare conform proiectului elaborat.
□ Prezentarea motivelor ornamentale preferate.
□ Argumentarea necesităţii de confecţionare şi utilizare.
□ Elaborarea schemei grafice.
□ Realizarea articolului conform etapelor tehnologice.
2. Prin ce se deosebeşte schema grafică de fişa tehnologică?
3. Examinaţi imaginile şi numiţi motivele tradiţionale, comentaţi semnificaţia lor. Găsiţi asemănările şi
legătura dintre aceste modele de motive ornamentale şi articolele propuse.
4. Elaboraţi şi desenaţi schema grafică a unui colţ pentru o faţă de masă.
5. Descifraţi mesajul maximei lui M. Eminescu: „Nu există nici libertate, nici cultură fără a munci”.
DESIGN
VESTIMENTAR
modulul
^"Reţineţi!
Designul are în vedere crearea de
obiecte, lucrări grafice etc. pe criterii
funcţionale, estetice
şi în conformitate cu
necesităţile producţiei industriale.
Fig. 4.1. Modele de
articole vestimentare
^"Reţineţi!
Primii „germeni” ai
modei au apărut în
Egiptul antic, odată
cu luxul şi eleganţa
vestimentară.
Fig. 4.2. Modele de
articole vestimentare din
Egiptul antic
Croitoria este un meşteşug vechi şi necesar, renumit în toate timpurile prin meşteri iscusiţi, care îşi făceau meseria cu pasiune. Istoria dezvoltării vestimentaţiei
şi practica cotidiană ne conving că arta de a te îmbrăca se bazează pe anumite
criterii. Designul vestimentar este una dintre artele aplicate, dedicate hainelor
şi accesoriilor.
4.1. Articole vestimentare
Să f ii îm b r ă c a t f r u m o s , e le g a n t, c u g u st, m o d e r n în o r ic e s itu a ţie n u este
u ş o r. E le g a n ţa se o b ţ in e p r in t - u n a c o r d p e r fe c t în t r e h a in ă , c ir c u m s ta n ţă ,
a titu d in e a ş i p e rs o n a lita te a c e lu i c a re o p o a rtă .
D a c ă în p r e z e n t a r t ic o le le d e îm b r ă c ă m in t e s în t p r o d u s e în a te lie re ,
f a b r ic i d o ta te c u u tila je m o d e r n e , is t o r ia n e p r e z in t ă o m u l p r im it iv c u o
îm b r ă c ă m in t e s u m a ră , o b ţ in u tă d in p ie i d e a n im a le sa u d in s c o a rţa ş i f r u n
z e le c o p a c ilo r . D e a t u n c i ş i p în ă în p re z e n t, v e s tim e n ta ţia a a v u t o e v o lu ţie
c o n tin u ă , d e te r m in a tă d e o b ţ in e r e a u n o r m a te r ia le n o i c u a s p e c t p lă c u t,
re z is te n te la p r e lu c r a r e ş i c o m o d e .
D e -a lu n g u l s e c o le lo r, s t ilu r ile v e s tim e n ta ţie i a u s u fe rit s c h im b ă ri. S p re
e x e m p lu , în E v u l M e d iu , îm b ră c ă m in te a e p o c ii e ra o c o m b in a ţie în tre c o s tu m u l
g re c o -ro m a n ş i fa n te z ia b iz a n tin ă . V e ş m in te le e ra u lu n g i ş i la rg i, se p u r ta u
v o a lu r i, m ă tă s u r i ş i b r o d e r ii în c u lo r i v ii. În m o d a E p o c ii R e n a ş te r ii a a v u t
lo c o s c h im b a re m a jo ră , h a in e le f iin d s c u rte p e n tr u b ă rb a ţi ş i lu n g i p e n tr u
fe m e i. Se p u r ta u c a tife le p lis a te , g a r n it u r i d e b la n ă c a re s u b lin ia u r a n g u l sau
b o g ă ţia . C e a m a i m a re in v e n ţie a m o d e i sec. X V I I I - X I X este ro c h ia - p a n e r,
r o c h ia „ z b u ră to a re ”, c a re p o rn e a d in u m e r i ş i se lă rg e a im e n s în p a rte a d e jo s.
A p o i s-a tre c u t la r o c h ia su p lă . M o d a e p o c ii e ra r o c h ia a lb ă .
C e le m a i v e r tig in o a s e s c h im b ă r i a le m o d e i ş i s t ilu r ilo r v e s tim e n ta re a u
a v u t lo c în sec. X X . Î n 1 9 1 3 , P a u l P o ire t, „ e lib e re a z ă ” fe m e ile d e c o rs e t. În
1 9 2 5 se a n u n ţă o n o u ă e p o c ă p e n t r u d o a m n e : t a lia c o b o r ît ă p e ş o ld u r i, r o
c h ia p în ă la g e n u n c h i, c o n fe c ţio n a t ă d in te x t ile sa u p ie le . Î n 1 9 4 8 , C r is t ia n
D io r la n s e a z ă r o c h ia „ n o r m a lă ”, c u ta lia m a rc a tă . L u m e a m o d e i d in E u r o p a
în a c e a stă p e r io a d ă e d o m in a t ă d e „ s t ilu l C h a n e l”. C o c o C h a n e l a im p u s n o i
d ir e c ţ ii, p r o p u n în d m o d e le s im p le d e c o s tu m e ş i r o c h ii, fu s te s c u rte , p a n ta lo n
p e n t r u fe m e i, p ă lă r ii - s t ilu l re la x a t ş i ţin u te le le je re . R o c h ia n e a g ră - m o d e l
la n s a t d e ea - a re z is ta t în tim p , c u s c h im b ă r i m in im e d e la o g e n e ra ţie la alta.
C r is t ia n D io r , C o c o C h a n e l, S a in t L a u r e n t, V . G ia n n i V e r s a c e etc. r e p r e z in t ă
n u m e d e m a rc ă în lu m e a m o d e i, fie c a re c u ca să d e m o d ă , c u c r e a ţiile sa le
c a re a u a c c e n tu a t in d iv id u a lit a t e a , p e rs o n a lita te a .
A r t ic o le le v e s tim e n ta r e se c la s ific ă în m a i m u lte g ru p e , d u p ă d ife r it e
c r it e r ii: d e d e s tin a ţie , d e s p e c ia lita te , d e s e z o n , d e s e x şi v îrs tă , d e e x t e r io r u l
p e r s o a n e i etc. A s p e c t u l şi fo r m a o b ie c te lo r d e îm b r ă c ă m in t e d e p in d d e a n
t u r a ju l în c a re se u tiliz e a z ă .
E d u c a ţ ia te h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a
modulul
D u p ă d e s tin a ţie , e x is tă a r t ic o le p e n t r u fie c a re z i, a r t ic o le d e o d ih n ă ,
p e n t r u s p o rt, îm b r ă c ă m in t e d e g a lă ş i p e n t r u fe s tiv ită ţi, c o s tu m e p o p u la r e
t r a d iţio n a le , a r tic o le p e n t r u lu c r u , u n ifo r m e .
A r t ic o le le v e s tim e n ta re p o t f i îm p ă r ţ it e d u p ă lin ia d e s p r ijin : c u s p r ijin
p e ta lie , c a re îm b r a c ă p a rte a d e jo s a c o r p u lu i (fu s tă , fu s t ă - p a n ta lo n , p a n ta
lo n i, ş o r t u r i etc.); c u s p r ijin p e u m ă r, c a re îm b r a c ă p a rte a d e su s a c o r p u lu i
(b lu z ă , v e stă , ja c h e tă , r o c h ie , p a r d e s iu etc.) (fig. 4 .1 , fig . 4 .4 ).
S t ilu l d e fin itiv e a z ă e se n ţa îm b in ă r ii p r in c ip iilo r c re a tiv e ale o b ie c te lo r, a le
c u lt u r ii m a te r ia le ş i s p ir it u a le a s o c ie tă ţii, filtr a te în tim p . Î n is t o r ia c u lt u r ii
a u e x is ta t u r m ă t o a r e le s tilu r i: c la s ic , m e d ie v a l, re n a s c e n tis t, b a ro c , r o c o c o
etc. F ie c a re p e r io a d ă is t o r ic ă a le g e a fo r m a c a r a c te r is t ic ă p r o p r ie , u n a n u m it
id e a l e s te tic a l o m u lu i, c a re se e x p r im a în m o d e s e n ţia l p r in v e s tim e n ta ţie .
În u lt im e le d e c e n ii m o d a se d e z v o ltă în u r m ă t o a r e le d ir e c ţ ii d e stil: c la s ic ,
s p o rt, r o m a n tic , e tn o - fo lc , d ifu z , t ip s a fa ri, re tro etc.
M e la n ju l d e s t ilu r i, d e c e le m a i m u lte o r i, in v it ă la d e s c o p e rire a ş i s u b
lin ie r e a p r o p r ie i p e r s o n a lit ă ţ i p r in d e fin ir e a ş i c u ltiv a r e a u n u i s t il a d e c v a t.
S t ilu l o r ic ă r e i p e rs o a n e se fo r m e a z ă în tim p . P e p a rc u rs , n e a le g e m u n s t il
c a re n e in d iv id u a liz e a z ă , n e fa c e să f im u n ic i. L a e ta p a a c tu a lă , fe m e ile , fe te le
s în t p a s io n a te d e m o d ă . M o d a se s c h im b ă , în s ă s t ilu l r ă m în e c u n o i.
I
Reţineţi!
j j
Moda este un ansamblu de gusturi,
de preferinţe şi de
deprinderi, care predomină la un moment dat în cadrul
societăţii.
Fig. 4.3. Expoziţie de
articole vestimentare
Fig. 4.4. Articole vestimentare cu sprijin pe umăr
Lucru individual
1. Completează portofoliul cu informaţii despre marii creatori de modă, cu imagini
cu diverse variante de rochii.
2. Scrie un eseu din 5-6 enunţuri la tema „Moda şi individualitatea”.
3. Elaborează proiectul de confecţionare a unui articol vestimentar (rochie/sarafan) în conformitate cu algoritmul elaborării unui proiect (vezi pag. 5-6). Realizează prima etapă a proiectului. Introdu elemente noi originale, inedite, personalizate
de transformare artistică a articolului.
Meditaţi şi
argumentaţi
Descifraţi mesajul
maximei: „Moda
e trecătoare, doar
stilul rămîne neschimbat”. (Coco
Chanel)
Lucru în grup
Numiţi paşii pe care trebuie să-i parcurgă o persoană, pentru a deveni creator
de modă.
35
^"Reţineţi!
Fibra textilă este un
corp solid, natural
sau obţinut pe cale
chimică, a cărui
lungime (exprimată
în centimetri) depăşeşte cu mult grosimea.
Fig. 4.5. Materiale,
ustensile şi furnitură
4.2. Materiale, furnituri si ustensile
folosite în croitorie
Materiale. L a c o n fe c ţio n a r e a a r t ic o le lo r v e s tim e n ta re se u t iliz e a z ă ţesătu rile - p r o d u s e te x t ile o b ţ in u te p r in îm p le t ir e a a c e l p u ţ in d o u ă s is te m e d e
fire : u r z e a lă (p e lu n g im e a ţe s ă tu r ii) s i b ă tă tu ră (p e lă ţim e a ţe s ă tu rii) .
Ţ e s ă tu rile se d e o s e b e s c d u p ă c o m p o z iţ ia fib re lo r, s tr u c tu r ă , fin is a r e si
n e c e s ită d ife r ite p ro c e d e e d e p r e lu c ra re , a tît în p r o c e s u l c u s u t u lu i, c ît s i la
sp ă la t, c u ră ţa t s i că lca t. D r e p t m a te rie p r im ă p e n tr u o b ţin e re a ţe s ă tu rii s e rv e s c
fib re le . E le p o t fi n a tu ra le sa u c h im ic e ( a r t ific ia le s i s in te tic e ).
P r o c e s u l t e h n o lo g ic c u p r in d e o m u lţ im e d e o p e r a ţ ii e x e c u ta te în t r - o
o r d in e b in e s ta b ilită , c u s c o p u l r e a liz ă r ii u n u i p r o d u s fin it. P r in o p e r a ţiile d e
fila re , ţe se re , tr ic o ta r e , fib re le s în t tr a n s fo r m a te în m a te r ia le te x tile . Ţ e s ă tu ra
s c o a s ă d e p e r ă z b o i ( a d ic ă c ru d ă ) se fin is e a z ă . D e p e s u p ra fa ţa e i se în lă t u r ă
c a p e te le d e fire , se în ă lb e s te , se v o p s e s te sa u p e ea se im p r im ă u n d e se n .
O r ic e ţe s ă tu ră are tr e i d ir e c ţ ii: lu n g im e , lă ţim e s i f ir b ie u (d ia g o n a l) . L u n
g im e a ţe s ă tu r ii este d ir e c ţ ia f ir u lu i d e u rz e a lă , lă ţim e a este b ă tă tu ra fire lo r,
ia r b ie u l este lin ia d ia g o n a lă fo r m a tă la în d o it u r a m a t e r ia lu lu i, c în d se a p lic ă
f ir u l d e lu n g im e p e f ir u l d e lă ţim e .
D u p ă c o lo r it s i fe lu l b ă tă tu r ii, d e o s e b im : ţe s ă tu ri u n i; ţe s ă tu ri im p r im a te ;
ţe s ă tu ri c u e fe cte d e c u lo r i, d e re lie f; ţe s ă tu ri c u fire sc ă m o s a te ; ţe s ă tu r i c u o
s in g u r ă fa ţă , c u a m b e le p ă r ţ i id e n tic e etc.
Ţ e s ă tu rile d e b u m b a c s în t re z is te n te , s u p o r tă te m p e r a tu r ile în a lte , s în t
c o m o d e la p u rta t, p r o d u c o s e n z a ţie d e c ă ld u ră , a b s o rb u m e z e a la , se s p a lă
u s o r, se u s u c ă re p e d e , s în t p e r m e a b ile la aer. Se s ifo n e a z ă re p e d e , în s ă se c a lc ă
u s o r. E le in t r ă la s p ă la t, d e o a re c e se s c u rte a z ă fire le d e u rz e a lă .
Ţ e s ă tu rile d e in s în t m a i re z is te n te d e c ît c e le d e b u m b a c . I n d u s t r ia te x t ilă
p r o d u c e ţe s ă tu ri n u n u m a i d e b u m b a c , d a r s i ţe s ă tu ri c u a d a o s d e fib re d e a ltă
p r o v e n ie n ţă (a n im a lă , s in te tic ă e tc.). I d e n t ific a r e a p r o v e n ie n ţe i ţe s ă tu r ii se
fa c e p r in a rd e re : fire le n a tu ra le a rd c u o p a ră g ă lb u ie , f o r m în d s c r u m c e n u s iu .
L a a rd e re a p a re m ir o s d e h îr t ie . F ir e le s in te tic e n u a rd , c i se to p e s c .
Ţ e s ă tu rile a u p r o p r ie tă ţi: fiz ic o -m e c a n ic e (re z is te n ţa , n e s ifo n a b ilita te a ,
d ra p a re a ); igienice ( p e rm e a b ilita te a la a e r s i gaze, h ig ro s c o p ic ita te a , îm b ib a r e a
a p e i, te r m o p r o te c ţ ia ); tehnologice ( c o n tra c ţia , d e s ira b ilita te a fib re lo r, g lis a re a
fib r e lo r la c u s ă tu r i) .C u n o a s te r e a p r o p r ie t ă ţ ilo r a ju tă la s e le c ta re a ţe s ă t u r ilo r
p e n t r u a le g e re a m o d e lu lu i s i r e a liz a re a a r t ic o lu lu i.
P r o p r ie t ă ţ ile te h n o lo g ic e a le ţe s ă t u r ilo r se m a n ife s tă la s tra tific a re a si
c r o ir e a lo r, în p r o c e s u l d e e x e c u ta re a lu c r ă r ilo r m a n u a le , d e m a s in ă s i h i
d r o t e h n ic e (g lis a re a , re z is te n ţa la tă ie re , c a p a c ita te a d e m o d e la re ) .
Materiale auxiliare. L a r e a liz a re a u n e i c o n fe c ţii, în a fa ră d e m a te r ia le d e
b a ză , se fo lo s e s c s i m a te ria le a ju tă to a re , c u m a r fi: c ă p tu ş e li, în t ă r it u r i, d u b lu r i
s i f u r n it u r i. F u r n it u r a este m a t e r ia lu l a c c e s o r iu f o lo s it în c r o ito r ie .
Ustensile. L a c o n fe c ţio n a r e a a r t ic o le lo r v e s tim e n ta re se u t iliz e a z ă u r m ă
to a re le u s te n s ile : b a n d ă m e tr ic ă , fo a rfe c ă m a re s i m ic ă , ace, a ce c u g ă m ă lie ,
d e g e ta r, a ţă ( p a p io te ), c re tă , r u le tă , r ig la c r o it o r u lu i, e ch e r, flo ra r.
Q]Lucru individual
Realizează etapa a II-a a proiectului: selectează ţesătura potrivită modelului de
rochie/sarafan, materialele auxiliare, ustensilele necesare.
E d u c a t ia te h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a
modulul
4.3. Tipuri de maşini de cusut
U t ila ju l ca re e x e c u tă c u s ă tu r i m e c a n ic e p e n tr u re a liz a re a c o n fe c ţ iilo r este
m a ş in a d e c u su t. În fu n c ţie d e d e s tin a ţie , e x istă m a ş in i d e c u s u t d e u z c a s n ic ş i
in d u s tr ia le (fig.4.6). În a te lie re şi fa b r ic i d e c o n fe c ţii se u tiliz e a z ă m a ş in i d e c u s u t
u n iv e rs a le ş i s p e c ia le , a u to m a te , s e m ia u to m a te . În c o n d iţ ii c a s n ic e se fo lo s e s c
m a ş in i d e c u s u t c u m e c a n is m e d e a c ţio n a re m a n u a lă , c u p e d a lă ş i e le c tric e .
L a e ta p a a c tu a lă , s în t p ro d u s e m a ş in i p e rfo rm a n te , c u m a i m u lte p o s ib ilit ă ţ i
d e re g la re , m a ş in i c o m b in a te d e c u s u t ş i b ro d a t d e u lt im ă g e n e ra ţie : Singer,
Brother, Bernina, Michley, Pfaff, Husgvarna, Janome etc.
Pregătirea maşinii de cusut pentru lucru: se p u n e în r e g im d e lu c r u m a ş in a
(c u a ju to ru l ş u r u b u lu i în tre ru p ă to r) ; se in s ta le a z ă m e c a n is m u l d e a c ţio n a re în
p o z iţ ia d e lu c r u ( în fu n c ţie d e m e c a n is m ); se a le g e a c u l c o re s p u n z ă to r f ir u lu i
d e aşă c u ca re se v a co a se (d e p in d e d e g ro s im e a şi d e s im e a ţe s ă tu rii ); se fix e a z ă
a c u l la m a ş in ă ; se d e a p ă n ă aţa p e m o s o r; se in t r o d u c fire le d e aţă s u p e r io r şi
in f e r io r în m a ş in ă , se s ta b ile şte lu n g im e a p a s u lu i d e tig h e l.
L u c r ă r ile la m a ş in a d e c u s u t se d e s fă ş o a ră în u rm ă to a re a c o n s e c u tiv ita te :
se p u n e s u b p ic io r u ş ţe s ă tu ra p re g ă tită p e n tr u lu c ru ; se s tră p u n g e c u a c u l ţe
să tu ra; se c o b o a ră p ic io r u ş u l, r o t in d v o la n tu l în s p re sin e ; se p u n e în fu n c ţiu n e
m e c a n is m u l d e a c ţio n a re ; se în d re a p tă ţe să tu ra a stfe l ca îm p u n s ă tu r ile a c u lu i
să tre a c ă p e lin ia tra sa tă ; se r id ic ă m a i în t îi a c u l, a p o i p ic io r u ş u l, c u m în a s tîn g ă
ţe să tu ra se tra g e în t r - o p a rte d e la sin e ; se ta ie fire le d e aţă, lă s în d c a p e te le c u
lu n g im e a d e 1 0 -1 2 c m .
Lucru individual
1. Pregăteşte maşina de cusut pentru lucru.
2. Exersează înfilarea aţei superioare şi inferioare la maşina de cusut mecanică.
4.4. Tehnologia cusăturilor manuale, mecanice
Fig. 4.6. Tipuri de maşini
de cusut
Fig. 4.7. Maşină de cusut
casnică (electromecanică)
C u s ă t u r ile m a n u a le se îm p a r t în puncte de tighel temporare: d e în s ă ila re ,
d e c o p ie r e ( c u la ţe ); puncte de tighel permanente: d e s u r fila r e - o b lic e , d e
fe s to n ; d e t iv ir e (a s c u n s e , o b lic e ş i în c r u c iu liţe ) ; d e m o n ta re .
Cerinţele tehnice la executarea punctelor de tighel temporare: se e x e c u tă
c u a ţă d e b u m b a c d e c u lo a r e d e s c h is ă ( p a ş ii d e t ig h e l d e c o p ie re c u fire d e
a ţă m o a le , p u ţ in r ă s u c ită ) , lu n g im e a p a ş ilo r d e t ig h e l să c o r e s p u n d ă d im e n
s iu n ilo r in d ic a te , c a p e te le p u n c t u lu i d e în s ă ila r e se e x e c u tă c u în t ă r it u r i (3 -4
p a ş i d e t ig h e l în a p o i) .
Cerinţele tehnice la executarea punctelor de tighel permanente: se fo lo s e ş te a ţă d e n u a n ţa ţe s ă tu rii,
lu n g im e a p a ş ilo r d e t ig h e l tr e b u ie să c o r e s p u n d ă d im e n s iu n ilo r in d ic a te , p u n c t u l a s c u n s d e t iv se
e x e c u tă lib e r.
P e n tr u re a liz a re a a r t ic o le lo r v e s tim e n ta re , cusăturile se e x e c u tă la m a ş in a d e c u s u t. C u s ă t u r ile m a i
im p o r t a n t e sîn t: d e m o n ta re , d e m a rg in e , d e g a rn is ire . A c e s te c u s ă tu r i se a p lic ă în fu n c ţ ie d e m o d e lu l
ales, d e g r o s im e a ţe s ă tu rii, d e d e s tin a ţia a r t ic o lu lu i v e s tim e n ta r, d e lin ia m o d e r n ă a c r o iu lu i etc.
Cerinţe tehnice la executarea cusăturilor mecanice: to a te tig h e le le , c u e x c e p ţia c e lo r o rn a m e n ta le ,
se e x e c u tă c u a ţă d e c u lo a re a ţe s ă tu rii, c a p e te le se în tă re s c , lă ţim e a c u s ă t u r ii tr e b u ie să c o r e s p u n d ă
c u d im e n s iu n ile in d ic a te , în t im p u l c u s u t u lu i t ig h e lu l n u se tra g e ş i n u se îm p in g e .
(T Amintiţi-vă normele de igienă şi
protecţie a muncii, regulile de securitate în timpul
lucrului cu fierul
de călcat .
37
Cusătura simplă (de montare)
Modul de executare
1. Se aşază elem entele faţă pe faţă, astfel ca tăieturile să coincidă.
2. Se însăilează şi se execută cusătura la distanţa indicată.
3. Se execută cusătura de montare cu rezerve la cusături.
Reprezentarea grafică • convenţională
Cusătura aplicată cu tăieturi deschise
Modul de executare Reprezentarea grafică • convenţională
1. Se aşază elem entele faţă pe faţă, cu tăieturile la fel.
2. Se execută o cusătură simplă, apoi cusătura se calcă într-o parte şi
pe partea din faţă se coase un tighel finisat. ^[ 3.2-07 cm , /<; — — )
i _ i —
Cusătura de îndoit (cu tăietură deschisă, cu tăietură închisă)
Modul de executare Reprezentarea grafică • convenţională
A. Se îndoaie ţesătura spre partea din dos a articolului la 0,7-1,0 cm _____|
L A B
şi se aplică un tighel. 9 — \ i____ r o
B. Se îndoaie de două ori (0,7+1,5 cm) şi se aplică un tighel.
C\Jo'
_____5 c t ~ L r 1
! C
D
Lucru individual
1. Execută cusăturile manuale şi cusăturile mecanice.
2. Completează tabelul „Modele de cusături” din portofoliu.
4.5. Construirea si modelarea articolelor (rochie/sarafan)
Rochia este u n a r t ic o l v e s tim e n ta r fo a rte s o lic it a t la to a te v îrs te le , în to a te a n o t im p u r ile ş i în o r ic e
îm p r e ju r a r e . Sarafanul se a s e a m ă n ă c u o r o c h ie fă r ă m în e c i ş i g u le r, u n e o r i c u b re te le , se p o a r t ă c u
b lu z e , p u lo v e r e (fig. 4.4). Se c o n fe c ţio n e a z ă d in d ife r ite ţe s ă tu ri. C u lo a r e a ş i d e s e n u l s to fe i se a le g
c o r e s p u n z ă to r v îr s t e i ş i p a r t ic u la r it ă ţ ilo r in d iv id u a le a le c o r p u lu i. A r t ic o le le v e s tim e n ta re s în t f o a r
te v a ria te d a to r ită lu c r ă r ilo r d e c r o ir e ş i fin is a re . S e p r o p u n p e n t r u a fi re a liz a te a r tic o le c u s ilu e ta
d re a p tă , fă ră p e n s e ş i m în e c i m o n ta te . T u n ic a este o p ie s ă v e s tim e n ta r ă u t iliz a t ă d e s t r ă m o ş ii n o ş tr i,
se a s e a m ă n ă c u lit e r a T, este d re a p tă , c u m în e c ile în p ă r ţ i d re p te . A c e s t t ip d e c r o ia lă se m a i n u m e ş te
chimono. D im e n s iu n ile c o r p u lu i o m e n e s c : principale ( în ă lţ im e a c o r p u lu i, p e r im e t r u l b u s t u lu i) , de
bază (d e lu n g im e , d e lă ţim e , d e p e r im e t r u ) .
Modelarea este u n p ro c e s a r tis tic d e c re a re a u n u i m o d e l n o u , lu în d în c o n s id e ra ţie d e s tin a ţia a ce st u ia şi m e d iu l în c o n ju ră to r, a s p e c tu l e x te r io r şi in t e r io r a l p e rs o a n e i, c a lită te a m a te r ia le lo r u tiliz a te .
M o d e la r e a c o n s t r u c t iv ă este p r o c e s u l d e e la b o ra re a d e s e n e lo r ş i ş a b lo a n e lo r c o n f o r m s c h iţe i
p ro p u s e , u t iliz în d t ip a r u l d e b a z ă c o re s p u n z ă to r.
Etapele de lucru la realizarea unui articol vestimentar (rochie/sarafan): lu a r e a m ă s u r ilo r ş i e x e c u
ta re a d e s e n u lu i te h n ic ; m o d e la re a ; p re g ă tire a m a te r ia lu lu i; c ro ire a ; p re g ă tire a p ie s e lo r c ro ite p e n t r u a
fi lu c r a te ( m a rc a re a s e m n e lo r s im p le ş i a s e m n e lo r la rg i) ; p re g ă tire a r o c h ie i p e n t r u p r o b ă ( în s ă ila r e a
c u s ă t u r ilo r la te ra le ); p ro b a re a ; în lă tu r a r e a a b a te r ilo r d u p ă p ro b ă ; lu c r a r e a r ă s c r o ie lii g ît u lu i (c o a se re a
d u b lu r ii d e tiv it ) ; p ro b a re a ; p r e lu c r a r e a m a r g in ii m în e c ii; c o a s e re a la m a ş in ă a c u s ă t u r ilo r la te ra le ;
p ro b a re a ; e x e c u ta re a t iv u lu i; g a r n is ir e a ş i lu c r ă r ile d e fin is a re .
V ă p r o p u n e m d o u ă m o d e le - r e p e r :
M odelul 1 (fig. 4.8): r o c h ie d in ţe s ă tu ră n a t u r a lă ( s a tin c u im p r im e u flo r a l) , c o m b in a t ă c u g a rn it u r ă c ro ş e ta tă / s a ra fa n c u b re te le . U t iliz ă m d e s e n u l t e h n ic ş i in s t r u c ţ iu n ile d in m a n u a lu l p e n t r u
cl. a 8 -a s a u tip a r e d in re v is te d e p r o f il c o n f o r m d im e n s iu n ilo r c o r p u lu i ş i m ă r im ii c o n fe c ţie i.
E d u c a ţ ia te h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a
modulul
M o d e la re a : a p lic ă m o p e r a ţia d e tr a n s fe r ( d is lo c a re a p e n s e i) d e p e lin ia d e u m ă r p e lin ia s u b ra -
ţ u lu i. O b ţ in e m p e n s a d e b u s t (fig. 4 .8 ).
Fig. 4.8. Rochie (modelul 1). Schiţa modelului, desenul tehnic, m odelarea
M odelul 2 (fig. 4 .9 ): r o c h ie t ip c h im o n o d in v is c o z ă d e c u lo a r e u n i.
In s tru m e n te si ustensile: r ig lă (s c a ra 1:4), e ch e r, flo ra r, c re io a n e , ra d ie ră , fo a ie d e d e s e n A 4 .
M ă s u ri (în ă lţim e a 159): Pg. - 34; P b - 80; L s t - 38; G b - 26; L a - 85. A d a o s u ri: A b - 6...8 cm ; A g b - 5...7 cm .
p/f
P/s
Form ula de calcul cm
A C = L a
A A 1C 1C
AA2= Pg/2:3 +1
A A 3=AA2:3
AA4=AA2+ 1
A1D = Gb:2+ Ab
A 1A 5=DD1=5...6
D 1D2/2 , D3D4=1,5
A3T= Lst
A 5A 6=1...3
T T 1 =AA1
AA1=(Pb/2:2)+0,5x7 23,5
Fig. 4.9. Rochie (modelul 2). Schiţa modelului, algoritmul elaborării desenului tehnic, m odelarea
F o r m a d e c o lt e u lu i se lu c r e a z ă c u d u b lu r ă d e t iv it , c u d u b lu r ă în b ie ,
c u c u s ă tu ră d e b o r d is ir e . B o r d a r e a r ă s c r o ie lii se re a liz e a z ă u ş o r f o lo s in d
b a n d a p e b ie g a ta c ă lc a tă , ca re se g ă se şte în m e r c e r ii în t r - o g a m ă v a r ia tă
d e c u lo r i.
NOTA: Rezervele necesare cusăturilor: pe linia
subraţului - 2 cm, pe linia
decolteului - 0,7 cm, pe linia de lungime - 3-4 cm.
Lucru individual
1. Realizează operaţii de transformare a tiparelor clasice în model.
2. Modifică tiparul de bază după schiţa modelului elaborat.
3. Execută desenul tehnic la scara 1:2 sau 1:1.
Lucru în grup
Luaţi măsurile necesare pentru produsul pe care urmează să-l realizaţi.
( J Amintiţi-vă cele
studiate în clasa
a 8-a privind luarea dimensiunilor
de pe corp (măsurile de bază).
39
4.6. Realizarea articolului (rochie/sarafan) conform
procesului tehnologic
A r t ic o le le v e s tim e n ta r e c a re v o r fi re a liz a te tr e b u ie să r ă s p u n d ă a n u m it o r c e rin ţe : le je rita te ,
c o m o d ita te , re z is te n ţă ; c o n fo r m ita te c u m o d a , v îrs ta , a s p e c tu l in d iv id u a l; fr u m u s e ţe a m o d e lu lu i şi
a g a r n it u r ii; u ş u r in ţ ă în sp ă la re , c ă lc a re , c u ră ţa re .
Fişă tehnologică. Confecţionarea rochiei (m odelul 1) com binată cu garnitură croşetată
Etape tehnologice. Succesiunea operaţiilor Ilustraţii
Materiale şi ustensile: ţesătură naturală, imprimeu floral 140
cm lăţime - 1 m, ac, papiote de aţă albă şi pastelată, foarfecă mare şi mică, panglică centimetrică, degetar, întăritură
- 10 cm. Pentru garnitura croşetată: fir alb olivia nr. 27/3,
croşeta nr. 1 (la alegere)
La fiecare etapă de lucru, respectaţi normele de igienă şi
regulule de protecţie a muncii.
I. Croirea
• Pregătirea ţesăturii pentru croire:
1) se verifică dacă nu are defecte;
2) se um ezeşte şi se calcă (decatarea);
3) se îndoaie pe linia urzelii cu faţa înăuntru;
4) se fixează tiparele cu ace cu gămălie;
5) se conturează cu creta printr-o linie continuă;
6) se conturează cu linie întreruptă adaosurile;
7) se croiesc detaliile, se croieşte dublura cu întăritură;
8) se decupează după linia întreruptă.
II. Prelucrarea pieselor croite
• Pregătirea pieselor croite pentru prelucrare: pe îndoietură se m archează cu sem ne sim ple liniile de mijloc, liniile de
contur de pe repere - cu sem ne largi (laţuri).
III. Probarea
• Pregătirea rochiei pentru probă:
1) se însăilează pensa, părţile faţă şi spate pe liniile reperelor trasate cu creta, se probează;
2) se verifică: forma, adîncim ea decolteului, poziţia pensei,
linia taliei, linia terminaţiei produsului;
3) se modifică cu creta, dacă este necesar, se înlătură abaterile depistate.
IV. Lucrarea articolului
1) se tighelesc pensele la m aşina de cusut;
2) se însăilează dublura la părţile de sus ale rochiei şi se
execută cusătura de montare;
3) se execută cusătura aplicată întoarsă, se probează;
4) se execută cusăturile m ecanice (de montare);
5) se execută cusătura de surfilare a marginilor (de feston);
6) se fixează elasticul pe linia taliei;
7) se lucrează marginea de jos cu cusătură de îndoit cu tăietură închisă.
V. Lucrarea cordonului/lucrarea bretelelor (la alegere)
Se însăilează, se execută cusătura de montare.
VI. Garnisirea articolului (la alegere)
Lucrări de finisare: articolul se curăţă şi se calcă. Calitatea
produsului şi aspectul general depind de prelucrarea umidotermică atît în procesul executării, cît şi la finisarea definitivă.
U r m în d e ta p e le te h n o lo g ic e d e re a liz a re p r a c tic ă a m o d e lu lu i 1, v e ţi re u ş i să re a liz a ţi ş i m o d e lu l 2
(la a le g e re ).
E d u c a t ia te h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a
G a r n is ir e a c u e le m e n te d e c o ra tiv e jo a c ă u n m a re r o l în a s p e c tu l p ie s e lo r
v e s tim e n ta re ( tig h e le le d e c o ra tiv e , c r e ţu r i, c a n tu r i, b e n tiţe , v o la n e , b u z u n a
re e tc.) (fig. 4 .1 0 ). P e n tr u g a r n it u r ă se u t iliz e a z ă d ife r ite f u r n it u r i: d a n te le ,
p a ie te , m ă rg e le , n a s tu r i, ş ir e tu r i, f r a n ju r i, a p lic a ţii, b r o d e r ii etc. G a r n is ir e a
p o a te să în v io r e z e m o d e lu l, să d e te r m in e s t ilu l ş i să t r a n s fo r m e u n a r t ic o l
d e to a te z ile le în u n u l d e g a lă . L a fe l, se u t iliz e a z ă d iv e rs e a c c e s o rii.
O r ic ît d e b in e a r fi re a liz a tă o c o n fe c ţie , o r ic ît d e e le g a n tă a r fi lin ia ,
a m ă n u n te le s în t t o t u ş i a c e le a ca re , d e c e le m a i m u lte o r i, în fin a l îş i p u n
a m p re n ta , a d ic ă d e t e r m in ă c a lita te a e x e c u tă rii.
Lucru individual
1. Realizează etapa a IlI-a a proiectului, respectînd procesul tehnologic.
2. Efectuează autoevaluarea după fiecare etapă de lucru şi înlătură erorile comise.
Lucru în grup
1. Evaluaţi articolele confecţionate de voi conform criteriilor: aspectul estetic,
calitatea lucrului îndeplinit, funcţionalitatea articolelor.
2. Alegeţi cele mai reuşite lucrări pentru expoziţia din clasă sau liceu, pentru
demonstrarea performanţelor, participarea la concursuri, conferinţe, tîrguri.
3. Organizaţi o întîlnire cu designeri vestimentari cunoscuţi în Republica Moldova.
Fig. 4.10. Garnisirea
articolelor vestimentare
Oră de sinteză si de evaluare finală
Evaluarea sumativă se desfăşoară în două etape:
I. S u s ţin e re a p u b lic ă a p ro ie c tu lu i re a liz a t în c o n fo rm ita te c u c rite riile s ta b ilite (e ta p a a IV -a a p ro ie c tu lu i).
II. T e st
1. Stabiliţi accesoriile potrivite produsului realizat.
2. Urmaţi algoritmul creării stilului vestimentar propriu:
Avînd în vedere instituţia la care învăţ, m-am îmbrăcat potrivit?
Ce impresie vreau să produc asupra colegilor, profesorilor?
Ce pot îmbrăca în funcţie de ora de curs?
O cazia: Ce pot purta la această oră a zilei?
S ilueta şi caracteristicile fizice: Îmi vine bine?
Ce anume din înfăţişarea mea vreau să ascund şi ce vreau să scot în evidenţă?
S tilu l propriu: Stilul meu este adecvat ocaziei?
Vîrsta: Îmi accentuez sau diminuez vîrsta reală?
3. Desenaţi schiţa grafică a uniformei şcolare pentru ciclul gimnazial, formată dim
mai multe piese (compleu).
4. Descifraţi mesajul maximei lui Grigore Vieru: „Stilul este sluga şcolită a sentimentelor, care are curajul să se trezească din somn”.
modulul
MOLDOVENESC (Ţesutul tradiţional)
Covoarele înseamnă mai mult decît articole pentru împodobit interiorul locuinţei.
Meşteriţele au concentrat în ele istoria neamului, măiestria, fantezia, creativitatea, prezentîndu-le într-un limbaj artistic irepetabil. Încercaţi să confecţionaţi
covoraşe şi veţi avea bucuria împlinirii artistice.
^ “Reţineţi!
“Fără tradiţii, adică,
fără suflet naţional,
nicio civilizaţie nu
este posibilă”.
Gustav de Bon
m Amintiţi-vă ce aţi
studiat în clasele
precedente despre evoluţia covorului tradiţional.
5.1. Covoare tradiţionale
Evoluţia ţesutului tradiţional > > >
A r t a ţe s u tu lu i, fe n o m e n a l c u lt u r ii n a ţio n a le , m e ş te ş u g p o p u la r ş i g e n a l
a r te lo r v iz u a le este a u te n tic p r in t r a d iţ iile sale. E a a a d u s c u s in e , d in s e c o l
în s e c o l, m o t iv e o r ig in a le s tră v e c h i c u a n u m ite m e sa je . P e t e r it o r iu l ţ ă r ii
n o a s tre , ţe s u tu l este a te sta t d in s e c o lu l III î. H r . D e - a lu n g u l a n ilo r , ţe s u tu l
d in lîn ă a e v o lu a t. L a în c e p u t se ţe se a u lă ic e r e c u v îr s te ş i p ă re ta re a le se c u
d ife r it e o r n a m e n t e ( g e o m e tric e , fito m o r fe ) (fig. 5 .1 ). Î n e p o c a m e d ie v a lă ,
e ra u r ă s p în d it e s c o a rţe le , c a re se d e o s e b e a u p r in în a lt a c a lita te te h n ic o - fa c -
tu r a lă n e te d ă c u d o u ă feţe, a v în d o g a m ă c r o m a t ic ă re d u s ă ş i c a ld ă , b a z a tă
p e c o lo r a n ţ i v e g e ta li n a tu r a li. C e le m a i fre c v e n t în t îln it e m o t iv e o r n a m e n ta le
p e s c o a rţe e ra u : p o m u l v ie ţ ii, p ă s ă ri, b u c h e te m ic i d e f lo r i.
^"Reţineţi!
Foile de zestre confirmă fenomenul
moştenirii culturale
şi transmiterii ţesăturilor din generaţie
în generaţie.
Fig. 5.1. Lăicere şi păretare
M a i t îr z iu , a p a r ţe s ă tu rile re a liz a te în m a i m u lte iţe. C e le m a i v a lo ro a s e a r t ic o le ţe su te s în t c o v o a re le , sc o a rţe le , ră z b o a ie le , c a re se d e o s e b e a u p r in te h n ic a
d e ţe su t, p r in s tru c tu ra o rn a m e n ta lă ş i p r in d im e n s iu n ile lo r (fig. 5 .2 ).
Fig. 5.2. Covor şi scoarţă tradiţionale moldoveneşti
42
E d u c a t ia te h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a
M e ş te ş u g u l ţe s u tu lu i se d e z v o lta în g o s p o d ă r iile ţă ră n e ş ti, p e la c u r ţ ile b o
ie re ş ti ş i m ă n ă s tire ş ti, ca re a tin g e a p o g e u l la sf. sec. X I X - in c e p u tu l sec. X X .
C o v o a r e le a ve a u r o l d e c o ra tiv - se a tîr n a u p e p e re te în c a sa m a re , a c o p e
re a u p a tu r ile , f iin d c e l m a i im p o r t a n t e le m e n t d e în fr u m u s e ţ a r e a ca se i.
C o n f o r m t e h n ic ii d e lu c r u , la n o r d u l ş i în c e n t r u l M o ld o v e i c o v o a re le se
a le g e a u p e s ta tiv v e r tic a l, ţe s ă tu ra d e a să ş i g ro a s ă f iin d b ă tu tă c u p ie p te n e le
g re u d e le m n (fig. 5 .3 ).
Fig. 5.3. Covoare din centrul şi din nordul ţării
ulii fdfri rrtfri i^ i iiin rthirtthirtbiirihi
modulul
Fig. 5.4. Covor şi polog din
sudul Moldovei
L a s u d ş i s u d -e s t se ţe se a u n t ip d e c o v o r în t r e i iţe p e s ta tiv e o r iz o n ta le ,
n u m it p o lo g (fig. 5 .4 ).
D e a s e m e n e a , e ra r ă s p în d it c o v o r u l „ m iţ o s ”, n u m it cergă (fig. 5 .5 ).
T o a te t ip u r ile d e c o v o a re se u t iliz a u p e n t r u d e c o ra re a c a s e i, c a z e s tre sa u
ca d a r u r i la c e r e m o n ii în c o m u n it ă ţ ile ru ra le .
Ţesături tradiţionale (catrinţe, traiste, brîie)
În g o s p o d ă r ii se ţe se a u n u d o a r c o v o a re , d a r ş i u n e le p ie s e d e p o r t p o
p u la r: c a trin ţe , tra is te , b r îie (fig. 5 .6 ).
C a t r in ţ a se ţe se a în s ta tiv e d in fir e d e lîn ă s u b ţire , c u f u n d a lu l n e g r u ş i
g r u p u r i d e d u n g i v e r tic a le , a v în d c ir c u m s c r is e m o t iv e g e o m e tric e p r in t r e
d u n g i, în p a rte a d e su s ş i d e jo s a d r e p t u n g h iu lu i, f iin d m ă r g in it ă d e o b a tă
c o lo r a tă ( v e z i m o d u lu l A r t a a c u lu i, fig . 2 .5 ).
A t ît b ă r b a ţ ii, c ît ş i fe m e ile îş i în c in g m ij lo c u l c u u n b r îu . B r îie le se ţes
în s ta tiv e d in fir e d e b u m b a c sa u d e lîn ă s u b ţire . Se în fă ş o a r ă d e c îte v a o r i
p e ste c ă m a ş ă , ia r c a p e te le se le a g ă o r i se în d o a ie ş i se fix e a z ă d e d e s u b t ( v e z i
m o d u lu l A r t a a c u lu i, fig . 2 .5 ).
T ra is ta se ţe se a în s ta tiv e o r i se c o n fe c ţio n a d in la t u r ile p ă r e ta r e lo r ţe su te
în c a d r il (p ă tra te ).
Fig. 5.5. Cergă
Fig. 5.6. Catrinţe, traiste, brîie
43
Covorul în bumbi
Î n c e p în d c u sec. X V I , în lo c a lit ă ţ ile d in c e n t r u l ţ ă r ii a lu a t a m p lo a re c o n
fe c ţio n a re a p r in b ro d e rie a „ c o v o r u lu i a les în b u m b i”. C o v o a re le în b u m b i e ra u
u tiliz a te la d e c o ra re a lo c u in ţ e i. În p re z e n t, a ce ste a r tic o le a u că p ă ta t ş i f u n c ţ ia
d e g a rn is ite a a r t ic o le lo r v e s tim e n ta re , o b ie c te lo r d e c o ra tiv e (fig. 5 .7 ).
Fig. 5.7. Poşetă, punguţă, portmoneu, perniţă pentru ace, tablou
Fig. 5.8. Motive
ornamentale specifice
covorului ales în bumbi
^"Reţineţi!
Verdele favorizează
echilibrul psihologic, iar galbenul stimulează activitatea
sistemului nervos.
Lucru individual
1. Examinează covoarele din locuinţa bunicii, mătuşii etc. Observă prin ce tehnică sînt realizate obiectele ţesute.
2. Completează portofoliul cu informaţii, imagini din domeniul ţesutului tradiţional.
Lucru în grup
Colaboraţi şi faceţi o comunicare pe tema: „Covorul de ieri şi covorul de azi”.
Meditaţi şi argumentaţi
În baza celor studiate anterior, argumentaţi de ce ţesutul este considerat nu numai meşteşug popular, dar şi gen al artelor vizuale.
5.2. Ornamentica si cromatica covoarelor
P r in o r n a m e n t e le c u c a re în f r u m u s e ţ a u c o v o a re le , m e ş te r iţe le t r a n s
m ite a u m e s a je d e s p re v ia ţă , c r e d in ţ ă ş i lu m e a în c o n ju r ă to a r e . Î n c o v o a re le
t r a d iţ io n a le , se în t îln e s c o r n a m e n te c u v e g e ta ţie : c a le a c u f lo r i, c ă liţa c u s o ri,
ce s im b o liz e a z ă c a le a fă ră p r im e jd ii a d r u m e ţ u lu i. U n o r n a m e n t s p e c ific este
p o m u l v ie ţii, în t îln it în d ife rite v a ria n te : c u c re n g i m u lte - să fie n e a m u l b o g a t;
c u f lo r i - să fie v ia ţa fru m o a s ă ; c u p ă s ă r i - să fie v ia ţa v e se lă . O r n a m e n te le
z o o m o r fe s în t re p re z e n ta te d e c o c o ş , ra ţă , p o r u m b e l. D in g r u p a o r n a m e n t e
lo r g e o m e tric e , c e le m a i fr e c v e n t u t iliz a t e s în t: r o m b u l, fig u r ile c r u c ifo r m e ,
p ă tra tu l, li n ia o v a lă (fig. 5 .8 ).
E s te im p o r t a n t ă în tre a g a c o m p o z iţ ie a c o v o r u lu i, c a re t r a n s m ite lin iş t e ,
c u m p ă ta re , r e fle c tîn d c a ra c te ru l n o s t r u n a ţio n a l, p r e c u m ş i c o lo r it u l a ce stu ia ,
ce se d e o s e b e ş te p r in c ă ld u r a p a le te i d e c u lo r i. P a r a le l c u a rta ţ e s u t u lu i se
d e z v o lta ş i a rta v o p s it u lu i. S e p ă s tre a z ă m a r t u r ii d e s p re a ce st m e ş te ş u g , ca
u n a d in p r im e le în d e le t n ic ir i a r tiz a n a le a le o m e n ir ii.N u a n ţ e le p a ste la te , c a re
n u v in în c o n tr a s t în t r e ele, se o b ţ in e a u în b a z a c o lo r a n ţ ilo r n a t u r a li, g a m a
c r o m a t ic ă f iin d re d u s ă la 7 -8 c u lo r i. M e ş t e r ii c a re v o p s e a u m a te r ia p r im ă
e ra u n u m iţ i b o ia n g ii.
N u a n ţe le d e r o ş u se o b ţ in d in s c o a r ţ ă d e a r in n e g r u sa u d e p r u n , d in
f r u n z e d e m ă r; n u a n ţe le d e g a lb e n - d in f r u n z e v e r z i d e d u d , c o ji d e ce a p ă ,
p la n ta în tre a g ă d e p ă p ă d ie . N u a n ţe le d e v e rd e se c a p ă tă d in f r u n z e d e t u tu n
sa u n u c , d in s c o a rţă d e a rin , ia r n u a n ţe le d e n e g r u - d in fr u c te d e b o z , s c o a rţă
E d u c a ţ ia te h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a
modulul
d e s te ja r sa u d e z a rz ă r. N u a n ţe le d e m a r o se o b ţ in d in c o ji v e r z i d e n u c i ş i
d in fr u c te d e so c . M e ş t e r iţe le c u n o ş te a u c u m să v o p s e a s c ă fire le , c r e în d
c o lo r it u l în b a z a n u a n ţe lo r, n u ş i a c u lo r ilo r (fig. 5 .9 ).
Fig. 5.9. Coloranţi vegetali: păpădie, ceapă, boz, frunze şi fructe de nuc
Lucru individual
1. Elaborează proiectul „Covorul ales în bumbi” în conformitate cu algoritmul
prezentat la pag. 5-6:
• Realizează prima etapă a proiectului.
• Argumentează necesitatea confecţionării covorului.
• Desenează schiţa grafică a articolului.
• Execută schema grafică a motivelor ornamentale.
• Prezintă proiectul.
2. Colorează fire de lînă cu coloranţi naturali disponibili.
Lucru în grup
În baza studierii ornamentelor, alcătuiţi motive ornamentale ce ar putea fi propuse pentru alesul covoraşelor în bumbi.
Meditaţi şi argumentaţi
De ce sînt preţuite covoarele ţesute din fire vopsite cu coloranţi naturali?
Fig. 5.10. Război de ţesut
orizontal
5.3. Materiale si ustensile
Gherghef pătrat pentru confecţionarea covorului
P e n tr u e x e c u ta re a c o v o r u lu i a le s c u a c u l în b u m b i, a v e m n e v o ie de: fire
d e b u m b a c b in e ră s u c ite p e n t r u u r z it , fire d e lîn ă p e n t r u b ă te a lă , g h e r g h e f
(ra m ă ) d e le m n d e fo r m ă p ă tra tă 3 0 c m x 3 0 c m ( m ă r im e a p o a te v a r ia ) , ace
c u u re c h e a a lu n g it ă ş i v îr f u l în d o it .
G h e r g h e f u l se c o n s tr u ie ş te d in le m n , d im e n s iu n ile la t u r ilo r lu i f iin d d e
3 0 c m . D u p ă ce se a n s a m b le a z ă la tu rile , p e ele se b a t cu ie . D is ta n ţa d in tr e c u ie
v a fi d e 3 c m . D im e n s iu n ile la t u r ilo r g h e r g h e fu lu i p o t fi d ife rite (fig. 5 .1 1 ).
• V e r if ic a ţ i d is ta n ţa d in t r e c u ie ş i c o r e c t it u d in e a p la s ă r ii lo r.
• V e r if ic a ţ i d ir e c ţ ia ş i c o r e c t it u d in e a în t in d e r ii u r z e lii.
• V e r if ic a ţ i c o r e c t it u d in e a f o r m ă r ii in te r s e c ţiilo r .
P e n tr u c o n fe c ţio n a r e a c o v o r u lu i se u t iliz e a z ă fir e d e lîn ă to a rs e , sla b
ră s u c ite . Se a le g n u a n ţe le c u lo r ilo r în c o n fo r m ita te c u m o t iv e le o r n a m e n t a le
se le cta te . P e n t r u u r z e a lă f o lo s im fir e d e b u m b a c re z is te n te , b in e r ă s u c ite
(fig. 5 .1 2 ).
F ir e le p o t fi ră s u c ite în p a lm e , p e g e n u n c h i, p e s c în d u r ă (p e m a s ă ).
Fig. 5.11. Modele de rame
Fig. 5.12. Materiale şi
ustensile pentru confecţionarea covoraşului
45
M Amintiţi-vă normele de igienă
şi de protecţie a
muncii care trebuie să fie respectate în timpul
confecţionării covorului.
Lucru individual
Realizează etapa a II-a a proiectului:
• Selectează materialele şi ustensilele necesare.
• Pregăteşte rama (ghergheful) şi firele pentru urzeală.
Lucru în grup
1. Colaboraţi şi răsuciţi firele pentru urzitul covoraşului.
2. Alcătuiţi o expoziţie din fire de lînă şi caracterizaţi-le în funcţie de proprietăţile lor.
Fig. 5.13. Urzitul gherghefului
Fig. 5.14. Lucrarea
intersecţiilor şi bumbilor
5.4. Tehnici de confecţionare
C o v o r u l a le s în b u m b i îş i a re o r ig in e a în s e c o lu l a l X V I - le a ş i e ra în t îln it
n u m a i p e t e r it o r iu l ţ ă r ii n o a s tre . În p re z e n t, a ce st m e ş te ş u g e ste p r a c tic a t în
c e n t r u l M o ld o v e i. A c e s t t ip d e c o v o r m a i este n u m it „ c o v o r ţe s u t s a u b r o d a t”.
T e h n ic ile u tiliz a te la c o n fe c ţio n a r e a c o v o a r e lo r b ro d a te s în t: chilim, cruciuliţă
plină pe fir, cu acul în bumbi.
C o v o r u l a le s c u a c u l în b u m b i se re a liz e a z ă în d o u ă etape:
I. Urzitul gherghefului - p e g h e r g h e fu l c o n s t r u it se r e a liz e a z ă u r z it u l
(fig. 5.13). Se e x e c u tă în p a t r u etape:
• fir e le d e u r z e a lă se în t in d v e rtic a l;
• fir e le d e u r z e a lă se în t in d o r iz o n ta l;
• fir e le d e u r z e a lă se în t in d p e d ia g o n a lă s p re d re a p ta ;
• fir e le d e u r z e a lă se în t in d p e d ia g o n a lă s p re s tîn g a .
II. Alesul covorului cu ajutorul acului. D u p ă u r z it u l ra m e i, o b ţ in e m in t e r
s e c ţii fo rm a te d in 8 fire , c a re v o r fi ş i v îr f u r ile b u m b ilo r . F ie c a re in te rs e c ţie se
lu c r e a z ă c u 4 -5 n o d u r i, c u a ju to r u l f ir e lo r d e lîn ă ş i a l a c u lu i c u v îr f u l în d o it .
În t im p u l lu c r u lu i, aţa n u se ta ie , d o a r se tre c e p e s u b fire le d e u r z e a lă d e la
o in te r s e c ţie la a lta .
D u p ă ce f in a liz ă m lu c r u l a s u p ra v îr f u r ilo r b u m b ilo r , tr e c e m la b r o d a t u l
b u m b ilo r (fig. 5.14).
B u m b ii se lu c r e a z ă p r in te h n ic a d e b r o d a t în u r m a a c u lu i. În t im p u l
lu c r u lu i, f ir u l d e lîn ă r ă s u c it se ţ in e în t in s p e r m a n e n t s p re v îr f u l b u m b u lu i,
a s tfe l în c ît să n u s lă b im d e n s ita te a ţe s ă tu rii.
D u p ă f in a liz a r e a lu c r u lu i a s u p ra b u m b ilo r , s c o a te m c o v o r u l d e p e g h e r
g h e f.
C a p e te le f ir e lo r d e b ă te a lă se a s c u n d în t r e fire le d e b ă tă tu ră p e v e r s o u l
c o v o r u lu i, a p o i fire le d e u r z e a lă se ta ie lîn g ă c u ie , se tr a g b in e d in a m b e le
p ă r ţ i fir e le d e u r z e a lă o r iz o n t a le ş i v e r tic a le , ca să se fo r m e z e c o re c t b u m b ii
ş i să se m ă re a s c ă d e n s ita te a ţe s ă tu rii.
Fig. 5.15. Covoraşe finisate
E d u c a t ia te h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a
modulul
P r e lu c r ă m 4 la t u r i a le c o v o r u lu i c u p u n c t d e fe s to n , c a re p o a te fi e x e c u ta t
a tît c u c ro ş e ta , c ît ş i c u a c u l.
P e n tr u d e c o ra re a c o v o r u lu i, se a p lic ă f r a n ju r i p e to a te m a r g in ile lu i. Se
r e c o m a n d ă ca f r a n ju r ile să fie d e o s in g u r ă c u lo a r e (fig. 5 .1 5 ).
Lucru individual
Realizează etapa a IlI-a a proiectului. Confecţionează covorul urmărind fişa tehnologică.
Lucru în grup
Examinaţi covoraşele colegilor şi apreciaţi calitatea lucrului efectuat. Indicaţi lacunele depistate şi modalitatea de înlăturare a acestora.
Meditaţi şi argumentaţi
Descifraţi mesajul maximei: „Meşteşugul se învaţă pe o bună pregătire teoretică”
(Leonardo da Vinci).
5.5. Realizarea covorului ales cu acul în
bumbi
A le s u l în b u m b i este s p e c ific z o n e i e tn o g ra fic e d in c e n t r u l M o ld o v e i.
C o v o a r e le a le se c u a c u l în b u m b i p o t s e r v i la d e c o ra re a lo c u in ţ e i, a v e s t im e n ta ţ ie i ş i ca r e m e d iu te ra p e u tic , a c ţ io n în d c a u n c a lm a n t.
Fişă tehnologică. Confecţionarea covorului ales cu acul în bum bi
Etape tehnologice. Succesiunea operaţiilor Ilustraţii
Materiale şi ustensile: fire de lînă bine răsucite roşii, bej, albastre; fire de bum bac pentru urzit; ace cu urechea alungită;
foarfecă; croşetă, gherghef 30x30 cm
Respectaţi normele de igienă şi de protecţie a muncii.
I. Urzitul
1. Se urzeşte ghergheful pe verticală.
2. Se urzeşte ghergheful pe orizontală.
3. Se urzeşte pe diagonală, orientat spre dreapta.
4. Se urzeşte pe diagonală, orientat spre stînga.
II. Băteala
1. Lucrarea intersecţiilor cu noduri: se lucrează intersecţiile
cu 4-5 noduri de culoare roşie şi bej.
2. Lucrarea bumbilor: se lucrează prin tehnica „ales în urma
acului pe cerc”.
III. Finisarea covorului
1. Capetele firelor se ascund între firele de băteală pe versoul covorului.
2. Se taie firele de urzeală lîngă cuie.
3. Firele se trag din am bele părţi - doar cele orizontale şi
verticale.
4. Se leagă firele de urzeală în noduri a cîte două fire în
pereche.
5. Capetele de urzeală se ascund între firele bătelii.
IV. Ornamentarea covorului
1. Se prelucrează toate laturile prin festonare.
2. Se ornează prin aplicarea franjurilor de o singură culoare.
Oră de sinteză si de evaluare finală
I. S u s ţin e re a p u b lic ă a p ro ie c tu lu i
Evaluarea proiectului „Covoraşul ales cu acul în bumbi” în conformitate cu criteriile stabilite (pag. 5-6
din manual).
II. T e st
1. Ce fel de fire sînt folosite pentru urzeală şi pentru băteală?
2. Care sînt domeniile de utilizare a covoarelor alese în bumbi?
3. Studiaţi cu atenţie imaginile de mai jos şi identificaţi tehnica de executare a covoarelor.
4. Demonstraţi interdependenţa meşteşugului dat cu alte genuri de artă meşteşugărească.
5. Elaboraţi motive ornamentale pe care le-aţi putea propune colegilor pentru a confecţiona accesorii
(gentuţă, cordon sau obiecte decorative (perniţă pentru ace, tablouri) etc.).
6. Scrieţi un eseu pe tema „Casa mare”.
7. Scrieţi cu cifre în spaţiul rezervat succesiunea corectă a confecţionării covorului ales cu acul în
bumbi:
□ Necesitatea confecţionării şi utilizării covorului.
□ Realizarea articolului conform fişei tehnologice.
□ Selectarea motivelor.
□ Elaborarea schemei grafice.
□ Selectarea materialelor şi ustensilelor pentru realizarea covorului.
9. Cuvinte încrucişate: identificaţi noţiunile şi veţi descoperi denumirea celui mai valoros articol din
casa mare.
1) Accesoriu ce poate fi confecţionat prin tehnica
alesului cu acul în bumbi.
2) Sinonimul cuvîntului ornam ent.
3) Ustensilă necesară pentru ţesutul covoarelor.
4) Covor specific zonei etnografice de Sud.
5) Covor miţos.
IMPLETITUL DIN
FIBRE VEGETALE
modulul
J 1 ■ I W T - 1
Omul a trăit în armonie cu mediul înconjurător şi a folosit bogăţiile lui, iar obiectele create din materiale naturale au apărut cu timpul, fiind rodul fanteziei şi al
dibăciei. Obiectele împletite tradiţionale au un farmec aparte, au suflet, căldură,
textură cu care obiectele industriale sintetice nu pot concura. Ele nu poluează
mediul, sunt sănătoase în utilizare. Arta împletitului din fibre vegetale, fiind iniţial
o pasiune, poate deveni o profesie.
6.1. Împletitul din fibre vegetale -
un meşteşug popular străvechi
C u to a te c ă t im p u l ş i m o d a se s c h im b ă , n e c e s ită ţile v it a le ş i e s te tic e a le
o m u lu i d e a c re a fr u m o s u l, u t ilu l ş i s a c r u l ră m â n m e r e u a c e le a ş i. Î m p le t it u l
fib r e lo r v e g e ta le - a l p a p u r e i, s a lc ie i, p a ie lo r, p ă n u ş ilo r - este o în d e le t n ic ir e
c a s n ic ă d in tr e ce le m a i v e c h i, a s tă z i d e v e n in d o a rtă în sin e . I n iţ ia l o p ra c tic a u
în d e o s e b i b ă r b a ţ ii, ia r d ia p a z o n u l lu c r ă r ilo r îm p le t it e e ra vast: m ijlo a c e d e
p ă s tra re a p ro d u s e lo r, h a m b a re îm p le t ite d in n u ie le , m o b ilie r d iv e rs , le a g ă n e ,
c o ş u r i, p ă lă r ii, ju c ă r ii etc. (fig. 6 .1 ).
Fig. 6.1. Diversitatea şi frumuseţea articolelor împletite din fibre vegetale
A r tic o le le îm p le tite s o lic ita u m u ltă ră b d are , în d e m în a re şi fin e ţe în executare.
U n ii m e ş te ri u tiliz a u m a te ria p r im ă d e d ife rite c u lo r i n a tu ra le , a lţii - v o p s ite c u
c o lo r a n ţi n a tu ra li, o b ţ in u ţi d in c o ji d e ce a p ă sau n u că . M a jo rita te a o b ie c te lo r
c a s n ic e e ra u c o n fe c ţio n a te d in m a te ria le n a tu ra le , u ş o r d e g ă sit în p re a jm a lo c a
lită ţilo r, u ş o r d e c o le c ta t şi d e p re lu c ra t. În a rh iv e , în c ă d in p e rio a d a m e d ie v a lă ,
s-a u p ă stra t m u lte m ă r t u r is ir i d e sp re acest m e şte şu g p o p u la r. În d e le tn ic ire a
tra d iţio n a lă - îm p le t itu l d in fib re veg etale, d in stuf, p a p u ră , lo z ie - se d e z v o ltă
a c u m ca şi sute d e a n i în u rm ă , în s p e c ia l în lo c a lită ţile situ a te în a p ro p ie re a
r îu r ilo r sa u a lto r în t in d e r i a cv a tice , u n d e aceste p la n te c re sc d in a b u n d e n ţă .
Î n p e r io a d a s o v ie tic ă , în ţa ra n o a s tr ă a c e a s tă în d e le t n ic ir e a fo s t în
m a re d e c lin . În u lt im u l d e c e n iu se a te stă to tu ş i u n in te re s s p o r it fa ţă d e
a ce st m e şte su g . A s tfe l, în u n e le sate a u fo s t o rg a n iz a te ş c o li d e m e ş te riţe ,
c a re a u în v ă ţ a t a c e a stă a rtă . Î n z ile le n o a s tre a c tiv e a z ă a te lie re d e p r e lu
c ra re ş i m o d e la r e a f ib r e lo r n a tu ra le . S în t c u n o s c u te a te lie re le d e p r o d u -
ÎMPLETITUL DIN FIBRE
VEGETALE
c e re a a r tic o le lo r îm p le t ite d in fo i d e p o r u m b (r. O r h e i s. C o b île a , s. T re b u je n i) , d in s t u f si p a p u ră
(r. C r iu le n i s. M it o c , r. O r h e i s. N e c u lă ie u c a ) , d in n u ie le d e ră c h ită (or. T e le n e şti, or. S o ro c a , or. C ă lă ra ş i)
d in p a ie (r. R îş c a n i s. M ih ă ile n i) .
M a te r ia p r im ă este 100% a u to h to n ă , ia r a rtic o le le îm p le tite astfel se în c a d re a z ă a rm o n io s în in te rio r,
c r e în d o a tm o s fe ră d e c ă ld u ră şi c o n fo r t (fig. 6 .2 ).
L u c r ă r ile m e ş te r ilo r îm p le t it o r i d in fib re v e g e ta le s în t p re z e n te la e x p o z it iile c u v în z ă r i, în m u z e e le
d in C h iş in ă u , la m u lt ip le e x p o z iţ ii n a ţ io n a le ş i in t e r n a ţ io n a le d e la C E I M o ld e x p o . M u lt e lu c r ă r i a u
a ju n s în n u m e r o a s e ţ ă r i a le lu m ii: S U A , R o m â n ia , C h in a , M a r e a B r it a n ie , R u s ia , T u r c ia etc.
Fig. 6.2. Cromatica articolelor din fibre vegetale
Q Amintiţi-vă ce aţi
învăţat în clasa
a cincea despre
varietatea şi proprietăţile fibrelor
vegetale utilizate
în meşteşugurile
populare.
Lucru individual
Informează-te despre practicarea împletitului din fibre vegetale în alte ţări. Completează portofoliul cu imagini şi fotografii.
Lucru în grup
Vizitaţi la alegere un muzeu de istorie a ţinutului sau un muzeu etnografic. Analizaţi articolele expuse confecţionate din fibre vegetale şi discutaţi despre tehnologia prelucrării materialului şi tehnicile de realizare a lor.
Fig. 6.3. Articole
confecţionate din paie
Fig. 6.4. Articole din
pănuşi
6.2. Varietatea şi proprietăţile fibrelor
vegetale
M a t e r ia p r im ă d in p re a jm a lo c u r ilo r d e t r a i a în c e p u t să fie fo lo s ită d e
o m c u m ile n ii în u r m ă . M a t e r ia le n a tu ra le , ie ftin e , p la s tic e ş i a c c e s ib ile s în t
fib r e le v e g e ta le .
Î n lu c r u se u t iliz a u p a ie le d e g r îu , se ca ră , o rz , o v ă z d in s o iu r ile c u tija
lu n g ă , d a r şi g r a m in e e s ă lb a tic e , p r e c u m o v ă s c io r u l. E r a u p re fe ra te p a ie le d e
se ca ră , f iin d m a i lu n g i, d re p te , re z is te n te şi e la s tic e . F iin d o p ă rite , e le d e v in
a tît d e fle x ib ile , în c ît se p o t îm p le t i o b ie c te fo a rte m ic i, fin e . M e ş t e ş u g u l e ra
r e a liz a t m a i a le s d e fe m e i, d e o a re c e p r e s u p u n e în d e m în a r e , m ig a lă ş i u n
d e z v o lta t s im ţ a l e s te tic u lu i.
A s tă z i, fo a ia ce în v e le ş te ş tiu le te le d e p o r u m b este fo lo s ită p e n t r u d iv e rs e
o b ie c te d e u z c a s n ic sa u d e c o ra tiv e . D in t r e p ă n u ş i, m a i c a lita t iv e s în t c e le
d e la h ib r id u l d e p o r u m b , n u m it „ d in t e - d e - c a l”. S în t p re fe ra te p ă n u ş ile c a re
p r e z in t ă c a lit ă ţ i ca: lu n g im e a f o ii, fin e ţe a , e la s tic ita te a , c u lo a re a .
Î n f lo r a s p o n ta n ă , în lo c u r i c u u m e z e a lă cre ş te p a p u ra - m a te r ie p r im ă
p la s tic ă , a c c e s ib ilă p e n t r u a c o n fe c ţio n a d ife r ite o b ie c te d e u z c a s n ic ş i g o s
p o d ă re s c . A c tu a lm e n te , este c ă u ta tă p e n t r u n o ile t e h n o lo g ii d e c o n s t r u ir e a
lo c u in ţ e lo r e c o lo g ic e ş i c a ld e .
50
E d u c a ţ ia te h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a
modulul
Fig. 6.5. Obiecte împletite din
papură
P e n tr u îm p le t ir e a d in r a m u r i d e a rb o ri, d in
c e le m a i v e c h i t im p u r i se fo lo s e a u n u ielu şe de
salcie (sa u lo z ie , ră c h ită ) . E s te u n m a te r ia l r e
z is te n t şi e la stic , c a re d u p ă fie rb e re se c o lo re a z ă
u n ifo r m . C e le m a i g ro a s e n u ie le e ra u fo lo s ite
p e n t r u c o ş u r i sa u g a r d u r i în j u r u l c u r ţ ilo r , d in
n u ie le le m a i s u b ţ ir i se îm p le te a u c o ş u r i p e n tr u
c ă ra tu l fr u c t e lo r sa u a l s tr u g u r ilo r . A s tă z i, m îin ile is c u s ite a le m e ş t e r ilo r p o p u la r i îm p le t e s c
d in lo z ie o b ie c te d e m o b ilie r , s u p o r t u r i p e n t r u
f lo r i, d iv e rs e f ig u r in e d e c o ra tiv e , v a s e etc.
6
Fig. 6.6. Articole împletite
din lozie
Lucru individual
1. Elaborează un proiect de confecţionare a unui articol din fibre vegetale la alegere (milieu, suport pentru ceainic, viţeluş, căluţ, măgăruş, personaje din poveşti).
2. Realizează prima etapă a proiectului (vezi p. 5-6).
Lucru în grup
1. Numiţi 4 obiecte care ar putea fi confecţionate din fibre vegetale diferite.
Care părti ale plantei au fost folosite pentru împletit?
2. Descrieţi proprietăţile importante în alegerea materialului vegetal pentru
împletit.
^ “Reţineţi!
Lozia este cel mai
accesibil material de
pe globul pămîntesc.
6.3. Tehnologia prelucrării fibrelor vegetale
C o le c ta r e a f o ilo r d e p e ş tiu le te le d e p o r u m b se fa c e m a n u a l. O d a tă c u
d e s fa c e re a ş tiu le te lu i, se s e p a ră ş i fo ile in te r io a r e d e p o r u m b , d e c u lo a r e
a lb - c r e m , fin e , fă ră p e te . Se în lă t u r ă b a z a f o ilo r şi, în f u n c ţ ie d e lă ţim e a lo r,
se d e s p ic ă în 2 -3 sa u m a i m u lte fîş ii.
P ă n u ş ile se u m e z e s c în a p ă c ă ld u ţă tim p d e 3 - 5 m in u te . D u p ă u m e z ire , se
la s ă să se z v în te t im p d e 2 0 d e m in u te . A p o i se ră s u c e s c fîş ie c u fîş ie , p e n t r u
o b ţin e r e a f ir u lu i ş i lu n g im ii n e c e sa re .
M a te r ia le le p e n tr u c o n fe c ţio n a re a o b ie c te lo r îm p le tite s în t p re g ă tite c u
g rijă d e m e ş te rii c o n te m p o ra n i, ţ in în d c o n t d e s e z o n ş i d e s p e c ific u l o b ie c tu lu i
lu c ra t. A s tfe l, p e n tru a o b ţin e d ife rite n u a n ţe d e c u lo r i, p a ie le s în t co le cta te d e
la în c e p u tu l lu n ii iu n ie p în ă în lu n a a u g u st, p ă n u ş ile , re sp e ctiv , în s e p te m b rie
- o c to m b rie , s tu fu l ş i p a p u ra - to a m n a tîr z iu . P la n te le c o le cta te s în t u sca te în
lo c u r i lu m in o a s e ş i b in e aerate, se p ă stre a ză în s n o p i.
S tu fu l ca m a te rie p r im ă se c o le c te a z ă to a m n a t îr z iu ş i ia rn a , se p r e lu c r e a
ză, d e o b ic e i, v a ra . D in s tu fu l b in e u sca t, p r e lu c r a t ş i d e c o jit se c o n fe c ţio n e a z ă
r o g o jin i d e c o ra tiv e , d a r ş i p e n t r u a ş te rn u t p e p o d e a , p e n t r u a în v e li ia r n a
le g u m e le etc.
P a p u r a este u n m a te r ia l m a i e la s tic ş i m a i u ş o r d e m în u it d e c ît s tu fu l,
n u m a i b u n ă p e n t r u a îm p le t i d in ea d ife r it e o b ie c te d e u z c a s n ic ş i g o s p o d ă
re sc: d iv e rs e t ip u r i d e c o ş u r i, p ă lă r ii, sa co şe , p o ş e te , s u p o r t u r i, h u s e p e n t r u
s tic le ş i v a s e d e c a p a c ita te m a re , p a p u c i d e b a ie etc.
C o m b in în d d ife r it e fib re v e g e ta le , o b ţ in e m o b ie c te d e o m a re fr u m u s e ţe
M Amintiţi-vă din
clasele anterioare care sînt
etapele de prelucrare a fibrelor
vegetale.
^"Reţineţi!
Pănuşile nu se răsucesc cu mult timp
înainte de împletire,
deoarece se desfac, fiind imposibilă
folosirea lor ulterioară.
(fig. 6 .6 ).
51
M Amintiţi-vă ce aţi
învăţat în clasele
^ — anterioare despre tehnicile de
împletire din foi
de porumb şi din
paie.
Fig. 6.7. Originalitatea obiectelor confecţionate prin îmbinarea diverselor fibre naturale
Lucru individual
Realizează etapa a II-a a proiectului (vezi pag. 5-6).
Lucru în grup
Discutaţi în grup şi lansaţi un discurs pe tema „Amenajarea unui atelier pentru
împletirea din foi de porumb”.
6.4. Tehnici şi mijloace de împletire din fibre vegetale
P e p a r c u r s u l s e c o le lo r, te h n ic a îm p le t it u lu i d in m a te r ia le a le n a t u r ii s-a îm b o g ă ţ it c u n o i p r o c e
d e e d e lu c r u . A s tfe l, s -a u lă r g it p o s ib ilit ă ţ ile te h n ic o - d e c o r a tiv e ş i d iv e rs ita te a a r t ic o le lo r re a liz a te
d e m e ş t e r ii p o p u la r i.
P e n t r u c o n fe c ţio n a r e a îm p le t it u r ilo r d in f îs ii d e p o r u m b , se fo lo s e s c m a i m u lte p ro c e d e e : c o s iţa
îm p le t it ă d in t r e i fire , p e c a re o c u n o a ş te ţi d e ja , u n ir e a ş i ră s u c ir e a fire lo r, m e to d a d e c o ra tiv - a ju ra tă ,
m e to d a le g ă r ii n o d u r ilo r . M a n u a l, p r in a ce ste p ro c e d e e se c o n fe c ţio n e a z ă c o ş u r i, sa co şe , p o şe te ,
p ă lă r ii, s u p o r t u r i, fr u c tie r e , ju c ă r ii etc. A c e s te lu c r u r i s în t u tile ş i fru m o a s e , e c o lo g ic c u ra te . A s tfe l,
se fa c e e c o n o m ie în fa m ilie , to to d a tă se p o a te in iţ ia o m in ia fa c e re .
Fişa tehnologică 1. Îm pletirea sim plă a unui m ilieu din pănuşi
Etape tehnologice. Succesiunea operaţiilor Ilustraţii, sugestii
Respectaţi cu stricteţe normele de igienă şi regulile de
protecţie a muncii în timpul împletitului.
1. Se întinde urzeala ca la covoraşele alese pe ramă.
Materiale şi ustensile: fîşii de pănuşi cu lăţime de 1-1,5 cm,
şablon de lemn, cuie mici, ciocan, foarfecă, vas cu apă
caldă, şervet, croşetă, riglă, com pas, creion, şorţ
2. Se taie partea scorţoasă de la baza foii de porumb.
3. Se rup fîşii de 1-1,5 cm lăţime.
4. Formăm urzeala şi bătătura din fîşii, răsucindu-le
continuu.
5. Batem cuiele pentru întinderea urzelei pe o scîndură (şablon) cu lungimea de 25 cm, lăţimea de 25 cm şi
grosim ea de 3 cm.
6. Firul de urzeală răsucit din pănuşi se fixează prin
cuie sus în p. 1, apoi jos în p. 2, sus în p. 3 ş.a.m.d.
Firul se răsuceşte spre dreapta, alipind în permanenţă
fîşii subţiri din pănuşi.
7. Împletirea obiectului, tot cu fir răsucit, se va executa
ca bătătură, de la stînga spre dreapta şi invers, aşa
cum se ţese simplu în două iţe (peste un fir).
Pentru a obţine un fir calitativ, se alipesc panglici cu capătul tăiat în colţ, apoi se continuă rasucirea de la tulpina
foii. Se vor com bina fîşii cu capetele subţiri şi cu capetele
groase, pentru ca firul să fie de aceeaşi grosime.
Form a milieului se poate alege pătrată, dreptunghiulară,
rotundă sau ovală.
8. Finisarea obiectului: spălarea, uscarea, lăcuirea, Aplicînd pe acest milieu lalele sau trandafiri din pănuşi viu
îm podobirea lui. colorate, obţinem un panou decorativ original.
52
E d u c a t ia te h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a
modulul
A r t ic o le le îm p le t it e d in fib r e v e g e ta le a u ş i a lte c a lit ă ţ i ce le fa c a tra c tiv e ,
c u m a r f i o r ig in a lit a t e a şi p r e ţu l re d u s . D e o a re c e în a ce st m e ş te ş u g se u t iliz e a z ă re s u rs e ie ftin e ş i a c c e s ib ile , n u s în t n e c e s a re in v e s t iţ ii m a r i în u tila je
ş i u s te n s ile s c u m p e , a s tfe l p o a te fi p r a c tic a t u ş o r la d o m ic iliu .
P e n t r u r e a liz a re a o b ie c te lo r d in p a ie d e d ife r ite fo rm e , se v a ţin e c o n t
d e d u r ita te a lo r. A s tfe l, se v o r îm p le t i d e la 3 -4 fir e (la a r tic o le m ic i) p în ă
la 4 -7 (la p ă lă r ii) sa u 9 -1 1 (la c o ş u r i) . D in p a ie se p o t c o n fe c ţio n a d ife r ite
ju c ă r ii. P u t e ţ i r e a liz a u n c ă lu ţ p r in t r - o m o d a lita te s im p lă , r e s p e c tîn d e ta p e le
t e h n o lo g ic e d e s c ris e în c o n tin u a re .
Fig. 6.8. Figurine confecţionate din paie
IMPLETITUL DIN FIBRE
VEGETALE
Fişa tehnologică 2. Confecţionarea unui căluţ din paie
Etape tehnologice
Succesiunea operaţiilor Ilustraţii, sugestii
Materiale si ustensile: paie lungi (de secară), vas
cu apă, foarfecă, aţă de diferite culori, şorţ
1. Pentru confecţionarea căluţului se pregăteşte
un m ănunchi de paie, care se îm parte în patru
părţi: trei mai mari - pentru m odelarea capului,
picioarelor şi trunchiului, şi unul mai mic - pentru
confecţionarea coamei.
2. Se leagă strîns primul mănunchi cu aţă la unul
din capete. Paiele se îndoaie în partea opusă şi
se leagă strîns cu aţă în locul unde se termină
capătul ascuns al m ănunchiului (a). Astfel m odelăm capul căluţului.
3. Se îndoie partea de sus în cerc şi se leagă mai
jos, modelînd gîtul căluţului (b).
4. Se stabileşte baza gîtului, se leagă strîns cu
aţă. Capătul liber se va împărţi în două părţi
egale, modelînd picioarele. Cu aţă colorată se
însem nează copitele (c).
5. Se înfăşoară al doilea mănunchi de paie la
baza gîtului şi se leagă. Acesta va fi corpul căluţului (d).
6. Pe al doilea mănunchi, lăsînd coada, se înfăşoară cel de-al treilea m ănunchi (e)
7. Se leagă strîns, se îm parte în două părţi şi se
m odelează picioarele posterioare. Se leagă cu
aţă colorată, formînd copitele. A cestea se m odelează, reteazîndu-le atent cu foarfeca (f).
8. Coam a se va realiza din cel mai mic mănunchi,
care se îm parte în patru părţi. Cu fiecare dintre
ele se înfăşoară gîtul căluţului, apoi se leagă cu
aţă colorată. Coam a se scurtează cu foarfeca,
dîndu-i forma dorită (g).
Finisarea articolului: uscarea, decorarea cu ochi,
urechi, şa, căpăstru etc.
Respectaţi cu stricteţe normele de igienă şi regulile de protectie a
muncii în timpul împletitului.
Există şi alte modalităţi de confecţionare a căluţului - din două,
din trei mănunchiuri de paie.
^"Reţineţi!
Dacă vă reuşeşte confecţionarea
din fibre vegetale
a unor obiecte frumoase, de calitate,
cu gust, acest meşteşug poate deveni
o profesie profitabilă pe viitor.
Finisarea obiectelor confecţionate din fibre vegetale
A r t ic o le le îm p le t it e d in m a te r ia le n a tu r a le n e c e s ită o fin is a r e s p e c ia lă .
A d ic ă e fe c tu a re a u lt im e lo r o p e r a ţ ii a s u p ra o b ie c t u lu i c o n fe c ţio n a t, p e n t r u
a - i d a f o r m a sa u a s p e c tu l d e fin itiv , c o r e c t în d u n e le g re ş e li, a c c e n tu în d u n e le
d e t a lii etc.
D u p ă fin a liz a r e a îm p le t it u lu i, o b ie c te le v o r fi u s c a te c o re c t, p e n t r u a
n u se d e fo rm a . C e a m a i re u ş ită este u s c a re a n a tu ra lă , c în d a r tic o le le s în t
a tîrn a te sa u se a şa ză p e s u p o r t u r i s p e c ia le , a s tfe l c a a e r u l să p ă t r u n d ă lib e r
d in to a te p ă r ţile .
D u p ă u s c a re a d e fin itiv ă , o b ie c te le se v o r u t iliz a d u p ă d e s tin a ţie : v o r fi p r e
z e n ta te la e x p o z iţ ii, t îr g u r i etc. sa u v o r fi a m b a la te p e n t r u s to c a re . Se fo lo s e s c
a m b a la je / c u tii u ş o a re , c u g ă u r i d e a e ris ire , a c o p e rite c u m a te r ia l tra n s p a re n t,
p e n t r u a fi v ă z u te u ş o r. O b ie c t e le d in p o r u m b , p a ie n u se p u n u n u l p e ste
a ltu l, p e n t r u a n u se d e fo rm a . E s te b in e să fie a şe za te în c u t ii d ife rite .
Fig. 6.8. Finisarea obiectelor confecţionate din fibre vegetale
Lucru individual
1. Realizează etapa a III-a a proiectului (vezi pag. 5-6).
2. Confecţionează un articol la dorinţă, conform fişelor tehnologice.
3. Evalueaza lucrările proprii şi pe cele ale colegilor, în scopul lichidării lacunelor
depistate.
Lucru în grup
1. Determinaţi valoarea artistică a produsului realizat.
2. Identificaţi domeniile de utilizare a articlolelor confecţionate din fibre vegetale.
3. Numiţi profesii ce au tangenţe cu împletitul din fibre naturale.
Meditaţi şi argumentaţi
Împletitul din fibre vegetale ne oferă o satisfacţie spirituală, o activitate în timpul
liber, dezvoltarea potenţialului creator etc. Ce efecte benefice asupra sănătăţii
are acest meşteşug?
54
E d u c a t ia te h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a
Oră de sinteză si de evaluare finală >
I. S u s ţin e re a p u b lic ă a p ro ie c tu lu i re a liz a t c o n fo rm c r ite r iilo r stabilite-.
1. Respectarea etapelor tehnologice.
2. Aspectul estetic al articolelor confecţionate.
3. Utilitatea articolelor.
II. T e s t
1. Completaţi spaţiile:
Foile de porumb se colecteaza în lunile_______________ , _______________,
iar paiele de secară se colectează în luna_____________________.
La confecţionarea unui suport pentru flori, vom folosi împletitul___________ .
Ca urzeala să fie de aceeaşi grosime, alipim fîşiile de porumb___________ .
2. Enumeraţi etapele prelucrării fibrelor vegetale.
3. Comentaţi afirmaţia: „În timpul colectării şi selectării fibrelor vegetale, trebuie
respectate normele de protecţie a muncii”.
4. Studiaţi imaginile de mai jos şi determinaţi rolul funcţional al obiectelor.
ARTA CERAMICII modulul
(Olăritul tradiţional)
Prin cuvîntul „keramos” grecii antici defineau materialele anorganice şi nemetalice obţinute prin supunerea lor unor temperaturi ridicate. La fel este denumită şi
arta de producere a obiectelor din argilă, făcute prin omogenizarea amestecului
plastic, prin modelarea, decorarea, smălţuirea, uscarea şi arderea lui. Urmînd
aceste etape, şi voi veţi putea realiza diverse obiecte ceramice.
(T Amintiţi-vă, în
baza celor învăţate în clasele
anterioare, ce
obiecte de ceramică tradiţională
cunoaşteţi conform funcţiei lor.
Fig. 7.1. Set pentru ceai
din porţelan chinezesc
Fig 7.2. Tîrgul meşterilor
olari, s. Iurceni
7.1. Arta ceramicii: tradiţii si modernitate y y
A r t a c e r a m ic ii este ce a m a i v e c h e în d e le t n ic ir e c u n o s c u tă ş i p r a c tic a tă
d e o a m e n i. E a r e p r e z in t ă o c r o n ic ă în lu t a o m e n ir ii, m ă s u r în d în t im p u n
p a r c u r s p e c a re o m u l l- a u r m a t d in P a le o lit ic u l s u p e r io r ş i p în ă a s tă z i (8 -1 0
m ile n ii) . D e s c o p e r ir e a f o c u lu i ş i in v e n ta re a r o ţ ii a u fa v o r iz a t a tît d iv e r s if ic a re a ş i ra fin a re a m o d e lă r ii a r g lie i, c ît ş i a p a r iţia a ce e a ce în ţe le g e m a z i p r in
c e ra m ic ă . F ie c a re c iv iliz a ţ ie u m a n ă a c u n o s c u t ş i a d e z v o lta t a ce a stă a rtă . U n
în a lt n iv e l d e d e z v o lta re a c e r a m ic ii a fo s t în r e g is t r a t în E g ip t, A s ir ia , B a b ilo n , C h in a , J a p o n ia , G r e c ia ş i în ţ ă r ile E u r o p e i d e V e s t. P e n t r u u n e le ţ ă r i ş i
p o p o a re , d e z v o lta re a a c e s te i a rte a c o n s t it u it o m o d a lita te d e id e n t ific a r e în
d ife r ite p e r io a d e is to ric e . A s tfe l, C h in a ş i J a p o n ia se a s o c ia z ă c u p o r ţ e la n u l
fin , I ta lia - c u fa ia n ţa , S p a n ia - c u m a io lic a , G r e c ia - c u c e r a m ic a ro ş ie , p ic
ta tă c u la c n e g ru , ia r O la n d a , G e r m a n ia , F r a n ţa ş i A n g lia - c u p o r ţ e la n u r ile
d e D e lft, M e is s e n , S e v re s ş i W o rc e s te r.
A v e ţ i d e ja c u n o ş t in ţ e c u p r iv ir e la d e z v o lta r e a o lă r it u lu i t r a d iţ io n a l în
ţ in u t u r ile n o a s tr e d e -a lu n g u l is t o r ie i. Î n p re z e n t, în R e p u b lic a M o ld o v a ,
p r o m o t o r ii a r te i c e r a m ic ii s în t a r t iş t ii p la s t ic i c e r a m iş t i ş i m e ş t e r ii p o
p u la r i o la r i. C e i d in t îi, p r in t e h n ic ile lo r ş i lim b a ju l a r t is t ic in c o n f u n d a b il,
r e a liz e a z ă m in u n a t e c r e a ţ ii d in c e r a m ic ă . M e ş t e r ii p o p u la r i p e r p e tu e a z ă
t r a d iţ iile v e c h i d e o lă r it , d a r ş i s a tis fa c n e c e s a r u l d e a r t ic o le d e c e r a m ic ă
d e u t ilit a t e c o t id ia n ă , d e a rtă ş i c h ia r d e lu x . E i îş i p r o m o v e a z ă c r e a ţia la
d if e r it e e x p o z iţ ii d e a rtă , t îr g u r i d e a r tiz a n a t, a tît în ţa ră , c ît ş i p e s te h o t a
re le ei. A c t iv it ă ţ i a n u a le c u n o s c u t e s în t t îr g u r ile s p e c ia liz a t e în c e r a m ic ă
- B î lc iu l O la r ilo r , o r g a n iz a t în s. I u r c e n i, r. N is p o r e n i, ş i T îr g u l M e ş t e r ilo r
C e r a m iş t i, ce se d e s fă ş o a ră în s. H o g in e ş t i, r. C ă lă r a ş i.
O c o n t r ib u ţ ie e s e n ţia lă la d e z v o lta re a c e r a m ic ii în M o ld o v a a a d u s - o
F a b r ic a d e C e r a m ic ă d in o r a ş u l U n g h e n i. S e c ţia d e fa ia n ţă d e la a ce a stă
în t r e p r in d e r e s-a d e s c h is în a n u l 1957. P r o d u s e le d e b a z ă a le f a b r ic ii s în t
v e s e la u t ilit a r - d e c o r a t iv ă ş i s u v e n ir e le d e c e r a m ic ă .
Lucru individual
1. Caută şi completează portofoliul cu informaţii despre: a) muzee renumite din
lume ce ilustrează arta ceramică; b) artişti plastici ceramişti din Republica Moldova; c) meşteri populari ceramişti, cunoscuţi în Republica Moldova.
2. Elaborează un proiect de modelare a unui obiect din ceramică la alegere
(o cană, un panou, o oală). Realizează prima etapă a proiectului (pag. 5-6).
E d u c a t ia te h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a
modulul
Lucru în grup
1. Discutaţi despre centrele vechi de ceramică populară din Republica Moldova
pe care le cunoaşteţi.
2. Explicaţi, lucrînd în două grupuri, noţiunile ola r şi ceramist.
Meditaţi şi argumentaţi
Ceramica, faţă de alte arte, este pictură prin cromatică, sculptură prin plasticitate şi
arhitectură prin construcţie. Sînteţi de acord cu această afirmaţie? Argumentaţi.
^“Reţineţi!
2/3 din scoarţa Pămîntului o alcătuieşte lutul.
7.2. Materiale si ustensile folosite în arta
y
ceramicii
A r g ila (m a s a c e ra m ic ă ) este m a te r ia lu l d e lu c r u a l c e ra m is tu lu i. E a p o a te
fi p re p a ra tă d e m e ş te r sa u c u m p ă r a tă în sta re u m e d ă sa u u sc a tă (p ra f), g a ta
d e în tre b u in ţa r e . P o a te avea c u lo r i d ife rite , în fu n c ţie d e c o m p o z iţ ia c h im ic ă .
A n u m e c o m p o z iţia c h im ic ă a m a s e i este d e te rm in a n tă în a leg erea p e ca re o face
m e ş te ru l. D u p ă c o m p o z iţ ia c h im ic ă a m a s e i c e ra m ic e , o b ie c te le cre a te p o t fi
îm p ă r ţit e în p a tr u tip u r i: c e ra m ic ă c o m u n ă , p o rţe la n , s e m ip o rţe la n , fa ia n ţă .
Ceramica comună este o m a s ă o b ţ in u t ă d in a rg ile c o m u n e , c u u n c o n ţ in u t r id ic a t d e o x iz i d e fie r în a m e s te c c u n is ip ş i c a lc a r. A r e o c u lo a r e ro ş ie ,
ia r s t r u c t u r a e ste g r a n u lo a s ă . C u p r in d e t r e i t ip u r i: 1) c e ra m ic a p o p u la r ă
tr a d iţ io n a lă , c a re p o a te fi r o ş ie n e s m ă lţu ită , s m ă lţu ită ş i n e a g ră ; 2) c e ra m ic a
c o m u n ă te rm o re z is te n tă - p r e z in t ă r e z is te n ţă la fo c d a t o r it ă c o n ţ in u t u lu i
d e c o m p u ş i m in e r a lo g ic i; se u t iliz e a z ă p e n t r u c o n fe c ţ io n a r e a în s e rie a
v a s e lo r d e m e n a j (v e s e le i); 3) m a io lic a este d u b lu g la z u r a tă ş i se fo lo s e ş te
p e n t r u c o n fe c ţ io n a r e a a r t ic o le lo r d e c o r a tiv e , b ib e lo u r ilo r , te r a c o te i.
Porţelanul e ste u n p r o d u s c e r a m ic f in , a lb - g ă lb u i ş i t r a n s lu c id . Se
u t iliz e a z ă p e n t r u a r t ic o le fin e d e m e n a j ş i a r t ic o le d e c o r a tiv e d e a rtă .
Sem iporţelanul e ste o m a s ă c e r a m ic ă fin ă , ce se u t iliz e a z ă p e n t r u
p r o d u c e r e a a r t ic o le lo r d e m e n a j ş i t e h n ic o - s a n it a r e , fo lo s it e în in d u s t r ia
h o t e lie r ă ş i în a lim e n t a ţ ia p u b lic ă .
Faianţa este o m a s ă c e r a m ic ă fin ă , a lb - g ă lb u ie , c u o s t r u c tu r ă p o r o a
să, o b ţ in u tă d in t r - u n a m e s te c d e p r a f d e c u a r ţ c u n a t r o n sa u c a r b o n a t d e
p o ta s iu , p r in a rd e re a c ă r u ia p e s u p ra fa ta o b ie c t u lu i se fo r m e a z ă u n fe l d e
g la z u r ă v itr o a s ă (fig. 7 .4 ).
Î n ta b e lu l ce u r m e a z ă s în t p re z e n ta te c e le c in c i e ta p e d e s c h im b a r e a
c a lit ă ţ ilo r lu t u lu i în p r o c e s u l d e m o d e la re .
Fig. 7.3. Sobă din maiolică
Fig. 7.4. Veselă din faianţă
Etape P rocesul schim bărilor
Barbotină Lutul este în stare fluidă, fără structură, este bun pentru lipirea detaliilor sau modelarea în formă prin
turnare.
Lut jilav Lutul are structură şi rezistenţă, este plastic, conţine 50-30% apă, este perfect pentru modelat şi
decorare. Poate fi reciclat.
Lut verde Lutul modelat într-o piesă ce a fost aerată este uscat (0% apă) şi fragil. Nu mai poate fi decorat. Este
ultima etapă în care lutul mai poate fi reciclat.
Biscuit În procesul arderii primare la temperatura de 1050-1320°C, lutul devine tare (ceramică). Nu mai
poate fi reciclat.
Produs final Obiectele biscuit se pictează, se glazurează şi, după uscare, se ard a doua oară (arderea finală).
Aceasta le conferă culoare şi luciu definitiv.
57
Fig. 7.5. Obiecte modelate
din lut polimeric
Fig. 7.7. arului
electrică
Fig. 7.8. Cuptor electric de
ars obiecte din ceramică
C a m a te r ia l a lte r n a tiv a l a rg ile i, în a c t iv it ă ţ ile d id a c t ic e se p o a te u t iliz a
lu t p o lim e r ic d e m o d e la j, c u a rd e re la t e m p e r a t u r i jo a s e ( 1 2 0 -1 3 5 ° C ), ş i
p a s te m o d e la to a r e c u u s c a re la aer, c a re s în t b u n e p e n t r u c o n fe c ţio n a r e a
b iju t e r iilo r , s ta tu e te lo r, d iv e r s e lo r o b ie c te c e ra m ic e (fa rfu rio a re , s u p o r t u r i d e
lu m în ă r i, b ib e lo u r i, p a n o u r i etc.). A c e s te o b ie c te p o t fi c o lo ra te c u v o p s e le
te m p e r a ş i a c r ilic e (fig. 7 .5 ).
Ş t iţ i d e ja c ă în a rta c e r a m ic ii, p e n t r u în fr u m u s e ţ a r e a ş i d e s ă v îr ş ir e a
o b ie c te lo r, se u t iliz e a z ă d iv e rs e t ip u r i d e v o p s e le ş i g la z u r i tra n s p a re n te sa u
c o lo ra te . D in c la s e le p re c e d e n te c u n o a ş te ţi ş i u s te n s ile le p e n t r u o lă r it ş i m o
d e la j. A m in t iţ i- v ă d e n u m ir ile lo r în b a z a c e lo r re p re z e n ta te în fig u r a 7.6.
Fig. 7.6. Ustensile pentru modelarea şi decorarea ceramicii
R o a ta o la r u lu i este c u n o s c u tă în ţ in u t u l n o s t r u în c ă d in sec. V î. H . E s te
c o m p u s ă d in d o u ă d is c u r i: u n u l m ic (2 5 -3 0 c m ) su s ş i u n u l m a i m a re (5 0 -8 0
c m ) în p a rte a d e jo s , a ce ste a f iin d u n ite p r in t r - u n a x v e r tic a l. P e d is c u l d e
su s se m o d e le a z ă b o ţ u l d e a rg ilă , ia r d is c u l d e jo s s e rv e ş te p e n t r u a c ţio n a re a
r o ţ ii. M e ş t e r ii c e r a m iş t i a s tă z i u t iliz e a z ă r o ţ i e le c tric e , c a re s în t c o m o d e şi
p e r fo r m a n te (fig. 7.7).
C u p t o r u l d e a rs p o a te fi d e d ife r ite fo r m e ş i m ă r im i, u t iliz în d în c a lita te
d e c o m b u s t ib il le m n e sa u g a z, sa u p o a te fi e le c t r ic (fig. 7 .8 ). A r g ila s c a d e în
v o lu m la u s c a re ş i la a rd e re . N u s în t re c o m a n d a b ile u s c a re a ş i a rd e re a fo rţa te ,
d e o a re c e a r g ila c ra p ă .
Lucru individual
1. Cercetează, descoperă şi determină din ce masă ceramică sînt confecţionate
diverse obiecte utilizate în familia voastră.
2. Realizează etapa a II-a a proiectului. Pregăteşte materialele şi ustensilele
necesare procesului tehnologic stabilit.
Meditaţi şi argumentaţi
Componenţa potrivită a masei ceramice se obţine prin adăugarea sau extragerea compuşilor chimici necesari. Despre ce compuşi este vorba?
(T Amintiţi-vă de ce
tehnici de modelare a argilei aţi
luat cunoştinţă
în clasele precedente.
7.3. Tehnici de modelare din argilă
F ru m u s e ţe a ş i c a lita te a o b ie c te lo r d in a rg ilă d e p in d e n u d o a r d e m ă ie s tr ia
ş i t a le n tu l c e r a m is tu lu i, d a r ş i d e a le g e re a c o re c tă a t e h n ic ii d e m o d e la re .
În a rta c e r a m ic ii s în t fo lo s ite m a i fr e c v e n t c îte v a te h n ic i. U n e le d in t r e e le le
c u n o a ş te ţi ş i le p o s e d a ţi d e ja - t e h n ic a m o d e lă r ii d in b ile ş i v e rg e le ( s u lu r i) ,
m o d e la r e a lib e r ă , m o d e la r e a d in f o i ( fîş ii) p e c a la p o d . V o m c o n t in u a a p r o
fu n d a r e a a b ilit ă ţ ilo r o b ţ in u te ş i v e ţi d e p r in d e t e h n ic i n o i d e m o d e la re .
58
E d u c a t ia te h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a
modulul
M o d e la r e a p r i n p r e s a r e este m o d a lita te a d e o b ţ in e r e a o b ie c te lo r p r in
p re s a re a f o ilo r d in a r g ilă în / p e m a tr iţă ( c a la p o d ). P e n t r u p r a c tic a r e a a c e s
te i te h n ic i, e ste n e c e s a ră c o n fe c ţio n a r e a u n o r c a la p o a d e , tip a r e ( ş ta m p ile )
p e n t r u im p r im a r e a d e c o r u lu i p e fo ile d e a r g ilă (fig. 7 .9 ).
Fig. 7.9. Imprimare cu ajutorul tiparului; modele de tipare din argilă
V o m m o d e la u n p a n o u d in s u lu r i p r in p re s a re p e
c a la p o d . M a i în t îi, d e s e n ă m s c h iţa o b ie c t u lu i ce u r
m e a z ă să fie m o d e la t.
P r e g ă t iţi m a te r ia le le n e ce sa re : a rg ilă , c a la p o d , lo -
p ă ţic ă , c u ţita ş , c îr p ă u m e d ă etc. R e s p e c ta ţi e ta p e le d e
m o d e la r e ş i s u c c e s iu n e a o p e r a ţ iilo r d e re a liz a t.
E ta p e le d e m o d e la r e ce tre b u ie să fie p a rc u rs e :
^"Reţineţi!
În procesul modelării trebuie respectate normele igienice şi de protecţie a
muncii.
Modelarea la roata olarului în 6 p a şi:
3. Deschiderea vasului la mărimea
dorită
2. Deschiderea vasului
4. Ridicarea pereţilor vasului 5. Finisarea pereţilor şi a buzei
vasului
6. Scoaterea vasului de pe roată
Fig. 7.10. Modelarea
vasului prin turnare în
formă
Q Amintiţi-vă cele
studiate în clasele precedente
despre ornamentica şi cromica
utilizate în olăritul tradiţional.
Modelarea p rin turnare în form ă (fig. 7 .1 0 ) este o te h n o lo g ie m a i p u
ţ in c re a to a re , u t iliz a t ă m a i a le s în in d u s t r ia c e r a m ic ă la tir a ja re a în m a s ă a
p r o d u s e lo r . L a în c e p u t se e la b o re a z ă m o d e lu l v iit o r u lu i o b ie c t, d e p e c a re
se im p r im ă fo r m e d in t r - u n m a t e r ia l a b s o rb a n t (a la b a s tru ). L u t u l la e ta p a
b a r b o t in ă se t o a r n ă în a ce ste fo r m e . F o r m a a b s o a rb e a p a d in b a r b o t in ă
p e în tr e a g a s u p r a fa ţă d e c o n ta c t, în c h e g în d p e r e ţ ii v a s u lu i. S u r p lu s u l d e
b a r b o t in ă se în lă tu r ă , f o r m a se d e sfa c e , ia r o b ie c t u l e x tra s se fa s o n e a z ă , se
d e c o re a z ă , se u s u c ă , se s m ă lţu ie ş te ş i se a rd e d e fin itiv .
Modelarea din fîs ii este o te h n ic ă s im p lă , a c c e s ib ilă ş i u t iliz a t ă d e m u lţ i
c e r a m iş ti. P r in a c e a s tă te h n ic ă p o t fi c o n fe c ţio n a te o b ie c te d e m e n a j (c ă n i,
p a h a re ) ş i d e c o ra tiv e (v a ze , d iv e rs e s u p o r t u r i) d e d ife r ite d im e n s iu n i.
7.4. Decorul în arta ceramicii
Î n a rta c e r a m ic ii, d e c o r u l a re u n r o l d e o s e b it în a fa c e p r o d u s e le v iz ib ile ,
a tră g ă to a re , t r a in ic e ş i s ig u re în u tiliz a r e . O r n a m e n t u l este o c o m p o n e n tă a
d e c o r u lu i ş i c o n s tă d in d ife r it e m o t iv e d e c o ra tiv e , s e m n e a rh a ic e e la b o ra te
ş i d e z v o lta te în t im p , ce s e rv e s c u n e o r i la id e n tific a r e a e tn o c u lt u r a lă . P e n tr u
re a liz a re a d e c o r u lu i, m e ş te r ii c e r a m iş ti u tiliz e a z ă m a i m u lte t e h n ic i s p e c ific e
d e d e c o ra re . A s tfe l, d e c o r u l p o a te fi:
• S c u lp ta t - d e c o r u l se s c u lp te a z ă în s u p ra fa ţa jila v ă a o b ie c tu lu i (fig. 7 .1 1 ).
• Im p r im a t - d e c o r u l se a p lic ă c u a ju to r u l t ip a r u lu i p r in p re s a re ş i im p r im a re p e lu t u l jila v .
• In c iz a t - s u p ra fa ţa o b ie c t u lu i se m a r c h e a z ă c u l i n i i u n ifo r m e ş i im a g in i
a d în c it e în p a s ta m o a le (fig. 7 .1 2 ).
• L u s tru it - d e c o r u l este a p lic a t p e lu t u l v e rd e c u o lin g u r ă o r i o p ia tr ă
n e te d ă p r in lu s t r u ir e a s u p ra fe ţe i.
E d u c a ţ ia te h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a
modulul
• P e rfo ra t - d e c o r u l se a p lic ă p r in p e rfo ra re , p e n t r u o b ţ in e r e a e fe c tu lu i d e
tra n s p a re n ţă a c e r a m ic ii (fig. 7 .1 3 ).
• A p lic a t - d e t a liile d e c o r a tiv e ( fr u n z e , f lo r i e tc.) d in lu t se a p lic ă p e s u p r a
fa ţa o b ie c t u lu i (fig. 7 .1 4 ).
• P ic ta t - d e c o r u l se a p lic ă p r in d iv e rs e p ro c e d e e c u c o r n u l, p e n s u la , c u
v o p s e le n a tu r a le (a n g o b e ) sa u s m a lţ u r i p o lic r o m e .
• G la z u ra re a se o b ţ in e p r in a p lic a re a g la z u r ii p e p a rte a e x te rio a ră s a u /ş i
in te r io a r ă , p e n t r u c re a re a t e x t u r ii ş i c u lo r ii d o rite .
C r o m a t ic a , în a rta c e r a m ic ii, a re u n r o l d e c o r a tiv e s e n ţia l. C o lo r a n ţ ii c e
r a m ic i s în t d e d o u ă tip u r i: v o p s e le n a tu ra le (a n g o b e ) ş i s m a lţu r i tr a n s lu c id e şi
p o lic r o m e . D e o b ic e i, ace ste v o p s e le d u p ă a rd e re s în t m a te . P e n tr u p ro te ja re a
o r n a m e n t u lu i p ic ta t, c e r a m iş t ii a p lic ă g la z u r ă tra n s p a re n tă , c a re c o n fe ră
o b ie c te le lo r lu c iu , în v io r e a z ă n u a n ţe le ş i s p o re ş te d u r ita te a o b ie c tu lu i.
S m a lţ u r ile r e p r e z in t ă u n a m e s te c d e g la z u r ă c u lu t ş i c o lo r a n ţ ii o b ţ in u ţ i d in c a r b o n a ţ i s a u o x iz i m e t a lic i ( c o b a lt, c u p r u , fie r, c r o m , p lu m b ) ,
r e z is t e n ţ i la te m p e r a t u r i în a lte . S m a lţ u r ile c o n fe r ă o b ie c t e lo r d in c e r a m ic ă
d u r ita te , im p e r m e a b ilit a t e , lu c iu d e s ă v îr ş it ş i fr u m u s e ţe .
R a k u este o te h n ic ă s p e c ta c u lo a s ă d e c re a re a o b ie c te lo r
d in c e ra m ic ă , c u re z u lta te a b s o lu t n e a şte p ta te . În m o d n o r
m a l, o b ie c te le c e r a m ic e se a r d în c u p t o r t im p d e 1 0 -1 2 o re ,
d u p ă c a re se la s ă a c o lo p în ă la r ă c ir e a c o m p le tă . Î n te h n ic a
ra k u , d u p ă ce se a rd e o b ie c t u l la te m p e ra tu ra d e 9 6 0 -9 7 0 ° C ,
a c e sta este s c o s b r u s c d in c u p t o r ş i in t r o d u s , a şa în c in s , în
ru m e g u ş . A t u n c i d is p a r e to t a l o x ig e n u l ş i în lip s a a c e s tu ia
a u lo c n iş te r e a c ţ ii c h im ic e în c a re n u se m a i p o a te c o n t r o la
n im ic . P ie s a se ţ in e 1 0 -1 5 m in u t e în tă la ş , a p o i este s tro p ită
c u a p ă re ce . T o a te a c e ste ş o c u r i t e r m ic e a c ţio n e a z ă a s u p ra s u p ra fe ţe lo r,
f o r m în d u n s p e c ta c o l d e c u lo a re .
Fig. 7.11. Vas ornamentat
prin sculptare
Fig. 7.12. Cană decorată
prin incizare
Fig. 7.13. Vază decorată
prin perforare
Lucru individual
Elaborează schiţa decorului unui obiect cu descrierea tipului de decor, a ornamentului şi a motivelor decorative.
Lucru în grup
Exersaţi utilizarea practică a diverselor tipuri de decor în material ceramic.
7.5. Realizarea vasului prin tehnica
modelării din fisu
y
P e n t r u a p r a c t ic a a rta c e r a m ic ii, n u este în d e a ju n s în s u ş ir e a n o ţ iu n ilo r
e le m e n ta re d in d o m e n iu , c i se ce re o p e ra re a c u t e h n ic i d e lu c r u , p e n t r u a
n e c u lt iv a g u s t u l f r u m o s u lu i a r tis tic , a n e e x p r im a lib e r, p r in c o m p o z iţ ii
p la s tic e , p r o p r iile g în d u r i ş i s e n tim e n te le g a te d e s p a ţiu l d in ju r sa u d e c e l
im a g in a r .
Fig. 7.14. Înfrumuseţare
prin aplicarea detaliilor
decorative
61
V o m r e a liz a o c a n ă p r in t e h n ic a m o d e lă r ii d in f îs ii, u r m în d e ta p e le d in f is a t e h n o lo g ic ă
p r e z e n t a t ă m a i jo s .
Fişă tehnologică. M odelarea cănii din fîşii de argilă
Etape tehnologice. Succesiunea operaţiilor Ilustraţii »
Materiale şi ustensile: lut, sucitor, şablon de formă cilindrică, riglă, cîrpă,
vas cu apă, folie de polietilenă, burete, vopsele, pensule, glazură
I. Modelarea vasului
1. Se pregăteşte o bucată nu prea mare de lut bine frămîntat. Se aranjează ustensilele, să fie la îndem înă.
2. Lutul se întinde într-o foaie. Folosind o riglă şi şablonul, foaia obţinută
se taie la dim ensiunea dorită pentru confecţionarea pereţilor, fundului şi
tortiţei viitoarei căni.
3. Pentru asam blarea pereţilor şi decuparea fundului, se va utiliza un şablon de formă cilindrică (o sticlă). La început se va lipi peretele cilindric de
fund. Lipirea se va face cu lut m oale şi se va netezi cu o cîrpă umedă.
4. Urm ează ataşarea toartei în diferite variante.
II. Uscarea vasului sub folie
O biectele stau circa 24 de ore învelite în polietilenă, pentru a se usca
uniform şi a reduce riscul crăpării. La uscat lutul se m icşorează puţin şi
dacă cele două elem ente vor avea timp diferit de uscare, îm binarea dintre
toartă şi cană poate să crape.
III. Uscarea obiectului la aer
După ce se îndepărtează pelicula, cănuţele se lasă la uscat la aer.
IV. Şlefuirea vasului
După uscare urm ează şlefuirea pe lut verde (adică înainte de ardere). Se
face cu un burete ud sau cu smirghel fin. Şlefuirea trebuie făcută cu multă
atenţie.
V. Arderea primară
Arderea de biscuit în cuptor durează 17-20 de ore. O biectele se deshidratează com plet şi lutul verde va deveni ceram ică.
VI. Pictarea vasului
Decorarea se face folosind culori speciale ce rezistă la temperaturi înalte.
Pictura pe ceram ică nu permite detalii sau umbre şi m odelele trebuie să
răm înă relativ simple.
62
E d u c a t ia te h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a
modulul
VII. Glazurarea
Glazurarea se va face cu glazură transparentă. Zona care va intra în contact direct cu blatul cuptorului (fundul cănii) se va curăţa minuţios de glazură, pentru a nu se lipi de blat.
VIII. Arderea finală a vasului
Obiectele se vor aseza cu grijă în cuptor, încît să nu se atingă între ele.
Arderea finală durează 20-22 de ore la temperatura maximă de 1030-
1220°C.
Reţineţi!
La modelarea din fîşii, detaliile se vor asambla (lipi) corect în două operaţii:
1) scrijelarea unei suprafeţe de contact cu un instrument ascuţit;
2) ungerea cu barbotină a suprafeţelor de contact la asamblarea detaliilor.
Meditaţi şi argumentaţi
„M intea om ului instinctiv vrea să modeleze lucruri; este m odul lui de a îm părtăşi
şi conserva ceva drag lui” (Sophie Rehbinder-Kruse). Voi ce obiecte sau compoziţii aţi dori să modelaţi? Argumentaţi alegerea.
Lucru individual
1. Realizează o cană personalizată, respectînd etapele tehnologice.
2. Evaluează calitatea lucrului la fiecare etapă şi înlătură lacunele observate.
Lucru în grup
1. Evaluaţi articolele modelate conform criteriilor: aspect, calitate, funcţionalitate.
2. Alegeţi cele mai reuşite lucrări pentru o eventuală expoziţie.
3. Ce poet român este autorul acestor versuri:
...Şi eşti lut şi tu ca mine.
Din etern am fost un lut,
Dar o soartă-ntîmplătoare
Te-a făcut ulcior pe tine,
Om pe mine m-a făcut:
Ah, întors era mai bine!
63
Oră de sinteză si de evaluare finală ?
Evaluarea sumativă se realizează în două etape:
I. S u s ţin e re a p u b lic ă a p r o ie c tu lu i re a liz a t în c o n fo rm ita te c u c rite riile s ta b ilite :
1. Respectarea etapelor tehnologice.
2. Aspectul estetic al articolelor confecţionate.
3. Funcţionalitatea, utilitatea lor.
II. T e st
1. Numiţi centrele de ceramică tradiţională din Republica Moldova.
2. Enumeraţi în consecutivitate etapele de schimbare a calităţilor lutului în procesul de modelare.
3. Numiţi tehnicile de modelare a articolelor de ceramică.
4. Puneţi în ordine consecutivă etapele procesului de creare a obiectelor de ceramică:
Uscarea, modelarea, finisarea, arderea primară, decorarea, glazurarea, arderea finală, răcirea.
5. Care sînt tehnicile de ornamentare utilizate în arta ceramicii?
6. Cuvinte încrucişate: identificaţi noţiunile şi veţi citi pe verticală denumirea artei de producere a obiectelor
din argilă.
1) Tip de decor aplicat cu cornul sau pensula.
2) Proces de înfrumuseţare, ornamentare
a ceramicii.
3) Procesul de „coacere” a obiectelor ceramice
în cuptor.
4) Tip de ardere în urma căreia obţinem teracota.
5) Colorant ceramic.
6) Starea lutului după prima ardere.
7) Dispozitiv de ardere a obiectelor ceramice.
8) Vopsea naturală obţinută din lut.
1.
2.
3.
4.
5.
7.
6
8
7. Identificaţi cultura sau ţara în care au fost produse aceste artifacte.
DOW
. IAVJNATFD
GLASS
ROOM
ENTRANCE 2
MEDIA ROOM
ATOUM
LIMBAJ GRAFIC
Cum pot fi reprezentate în desenul tehnic - clar, complet şi exact - obiectele?
Nu aveţi decît să tăiaţi imaginar obiectul cu plane secante, apoi să reprezentaţi
pe planele de proiecţie secţiunile obţinute.
8.1. Secţiuni cu vedere y
• ^ • • • si secţiuni propriu-zise
Generalităţi>
C o n t u r u r ile s u p r a fe ţe lo r in t e r io a r e in v iz ib ile a le
u n u i o b ie c t s a u a le u n u i a n s a m b lu d e p ie s e p o t f i
r e p r e z e n ta te în d e s e n u l t e h n ic p r in l i n i i în t r e r u p t e
(fig . 8 .1 ). N u m ă r u l m a re a l a c e s to r lin ii, s u p r a p u n e re a
sa u in te r s e c ţia lo r d im in u e a z ă c la rita te a r e p r e z e n tă r ii
g ra fic e , a s tfe l f ă c în d d if ic ilă c it ir e a d e s e n u lu i. P e n t r u
e v ita re a u n o r a s e m e n e a s itu a ţii, p e p la n e le d e p r o ie c ţ ii
se r e p r e z in t ă o b ie c te le s e c ţio n a te im a g in a r c u u n u l sa u
c îte v a p la n e (fig. 8 .2 ,8 .5 ) , n u m ite p la n e secante. Î n u r m a
s e c ţ io n ă r ii o b ie c t u lu i c u u n p la n sa u c u c îte v a p la n e
se c a n te , lin iile c o n t u r u r ilo r lu i in te r io a r e , re p re z e n ta te
p e v e d e re c u lin ie în tre ru p tă , d e v in v iz ib ile ş i se tra s e a ză
p e re p re z e n ta re a s e c ţ iu n ii c u lin ie c o n t in u ă p r in c ip a lă
g ro a s ă . P e p la n e le d e p r o ie c ţie , p a rte a m a t e r ia lu lu i p r in c a re a tr e c u t p la n u l
s e c a n t se h a ş u re a z ă (fig. 8 .2 ). S u p ra fe ţe le m e ta lic e s e c ţio n a te se h a ş u re a z ă
c u l i n i i p a ra le le , e c h id is ta n te ş i în c lin a t e s u b 4 5 ° la d re a p ta sa u la s tîn g a fa ţă
d e o lin ie d e c o n t u r sa u fa ţă d e a x a r e p r e z e n tă r ii, în s ă în a c e e a ş i d ir e c ţ ie p e
to a te s e c ţ iu n ile a c e le ia ş i p ie se . H a ş u r ile se tra s e a z ă c u l i n i i c o n tin u e s u b
ţ ir i. D is t a n ţ a d in t r e h a ş u r i tr e b u ie să fie d e 1 -6 m m , în f u n c ţ ie d e m ă r im e a
s u p ra fe ţe i h a ş u ra te (ta b e lu l 8 .1 ).
P la n u l s e c a n t tre b u ie să tre a c ă p r in g o lu r ile ş i d e t a liile o b ie c t u lu i, p a
r a le l c u u n u l d in p la n e le lu i
p r in c ip a le sa u în a lte p o z iţ ii,
c u c o n d iţ ia ca e l să fie p e r
p e n d ic u la r p e c e l p u ţ in u n u l
d in p la n e le d e p ro ie c ţie .
L in ia d e in te rs e c ţie a p la
n u lu i s e c a n t c u p la n u l d e
p r o ie c ţ ie n o r m a l p e e l se
n u m e ş te traseu de secţionare
Fig. 8.3. Reprezentarea
canelurii pentru o pană
paralelă: a - vederea
principală a capătului din
stînga unui arbore;
b - secţiunea propriu-zisă
a arborelui; c - secţiunea cu
vedere a aceluiaşi arbore
Fig. 8.1. Reprezentarea
pe vederi a suprafeţelor
interioare cu linii întrerupte
Fig. 8.2. Reprezentarea
pe vederi a suprafeţelor
interioare prin secţiuni
1,5 S
O
CşJ
cn
5—
1_____ ,
h
Fig. 8.4. Dimensiunile liniei discontinue şi
ale săgeţii de indicare a direcţiei privirii
(fig. 8.3, 8.6, A - A , B - B ) . T ra s e u l d e s e c ţio n a re a u n u i o b ie c t c u u n
p la n se re p re z in tă p e d e se n c u d o u ă li n ii d is c o n tin u e c u g ro s im e a
d e a p r o x im a t iv 1,5 o r i m a i m a re d e c ît lin ia c o n tin u ă p r in c ip a lă
g ro a s ă ş i lu n g im e a d e 8 -2 0 m m (fig. 8.3, 8.4, 8 .6 ). L in iile d is c o n
tin u e se n o te a z ă la ca p e te le tra s e u lu i d e s e c ţio n a re d in e x te r io r u l
c o n t u r u lu i re p re z e n tă rii ş i în lo c u r ile d e in tre ru p e re a tr a s e u lu i
d e s e c ţio n a re . P e r p e n d ic u la r p e lin iile d is c o n t in u e se tra se a ză
T a b e lu l 8.1. Reprezentarea
grafică a unor materiale în
secţiune
M aterialul
Metale şi
aliaje dure
Materiale
nemetalice
Lemnul:
de-a lungul
fibrelor
de-a curmezişul
fibrelor
Placaje
Sticla şi alte
materiale
transparente
R eprezentare
grafică
m .
C -C B -B
SZZZZzhzZZZŞ.
A
iz i
|A
A -A
7Z
'/ '/
Fig. 8.5. Reprezentarea
axonometrică (a) şi în
proiecţii a unei piese (b)
secţionate cu un plan vertical
Fig. 8.6. Reprezentarea unui corp secţionat cu planele
orizontal A-A, frontal C-C şi de profil B-B
cîte o săgeată ca re in d ic ă d ire c ţia p r iv ir ii. L în g ă săgeţi, d in p a rte a e x te rio a ră a
e x tre m ită ţilo r lin iilo r d is c o n tin u e , se s c rie u n a ş i a ce e a şi lite ră la tin ă m a ju s c u lă .
D e a s u p ra re p re z e n tă rii s e c ţiu n ii se face o n o ta ţie c o n s titu ită d in a ce le a şi lite re ,
sc ris e p r in lin io a r ă , ca re in d ic ă p o z iţia p la
n u lu i se ca n t ( A - A , B - B etc.).
Secţiune cu vedere (tăietură)
În d e s e n u l te h n ic , p r in secţiune cu vedere ( n u m ită u n e o r i ş i tă ie tu ră ) se în ţe le g e
re p re z e n ta re a c o n v e n ţio n a lă a u n u i o b ie c t
tă ia t im a g in a r c u u n p la n , d u p ă în d e p ă rta ta re a p ă r ţ ii o b ie c tu lu i a fla te în tr e o c h iu l
p r iv it o r u lu i ş i p la n u l se c a n t (fig. 8.5, 8 .6 ).
R e p re z e n ta re a s e c ţ iu n ii se s u p r a p u n e p e
v e d e re a o b ie c tu lu i d e p e p la n u l p a ra le l c u
p la n u l se c a n t (fig. 8.3, c). În fu n c ţie d e p o
z iţ ia p la n u lu i se ca n t fa ţă d e p la n u l o r iz o n ta l
d e p r o ie c ţ ie , s e c ţ iu n ile p o t fi o riz o n ta le ,
v e rtic a le ş i oblice (fig. 8 .6 ).
Fig. 8,7. Reprezentarea secţiunii frontale a unei piese: a - secţiune
frontală; b - secţiune frontală cu vedere şi secţiune orizontală cu
vedere
C
66
E d u c a t ia te h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a
modulul
R e le v a r e a f o r m e lo r u n u i o b ie c t p r in -
t r - u n n u m ă r m in im d e r e p re z e n tă ri g ra fic e
este p o s ib ilă p r in îm b in a re a , p e a ce e a şi r e
p re z e n ta re , a u n e i p ă r ţ i a v e d e r ii c u o p a rte
a s e c ţ iu n ii c o re s p u n z ă to a re , s e p a r în d u - le
p r in t r - o lin ie s u b ţire c o n tin u ă o n d u la tă (fig.
8.7, b). D a c ă se e x e c u tă s e c ţiu n e a fr o n ta lă a
a c e stu i o b ie c t în în tre g im e , p e d e se n n u v o r fi
re p re ze n ta te to ate e le m e n te le lu i c o n s tru c tiv e
e x te rio a re (fig . 8.7, a).
D a c ă v e d e re a ş i s e c ţiu n e a , îm b in a te p e
a c e e a ş i re p re z e n ta re , s în t f ig u r i s im e tr ic e ,
ele se d e lim ite a z ă u n a d e a lta p r in t r - o lin ie -
p u n c t s u b ţire , ca re este ş i a x ă d e s im e trie a
r e p r e z e n tă r ilo r îm b in a te (fig . 8 .8 ). O a stfe l
d e re p re z e n ta re se n u m e ş te ju m ă ta te vedere
- ju m ă ta te secţiune. S e c ţiu n e a re p re z e n ta tă
în îm b in a r e c u v e d e re a se r e c o m a n d ă a fi
d is p u s ă în d re a p ta a x e i d e s im e trie (fig. 8 .8 )
sa u m a i jo s d e ea (fig. 8 .9 ).
C în d a xa d e s im e trie a re p re z e n tă rii c o in
c id e c u p r o ie c ţia u n e i m u c h ii sa u a a lte i lin ii,
a tu n c i v e d e re a se se p a ră d e s e c ţiu n e p r in t r - o
lin ie c o n t in u ă s u b ţire o n d u la tă , tra s a tă în
s tîn g a sa u în d re a p ta a x e i d e s im e tr ie (fig.
8 .1 0 ), a stfe l ca p r o ie c ţia a ce ste i m u c h ii să se
v a d ă p e re p re z e n ta re .
P e n tr u o b ie c te le d e t ip u l c o r p u r ilo r d e ro ta ţie , c a re se p ro ie c te a z ă su b fo r
m ă d e fig u r i s im e tric e ş i au su p ra fe ţe s im p le e x te rio a re şi in te rio a re d e ro ta ţie ,
se e x e c u tă n u m a i s e c ţiu n e a lo r (fig. 8 .1 1 ). În a ce st ca z, p ie s a este re p re z e n ta tă
în t r - o s in g u ră p ro ie c ţie .
Secţiune propriu-zisă
P e n t r u re le v a re a f o r m e lo r tra n s v e rs a le a le o b ie c te lo r se u t iliz e a z ă s e c ţiu n ile p ro p riu -z is e , p e c a re se r e p r e z in t ă d o a r fig u r a
o b ţ in u tă în u r m a in te r s e c ţie i p la n u lu i s e c a n t c u o b ie c t u l (fig. 8.3,
b, 8 .1 2 ), ia r li n iile c o n t u r u r ilo r lu i a fla te d u p ă p la n u l s e c a n t n u
se r e p r e z in t ă . S e c ţiu n e a p r o p r iu - z is ă e ste p a r te c o m p o n e n t ă a
s e c ţ iu n ii c u v e d e re .
Î n f u n c ţ ie d e n u m ă r u l d e p la n e se ca n te , se d is t in g s e c ţiu n i
s im p le , e x e c u ta te c u u n s in g u r p la n se ca n t, ş i s e c ţiu n i co m p use,
e x e c u ta te c u m a i m u lte p la n e se ca n te .
Fig. 8.12. Reprezentarea principală a unui
arbore şi posibilele secţiuni propriu-zise
Fig. 8.8. Reprezentarea
îmbinării jumătate vedere -
jumătate secţiune
Fig. 8.10. Reprezentarea
secţiunii cu vedere în cazul
în care proiecţiile muchiilor
nimeresc pe axa de simetrie
Fig. 8.9. Reprezentarea
îmbinării jumătate secţiune -
jumătate vedere dispusă mai
jos de axa de simetrie
TI
VA
Fig. 8.11. Reprezentarea unui
obiect de tipul corpurilor de rotaţie
020
Lucrarea p ra ctică nr. 8.1
Copiaţi pe hîrtie în pătrăţele vederile
date la scara 2:1. Construiţi pe planul
de proiecţie din faţă (frontal) reprezentarea unei jumătăţi de vedere cu o
jumătate de secţiune.
Lucru individual
Observă în casă, pe stradă, în atelierul de tîmplărie sau lăcătuşărie obiecte care
s-au rupt. Analizează formele secţiunilor obţinute. Reprezintă-le pe o foaie.
^"Reţineţi!
“Limbajul grafic este
de natură vizuală şi
începe printr-o conştientizare sporită a
felului în care arată
lumea. Este o modalitate de a vedea
ce anume diferă de
simpla existenţă
materială”.
(David Dabner)
1. Cum pot fi reprezentate pe vederile unui obiect contururile suprafeţelor lui
interioare invizibile?
2. Explicaţi ce este un plan secant şi care sînt condiţiile de trasare a lui.
3. Definiţi noţiunea de traseu de secţionare.
4. Explicaţi ce sînt secţiunile cu vedere şi care sînt modalităţile de executare a
lor.
5. Numiţi tipurile de secţiuni cu vedere simple.
6. Relevaţi particularităţile de reprezentare a secţiunilor propriu-zise în desenul
tehnic.
Lucru în grup___________________________________
Examinaţi formele secţiunilor propriu-zise care ar putea fi obţinute la intersecţia
piesei cu planele secante A-A şi B-B din fig. 8.12. Argumentaţi necesitatea reprezentării secţiunilor piesei.
Meditaţi şi argumentaţi
Comentaţi afirmaţia filosofului chinez Confucius: “M i s-a spus şi am uitat, am
văzut şi am înţeles, am făcut şi am în văţat’. În acest context, faceţi referiri şi la
desenul tehnic.
Evaluare
Fig. 8.13. Reprezentarea secţiunilor
locale
Fig. 8.14. Reprezentarea
secţiunii locale în cazul în care
o parte a obiectului este un
corp de rotaţie
Secţiuni locale
P e n tr u re le v a re a p a r t ic u la r it ă ţ ilo r c o n
s tru c tiv e a le u n o r o b ie c te (g ă u ri, a d în c itu r i,
p r o e m in e n ţe etc.), în t r - u n lo c a p a rte , lim ita t,
se a p lic ă s e c ţiu n i lo c a le ; e le se d e lim ite a z ă d e
v e d e re p r in t r - o lin ie c o n tin u ă s u b ţire o n d u
la tă , tra s a tă c u m în a lib e r ă (fig. 8 .1 3 ).
D a c ă s e c ţiu n e a lo c a lă se e x e c u tă p e n t r u
o p a rte a o b ie c t u lu i ca re r e p r e z in t ă u n c o r p
d e ro ta ţie , a c e a stă s e c ţiu n e p o a te fi d e lim ita tă d e v e d e re p r in a x a d e s im e tr ie a a c e le i
p ă r ţ i a o b ie c t u lu i (fig. 8 .1 4 ).
^“Reţineţi!
Schiţa unui obiect
este reprezentarea
lui grafică, executată de mînă, fără utilizarea instrumentelor de desenat
Lucru în grup___________________________________
Desenaţi pe hîrtie în pătrăţele schiţele unor obiecte simple. Măsuraţi dimensiunile obiectelor şi reflectaţi-le pe desen. Utilizaţi, dacă trebuie, secţiuni cu vedere,
secţiuni propriu-zise.
Faceţi schimb de obiecte astfel încît să realizaţi schiţe cît mai diverse.
Evaluaţi reciproc desenele realizate.
68
E d u c a ţ ia te h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a
modulul
Evaluare
1. Explicaţi care este destinaţia secţiunilor locale.
2. Descrieţi modalităţile de executare a secţiunilor locale.
3. Comentaţi particularităţile de reprezentare a
secţiunii locale.
8.2. Reprezentarea grafică
a asamblărilor demontabile
Asamblările prin bulon
Ş u r u b u l îm b in a t în p e re c h e c u o p iu liţ ă - s t a n d a r d se
n u m e ş te b u lo n (fig . 8 .1 5 ) . A s a m b la r e a ( îm b in a r e a ) p r in
b u lo a n e se u t iliz e a z ă p e n t r u fix a re a a d o u ă s a u m a i m u lte
p ie se . D e s e n u l t e h n ic a l a s a m b lă r ii p r in b u lo n c o n s tă d in
re p re z e n tă rile : b u lo n u lu i (1 ), p iu liţ e i (2 ), ş a ib e i (3) ş i a le
p ă r ţ ilo r p ie s e lo r c a re tr e b u ie fix a te (4 ş i 5). C o n s t r u c ţ ia
a s a m b lă r ii se r e p r e z in t ă c e l m a i c la r p e s e c ţiu n e a a l c ă re i
p la n tre c e p r in a x a b u lo n u lu i. B u lo n u l, p iu liţ a ş i ş a ib a se
r e p r e z in t ă p e d e s e n n e s e c ţio n a te .
D e s e n e le d e a s a m b la re p r in b u lo n se e x e c u tă s im p lific a t:
t e ş it u r ile c a p e te lo r h e x a g o n a le sa u p ă tra te a le b u lo a n e lo r ,
p iu liţ e lo r ş i tije i în a ce st c a z n u se in d ic ă (fig. 8 .1 5 , b). F ile t u l
d e p e tija b u lo n u lu i se r e p r e z in t ă c u li n i i s u b ţ ir i, p a ra le le c u
c o n t u r u l t ije i ş i se n o te a z ă c u M 1 0 ( file t m e t r ic c u d ia m e
t r u l d e 10 m m ) , ia r p e p r o ie c ţ ie - c u u n a rc (tra s a t c u lin ie
s u b ţ ir e la 3 /4 d in c e rc ).
5
Fig. 8.15. Reprezentarea asamblării pieselor
prin bulon: a - intuitivă; b - simplificată
Asamblările prin pană
T r a n s m ite r e a r o t a ţ ie i d e la
u n a rb o re la o ro a tă se r e a liz e a
ză p r in in t e r m e d iu l u n e i p ie s e
d e a s a m b la re , n u m it e p a n ă . O
p a rte a p e n e i se m o n te a z ă în
c a n e lu r a d e p a n ă a a r b o r e lu i,
ia r c e a la lt ă se m o n t e a z ă în
c a n e lu r a d e p a n ă a b u t u c u lu i
r o ţ ii (fig . 8 .1 6 ). Fig. 8.16. Reprezentarea asamblărilor prin pană paralelă cu capete rotunde: a - intuitivă,
b - simplificată. 1 - pană; 2 - arbore; 3 - butuc
6 9
Fig. 8.17. Tipuri de pene:
a - pană paralelă cu
capete rotunde; b - panădisc; c - pană înclinată
A s a m b la r e a p e a rb o re a r o ţ ilo r d in ţa te , a r o ţ ilo r d e c u re a , a r o t o a r e lo r
p o m p e lo r , v o la n ţ ilo r e tc. se re a liz e a z ă c u p e n e d e d ife r ite t ip u r i: p a ra le le ,
p e n e -d is c ş i în c lin a te (fig. 8 .1 7 ).
R e p r e z e n ta re a a s a m b lă r ilo r p r in p e n e p a r a le le este re d a tă în fig . 8 .1 6 . În
s e c ţiu n e a lo n g it u d in a lă p a n a n u se h a ş u re a z ă . În tre p a n ă ş i f u n d u l c a n e lu r ii
d in b u tu c se la s ă u n m ic s p a ţiu , n u m it jo c . P e s e c ţiu n e a tr a n s v e rs a lă p a n a
se r e p r e z in t ă h a ş u ra tă .
P e n e le - d is c se u t iliz e a z ă p e n t r u a s a m b la re a u n e i p ie s e c a re a re b u t u c u l
r e la tiv s c u rt. Î n s e c ţiu n e a lo n g it u d in a lă p a n a n u se h a ş u re a z ă , în s ă se h a ş u
re a z ă în c e a tra n s v e rs a lă .
P e n e le în c lin a t e s e rv e s c n u n u m a i p e n t r u a îm p ie d ic a m iş c a re a d e ro ta ţie
a u n e i p ie s e fa ţă d e c e a la ltă , d a r ş i p e n t r u fix a re a , în a c e la ş i tim p , a b u t u c u lu i
p e a rb o re , e v it în d d e p la s a re a a x ia lă .
3 2
Fig. 8.18. Reprezentarea simplificată a
asamblării prin ştift conic: a - intuitivă, b -
simplificată. 1 - butuc; 2 - arbore; 3 - ştift
Asamblările prin stifturi
P e n t r u p r e v e n ir e a d e p la s ă r ii r e la tiv e a d o u ă p ie s e c o n
ju g a te , se u t iliz e a z ă u n ş tift c il in d r ic s a u c o n ic (fig. 8 .1 8 ,
a ). P e d e s e n u l d e a s a m b la re (fig. 8 .1 8 , b), ş t ift u l se r e p r e z in t ă
n e s e c ţio n a t, d a c ă p la n u l s e c a n t tre c e p r in a x a lu i.
Evaluare
1. Explicaţi ce rol au penele în asamblările pieselor.
2. Arătaţi deosebirea dintre pana paralelă, pana-disc şi pana
înclinată.
3. Ce rol au şi cum se reprezintă ştifturile pe desenele de asamblare?
8.3. Reprezentarea grafică a asamblărilor
nedemontabile
Î m b in ă r ile n e d e m o n ta b ile s în t îm b in ă r i d e p ie s e c a re n u p o t fi d e m o n ta te
fă r ă d e te rio ra re .
T a b le le , p r o f ilu r ile s a u p ie s e le u n o r d is p o z itiv e , m e c a n is m e , m a ş in i etc. se
a s a m b le a z ă ( îm b in ă ) în t r e e le c u a ju t o r u l u n o r o rg a n e s p e c ia le s a u p ro c e d e e
t e h n o lo g ic e d e a s a m b la re , ş i a n u m e : c u n it u r i sa u
p r in su d a re , lip ir e (fig. 8 .1 9 ).
N itu r ile s în t p ie s e m e ta lic e (o ţe l m o a le , c u p ru ,
a lu m in iu ) în f o r m ă d e t ijă c ilin d r ic ă (fig. 8 .1 9 a )
c u u n c a p in iţ ia l s e m is fe r ic , t r o n c o n ic , p la t etc.
c a re s e rv e ş te la îm b in a r e a p ie s e lo r m e ta lic e , d e
p ie le , c a u c iu c , c a r to n etc. D im e n s iu n ile n it u r ilo r
se ia u în f u n c ţ ie d e g r o s im e a p ie s e lo r c a re tr e b u ie
îm b in a te .
P e n t r u îm b in a r e a p ie s e lo r p r in n it u r i se u t iliz e a z ă in s tr u m e n te s p e c ia le : tră g ă to ru l, c ă p u it o r u l
( b u te ro la ), c o n tr a b u te r o la (fig. 8 .1 9 ).
Fig. 8.19. Reprezentarea asamblărilor prin nituri: 1 - piesele
de îmbinare, 2 - nit, 3 - trăgător de nit; 4 - contracăpuitor,
5 - ciocan, 6 - căpuitor
70
E d u c a ţ ia te h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a
modulul
N it u ir e a (fig. 8 .1 9 ) se e x e c u tă în m o d u l u r m ă to r : se tre c e n it u l 2
p r in g ă u r ile e x e c u ta te d in t im p în p ie s e le c a re tr e b u ie îm b in a te , se
a şa ză n it u l c u c a p u l fa b r ic a t p e c o n tr a c ă p u ito r , a p o i se b a te c u c io
c a n u l 5 ş i c u c ă p u it o r u l 6 în c a p ă tu l lib e r a l n it u lu i p în ă la fo r m a r e a
c e lu i d e - a l d o ile a cap .
Î n d e s e n e le te h n ic e d e e x e c u ţie , n it u r ile se r e p r e z in t ă în s itu a ţia
fin a lă , a d ic ă d u p ă b a te re (fig. 8 .1 9 ).
S u d a re a e ste u n p r o c e d e u d e o m b in a r e a p ie s e lo r p r in to p ir e .
C u s ă t u r ile s u d a te d e to a te t ip u r ile se r e p r e z in t ă c o n v e n ţ io n a l c u li n i i
p r in c ip a le c o n t in u i p e n t r u c u s ă tu r a v iz ib ilă ş i c u l i n i i în t r e r u p t e
p e n t r u c u s ă tu r a in v iz ib ilă . S p re r e p r e z e n t ă r ile c u s ă t u r ilo r s u d a te
se tra s e a z ă l i n i i d e in d ic a ţ ie , c a re se t e r m in ă c u s ă g e ţi u n ila t e r a le
(fig. 8 .2 0 ).
Noţiuni despre detaliere
P r o c e s u l d e a lc ă tu ire a d e s e n e lo r te h n ic e a le
p ie s e lo r u n u i a r t ic o l ca re are m a i m u lte p ie s e se
n u m e ş te detaliere. P ie se le fa b ric a te d u p ă d e se n e le
te h n ic e se a s a m b le a z ă în t r - u n a rtic o l. D e s e n u l
te h n ic a l u n e i p ie s e se e x e c u tă la sc a ră -s ta n d a rd ,
fo lo s in d in s tru m e n te le d e d e se n a t (rig lă , co m p a s,
e ch e r, flo r a r etc.). Î n fig u r a 8.21 este re p re z e n ta t
d e s e n u l d e a n s a m b lu a l u n u i a rtic o l. C it in d a cest
d e s e n ş i s p e c ific a ţia , se o b s e rv ă că a r t ic o lu l este
re p re z e n ta t p e p r o ie c ţ iile v e r tic a lă ş i o r iz o n ta lă
ş i este o d a ltă ca re c o n s tă d in p a tr u p iese: p a n a
tă ie to a re 1, fix a tă în m în e r u l 2, p e ca re s în t m o n
tate d o u ă in e le 3.
P e d e s e n este d a tă o s e c ţiu n e lo c a lă , n o ta tă
c u „ A ”, ca re sco a te în e v id e n ţă fo r m a ş i d im e n
s iu n ile s o c lu lu i p e n e i tă ie to a re (a re s e c ţiu n e a
p ă tra tă , c u la tu ra d e 8 m m ) . F o lo s in d s p e c ifica ţia , se s tu d ia z ă re p re z e n tă rile p ie s e lo r 1, 2 ş i
3 ş i se d e te r m in ă fo r m a ş i d im e n s iu n ile lo r (se
v a ţin e c o n t ş i d e sc a ra d e s e n u lu i d e a n s a m b lu ).
Se e x e c u tă d e s e n e le te h n ic e a le p ie s e lo r la sca ra
c o re s p u n z ă to a re (fig. 8 .2 2 , 8 .2 3 ).
Fig. 8.20. Cusăturile îmbinărilor
nedemontabile: a - îmbinarea în „T”,
b - îmbinarea în ungi, c - îmbinarea
cap la cap, d - îmbinarea prin
suprapunere
Fig. 8.21. Reprezentarea în proiecţii a desenului de ansamblu
al unei dălţi
Fig. 8.23 Reprezentarea în proiecţii a inelului şi a
mînerului
Fig. 8.22. Reprezentarea în proiecţii a penei tăietoare
*8.3. Desenele tehnice de construcţii >
si particularităţile lor
Vederi si secţiuni pe desenele de construcţii
■ Vederile pe desenele de construcţii
R e p re z e n ta re a p ă r ţ ilo r v iz ib ile a le s u p ra fe ţe i o b ie c t u lu i o rie n ta te s p re
p r iv it o r se n u m e ş te vedere. V e d e r ile p e d e s e n e le d e c o n s t r u c ţ ii se d is p u n în
le g ă tu ră p r o ie c t iv ă în c o re s p u n d e re c u s ta n d a rd e le d e stat, în s ă d e n u m ir e a
v e d e r ii p o a te să n u c o re s p u n d ă c u ce a s ta b ilită d e s ta n d a rd .
D e e x e m p lu , în lo c d e V edere d in f a ţ ă r e p re z e n ta re a se
n o te a z ă F a ţa d ă (fig.. 8 .2 4 , a ).
F a ţa d a este re p re z e n ta re a p ă r ţ ilo r e x te rio a re a le c lă d ir ii
p e c a re s în t a ră ta te p o z iţ ia fe re s tre lo r, u ş ilo r , e le m e n te lo r
d e a rh ite c tu ră . P e fa ţa d e se in d ic ă d o a r c o te le v e r tic a le ( în
m e tr i) , m ă s u ra te d e la n iv e lu l p a r t e r u lu i (fig. 8 .2 4 , c).
■ Secţiunile pe desenele de construcţii
P e d e s e n e le d e c o n s t r u c ţ ii se a d m ite c a s e c ţ iu n ile să
fie d e n u m it e c u lite re , c ifr e ş i a lte n o t a ţ ii (fig . 8 .2 4 , c).
S e a d m ite e x e c u ta re a d e a s u p ra r e p r e z e n tă r ii s e c ţ iu n ii a
n o t a ţ iilo r d e t ip u l S ec ţiu n e a I - I etc. R e p re z e n ta re a s e c ţ iu n ilo r o r iz o n t a le a le c o n s t r u c ţ iilo r e x e c u ta tă p u ţ in m a i
s u s d e c o ta p e r v a z u r ilo r se n u m e ş te p la n (fig. 8 .2 4 , b).
P e p la n este d a tă a m p la s a re a în c ă p e r ilo r , s c ă rilo r, u ş ilo r,
fe re s tre lo r etc.
■ Secţiunile propriu-zise
P e d e se n e le d e c o n s tr u c ţii, tra s e u l p la n u lu i s e c a n t p o a te
fi in d ic a t c u s ă g e ţi s a u fă r ă să g e ţi. S e c ţ iu n ile p r o p r iu - z is e
se n o te a z ă c u lite r e s a u c ifre . In d e n u m ir e a s e c ţ iu n ii p r o -
p r iu - z is e se in d ic ă n o ta ţia p la n u lu i s e c a n t c o re s p u n z ă to r.
Cotarea desenelor de construcţii
C o t a r e a d e s e n e lo r d e c o n s t r u c ţ ii se e x e c u tă c o n f o r m
s ta n d a r d e lo r d e stat. C o te le in d ic a t e p e d e s e n u l d e c o n
s t r u c ţie s e rv e s c d re p t b a z ă p e n t r u d e te r m in a r e a m ă r im ii
o b ie c t u lu i re p re z e n ta t ş i a e le m e n te lo r lu i (fig . 8 .2 4 ).
C o te le se n o te a z ă în m ilim e t r i, c e n tim e tri sa u m e tri, fă ră
a in d ic a u n ita te a d e m ă s u ră .
Fig. 8.24. Proiectul unei case
Reţineţi!
Pe desenul tehnic de construcţii trebuie să fie dat un număr minim de cote,
însă suficiente pentru construcţia şi controlul executării acesteia. În caz de
necesitate, se permite repetarea cotei pe acelaşi desen.
O
Planul
18,00
16,00
____________
\
14.00 }
48.00 /
J
iH \
_ 8000 „
Secţiunea I I
o.oo
3200 2800
b
c
72
E d u c a ţ ia te h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a
Oră de sinteză si de evaluare finală
1. Relevaţi deosebirea dintre secţiunea cu vedere şi secţiunea propriu-zisă.
2. Prin ce se aseamănă şi prin ce se deosebesc asamblările demontabile prin bulon, prezon, pană?
3. Construiţi în baza vederii principale şi celei de sus secţiunea orizontală A-A. Haşuraţi această secţiune.
Executaţi pe hîrtie în pătrăţele vederile date
la scara 2:1. A -A
tH - t
I i I i ! i
i i i
J
A
4. Construiţi secţiunile raţionale pentru piesa reprezentată în trei proiecţii. Haşuraţi
aceste secţiuni.
Executaţi pe hîrtie în pătrăţele vederile date
la scara 2:1.
5. Trasaţi cu linii continue groase muchiile
contururilor interioare şi exterioare vizibile ale piesei de rotaţie care nu au fost
construite.
Executaţi pe hîrtie în pătrăţele vederile date
la scara 2:1.
TEHNOLOGIA
PRELUCRĂRII
modulul
Cum puteţi confecţiona un obiect utilitar, unul decorativ sau o compoziţie artistică dintr-o bucată de lemn? Dar din bucăţi de lemn de diferite esenţe? În
acest scop, după ce aţi studiat proprietăţile mecanice, fizice şi estetice ale
esenţelor lemnoase, trebuie să însuşiţi tehnicile de prelucrare a lemnului şi, în
sfîrşit, să proiectaţi astfel de obiecte şi să le executaţi.
Fig. 9.1. Sculpturi de pe
Colum na lui Traian
9.1. Prelucrarea artistică a lemnului -
între tradiţie si modernitate
P r e lu c r a r e a a r t is t ic ă a le m n u lu i e ste u n u l d in t r e c e le m a i v e c h i m e ş te
ş u g u r i d in is t o r ia p o p o r u lu i n o s t r u . D in c e le m a i v e c h i t im p u r i, m e ş t e r ii
le m n a r i, s t r ă m o ş ii n o ş t r i, d a c ii, îş i îm p o d o b e a u c a s a ş i o b ie c te le p e c a re le
c o n f e c ţ io n a u c u d iv e r s e e le m e n te d e c o r a tiv e . D r e p t m ă r t u r ie în a c e s t s e n s
s în t s c u lp t u r ile d e p e C o lu m n a lu i T r a ia n d e la R o m a , r id ic a t ă în s e c o lu l
I d. H r . Î n r e lie f u r ile c io p lit e p e a c e a s tă c o lo a n ă , a lă t u r i d e s c e n e d e lu p tă ,
s în t re p re z e n ta te ş i e le m e n te d e c o r a tiv e d e le m n a le c a s e lo r: c o r n iş e , c re ste ,
f r iz e c u c io p lit u r i r o m b ic e e tc. (fig . 9 .1 ). C a s e le d a c ilo r a p a r îm p r e jm u it e
c u g a r d u r i d e le m n , c u p o r ţ i m a s iv e în c e n tr u .
P e p a r c u r s u l s e c o le lo r, s-a t r a n s m is t r a d iţ ia a p lic ă r ii m o t iv e lo r d e d e c o r,
c a re se în t îln e s c ş i în z ile le n o a s tre : ro z e te , r e p r e z e n t în d c u lt u l s o a re lu i;
ş a rp e le , c o c o ş u l etc.
Î n s e c o lu l a l X V I I - le a , în M o ld o v a s c u lp tu r a d e c o ra tiv ă în le m n c u n o a ş te
o în f lo r ir e m a i a c c e n tu a tă c o m p a r a t iv c u ce a d in e p o c ile p re c e d e n te . E le
m e n te le o r n a m e n t a le s c u lp ta te a p a r ş i în a r h ite c tu r ă (a se v e d e a în a ce st se n s
b is e r ic a T re i Ie r a r h i d in Ia şi, c t it o r ie a d o m n it o r u lu i V a s ile L u p u ) . P în ă în
s e c o lu l a l X lX - le a , în M o ld o v a se p r a c tic a a p ro a p e în m o d e x c lu s iv c io p lir e a
în r e lie f p la t sa u în b a s o re lie f, ia r s c u lp tu r a r o t u n d ă n u a a v u t c o n d iţ ii d e
a fir m a r e n ic i în d o m e n iu l r e lig io s , n ic i în c e l la ic .
Observaţi şi meditaţi
J 7 9
Cunoscînd arta decorativă populară, veţi descoperi principiile care stau la baza artei decorative în general -
principiul repetiţiei simple, al repetiţiei prin alternanţă şi al simetriei motivelor ornamentale.
Amintiţi-vă ce aţi învăţat în clasa a 8-a despre meşterii populari. Cunoaşteţi meşterii populari din localitatea
voastră, care se ocupă cu prelucrarea artistică a lemnului?
M e ş t e r ii le m n a r i d e a stă zi, in s p ir în d u - s e d in a rta p o p u la ră , c o n tin u ă t r a
d iţ iile d e o d in io a r ă d e p re lu c ra re a rtis tic ă a le m n u lu i (fig. 9 .2 ).
A r t a p o p u la r ă a in s p ir a t o p e r e d e o d e o s e b it ă v a lo a r e , u n e x e m p lu
s t r ă lu c it în a c e st se n s f iin d m o n u m e n t a la C o lo a n ă a in fin itu lu i, c re a tă d e
C o n s t a n t in B r â n c u ş i.
E d u c a t ia te h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a
modulul
Lucru în grup
1. Identificaţi ce tehnici de prelucrare artistică a lemnului au fost folosite
la confecţionarea obiectelor prezentate în figura 9.2.
2. Elaboraţi un proiect de ornament care poate fi executat prin cioplire
geometrică (amintiţi-vă ce aţi învăţat despre aceasta în clasele precedente).
9.2. Materiale si ustensile utilizate
la prelucrarea artistică a lemnului
Materiale utilizate la prelucrarea artistică a
lemnului
În fu n c ţ ie d e te h n ic a d e p re lu c r a r e a rtis tic ă , se a le g a n u m ite s p e c ii
le m n o a s e (ta b e lu l 9 .1 ).
Tabelul 9.1. Speciile lem noase recom andate pentru prelucrarea artistică a obiectelor
din lemn
Tehnica de prelucrare artistică a lem nului Specia lem noasă recom andată
P iro g ravare Tei, plop, paltin, m esteacăn, fag, pin, brad etc.
M o za ic Paltin, fag, ulm, arţar, stejar, frasin, castan, nuc, tisă,
za d ă etc.
C io p lire Tei, anin, m esteacăn, plop, stejar, fag, nuc, ulm, arţar,
paltin, pin, tisă, m olid, cedru, păr, m ăr, ch ip a ro s etc.
G ra v are Tei, arţar, păr, vişin etc.
a
Fig. 9.2. Elem ente decorative executate de meşteri
populari: a - creastă de
fronton; b - elem ente de
piloni de galerie; c - tocător
de bucătărie; d - picior de
m asă
Ustensilele de prelucrare artistică a lemnului
L a r e a liz a r e a o b ie c t e lo r u t ilit a r e , d e c o r a tiv e s a u a c o m p o z iţ iilo r a r
tis t ic e , în f u n c ţ ie d e t e h n o lo g iile s e le c ta te , se fo lo s e s c d iv e r s e u s te n s ile .
U n e le d in t r e e le - c io c a n u l, c io c a n u l d e le m n , c o a rb a , m a ş in a d e g ă u r it
s ta ţio n a r ă s a u p o r t a b ilă , r in d e a u a , m a ş in a d e r in d e lu it s ta ţio n a r ă s a u p o r
t a b ilă , s t r u n g u l d e p r e lu c r a r e a le m n u lu i, m a s a d e t îm p lă r ie , m e n g h in e le ,
fe ră s tra ie le , d ă lţ ile d e t îm p lă r ie d e d if e r it e fo r m e ş i d im e n s iu n i, e c h e re le ,
c o m p a s u l, z g îr ie c iu l e tc. - se fo lo s e s c p e n t r u c ît e v a t e h n o lo g ii.
Norme igienice si reguli de protecţie a muncii
• F e r iţ i- v ă m îin ile ş i h a in e le d e o b ie c te le f ie r b in ţ i c u c a re lu c ra ţi; n u p u n e ţ i
o b ie c te le f ie r b in ţ i p e s u p ra fe ţe c a re p o t să se a p r in d ă sa u p o t să a rd ă .
• A e r is iţ i p e r m a n e n t sa u c ît m a i d e s în c ă p e r e a în c a re e fe c tu a ţi lu c r ă r i d e
p iro g ra v a re .
• F ix a ţ i b in e p e m a s a d e t îm p lă r ie p ie s a p e c a re se fa c e c io p lir e a .
• F iţ i a te n ţi c în d lu c r a ţ i c u s c u le le a s c u ţite ; n u ţ in e ţ i m în a lib e r ă în fa ţa
s c u le i în t im p u l lu c r u lu i c u ea.
• S c u le le ş i a lte o b ie c te a s c u ţite n u se t r a n s m it a lte i p e rs o a n e c u p a rte a lo r
a s c u ţită în a in te .
^“Reţineţi!
Meşteşugul vreme
cere, nu se învaţă
din vedere.
(P roverb)
TEHNOLOGIA
PRELUCRĂRII LEMNULUI
9.3. Tehnologii de prelucrare
artistică a lemnului
Pirogravarea
O b ie c t e le d in le m n p ro ie c ta te p e n t r u e x e c u ta re , fie e le u tilita r e , d e c o -
a rtis tic e , p o t a ve a e le m e n te d e c o ra tiv e c a re u r m e a z ă
P iro g ra v a re a este o t e h n ic ă o r n a m e n t a lă v e c h e ,
s im p lă , la care, c u a ju to ru l u n u i o b ie c t în c ă lz it (ac, ansă,
stanţă, ru lo u , s îrm ă , n is ip ) sau c u fla că ra , se execută, p r in
ard ere p e su p rafa ţa le m n u lu i, u n o rn a m e n t. P irogravarea
p r in desenare (fig. 9.3, a ) se e x e c u tă p r in tre ce re a c u a c u l
in c a n d e s c e n t a l p ir o g r a fu lu i o b iş n u it sau c u p ir o g r a fu l
e le c tric p este lin iile sau p u n c te le d e se n a te p e su p ra fa ţa
le m n u lu i c u u n c re io n tare. L a p iro g ravarea p rin stanţare
(fig. 9.3, b), p e su p ra fa ţa u n o r o b ie cte d e le m n se a p lic ă şi
se p re se a ză p e ele c o r p u r i m e ta lic e in ca n d e sce n te . A ce ste
c o rp u ri, de fo rm e d ife rite , p o t f i c o n fe c ţio n a te d in ta b lă ,
s îr m ă etc. P iro g ravarea cu fla c ă ra se e x e cu tă a d u c în d
în c o n ta c t s u p ra fa ţa m a te r ia lu lu i le m n o s c u fla c ă ra .
P ă rţile d e s e n u lu i ca re n u tre b u ie să fie arse se a c o p e ră
c u fo i m e ta lic e d e fo r m a c o re s p u n ză to a re (fig. 9.3, c).
O rn a m e n te le p e m a rg in e a u n u i o b ie c t p o t f i o b ţin u te
p r in tă ie re a c u p iro g ra fu l c u s îrm ă incandescentă (fig 9.3,
d). C u p iro g ra fu l-ru lo u în fie rb în ta t, ro tit p e o su p ra fa ţă
le m n o a s ă , se im p r im ă o r n a m e n tu l g ra va t p e ru lo u . P e n tr u e v id e n ţie re a te x tu r ii
le m n u lu i, acesta se ţin e u n tim p su b u n stra t d e n is ip în c in s .
ra tiv e sa u c o m p o z iţ ii
a fi p iro g ra v a te .
Fig. 9.3. Pirogravuri obţinute: a - prin desenare, ştanţare şi vopsire;
b - prin ştanţare; c - la flacără; d - cu sîrm a incandescentă
Gravarea
G r a v a re a e ste a rta t ă ie r ii u n o r im a g in i în le m n , p e lin o le u m sa u p e
a lte m a te ria le . I m a g in e a g ra v a tă se n u m e ş te m a tr iţă . I m a g in e a im p r im a t ă
p e h îr t ie d e p e m a t r iţ ă se n u m e ş te g ra v u ră sa u s ta m p ă (fig. 9 .4 ş i lu c ra re a
p ra c tic ă nr. 9 .1 ). G r a v u r a o b ţ in u t ă d e p e m a t r iţ a e x e c u ta tă în le m n
se n u m e ş te x ilo g ra v u ră , ia r c e a p e lin o le u m - lin o g ra v u ră .
G ra v a re a se e x e c u tă d u p ă d e s e n u l- s c h iţă a l re p re z e n tă rii e la b o ra te
p e h îr t ie , a p o i tre c u te p e c a lc .
P e o b u c a tă d e le m n sa u d e lin o le u m d e d im e n s iu n e a d e s e n u lu is c h iţă se a ş a z ă in d ig o u l, a p o i se s u p r a p u n e p e e l c a lc u l c u d e s e n u l
în jo s ş i se tre c e c u c r e io n u l p e lin iile d e s e n u lu i. C a lc u l ş i in d ig o u l
se sc o t, se h a ş u re a z ă p o r ţ iu n ile ca re u r m e a z ă să fie n e g re p e s ta m p ă .
P o r ţ iu n ile n e h a ş u ra te se c io p le s c c u d ă ltiţe în V sa u U , sa u c u c u ţite
o b lic e , s e m ir o tu n d e etc. G r a v u r a e x e c u ta tă în le m n sa u p e lin o le u m
Fig. 9.4. X ilogravură se a c o p e ră c u tu ş sa u c u v o p s e a tip o g r a fic ă c u u n r u lo u sa u c u u n t a m p o n
ja poneză d e b u re te . P e s u p ra fa ţa p ro a s p ă t v o p s ită se a ş te rn e h îr t ia p e c a re u r m e a z ă să
fie im p r im a t d e s e n u l ş i se a p a să p e e a c u m în a sa u c u u n o b ie c t, e x e c u tîn d
u ş o r m iş c ă r i ro ta tiv e . D in c în d în c în d , h îr t ia se r id ic ă d e u n c o lţ, p e n t r u a
u r m ă r i d a c ă s ta m p a se im p r im ă b in e .
76
E d u c a ţ ia te h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a
modulul
Lu cra rea p ra ctică nr. 9.1. Execu ta rea unei x ilo g ra v u ri
Succesiunea operaţiilor Reprezentarea grafică • Sugestii M ateriale ş i ustensile
1. Se transpune pe calc desenul ales. Orice informaţie vizuală, inclusiv din Internet. Hîrtie de calc, creion, pix
2. Se selectează materialul de gravat şi
se rindeluieşte suprafaţa lui.
Placă de lemn sau de linoleum
Rindea, m asă de tîm plărie
3. Desenul de pe hîrtia de calc se trece
pe materialul de gravat şi se haşurează
porţiunile care trebuie să răm înă neatinse.
Placă de lemn sau linoleum, indigo, creion
Model de matriţă şi gravura
imprimată de pe ea
4. Locurile nehaşurate se cioplesc. |Dăltiţe, cuţite oblice
5. Matriţa se dă cu vopsea, apoi, de pe
ea, se tipăreşte pe hîrtie stampa. Evaluaţl calltatea lucrăr" executate.
Hîrtie, vopsea tipografică sau
tuş, rulou
Evaluare
1. Relevaţi deosebirea dintre pirogravarea prin desenare, prin ştanţare şi cea prin tăierea cu sîrma incandescentă.
2. Explicaţi cum se execută o pirogravură la flacără şi sub nisip încins.
3. Numiţi ustensilele utilizate pentru gravarea în lemn sau pe linoleum. Descrieţi procedeul de xilogravare
şi modalitatea de imprimare a stampei.
Mozaicul
M o z a ic u l este u n o r n a m e n t o b ţ in u t p r in a s a m b la re a p e o s u p ra fa ţă a
u n o r b u c ă ţi d e a n u m ite fo r m e d in a c e la ş i m a te r ia l sa u d in m a te ria le d ife rite .
M o z a ic u l p o a te fi r e a liz a t d in p ia tră , m a r m u r ă , c e ra m ic ă , s tic lă , le m n etc. ş i
este d e c îte v a t ip u r i (sch em a 9 .1 , lu c ra re a p ra c tic ă nr. 9 .2 , fig . 9 .5 ).
Schema 9.1. Tipuri de mozaic Tipuri de mozaic Fig. 9.5. Model de marchetărie
M archetărie - m ozaic alcătuit
din bucăţi de furnire din diferite
specii de lemn, de diferite culori.
Elem entele m ozaicului se montează în furnirul care serveşte
ca fundal, se fixează cu hîrtie
adezivă, formînd un ornament,
apoi acesta se încleiază cu partea lem noasă spre suprafaţa de
decorat. După uscare, hîrtia se
înlătură prin răzuire şi m ozaicul
se şlefuieşte (fig. 9.5).
Incrustaţie - mozaic realizat cu plăci
din metal, de fildeş,
de sidef etc., montate în suprafaţa
lemnului şi prelucrate pînă la nivelul
suprafeţei articolului
decorat.
Intarsie - m ozaic la care
părţile com ponente ale
reprezentării din plăci
de lemn de textură şi
culoare diferită de cea a
articolului sînt montate
în scobiturile de acel eaşi
dim ensiuni din suprafaţa
lui şi sînt prelucrate pînă
ajung la nivelul suprafeţei
în care au fost montate.
M ozaic din blocuri - mozaic realizat prin lipirea în
bloc, după un desen, a unor
bare sau plăci de diferite
culori şi de diferite secţiuni
transversale; ulterior aceste
blocuri sînt tăiate transversal
(cu circulara) în plăci subţiri,
care sînt montate apoi în
scobiturile unei suprafeţe
sau sînt lipite pe ea.
b c a d
TEHNOLOGIA
PRELUCRĂRII LEMNULUI
Lu cra re a p ra ctică nr. 9.2. Exe cu ta rea in ta rsiei. O rnam ent: frunză de trifoi
S u c c e s iu n e a o p e ra ţiilo r R e p re ze n ta re a g ra fic ă • S u g e s tii
1. Se alcătuieşte desenul ornamentului
şi se confecţionează şablonul elem entelor acestuia - foliolele şi tulpina.
• Lucrarea se execută pe m asa de tîmplărie.
2. Se selectează materialul din care se Bara trebuie să aibă grosim ea de 3-10 mm.
vor decupa elem entele ornamentului,
se rindeluieşte suprafaţa lui, se transpun cu şablonul trei foliole identice şi
tulpina, după care elem entele ornamentului se decupează pe contur cu
ferăstrăul de traforaj.
O O O -
150
M a te ria le ş i u sten sile
Hîrtie, carton, creion, riglă, florar
Bară de stejar, de fag sau de
salcîm
Rindea, riglă, echer, creion,
şablon, ferăstrău de traforaj
3. Se selectează materialul pentru fun- Scîndură de tei sau m esteacăn,
dal şi se rindeluieşte, apoi se trasează rindea, riglă, echer, creion
pe el, cu un creion bine ascuţit, conturul elem entelor ornamentului conform
desenului alcătuit.
4. Se execută în placa pentru fundal Pe contururile trasate pe placa pentru fun- Cuţit cu tăiş oblic, daltă cu lălocaşele pentru elem entele ornam en- dal se fac înfigeri, una lîngă alta, cu un cuţit ţimea tăişului de 5 mm, ciocan
tului. cu unghi mic la vîrf, apoi lemnul din interiorul de lemn
lor este scobit, la o adîncim e de aproximativ
5 mm, cu o daltă îngustă sau cu un cuţit. Se
va urmări ca muchiile scobiturilor să se păstreze bine, nu se admite ieşirea din conturul
trasat.
5. Pe elem entele ornamentului se apli- Pereţii şi fundul scobiturilor se acoperă cu Clei, ciocan de lemn
că cleiul şi apoi se asam blează în loca- clei, cu o pensulă sau cu o surcică, apoi eleşele executate în fundal. mentele ornamentului se bat cu ciocanul în
6. După uscare se înlătură, prin rindeluire, surplusul lem nos al elem entelor
ornamentului, pînă acestea se nivelează cu suprafaţa fundalului.
locaşele corespunzătoare.
7. Intarsia se finisează şi se lăcuieşte. • Evaluaţi calitatea lucrării executate.
Daltă de tîmplărie, cuţite, rindea
Hîrtie abrazivă, lac, pensulă
Cioplirea în lemn
■ Cioplirea geometrică
C io p lire a g e o m e tric ă este t e h n ic a d e re a liz a re în le m n a u n o r o r n a m e n te
p r in tă ie re a s c o b it u r ilo r c u fe ţe p la n e - p ă tra te , d r e p tu n g h iu la r e , ro m b ic e ,
t r iu n g h iu la r e sa u c u fe ţe c u r b e - d o u ă , tre i, p a t r u e tc. (fig . 9 .6 ).
C io p lir e a s c o b it u r ilo r c u p a tr u feţe d ife ră
p u ţ in d e c io p lir e a s c o b it u r ilo r c u d o u ă ş i tr e i
feţe. P e s u p ra fa ţa le m n o a s ă r in d e lu it ă sa u r ă
z u ită se tra s e a z ă u n d re p tu n g h i ş i d ia g o n a le le
lu i (fig. 9 .7 ). Se în fig e c u ţ it u l c u tă iş u l o b lic în
p u n c t u l C , c u c ă lc îiu l sp re u n u l d in p u n c te le
A , B , D sa u E , a p o i se e x e c u tă c u a ju to r u l lu i
în fig e r i, c u a d în c im e a d e s c re s c în d ă sp re a ceste
p u n c te . Se re te a ză p e lin iile A B , B D , D E ş i A E ,
78
Fig. 9.6. Modele de obiecte cu cioplituri geometrice
E d u c a t ia te h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a
modulul
în f ig în d c u ţ it u l sp re p u n c t u l C : s u b u n u n g h i m ic în r a p o r t c u s u p ra fa ţa în
ca re se c io p le ş te . S u rc e le le A B C C ;, B D C C p D E C C t ş i A E C C t se e lim in ă .
/ Lucru individual
Desenează pe o bucată de lemn un pătrat, un dreptunghi, un trapez nu prea mari,
trasează diagonalele lor. Execută în aceste figuri geometrice scobituri cu patru feţe.
Lucru în grup
Adunaţi lucrările cu ciopliri geometrice executate de voi, analizaţi calitatea lucrului
şi alegeţi, în baza criteriilor stabilite anterior, lucrările cele mai reuşite.
■ Cioplirea pe contur
C io p lir e a p e c o n tu r c o n s tă în r e a liz a r e a o r n a m e n t e lo r p e s u p r a fa ţa
le m n u lu i p r in tă ie re a u n o r c a n e lu r i în g u s te d e fo r m e d re p te s a u c u r b e d e
s e c ţiu n e t r iu n g h iu la r ă sa u a lte s e c ţ iu n i tă ia te c u d ă ltiţ e în fo r m ă d e V sa u /
ş i U , c u c u ţite c u t ă iş u l o b lic e tc. (lu c ra re a p ra c tic ă 9 .3 ).
Î n p r o c e s u l t ă ie r ii c u c u ţ it u l c u tă iş o b lic , a c e s ta se ţ in e în c lin a t s u b
u n u n g h i m ic în r a p o r t c u v e r t ic a la . T ă ie r e a se fa c e în d ir e c ţ ia f ib r e lo r p e
lin ia 3 -2 - 1 , a p o i p e lin ia 1 -4 -3 (fig . 9 .8 ).
executare a ciopliturilor
geometrice în patru feţe:
a - tăierea pe diagonale;
b - retezarea feţelor
Fig. 9.8. Sensul de tăiere
pe conturul curb al ornamentului
Lu cra rea p ra ctică nr. 9.3. C iop lirea p e contur. O rnam ent p en tru o casetă
Succesiunea operaţiilor Reprezentarea grafică • Sugestii
1. Se proiectează un ornament • Folosiţi orice informaţie vizuală, inclusiv din Internet.
potrivit pentru cioplirea pe contur.
2. Ornamentul se transpune pe
suprafaţa materialului lem nos rindeluit sau răzuit.
3. Se ciopleşte ornamentul.
M ateriale ş i ustensile
Ilustraţii, creion, hîrtie, hîrtie de calc
Hîrtie indigo, creion, plăci
de lemn sau placaje, rindea, răzuitor
Cuţit cu tăiş oblic, dăltiţe
cu tăiş în V sau în U
■ Cioplirea suprafeţelor curbe concave şi convexe
C io p lir e a s u p r a fe ţe lo r cu rb e concave se e x e c u tă p e s u p ra fe ţe n e te d e , r in -
d e lu ite sa u r e c tific a te c u r ă z u it o r u l. P e p ie s a d e c io p lit se tra s e a z ă m o d e lu l
o r n a m e n t u lu i a le s, u t iliz în d r ig la , c o m p a s u l, e c h e ru l, d iv e rs e ş a b lo a n e , c r e
io n u l e tc. T r a s în d m o d e lu l o r n a m e n t u lu i, se v a
ţin e c o n t, p e c ît este p o s ib il, d e d ir e c ţ ia fib r e lo r
le m n u lu i. L e m n u l se lu c r e a z ă c e l m a i u ş o r d e -a
lu n g u l f ib r e lo r lu i.
L a c io p lir e a u n e i s u p ra fe ţe c o n c a v e p e c o n
t u r u l tra s a t (fig. 9 .9 , a ), se d e te r m in ă p u n c t e le 1
ş i 3 d e ta n g e n ţă a le p e r p e n d ic u la r e lo r p e fib re le
le m n u lu i ş i p u n c t e le d e ta n g e n ţă 2 ş i 4 a le p a
r a le le lo r c u fib re le le m n u lu i. Se fa c t ă ie t u r i p r in
în fig e r e a c u ţ it u lu i c u t ă iş u l o b lic în t r e p u n c t e le
1 s p re 3 ş i 2 s p re 4, c u a d în c im e a c r e s c în d ă d e
la p u n c t e le 1 ş i 2 s p re 0 ş i d e s c r e s c în d ă d e la 0
s p re 3 ş i sp re 4 (fig. 9 .9 , b).
Fig. 9.9. Cioplirea suprafeţelor curbe: a - trasarea
liniilor curbe; b - tăierea
pe liniile 1-3 şi 2-4 şi
degajarea primară a
lemnului din interiorul
conturului; c - suprafeţe
curbe definitivate c
Fig. 9.10. Cioplirea unei
suprafeţe curbe convexe
C u d ă lţ i c u tă iş d r e p t s a u c u d ă lţ i s e m ir o tu n d e se d e g a je a z ă o p a rte d in
le m n u l d in in t e r io r u l c o n t u r u lu i la o a d în c im e m a i m ic ă d e c ît c e a fin a lă (fig.
9 .9 , b). A p o i, t ă in d d o a r în s e n s u l f ib r e lo r le m n u lu i c u d ă lţ i s e m ir o tu n d e
c o re s p u n z ă to a re (p e d ir e c ţ iile 1 -2 , 1-4 , 3 -2 ş i 3 -4 ), p r in m iş c ă r i în a in t e d e -a
lu n g u l d ă lţii, c u d e v ie r i u n g h iu la r e ş i r o t ir i în j u r u l a x e i d ă lţii, se d e fin itiv e a z ă
s u p ra fe ţe le c u r b e d o r ite (fig. 9 .9 , c).
S u p ra fe ţe le cu rb e convexe se e x e c u tă p r in c io p lir e a d e d e g ro ş a re c u
d ă lţ i d e d ife r ite fo r m e ş i d im e n s iu n i (fig. 9 .1 0 ). A p o i se e x e c u tă c io p lir e a d e
fin is a re , f o lo s in d d ă lţile s e m ir o tu n d e c o re s p u n z ă to a re a şe za te c u fa ţa sp re
s u p ra fa ţa le m n u lu i.
■ Cioplirea în relief
R e lie fu rile c u c o n t u r u r i d re p te s a u c u r b e s în t m o d e le c a re a p a r
în r e lie f p r in c io p lir e a le m n u lu i d e j u r îm p r e ju r p în ă la n iv e lu l f u n
d a lu lu i. I n iţ ia l t ă ie tu r ile se fa c p e c o n t u r u l e x t e r io r a l o r n a m e n t u lu i.
R e te z a re a s u p r a fe ţe lo r se e x e c u tă c u c u ţite c u tă iş o b lic ş i c u d ă lţ i
s e m ir o tu n d e ţ in u te c u fa ţa s p re le m n (fig. 9 .1 0 ). M a i în t îi se c io p le s c
e le m e n te le p r o e m in e n te a le o r n a m e n t u lu i, a p o i se re te a z ă te ş it u r ile
d in p a rte a fu n d a lu lu i, u r m ă r in d c a a c e sta să se a fle la a c e e a ş i a d în
c im e . În t im p u l lu c r u lu i, tă ie t u r ile se e x e c u tă d o a r în s e n s u l f ib r e lo r
le m n o a s e , p e n t r u a e v ita d e te rio ra re a s u p r a fe ţe i tă ia te (fig. 9 .1 1 ).
Fig. 9.11. M odel de cioplire în relief
Reţineţi
Basorelieful este o reprezentare sculpturală sau un ornament cioplite, care ies
mai sus de suprafaţa plană sau curbă (fundal) cu mai puţin din jumătatea volumului obiectului reprezentat. Altorelieful reprezintă acelaşi lucru, doar că obiectul iese
deasupra fundalului cu mai mult de jumătatea volumului obiectului reprezentat.
Fig. 9.12. M odel de
cioplire ajurată
Fig. 9.13. M odel de
cioplire în volum
■ Cioplirea ajurată
C io p lire a a ju ra tă este u n tip d e c io p lir e în re lie f, în c a z u l c ă re ia f u n d a lu l este
e lim in a t în to ta lita te (fig. 9 .1 2 ).
M o d e lu l o r n a m e n t u lu i se tra n s p u n e , p r in in d ig o sa u p r in şa b lo a n e , p e s c în -
d u r a r in d e lu ită . În in t e r io r u l c o n t u r u r ilo r o r n a m e n t u lu i se e x e cu tă , c u b u r g h ie
c u c e n tru , c îte v a g ă u r i p r in c a re v a tre c e p în z a fe ră s tră u lu i. T ă ie re a d u p ă c o n tu r u l
e x te r io r a l o r n a m e n t u lu i se face c u fe ră s tră u l c u p în z ă în g u s tă r o t in d m a te ria lu l,
p u ţ in c îte p u ţin , sp re stîn g a , ia r la tă ie re a în in t e r io r - sp re d re a p ta . Se e lim in ă
p o r ţ iu n ile tă ia te , se c io p le ş te ş i se fin is e a z ă o rn a m e n tu l.
■ Cioplirea în volum a lemnului
C io p lire a în v o lu m sa u s c u lp tu ra (fig. 9 .1 3 ) c o n s tă în c re a re a f o r m e lo r c u
t r e i d im e n s iu n i p r in c io p lir e a (să p a re a , s c o b ire a ) ş i în d e p ă r t a r e a m a t e r ia lu lu i
le m n o s d in j u r u l fo r m e i. E x e c u ta re a c io p lir ii în v o lu m este p re c e d a tă d e m o
d e la re a f o r m e i d o r ite d in p la s t ilin ă , g h ip s sa u a rg ilă . P e s e m ifa b r ic a tu l d e le m n ,
d e d im e n s iu n e c o re s p u n z ă to a re , se tre c lin iile c o n t u r u lu i v iit o a r e i s c u lp t u r i, se
e x e c u tă c io p lir e a d e d e g ro ş a re , u t iliz în d fe r ă s tr ă u l d e t îm p lă r ie ş i to p o r u l. A p o i
se c io p le ş te , c u d ă lţ i m a r i d e d ife r ite t ip u r i, c o n t u r u l ş i f o r m a v iit o a r e i s c u lp tu r i,
lă s în d u n a d a o s d e le m n n e c e s a r p e n t r u fin is a re . Se v o r c io p li s tr a tu r i n u p re a
g ro a s e d in le m n . U t iliz în d d ă lţ i m a i m ic i, se c io p le s c e le m e n te le m ă ru n te . Se
fin is e a z ă s c u lp tu r a n iv e lîn d ş i c u r ă ţ in d e le m e n te le p în ă c în d se o b ţ in e c o n f ig u r a ţ ia d o r it ă a s c u lp t u r ii.
E d u c a t ia te h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a
modulul
Evaluare
1. Prin ce diferă, după modalitatea de executare, intarsia şi incrustaţia de marchetărie?
2. Explicaţi cum se execută cioplirea pe contur a unui ornament.
3. Relevaţi deosebirea dintre cioplirea suprafeţelor curbe concave şi cioplirea suprafeţelor curbe convexe.
4. Prin ce diferă cioplirea în volum de cioplirea în relief?
5. Relevaţi deosebirea dintre basorelief şi altorelief.
Lu cra rea p ra ctică nr. 9.4. C iop lirea în volum
Succesiunea operaţiilor Reprezentarea grafică • Sugestii M ateriale ş i ustensile
1. O biectul deco rativ se reprezintă pe hîrtie în m ărim ea lui naturală.
P e reprezentare se dau toate elem entele Hîrtie, creion, co m pas, riglă,
constructive, vederile, secţiunile şi cotele argilă, ghips, plastilină
necesare. Pot fi executate şi m odele ale
obiectului decorativ din argilă, ghips sau
plastilină.
2. S e se le cte a ză m aterialul pentru e x e cu
tarea obiectului deco rativ şi se rindeluieşte pe a m b ele părţi.
S em ifabricatul se a leg e de lungim e su
ficientă pentru fixarea pe m a sa de tîm
plărie.
Lem n de tei, plop, m esteacăn
etc; rindea-cioplitor, rindea, ferăstrău, e ch e r
3. S e tran spu n e pe sem ifab ricat conturul
obiectului deco rativ şi elem en tele lui prinD im e n siu n ile de pe m odel se trec pe
lem n cu ajutorul unui a c de contact.
C reio n, riglă, co m pas, şablon,
a c de contact
cipale.
Obiectul decorativ
4. S e e xecu tă gaura străp un să cu diam e- În tim pul găuririi, sem ifabricatul se fixea- M a şin ă de găurit (coarbă), burtrul = 16 mm. ză pe o scîn d u ră de suport, pentru a pre- ghiu cu diam etrul = 16 mm,
veni d eterio rarea m esei de tîm plărie. scîn d u ră de suport
5. S e e xecu tă tăieturi pe linii tangente la Ferăstrău de tîm plărie cu dinţi
gaura cu diam etrul = 1 6 mm. m ărunţi
6 . S e execută, cu cuţitul cu tăiş oblic, înfi- A d în cim e a înfin g erilo r este de 3-5 mm. Cuţit cu tăiş o b lic
geri, una lîngă alta, pe razele A O , BO , C O C io p lirile pe raze se e xecu tă pe am b ele
etc., apoi se retează lem nul sub a ce le a şi părţi ale obiectului decorativ.
unghiuri din am b ele părţi ale razelor.
7. S e execu tă cio p lirea în volum . În ca z de necesitate, se fac tăieturi brute Cuţit cu tăiş oblic, sem irotund
cu ferăstrăul sau cu dălţi de diferite form e.
8 . S e d e cu p e a ză lem nul din jurul obiectu- T ăieturile se e xecu tă pe tangentă, lăsîn d Ferăstrău cu dinţi m ărunţi
lui decorativ. un a d a o s care se va ciopli ulterior pînă la
conturul obiectului.
9. S e e xecu tă teşiturile, obiectul deco rativ
se şlefu ieşte şi se a co p e ră cu lac.
Cuţite, hîrtie abrazivă, lac,
p e n su lă
TEHNOLOGIA
PRELUCRĂRII LEMNULUI
81
Lucru individual
1. Elaborează un proiect grafic pentru executarea unui obiect utilitar sau decorativ, sau a unei compoziţii artistice. Selectează tehnologiile adecvate proiectului preconizat pentru executare. (Vezi un model în lucrarea
practică nr. 9.4)
2. Prezintă proiectul grafic colegilor şi profesorului pentru analiză, aprecieri, discuţii, observaţii, recomandări
etc.
3. Execută în lemn obiectul proiectat şi prezintă-l pentru susţinere publică.
4. Autoevaluează lucrarea executată, precum şi lucrările colegilor.
Oră de sinteză si de evaluare finală
1. Continuaţi sau completaţi propoziţiile astfel încît ele să exprime afirmaţii corecte:
a. La executarea unei gravuri în lemn, reprezentarea s e ..........prin indigo pe suprafaţa lemnului,
se..........cu dăltiţe sau cuţite, apoi s e ............ stampa.
b. Un ornam ent repetat poate fi imprimat prin ardere cu u n ......... , iar evidenţierea texturii unui lemn
se poate face p rin ...........
2. Marcaţi, în spaţiul rezervat, cu A afirmaţiile pe care le consideraţi adevărate şi cu F pe cele false:
□ Cioplirea ajurată se execută cu fundal plan.
Cioplirea ajurată se execută cu fundal înalt.
□ Cioplirea ajurată nu are fundal şi poate fi suprapusă pe
o suprafaţă pregătită din timp.
5. Identificaţi ce metode de cioplire au fost folosite la executarea
acestei farfurii decorative.
3. Prin ce tip de cioplire este executat în lemn "melcul” din imaginea alăturată? Descrieţi succint operaţiile prin care a fost realizată această lucrare.
4. Prin ce tip de cioplire şi cu ce
instrumente a fost executat ornamentul de pe placa de lemn
alăturată?
TEHNOLOGIA
PRELUCRĂRII
modulul
Cum putem confecţiona un obiect utilitar, un obiect decorativ sau unul de giuvaiergerie dintr-un metal obişnuit sau dintr-un metal preţios? În acest scop,
după ce aţi studiat în clasele a 7-a şi a 8-a proprietăţile fizice şi mecanice ale
metalelor, însuşind tehnicile de prelucrare a metalelor, veţi putea elabora şi
executa proiecte de astfel de obiecte.
10.1. Tehnologia prelucrării metalului -
între tradiţie si modernitate y y
D in c e le m a i v e c h i t im p u r i, m e ş t e r ii f ie r a r i ( fo r jă r i) c o n fe c ţio n a u d in
b r o n z sa u o ţe l o b ie c te u tilita re : to p o a re , co ase , se c e ri, p lu g u r i, m în e re , c u ie re ,
d iv e rs e s u p o r t u r i, r ă z ă to r i etc.
O p a rte d in f ie r a r i m e ş te re a u o b ie c te c u d iv e rs e e le m e n te d e c o ra tiv e
p e n t r u u ş i sa u p o r ţ i, z ă b re le , g a r d u r i, c a n d e la b re , p a h a re , c ă n i, ta le re , ib r ic e ,
lin g u r i, fu r c u liţ e etc., u n ii r e a liz a u o b ie c te d e c u lt: c a n d e le , c ă ţu ie , p o tir e ,
a n a fo rn iţe , s fe ş n ic e , ia r a lţ ii - o b ie c te d e g iu v a ie rg e rie : in e le , c e rc e i, m e d a
lio a n e , b r ă ţă r i, c o la n e etc.
E x is te n ţ a u n e i t r a d iţ ii lo c a le în ce e a ce p riv e ş te p r e lu c r a r e a a r tis tic ă a
m e ta le lo r p re ţio a s e în M o ld o v a este c o n fir m a t ă d o c u m e n t a r în c ă d in v r e
m e a lu i Ş te fa n c e l M a r e ( A n t o n ie d in S u c e a v a , S ta n c iu A u r a r u l, p r e s u p u s u l
m e ş te r d e c u r te a l d o m n it o r u lu i) .
D in v re m e a lu i V a s ile L u p u , n e -a u p a r v e n it u n n u m ă r r e la t iv m a re d e
o b ie c te , o în s e m n a tă p a rte c o n s t it u in d - o d a r u r ile fă c u te d e d o m n it o r p e n tr u
în z e s tra re a c t it o r ie i sa le - M ă n ă s t ir e a T re i Ie r a r h i (fig. 1 0 .1 ).
P e p a r c u r s u l s e c o le lo r, m e ş t e r ii f ie r a r i a u t r a n s m is t r a d iţ ia a p lic ă r ii
m o t iv e lo r d e d e c o r c a re se în t îln e s c ş i în z ile le n o a s tre : ro z e te , r e p r e z e n t în d
c u lt u l s o a re lu i; p o m u l v ie ţ ii, ş a rp e le , c o c o ş u l, p o r u m b e lu l etc.
Î n p re z e n t, la p r e lu c ra re a m e ta le lo r s în t u t iliz a te t e h n o lo g ii ş i u tila je m o
d e rn e , d e e x e m p lu : c io c a n e c u a c ţio n a re e le c tric ă , h id r a u lic ă sa u p n e u m a tic ă ;
s t r u n g u r i d e a ş c h ie re p e n t r u file ta t, fre z a t, ra b o ta t, g ă u rit; m a ş in i- u n e lt e c u
c o m a n d ă n u m e r ic ă , c o m p u te re , in s t a la ţ ii c u la s e r e tc. (fig. 1 0 .2 ).
Lucru individual
1. Observă în jurul tău obiecte confecţionate de meşteri fierari şi vei descoperi
în ele principiile care stau la baza artei decorative în general - al repetiţiei prin
alternanţă şi al simetriei motivelor ornamentale. Aminteşte-ţi ce ai studiat în clasele a 7-a şi a 8-a despre meşterii fierari populari.
2. Realizează prima etapă a proiectului (vezi pag. 5-6).
Fig. 10.1. Motiv decorativ de factură orientală,
răspîndit în M oldova în
vrem ea lui Vasile Lupu.
Detaliu de pe relicvariul de
la M ănăstirea Trei Ierarhi,
1638
Fig. 10.2. Utilaj modern
pentru forjare
Fig. 10.3. Forjarea: a -
liberă; 1 - ciocan (berbec);
2 - nicovală (şabotă); 3 -
semifabricat; b - în matriţă;
1 - poanson; 2 - matriţă;
3 - semifabricat; 4 - piesă
Fig. 10.4. Forjă cu lampă
de lipit: 1 - cuptor; 2 -
vatră; 3 - lampă de lipit
^ “Reţineţi!
La etapa începătoare, nicovala (ilăul) poate fi înlocuită
cu o bucată de şină
de cale ferată sau
cu o placă groasă
de metal.
10.2. Tehnologia prelucrării metalului
prin forjare
F o rja re a este te h n o lo g ia d e p r e lu c r a r e a u n u i s e m ifa b r ic a t d e m e ta l sa u
d in a lia j p r in d e fo r m a r e p la s tic ă fă r ă fis u ra re , la c a ld sa u la re ce , a p lic în d
fo r ţe e x te rio a re e x e rc ita te c u c io c a n e s a u c u p re se .
L a fo r ja r e a lib e ră (fig. 1 0 .3 a ), d e fo rm a re a p la s tic ă este n e lim it a t ă ş i p o a
te fi e x e c u ta tă m a n u a l sa u m e c a n iz a t, ia r la fo r ja r e a în m a tr iţă (fig. 1 0 .3 b)
d e fo r m a r e a este lim it a t ă ş i o b lig a to r ie în s p a ţiu l lib e r a l d is p o z it iv u lu i d e
fo rja re , n u m it m a tr iţă . F o r ja r e a lib e r ă p o a te fi o o p e ra ţie p re m e rg ă to a re
f o r j ă r ii în m a tr iţă .
Materiale utilizate la prelucrarea metalelor prin forjare
L a p r e lu c r a r e a m e t a le lo r s în t u t iliz a t e o ţe lu l, b r o n z u l, c u p r u l, a lu m in iu l
e tc. D in a ce ste m e ta le se fa b ric ă : f îş ii fo rja te s a u la m in a te ; b a re c u s e c ţiu n e
r o t u n d ă sa u p ă tra tă ; p r o f ilu r i la m in a te ; ţ e v i c u s e c ţiu n e d r e p tu n g h iu la r ă ,
c ir c u la r ă etc.
P e n t r u c o n fe c ţ io n a r e a o b ie c t e lo r d e g iu v a ie r g e r ie se fo lo s e s c m e ta le
p re ţio a s e - a u r, a rg in t, p la t in ă etc.
Ustensile folosite la prelucrarea metalelor prin forjare
L a re a liz a re a o b ie c te lo r u t ilit a r e s a u d e c o ra tiv e , a c o m p o z iţ iilo r a r tis tic e
ş i d e g iu v a ie r g e r ie s în t u tiliz a te : fo rja , n ic o v a la , c io c a n e , b a ro a s e , d ă lţi, c le ş ti,
m o n t u r i, n e te z ito a re , d o r n u r i, p o a n s o a n e , m e n g h in e , p ile , fe ră s tra ie p e n t r u
m e ta le etc.
U t ila ju l p r in c ip a l d in t r - o fie r ă r ie este f o r ja (fig. 1 0 .4 ). Î n fo r jă s e m ifa
b r ic a te le s în t în c ă lz it e c u c o c s m e ta lu r g ic , c o c s d e p e tr o l, c ă r b u n e m in e r a l,
m a n g a l, g a ze la fo rja re a lib e r ă , m a n u a lă ş i m e c a n iz a tă , la c ă lir e etc. A e r u l
n e c e s a r p e n t r u a rd e re e d a t în fo r jă d e u n v e n t ila t o r sa u d e fo a le . F o r je le p o t
fi s ta ţio n a re s a u m o b ile .
Meditaţi şi argumentaţi
Încălzirea semifabricatelor poate fi făcută într-o forjă dotată cu o lampă de lipit
(fig. 10.4). Argumentaţi utilitatea unei astfel de forje.
Instrumente utilizate la forjarea manuală
N ic o v a la este in s t r u m e n t u l p r in c ip a l d e s u s ţin u t s e m ifa b r ic a tu l în t im p u l
f o r j ă r ii (fig. 1 0 .5 a ).
C io c a n e le de m în ă s e rv e s c p e n t r u d e fo r m a r e a p la s tic ă a s e m ifa b r ic a te lo r
d e d e m in s iu n i r e la tiv m ic i p r in lo v ir e p e n ic o v a lă (fig. 1 0 .5 b); c u c io c a n u l d e
m în ă f ie r a r u l lo v e ş te p e lo c u r ile p e c a re u r m e a z ă s ă b a tă m e ş te r u l c io c ă n a r,
c u ca re lu c r e a z ă îm p r e u n ă .
B a ro s u l este u n c io c a n c u c a p e te p la te ş i g re u ta te m a re ( p în ă la 15 k g )
(fig. 1 0 .5 c).
C le ş tii d e d ife r ite fo r m e s e rv e s c p e n t r u a p u c a re a , m a n e v r a r e a ş i t r a n s
p o r t a r e a s e m ifa b r ic a t u lu i în p r o c e s u l d e fo r ja r e (fig. 1 0 .5 d ).
D o r n u l se rv e ş te p e n t r u p e r fo r a r e a g ă u r ilo r ş i a a d în c it u r ilo r în s e m ifa
b r ic a te n u p re a g ro a s e (fig. 1 0 .5 e).
E d u c a t ia te h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a
modulul
Fig. 10.5. Instrumente utilizate la forjarea manuală: a - nicovală cu două coarne; 1 - faţă; 2 -
gaură pătrată; 3 - coadă; 4 - scoabă; 5 - postamentul nicovalei; 6 - labele nicovalei; 7 - corn
conic; 8 - platforma cornului conic; 9 - gaură cilindrică; b - ciocane de mînă; c - baros; d - cleşte;
e - dorn; f - dălţi; g - monturi de suport; h - netezitoare; i - căpuitoare
D ă lţile de f o r jă r ie s e rv e s c p e n t r u tă ie re a m e t a lu lu i la re c e sa u la c a ld .
M u c h iile tă ie to a re a le d ă lţ ilo r p o t a ve a d ife r ite fo r m e (fig. 1 0 .5 f ) .
M o n tu r ile s în t s c u le a u x ilia r e c a re a u fo r m e d iv e rs e ş i se u t iliz e a z ă ca
s u p o r t în p r o c e s u l d e fo rja re (fig. 1 0 .5 g).
N e te z ito a re le s e rv e s c p e n t r u re a liz a re a s u p r a fe ţe lo r p la n e sa u c u r b e n e
te d e p e s e m ifa b r ic a te în p r o c e s u l d e fo rja re (fig. 1 0 .5 h ).
Procesul tehnologic de forjare
P r o c e s u l t e h n o lo g ic d e fo rja re la c a ld a re, în g e n e ra l, u r m ă t o a r e le etape:
p re g ă tire a m a te r ia le lo r , în c ă lz ir e a , p r e lu c r a r e a la c a ld , ră c ire a , c u ră ţa re a ,
t r a ta m e n t u l t e r m ic ş i c o n t r o lu l te h n ic .
P re g ă tire a m a te ria le lo r c o n s tă în d e te r m in a r e a c a lit ă ţ ii ş i d e b ita re a m a
t e r ia lu lu i d e b a z ă , c o n s id e r în d a d a o s u r ile n e c e sa re . D e b ita r e a m a t e r ia le lo r
se e x e cu tă : m a n u a l, c u d ă lţ i (la re c e ş i la c a ld ) s a u c u c io c a n e d e fo rja re
lib e ră ; la fe ră s tra ie m e c a n ic e a lte rn a tiv e sa u c u d is c u r i a b ra z iv e ; la fo a rfe c e ;
la g h ilo t in ă ; p r in tă ie re c u fla c ă ră o x ia c e tile n ic ă .
În c ă lz ire a se fa c e în fu n c ţ ie d e c a r a c te r is t ic ile p ie s e i ş i d e p r o c e d e u l a les,
c u c o m b u s t ib il, în fo r je (fig. 1 0 .4 ), în f o c u r i d e fo rje , în c u p to a re d e fo r je r ie
sa u e le c tric e , c u c u r e n ţ i d e fr e c v e n ţă în a ltă . T e m p e r a tu r a d e în c ă lz ir e a
m a t e r ia lu lu i în c u p to a re este d e 1 0 0 0 -1 2 5 0 ° C .
P re lu c ra re a la c a ld se e x e c u tă în m o d u l u r m ă t o r : fie r a r u l ia d in fo rjă
s e m ifa b r ic a tu l, c u u n cle şte c o r e s p u n z ă to r d im e n s iu n ilo r lu i, ş i î l p u n e p e
fa ţa n ic o v a le i. C o n t in u în d s ă -l ţin ă , î i a p lic ă lo v it u r i c u c io c a n u l d e m în ă ,
c o r e s p u n z ă to r o p e r a ţie i p re c o n iz a te . L a p a g in a 8 6 s în t d a te o p e r a ţ iile p r in
c ip a le ş i p ro c e d e e le d e fo rja re .
R ă c ire a , d u p ă fo rja re , a re o im p o r t a n ţ ă d e o s e b ită ş i se e fe c tu e a z ă în aer,
în n is ip , în t r - o g ro a p ă a c o p e r ită s a u în c u p to r, în f u n c ţ ie d e d im e n s iu n ile ş i
n a tu r a m a t e r ia lu lu i, p e n t r u a n u p r o v o c a fis u r i.
^"Reţineţi!
Meseria de forjar
cere eforturi mari
şi intenţii serioase,
bună organizare a
locului de muncă
şi asigurarea cu
diverse instrumente.
Fig. 10.6. Forjar
Fig. 10. 7. Procedeu de
răsucire a unei bare:
1 - menghină; 2 - sem ifabricat; 3 - ţeavă; 4 - m enghină de m înă
C u ră ţa re a p iesei fo rja te d e p o jg h iţ a d e m e ta l o x id a t ş i d e z g u r a d e p e
s u p ra fa ţa e i se fa c e c u c io c a n u l, c u p e r ii m e ta lic e , c u p în z ă a b ra z iv ă etc.
T ra ta m e n tu l te rm ic c a re u rm e a z ă , d e c e le m a i m u lte o r i, d u p ă fo rja re este
re c o a c e re a sa u n o r m a liz a r e a , a l c ă re i s c o p este să e lim in e te n s iu n ile p r o p r ii
ş i să a m e lio r e z e p r o p r ie t ă ţ ile m e c a n ic e ( p r in m ic ş o r a r e a c r is t a le lo r ) , p e n t r u
u ş u ra re a e v e n tu a le lo r p r e lu c r ă r i m e c a n ic e u lte rio a re .
C o n tro lu l teh n ic a l p ie s e i p e p a r c u r s u l f o r j ă r ii ş i d u p ă fo rja re se e fe c tu
e a ză c u r ig le m e ta lic e , c u ş u b le r u l, e c h e ru l, te u l, c o m p a s u l d e in t e r io r ş i d e
e x te rio r, r a p o r t o r u l, c a lib r e etc.
O p e r a ţ iile p r in c ip a le d e fo rja re s în t u rm ă to a re le : re fu la re a , în tin d e r e a ,
lă ţir e a , n e te z ire a , s u b ţie re a , g îtu ire a , d e s p ic a re a , c re s ta re a , g ă u rire a , în d o
ire a , în d r e p ta r e a , r ă s u c ire a , a m b u tis a re a , s u d a re a s u b c io c a n etc. P r o c e s u l
t e h n o lo g ic a l f o r j ă r ii u n e i p ie s e p o a te f i c o n s t it u it d in u n a sa u d in m a i m u lte
d in t r e a ce ste o p e ra ţii.
Tehnici de răsucire a metalului
R ă s u c ire a este te h n ic a d e ro ta ţie în j u r u l a x e i lo n g it u d in a le a u n e i
p ă r ţ i a s e m ifa b r ic a t u lu i (b a re ) în r a p o r t c u c e a la ltă p a rte a lu i (fig.
1 0 .7 ). P o t f i ră s u c ite b a re la re c e sa u la c a ld ; b a re le ră s u c ite la re ce ,
în s ă , v o r a ve a u n p a s a l p r o f ilu lu i m a i m a re d e c ît c e le ră s u c ite la c a ld .
O b a ră în c ă lz it ă p o a te fi ră s u c ită c u o r ic e pa s, v a r ia b il p e lu n g im e a ei.
În a in te d e ră s u c ire , u n u l d in tr e c a p e te le b a re i e fix a t în t r - o m e n g h in ă .
P e b a ră se îm b r a c ă o ţe a v ă c u d ia m e t r u c o r e s p u n z ă to r s e c ţ iu n ii e i ş i
lu n g im ii fin a le . Ţ e a v a n u - i v a p e r m it e b a re i să se c u r b e z e în t im p u l
r ă s u c ir ii ş i v a s e r v i p e n t r u m ă s u ra re a lu n g im ii ei; în t im p u l r ă s u c ir ii,
lu n g im e a b a r e i se m ic ş o re a z ă . P e c a p ă tu l lib e r a l b a r e i se in s ta le a z ă
o m e n g h in ă d e m în ă sa u o c lu p ă c u c a re se e fe c tu e a z ă ră s u c ir e a ei.
U n e le e le m e n te d e d e c o r s în t re p re z e n ta te în fig u r a 10.8 .
Fig. 10.8. Elem ente de decor,
confecţionate prin răsucire şi îndoire
Fig. 10.9. Îndoirea unei
bare în unghi drept pe
nicovală: 1 - nicovală;
2 - baros; 3 - bară; 4 -
ciocan de m înă
Lucru individual
1. Taie o fîşie cu lungimea de 100 mm şi secţiunea de 5x1 mm. Fixează sigur în
menghină un capăt al fîşiei. Apucă celălalt capăt cu o menghină de mînă sau cu
o clupă şi răsuceşte-o în jurul axei, executînd cîteva rotaţii.
2. Realizează etapa a Il-a a proiectului (vezi pag. 5-6).
Tehnici de îndoire a semifabricatelor
S e m ifa b r ic a t u l se a şa ză p e fa ţa n ic o v a le i a s tfe l în c ît lo c u l p r e s u p u s e i
în d o ir i să fie e x a c t d e a s u p ra m u c h ie i, ia r p a rte a s e m ifa b r ic a t u lu i s itu a tă m a i
d e p a rte d e a c e st s e m n să ia s ă în a fa ra fe ţe i n ic o v a le i. P a rte a s e m ifa b r ic a t u
lu i d e p e n ic o v a lă este a p ă sa tă c u b a r o s u l, ia r p e c a p ă tu l c a re ie se în a fa ra
n ic o v a le i se a p lic ă lo v it u r i c u c io c a n u l d e m în ă (fig. 1 0 .9 ).
Î n c o v o ir i le n te c u d ife r it e ra z e d e c u r b u r ă a s e m ifa b r ic a t u lu i se e x e c u tă
a p lic în d lo v it u r i c u c io c a n u l sa u b a r o s u l p e s e m ifa b r ic a t, e l f iin d a şe za t p e
c o r n u l c o n ic a l n ic o v a le i; to t p e c o r n se e x e c u tă s p ira le ş i b u c le (fig. 1 0 .1 0 ).
L a e x e c u ta re a s p ir a le lo r d e a c e le a ş i d im e n s iu n i, se fo lo s e s m o n t u r i s p e c ia le , c a re s în t p u s e în g a u ra p ă tra tă a n ic o v a le i (fig. 1 0 .5 ). S p ir a le le d in b a re
s u b ţ ir i p o t fi re a liz a te p r in în fă ş u r a r e a b a r e i p e o m o n t u r ă c ilin d r ic ă , fix a tă
în t r - o m e n g h in ă .
E d u c a t ia te h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a
modulul
Lucru în grup
În figura 10.11 sînt reprezentate cîteva procedee de încovoiere a unor semifabricate. Analizaţi şi comentaţi aceste procedee.
Organizarea locului de muncă a fierarului
A t e lie r u l în ca re se p re lu c r e a z ă m e t a lu l p r in fo rja re se n u m e ş te f o r -
je r ie (fie ră r ie ). În f ig u r a 1 0 .1 2 este p re z e n ta t p la n u l u n e i f o r j e r ii d o ta te
c u u t ila ju l n e ce sa r.
Fig. 10.10. Încovoierea unei
bare pe cornul conic al nicovalei
Fig. 10.11. Procedee de încovoiere a semifabricatelor: a - pe
o montură de suport; b - pe o potcoavă; c - în furcă cu ciocanul;
d - pe o pană
Fig. 10.12. Amplasarea utilajelor şi ustensilelor într-o forjerie
simplă: 1 - ventilator; 2 - hotă; 3 - masă; 4 - rezervor cu
apă; 5 - nicovală (ilău); 6 - dulap pentru instrumente; 7 -
polizor; 8 - masa de lăcătuşărie; 9 - menghina fierarului; 10
- lada pentru cărbune
Proiect de confecţionare a unui obiect din metal forjat
E la b o r a ţ i fie c a re d in t r e v o i c îte u n p r o ie c t d e c o n fe c ţio n a r e a u n u i o b ie c t d in m e ta l fo rja t, a n a -
liz a ţ i- l c u p r o fe s o r u l. E x e c u ta ţi s c h iţe le la s c a ra 1:1 ş i c o n fe c ţ io n a ţ i a c e st o b ie c t. E v a lu a ţ i o b ie c t u l
m e ş te rit. U n m o d e l d e p r o ie c t este d a t în lu c ra re a p ra c tic ă 1 0 .1 .
Lu cra rea p ra ctică 10.1. P ro iecta rea si confecţionarea u n u i m în er p e n tru usă
Succesiunea operaţiilor Reprezentarea grafică • Sugestii M ateriale ş i ustensile
1. Se elaborează reprezentarea intuitivă a
mînerului în ansamblu şi se execută schiţa
şildului şi a mînerului la scara 1:1.
Consultaţi reviste, prospecte, Internetul
etc.
Hîrtie, creion, riglă, compas
2. Se pregăteşte materialul pentru şild şi mîner şi se transpun pe el dimensiunile de pe
schiţe.
3. Se taie pe liniile trasate pe semifabricate. Se
îndoaie aripioarele şildului cu dalta şi cu ciocanul pe nicovală. Forjarea poate fi executată la
cald sau la rece. Se scot teşiturile.
Fîşie de oţel cu grosimea
de 1,5 mm, ac de trasare,
şubler, riglă, pînză abrazivă
Polizor unghiular, ferăstrău
pentru metale, ciocan, pilă,
dălţi, cleşte
4. Sem ifabricatul pentru m îner se fixează în
menghină, în poziţie verticală, la 40 mm de la
capătul lui din stînga şi se îndoaie la 90°, apoi
se apucă la distanţa de 100 mm cu o m enghină de mînă sau cu o clupă şi se răsuceşte la
trei rotaţii.
5. Sem ifabricatul se scoate din menghină, se
fixează capătul lui din dreapta la 40 mm în ea
şi se îndoaie la 90°.
6. Se execută în şild patru găuri cu diametrul
de 5 mm şi se asam blează mînerul cu şildul
prin nituire.
7. Degresarea mînerului în ansam blu se face
cu white-spirit. Suprafeţele se acoperă cu lac
negru.
Ciocan, cleşte, clupă sau
m enghină de mînă
Burghiu, m aşină de găurit,
ciocan, daltă, punctator
Lac, white-spirit, pensulă
Fig. 10.13. Construcţia
strungului de filetat:
1 - motorul electric;
2 - păpuşa fixă; 3 - arborele principal; 4 - mandrina; 5 - păpuşa mobilă;
6 - căruciorul; 7 - batiul;
8 - postamentul; 9 - cutia
de avans longitudinal
10.3. Tehnologia prelucrării metalului pe
strungul de filetat
Construcţia strungului de filetat
S tru n jire a este o p e r a ţia d e p r e lu c r a r e a u n u i s e m ifa b r ic a t p r in tă ie re a
d e p e e l a u n u i s tra t d e m e ta l c u c u ţitu l. E a se re a liz e a z ă p e d ife r ite m a -
ş in i- u n e lte .
S tru n g u l de file t a t este o m a ş in ă - u n e a ltă (fig. 1 0 .1 3 ), c u a ju to r u l c ă re ia se
e x e cu tă : s tr u n jir e a s u p ra fe ţe lo r e x te rio a re ş i a le za re a (a ş c h ie re a s u p ra fe ţe lo r
in te r io a r e ) c ilin d r ic e ş i c o n ic e , s t r u n jir e a s u p r a fe ţe lo r p la n e fr o n ta le ş i a
tre p te lo r, re te z a re a s e m ifa b r ic a te lo r , e x e c u ta re a g ă u r ilo r , tă ie re a b ie t u lu i.
Operaţii de strunjire
P e n t r u p r e lu c r a r e a s e m ifa b r ic a t e lo r la s t r u n g u l d e file ta t se fo lo s e s c
c u ţite d e d ife r ite m ă r im i ş i fo rm e , în f u n c ţ ie d e o p e r a ţia e x e c u ta tă . C u ţ it e le
p e n t r u m a ş in i- u n e lt e s în t s c u le s u b fo r m ă d e t ijă d in m a te r ia le re z is te n te
la u z u r ă (o ţe l ra p id , c a r b u r i m e ta lic e , d ia m a n t etc.), a v în d o p a rte a c tiv ă c u
u n tă iş p r in c ip a l. U n e le sch e m e d e lu c r u p e s tru n g u l d e file ta t s în t re p re ze n ta te
în fig u ra 10.14.
P e n tr u c o n tr o lu l c a lită ţii s t r u n jir ii, se u tiliz e a z ă d iv e rs e in s tru m e n te d e m ă
s u ra re ş i d e c o n tro l: şu b le re , m ic r o m e tre , m ic r o m e tr e d e in te rio r, in d ic a to a re
d e d e p la sa re , c a lib re , şa b lo a n e , c o m p a s u r i d e in t e r io r ş i e x te rio r, rig le .
* U i u i i i j i / nmHHr
Fig. 10.14. Scheme de lucru la strungul de filetat: a - cu cuţit de strunjit exterior; b - cu cuţit
de teşit; c,d- cu cuţit de strunjit plan; e - cu cuţit de retezat, f - cu cuţit de profilat; g - cu cuţit
de filetat pe exterior; h - cu cuţit de strunjit în interior
88
E d u c a t ia te h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a
modulul
Noţiune de filet. Elemente şi tipuri de filete
F ile tu l este o c a n e lu r ă e lic o id a lă tă ia tă sa u r u la tă p e s u p ra fa ţa e x te r io a r ă
sa u in t e r io a r ă a u n e i p ie s e c ilin d r ic e sa u c o n ic e , s e r v in d p e n t r u a s a m b la re a
p r in în ş u r u b a r e a p ie s e lo r sa u p e n t r u tr a n s m ite r e a m iş c ă r ii. E le m e n te le
f ile t e lo r sîn t: p r o f ilu l, p a s u l, d ia m e t r u l in t e r io r ş i c e l e x te r io r (fig. 1 0 .1 5 ).
E x is tă file te d e d re a p ta şi file te d e stîn g a . F ile t u l care, f iin d p r iv it în d ire c ţia
a x ia lă , se în fă ş o a ră în s e n s u l d e ro ta ţie a a c e lo r d e c e a s o rn ic ş i în s e n s u l r e
tr a g e r ii se n u m e ş te f ile t de d re a p ta . F ile t u l in v e rs este de stînga. D u p ă p r o f ilu l
g e n e ra to r, file te le p o t fi: m e tric e (c u u n g h iu l p r o f ilu lu i d e 60° ş i d im e n s iu n i în
m m ) , tra p e zo id a le , d re p tu n g h iu la re , fe ră s tră u , ro tu n d e (fig. 1 0 .1 6 ).
Fig. 10.15. Elemente de
filet: a - pasul; b - diametrul interior; c - diametrul
exterior
Filetarea
F ile te le se e x e c u tă m a n u a l c u filie r e le p e e x t e r io r u l u n e i tije (fig. 1 0 .1 7
a), ia r c u t a r o z ii - în in t e r io r u l g ă u r ii (fig. 1 0 .1 7 b). L a s t r u n g u l d e file ta t se
e x e c u tă c u c u ţite s p e c ia le d e file ta t p e in t e r io r ş i e x t e r io r (fig. 1 0 .1 4 ). F ile te -
le p o t fi e x e c u ta te ş i p r in r u la r e c u in s t r u m e n t e s p e c ia le , n u m it e b a c u ri de
ru la re sa u ro le de ru la re .
T ija c u file t p e ea se n u m e ş te ş u ru b , ia r p ie s a ce a re o g a u ră file ta tă a x ia lă
se n u m e ş te p iu liţă . Ş u r u b u l c u p iu liţ ă este n u m it b u lo n .
Reprezentarea filetelor pe desenele tehnice
P e d e s e n e le te h n ic e , file te le s în t re p re z e n ta te c o n v e n ţ io n a l (fig. 1 0 .1 8 ).
D u p ă d ia m e t r u l e x te rio r, f ile t u l se a ra tă c u lin ie c o n t in u ă g ro a s ă , ia r p e
d ia m e t r u l in t e r io r - c u lin ie c o n t in u ă s u b ţire . P e d e s e n , d e a s e m e n e a , se
d ă n o ta ţia file t u lu i, d e e x e m p lu , M 1 0 x 1 ,5 în s e a m n ă c ă f ile t u l este m e tr ic ,
d e d re a p ta , c u d ia m e t r u l d e 10 m m , c u p a s u l 1,5 m m . F ile t u l d e s tîn g a se
n o te a z ă c u lite r e le L H , d e e x e m p lu , M 1 0 x 1 ,5 L H .
Norme igienice şi reguli de protecţie a muncii în timpul prelucrării metalului
1. P u n e ţ i în fu n c ţ iu n e s t r u n g u l n u m a i c u p e r m is iu n e a p r o fe s o r u lu i.
2. Î n a in te d e a în c e p e lu c r u l la s tru n g , v e r if ic a ţ i d a c ă e l este f u n c ţ io n a b il,
d a c ă a re p ro te c to a re la p ă r ţ ile ro tito a re .
3. L u c r a ţ i c u c a p u l a c o p e r it (c u p ă r u l a s c u n s ). S a lo p e ta se în c h e ie la t o ţ i
n a s tu r ii. P r o te ja ţi- v ă v e d e re a c u o c h e la r i s p e c ia li.
4. F ix a ţ i c o re c t ş i s ig u r s e m ifa b r ic a tu l şi in s tr u m e n tu l. D u p ă fix a re a s e m ifa b r ic a t u lu i în m a n d r in ă , s c o a te ţi c h e ia d in ea ş i p la s a ţi- o la lo c u l c u v e n it.
5. E x a m in a ţ i, a tin g e ţi c u m în a sa u m ă s u r a ţi s e m ifa b r ic a tu l d o a r d u p ă
ce a ţi o p r iţ i s tr u n g u l.
6. P e n tr u în lă tu r a r e a a ş c h iilo r c a re se p r o d u c în t im p u l p r e lu c r ă r ii a r t ic o lu lu i, f o lo s iţ i p e r ii s p e c ia le ş i c îr lig e , n u în lă t u r a ţ i a ş c h iile c u m în a .
7. D a c ă a ţi o b s e rv a t u n e le d e fe c ţ iu n i în t im p u l f u n c ţ io n ă r ii s t r u n g u lu i,
a n u n ţa ţi im e d ia t p r o fe s o r u l.
Lucru în grup
1. Familiarizaţi-vă cu construcţia strungului de filetat. Identificaţi părţile lui principale şi explicaţi destinaţia lor.
2. Deplasaţi în poziţia-limită spre dreapta portcuţitul cu cuţitul fixat în el.
c d e
Fig. 10.16. Tipuri de filet:
a - metric; b - trapezoidal;
c - dreptunghiular;
d - ferăstrău; e - rotund
Fig. 10.17. Filetare: a
- exterioară cu filiera; b -
interioară cu tarodul
Fig. 10.18. Reprezentarea
filetelor pe desenele
tehnice
TEHNOLOGIA PRELUCRĂRII
METALULUI
Proiect de confecţionare a unui obiect utilitar la strungul de filetat
E la b o r a ţ i fie c a re d in t r e v o i c îte u n p r o ie c t d e c o n fe c ţio n a r e a u n e i p ie s e s im p le p r in p ro c e d e e
d e s t r u n jir e ş i file ta re . D e s e n a ţi s c h iţa p ie s e i ş i p r e z e n ta ţi- o p r o fe s o r u lu i. E x e c u ta ţi, s u b c o n d u c e r e a
p r o fe s o r u lu i, u n a d in t r e p ie s e le e x a m in a te .
Lu cra re a p ra ctică 10.2. P ro iecta rea si confecţionarea u n ui m în er p en tru d u lă p io r
Succesiunea operaţiilor
1. S e e la b o re a ză schiţa m înerului. S e p regăteşte sem ifabricatul şi ustensilele n ecesare.
2. S e fixe a ză sem ifabricatul în m andrină şi
se strunjeşte frontal capătul lui.
3. S e strunjeşte sem ifabricatul la 028 pe lungim ea 35 mm, apoi pînă la 0 I 6 pe lungim ea
22 mm şi se scot teşiturile 1x45°. S up rafeţele
prelucrate se şlefuiesc.
4. S e execută gaura 04 şi se taie în ea filetul
M5.
5. S e retează sem ifabricatul la lungim ea de
25 mm, se re p o ziţio n e a ză cu 016 în m andrină şi se sco t teşiturile, apoi se şle fu ie sc
suprafeţele prelucrate.
R eprezentarea grafică •
Sugestii M ateriale ş i ustensile
B ară cu diam etrul de 30 m m cu lungim ea m inim ă de 50 mm, şubler, creion,
riglă
Cuţit de strunjit frontal, şu ble r
Cuţit de strunjit exterior, cuţit de strunjit
frontal, p în ză abrazivă, şu ble r
Burghiu de 04, tarod M5, clupă
Cuţit de retezat, şubler, p în ză a b ra zivă
TEST Oră de sinteză si de evaluare finală
1. Descrieţi procesul de forjare liberă a unui semifabricat şi explicaţi prin ce diferă acest proces de forjarea
în matriţă.
2. Ce materiale sînt utilizate pentru forjarea obiectelor utilitare şi a celor decorative? Dar pentru cele de
giuvaiergerie?
3. Numiţi etapele procesului tehnologic de forjare la cald a unui semifabricat şi comentaţi-le succint.
4. Explicaţi cum se execută procedeul tehnologic de răsucire a semifabricatului. Cum poate fi evitată
curbarea longitudinală a piesei în timpul răsucirii?
5. Explicaţi cum se execută procedeul tehnologic de îndoire a semifabricatului pe nicovală.
6. Numiţi părţile principale ale unui strung de filetat. Explicaţi destinaţia lor.
7. Cu ce instrumente şi cum se execută manual filetul pe o tijă cilindrică?
8. Descrieţi tăierea filetului în interiorul unei găuri cu cuţite la strung.
9. Descifraţi notaţia M 2 0 x 2 L H de pe desenul tehnic al unei piese.
10. Ce înseamnă noţiunea de file t m etric?
Cum poate fi identificată o defecţiune la un aparat (utilaj) electrocasnic sau la
o reţea electrică? În acest scop, trebuie să studiaţi mai întîi construcţia şi principiul de funcţionare a părţilor lor componente. Electromagnetul, releul, electromotorul etc. pot fi părţi componente comune pentru cîteva utilaje (aparate).
După aceasta, veţi reuşi să depistaţi defecţiunile şi să le înlăturaţi pe cele mai
simple dintre ele, să proiectaţi şi să executaţi unele lucrări de electromontaj.
11.1 Electrotehnica în viaţa cotidiană
O m u l m o d e r n n u - ş i p o a te im a g in a v ia ţa fă ră e n e rg ie e le c tric ă . A s t ă z i
e x is tă o m a re d iv e rs ita te d e a p a ra te e le c tric e : fie r d e c ă lc a t, fr ig id e r , c o n g e
la to r, s to rc ă to r d e s u c u r i, m ix e r , m a ş in ă d e s p ă la t, c e n trifu g ă , p lit ă d e g ă tit
e le c tric ă , a s p ir a to r d e p ra f, ceas, te le v iz o r, c o m p u te r, c u p t o r c u m ic r o u n d e ,
b o ile r, c e a in ic etc. A c e s te a p a ra te ş i m a ş in i au e le m e n te c o n s tr u c tiv e c o m u n e ,
p r in t r e care: e le c tr o m a g n e ţi, e le c tro m o to a re , în tr e r u p ă to a r e , re le e d e p o r
n ir e ş i p r o t e c ţie etc. În u n e le d in t r e e le a p a r a n u m ite d e fe c ţiu n i, c a re p o t fi
id e n tific a te u ş o r ş i p e ca re le p u te m în lă t u r a c u fo rţe p r o p r ii.
O Amintiţi-vă ce aţi
învăţat în clasele
precedente despre instrumentele şi dispozitivele
de electromontaj.
11.2. Materiale si ustensile utilizate la
y
lucrările de electrotehnică
M a t e r ia le le u t iliz a t e în lu c r ă r ile d e e le c t r o te h n ic ă sîn t: c o n d u c to a re le ,
iz o la to a re le , t u b u r ile iz o la n te , b a n d a iz o la n t ă etc.
P e n t r u a e fe c tu a lu c r ă r i e le c tr o te h n ic e d e m o n ta j, d e re p a ra ţie sa u re g la j,
este n e v o ie d e o s e rie d e in s tru m e n te , a p a ra te , d is p o z it iv e ca: ş u r u b e ln iţ a p lu s
( „ + ” ) ş i m in u s ( „ - ” ); c le ş te le p a te n t, c le ş te le la te ra l, c le ş te le c u fă lc i r o tu n d e ,
c u ţ it u l d e m o n ta j, d is p o z it iv u l d e în lă tu r a r e a iz o la ţ ie i d e p e o p o r ţ iu n e d e
c o n d u c to r , a m p e r m e tr u l, v o lt m e t r u l, w a ttm e t r u l, te s te ru l, ş u r u b e ln iţ a - in -
d ic a to r, b e c u l d e c o n tr o l, c io c a n u l e le c t r ic d e lip it , c h e ile d e p iu liţ e etc.
In d ic a t o r u l d e te n s iu n e (fig. 1 1 .1 ) este u n in s t r u m e n t e le c t r ic u t iliz a t
p e n tru : d e p is ta re a p r e z e n ţe i t e n s iu n ii p e d ife r ite p o r ţ iu n i a le u n u i c ir c u it
e le c tric ; c o n t r o lu l in t e g r it ă ţ ii c o n d u c t o a r e lo r d in c ir c u it u l e le c tric ; id e n t if ic a re a s ig u r a n ţe i arse; id e n tific a r e a fa z e i p e c o n ta c te le a c c e s o r iilo r e le c tric e .
I n d ic a t o r u l a re u n b e c u le ţ c u n e o n , c a re se a p r in d e d a c ă c o n ta c t u l să u d e
jo s este a d u s în c o n ta c t c u p ă r ţ ile c o n d u c ă to a re a le c ir c u it u lu i s u b te n s iu n e ,
ia r p e c o n ta c t u l d e su s se a p lic ă d e g e te le . C u r e n t u l c a re tre c e în a c e st c a z
p r in o r g a n is m u l u m a n , la te n s iu n e a d e 2 2 0 V , a re v a lo a re d e f r a c ţ iu n i d e
m ilia m p e r i şi n u p r e z in t ă n ic iu n p e r ic o l p e n t r u o m .
^"Reţineţi!
Se interzice unirea ampermetrului
sau voltmetrului
la o reţea a cărei
intensitate sau
tensiune este mai
mare decît limita
de măsurare, indicată pe scara lor.
Fig. 11.1. Indicator de
tensiune
Fig. 11.2. Bec de control
R ^
- a ''' oa
0-
R
-0
b
Fig. 11.3. Aparate electrice de măsurat intensitatea
şi tensiunea curentului
electric şi schemele de
montare: a - ampermetru;
b - voltmetru
R i
0---- 1
U
Fig. 11.5. Montarea în
serie a rezistenţelor
electrice
Becul de control (fig. 1 1 .2 ) este u n in s t r u m e n t s im p lu c o m p u s d in t r - u n
b e c în ş u r u b a t în t r - o d u lie d e la c a re p le a c ă d o u ă c o n d u c to a r e c u c a p e te le
lib e r e c u ră ţa te . B e c u l tr e b u ie să fie d e te n s iu n e a c o re s p u n z ă to a re t e n s iu n ii
d in re ţe a (2 2 0 V ) . C u a ce st b e c se v e r ific ă t e n s iu n e a în d ife r it e lo c u r i a le r e
ţe le i e le c tric e , se c o n tr o le a z ă s ta re a c o n d u c to a r e lo r , se d e p is te a z ă s ig u r a n ţa
a rs ă etc.
Lucru individual
Confecţionează-ţi un indicator de tensiune care ar consta dintr-un bec de putere mică (de la frigider, maşina de cusut etc.), o dulie corespunzătoare şi două
conductoare. Pentru protejarea balonului becului, poţi folosi un pahar din masa
plastică.
Am perm etrul (fig. 1 1 .3 a ) este u n a p a ra t c a re se u t iliz e a z ă p e n t r u m ă s u
ra re a in t e n s it ă ţ ii c u r e n t u lu i e le c tric . P e s c a ra a m p e r m e t r u lu i s în t in d ic a te
d iv iz iu n i în u n it ă ţ i c o re s p u n z ă to a re : A - a m p e ri, m A - m ilia m p e r i, p A -
m ic r o a m p e r i.
In te n s ita te a c u r e n t u lu i e le c t r ic se m ă s o a r ă c u a m p e r m e t r u l m o n ta t în
s e rie c u re z is te n ţa (în tre ru p ă to a re le , b e c u r ile e tc.). P e n tr u lă r g ir e a d ia p a z o
n u lu i d e m ă s u ra re a in te n s ită ţii c u r e n t u lu i e le c tric , la c le m e le a m p e r m e t r u lu i
se u n e ş te în p a r a le l o re z is te n ţă a d iţ io n a lă (ş u n t).
Voltmetrul (fig. 1 1 .3 b) este u n a p a ra t e le c t r ic u t iliz a t p e n t r u m ă s u ra re a
t e n s iu n ii c u r e n t u lu i e le c t r ic ( c ă d e r ii d e te n s iu n e ) . P e s c a ra v o lt m e t r u lu i
s în t in d ic a te d iv iz iu n i în u n it ă ţ i c o re s p u n z ă to a re : V - v o lt, m V - m iliv o lt ,
k V - k ilo v o lt . V o lt m e t r u l se u n e ş te în p a r a le l c u d o u ă p u n c t e a le c ir c u it u lu i
e le c tric : c a p e te le c u ră ţa te d e iz o la ţ ie a le c e lo r d o u ă c o n d u c to a r e u n ite la b o r
n e le v o lt m e t r u lu i se a tin g d e c e le d o u ă p u n c te , în t r e c a re tr e b u ie m ă s u ra tă
te n s iu n e a . S p re d e o s e b ire d e a m p e r m e tr u , v o lt m e t r u l se u t iliz e a z ă fă r ă a
în t r e r u p e c o n d u c t o r u l.
P e n tr u lă r g ir e a d ia p a z o n u lu i d e m ă s u ra re a te n
s iu n ii c u r e n t u lu i e le c tric , la c le m e le v o lt m e t r u lu i se
u n e ş te în s e rie o r e z is te n ţă a d iţ io n a lă (ş u n t).
Testerul (fig. 1 1 .4 ) este u n a p a ra t e le c tr ic u t iliz a t
p e n t r u a m ă s u r a p a r a m e t r ii e le c t r ic i: te n s iu n e a ,
in te n s ita te a , re z is te n ţa , c a p a c ita te a e tc. M ă s u r ă r ile
p o t fi fă c u te a tît p e n t r u c ir c u ite d e c u re n t c o n tin u u ,
c ît ş i p e n t r u c e le a lte rn a tiv e . T e s te ru l p o a te fi f o lo s it
ş i p e n t r u a lte o p e ra ţii: d e te c ta re a r u p t u r ilo r în c ir
c u ite , c o n t r o lu l s t ă r ii fu n c ţ io n a le a tr a n z is to a r e lo r ,
c o n d e n s a t o a r e lo r etc.
11.3 Montarea în serie a rezistentelor y
L a m o n t a r e a în s e r ie (fig. 1 1 .5 ) a r e z is t e n ţ e lo r e le c t r ic e , in t e n s it a t e a
c u r e n t u lu i c a re tr e c e p r in e le e ste a c e e a ş i: I 1 = I 2 = I 3= ... = I n, ia r c ă d e re a
d e te n s iu n e p e în t r e g c ir c u it u l e ste e g a lă c u s u m a c ă d e r ilo r d e t e n s iu n e p e
fie c a r e d in t r e r e z is te n ţe , d e c i U = U 1 + U 2 + U 3+ ... U n. Î n c a z u l în c a re s în t
Fig. 11.4. ital
E d u c a ţ ia te h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a
modulul
u n it e în s e r ie c ît e v a r e z is t e n ţ e e le c t r ic e id e n t ic e , c ă d e r e a d e t e n s iu n e p e
a c e s te r e z is te n ţe se c a lc u le a z ă p r in r e la ţ ia U = n U i, în c a re n e ste n u m ă r u l
d e r e z is te n ţe , ia r U i - c ă d e r e a d e t e n s iu n e p e u n a d in t r e e le .
C o n f o r m le g ii lu i O h m , in te n s ita te a c u r e n t u lu i I este d ir e c t p r o p o r ţ io n a lă
c u te n s iu n e a U ş i in v e r s p r o p o r ţ io n a lă c u r e z is te n ţa R: I = U /R .
D a c ă în t r - u n c ir c u it e le c t r ic c o n s u m a t o r ii s în t le g a ţi în s e rie , la d e c o
n e c ta re a u n u ia d in t r e c o n s u m a t o r i c ir c u it u l se în t r e r u p e ş i c u r e n t u l d is p a re
la t o ţ i c o n s u m a t o r ii.
0
Amintiţi-vă ce aţi
învăţat în clasa a
6-a despre regulile de protecţie a
muncii la lucrările
de electromontaj.
11.4. Montarea în paralel a rezistenţelor
L a m o n ta re a în p a ra le l a re z is te n ţe lo r e le c tric e (fig . 11.6), c ă d e re a d e te n s iu n e p e fie c a re d in tr e ele este aceeaşi: U i = U 2 = U 3 = ... = U n, ia r c u r e n ţ ii ca re
tre c p r in re z is te n ţe le d e p e fie c a re r a m u r ă se a d u n ă : I = I i + 12 + 13 + ... + I n.
Î n tr - o re ţe a c u p la tă în p a ra le l, la d e c o n e c ta re a u n u ia d in tr e c o n s u m a to ri,
c e ila lţi c o n s u m a to r i c o tin u ă să c o n s u m e e n e rg ie e le c tric ă .
Proiect de montare a unui circuit electric
E la b o r a ţ i u n p r o ie c t d e ilu m in a r e a u n e i în c ă p e r i, în c a re n u p o a te fi
f o lo s it u n b e c d e te n s iu n e a U i = 2 2 0 V . Î n a c e st ca z, se ia u n b e c d e t e n s iu n e a U 2 = 3 6 V ş i in te n s ita te a I = 0 ,0 9 A , c a re n u p r e z in t ă p e r ic o l p e n t r u
v ia ţa o m u lu i. A r ă t a ţ i- i s c h e m a e le c t r ic ă p r o fe s o r u lu i. M o n t a ţ i şi în c e r c a ţ i
s c h e m a e la b o ra tă d e v o i s u b c o n t r o lu l p r o fe s o r u lu i. U n m o d e l d e p r o ie c t
este p re z e n ta t în lu c ra re a p ra c tic ă 1 1 .1 .
Lu cra rea p ra ctică 11.1. M o n t a r e a în p a r a le l a d o u ă b e c u r i: u n u l p e n t r u
te n s iu n e a d e U i= 2 2 0 V , ia r a lt u l - p e n t r u te n s iu n e a d e U 2 = 2 4 V
OU
o-
“ 1
R 3
T T T
Fig. 11.6. Montarea în
paralel a rezistenţelor
electrice
© Amintiţi-vă ce aţi
învăţat în clasele
precedente despre conectarea în
serie şi în paralel
a cîtorva becuri .
Succesiunea operaţiilor
1. Se alcătuieşte schem a de electromontaj şi
se calculează rezistenţa care trebuie montată în serie cu becul de 24 V şi intensitatea
I2=0,09 A.
Rezistenţa se calculează aplicînd legea lui
Reprezentarea grafică • Sugestii
Schem a electrică
0---------
U = 2 2 0 V
Î
0—0 ^ O--
Bl
c
/____ \
M ateriale ş i ustensile
Hîrtie, creion, com pas, riglă.
2. Se pregătesc materialele, instrumentele şi B i - bec de 220 V, B2 - bec de 24 V, Placaj, dulii, conductoare, şuaccesoriile necesare pentru montarea sche- R2 - rezistenţă, Î - întrerupător, C - rubelniţe, cuţit, întrerupător,
mei electrice. conductor rezistenţă de 2,4 kQ, bec de
100 W, tensiunea de 220 V,
bec de 24 V, ciocan de lipit,
cositor, colofoniu.
3. Se execută montajul schem ei electrice.
4. Se evaluează lucrarea executată.
Fig. 11.7. R eleu electrom agnetic: 1 - m iez de fier; 2 - bobină (înfăşurare); 3 - arm ătură
mobilă; 4 - arcurile contactelor; 5 - contacte
1
3
Fig. 11.8. Construcţia
unei sonerii electrice:
1 - bobină; 2 - m iez de fier;
3 - plăci metalice; 4 - arc
11.5. Aparate electrocasnice
Construcţia si principiul de funcţionare a unui releu
R e le u l e ste u n d is p o z it iv d e c o m a n d ă p e n t r u a n u m ite m o d if ic ă r i a le
u n u i s is te m t e h n ic ( în c h id e r e a sa u d e s c h id e re a u n u i c ir c u it e tc.), a c ţio n a t
la v a r ia ţ ia u n o r m ă r im i c a r a c te r is tic e ( te m p e ra tu ră , te n s iu n e , p r e s iu n e etc.)
a le a lt u i s is te m te h n ic .
B o b in a , p r in c a re tre c e c u r e n t u l e le c t r ic , c u m ie z u l d e fie r în ea, se n u
m e ş te electro m ag n et. L a tre c e re a c u r e n t u lu i e le c t r ic p r in b o b in a d e s îr m ă
d e c u p r u (2) a r e le u lu i (fig. 1 1 .7 ), în ea se in d u c e c îm p m a g n e tic . M ie z u l d e
fie r (1) se m a g n e tiz e a z ă ş i a tra g e s p re s in e a r m ă tu r a d e fie r m o b ilă (3 ), ca re
c o m u tă a r c u r ile d e c o n ta c t (4) le g a te c u ea. L a c o m u ta re a a r c u r ilo r , c o n ta c te le
(5 ) se u n e s c ş i în c h id c ir c u it u l e le c t r ic p r in c ip a l.
C în d p r in b o b in ă n u tre c e c u r e n t e le c tric , c îm p u l m a g n e tic în ea d is p a re ,
ia r a r m ă tu ra , s u b a c ţiu n e a a r c u r ilo r , r e v in e în p o z iţ ia in iţ ia lă . C o n ta c te le se
în d e p ă r t e a z ă ş i c ir c u it u l e le c t r ic este d e s c h is .
Construcţia, principiul de funcţionare a soneriei electrice si repararea ei
L a tre c e re a c u r e n tu lu i e le c t r ic p r in b o b in ă (1), în ea se in d u c e c îm p m a g
n e tic . M ie z u l d e fie r (2) se m a g n e tiz e a z ă şi, m iş c în d u - s e b ru s c , lo v e ş te p la c a
m e ta lic ă (3), p r o d u c în d u n su n e t. În lip s a c u r e n tu lu i e le c tric în b o b in ă d is p a re
ş i c îm p u l m a g n e tic în ea, ia r a r c u l (4) d e p la s e a z ă b r u s c m ie z u l d e fie r care,
lo v in d u - s e d e c e a la ltă p la c ă a s o n e rie i, p r o d u c e ia ră ş i u n su n e t.
O b s e r v a ţ i p ă r ţ ile c o m p o n e n te a le u n e i s o n e r ii e le c t r ic e (fig. 1 1 .8 ).
Schem a 11.1. Reparaţia unei sonerii electrice
Reparaţia
unei sonerii
electrice
D efecţiuni
posibile
Înlăturarea
defecţiunilor
d e zlip ire a unor contacte
d eficienţe ale izolaţiei co n d u cto are lo r
o b o se a la arcului
d eficienţe ale bobinei
lipirea la lo c a co ntactelor
co nd u cto are le uzate se în lo c u ie s c cu altele noi
arcul uzat se în lo cu ie şte cu altul bun
bobina se rebobinează sau se înlocuieşte cu una nouă
Fig. 11.9. Electrom otor: 1 -
stator cu înfăşurare; 2 - rotor;
3 - colectorul rotorului; 4 -
înfăşurările rotorului; 5 - perii; 6 - ventilator
Construcţia si principiul de funcţionare a electromotoarelor
utilizate în gospodăria casnică
M o t o r u l e le c t r ic (fig. 1 1 .9 ) este a lc ă tu it d in d o u ă p ă r ţ i p r in c ip a le :
s ta to ru l ş i ro to ru l.
S ta to ru l (1) este p a rte a im o b ilă a m o t o r u lu i e le c tric . În e l s în t in s ta la te
în f ă ş u r ă r i d in c o n d u c to a r e d e c u p r u iz o la te . E l s e rv e ş te d r e p t c o n d u c t o r
m a g n e tic ş i c re e a z ă în in t e r io r u l să u u n c îm p m a g n e tic .
R o to ru l (2) este p a rte a m o b ilă ş i se ro te ş te în r u lm e n ţ ii s t a t o r u lu i (1).
În a n c o r a r o t o r u lu i s în t m o n ta te în f ă ş u r ă r i d in c o n d u c to a re . C a p e te le
în f ă ş u r ă r ilo r s în t u n ite la c o le c to r (3).
C u r e n t u l e le c t r ic c a re tre c e p r in în fă ş u r ă r ile s ta to r u lu i (1) in d u c e în e l
c îm p m a g n e tic , c a re tre c e p r in p e r iu ţe le (5 ), c o le c t o r u l (3) ş i în fă ş u r ă r ile
r o t o r u lu i (2) in d u c în d în e le , d e a s e m e n e a , c îm p m a g n e tic . A c e s t c îm p
94
E d u c a ţ ia te h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a
modulul
m a g n e tic se re s p in g e d e la c îm p u l m a g n e tic a l s t a t o r u lu i (1); a p a re u n c îm p
m a g n e tic r o t ito r , c a re în v ir te ş te r o t o r u l (2).
D e fe c ţ iu n ile p o s ib ile a le e le c t r o m o t o r u lu i p o t fi: u z a re a p e r iu ţ e lo r c o le c
t o r u lu i, u z a re a ru lm e n ţ ilo r , a rd e re a în f ă ş u r ă r ilo r r o t o r u lu i sa u a le s ta to r u lu i,
d e fe c ta re a c a p ă tu lu i a r b o r e lu i.
Construcţia, principiul de funcţionare şi reparaţia unui
aspirator de praf
A s p ir a t o r u l d e p r a f (fig . 1 1 .1 0 ) este u n a p a ra t e le c t r o c a s n ic c a re se rv e ş te
p e n t r u m e n ţin e r e a c u r ă ţe n ie i în casă. Î n t im p u l f u n c ţ io n ă r ii a s p ir a t o r u lu i,
v e n t ila t o r u l lu i (2) c re e a z ă v a c u u m în c o le c t o r u l d e p r a f (1 ), a e r u l c u p r a fu l
ş i c o r p u r ile u ş o a re tre c p r in f u r t u n u l g o fra t (5) ş i n im e r e s c în c o le c t o r u l d e
p r a f (1). A e r u l în c ă r c a t p ă t r u n d e p r in f ilt r u (6) ş i se c u ră ţă , ia r t r e c în d în
j u r u l m o t o r u lu i e le c t r ic (4 ), î l ră ce şte .
D e fe c ţ iu n ile t ip ic e a le u n u i a s p ir a to r d e p r a f sîn t: d e te rio ra re a c a b lu lu i
d e u n ir e , c o n ta c t u l in s u fic ie n t a l p e r iu ţ e lo r c u c o le c t o r u l m o t o r u lu i e le c tric ,
d e fe c ţiu n ile la în tr e r u p ă t o r , îm b îc s ir e a d is c u r ilo r v e n t ila t o r u lu i c e n trifu g .
P e n t r u b u n a fu n c ţ io n a r e a a s p ir a t o r u lu i d e p ra f, tr e b u ie să c u r ă ţ im
la t im p c o le c t o r u l d e p r a f ş i f ilt r u l. O d a tă p e a n tr e b u ie c o n tr o la tă sta re a
p e r iu ţ e lo r m o t o r u lu i. O d a tă la d o i a n i se s c h im b ă u n s o a re a la r u lm e n ţ i.
A c e ş tia se s p a lă în b e n z in ă şi, d u p ă ce s -a u u s c a t, se g re s e a ză c u u n s o a re
c o n s is te n tă ( s o lid o l) .
Fig. 11.10. Schem a de principiu
a unui aspirator de praf: 1 - colector de praf; 2 - ventilator; 3 -
capac; 4 - electromotor; 5 - furtun gofrat; 6 - filtru
Lu cra rea p ra ctică 11.2. S c h im b a re a p e riu ţe lo r m o to ru lu i e le c tric cu
c o le cto r la u n a sp ira to r de p ra f
Succesiunea operaţiilor R eprezentarea grafică • Sugestii
1. S e sco ate ca p a cu l aspiratoru- S e d e m o n te a ză şuruburile care fixe a ză ca p a cu l aspilui. ratorului cu corpul lui.
2. S e e xa m in e a ză starea ce lo r D a că periuţele sîn t uzate sau prea scurte, ele trebuie
două periuţe. în lo cu ite cu altele; pentru a ce a sta se d e m o n te a ză ghidajele îm p re u n ă cu periuţele.
3. S e scot ca p a ce le (3) ghidajelor
(1) şi periuţele (2).
m * * /* W*'
M ateriale şi ustensile
Ş uru beln iţe
C io ca n de lipit electric,
pensetă, şurubelniţă
C u cio can ul de lipit e lectric se d e zlip e sc co ntactele periuţelor de la co nd u cto arele înfăşurărilor.
4. S e în lo c u ie s c periuţele uzate cu S e lip e sc contactele, se pun ca p a ce le şi se m on tează C io ca n de lipit electric,
altele noi. la lo c ghidajele. p ensetă
5. S e m on tează ca p a cu l a sp ira to
rului. S e va urm ări co rectitudinea m ontării. Ş uru beln iţă
Lucru în grup
Uniţi un motor electric de la un aspirator de praf sau de la un alt aparat electrocasnic la un circuit electric cu o fază.
Construcţia unei lămpi de masă
În fig u r a 1 1 .1 1 este p r e z e n ta tă o la m p ă d e m a s ă . L a e x p lo a ta r e a ei, p o t
a p ă re a u r m ă t o a r e le d e fe c ţiu n i: d e te r io r a r e a fiş e i ( ş te c ă ru lu i) , d u lie i, în t r e
r u p ă t o r u lu i, c o r d o n u lu i e le c tric . A c e s te d e fe c ţ iu n i p o t fi în lă tu r a te c u fo rţe
p r o p r ii, u t iliz în d in s tr u m e n te le c o re s p u n z ă to a re ş i a c c e s o r ii n o i.
Construcţia, principiul de funcţionare şi repararea unui fier de călcat
P ă r ţ ile p r in c ip a le a le u n u i fie r d e c ă lc a t m o d e r n sîn t: t a lp a e x e c u ta tă
d in a lu m in iu sa u fo n tă c u e le m e n te e le c tric e d e în c ă lz ir e în c o r p o r a t e în el,
c o r p u l ş i t e r m o r e g u la t o r u l a u to m a t.
T e r m o r e g u la t o r u l f ie r u lu i d e c ă lc a t (fig. 1 1 .1 2 ) fu n c ţ io n e a z ă în fe lu l
u r m ă t o r : p la c a b im e t a lic ă (1 ), în c ă lz in d u - s e d e la t a lp a f ie r u lu i d e c ă lc a t,
se în d o a ie ş i d e p la s e a z ă le n t p la c a d e c o n ta c t m o b ilă (2 ). Î n m o m e n t u l în
c a re p la n u l p lă c ii (2 ) se v a d e p la s a m a i su s d e p u n c t u l d e re a z e m a l a r c u lu i
p la n (3), a c e sta d in u r m ă v a d e p la s a m o m e n ta n p la c a (2 ) în su s ş i c o n ta c te le
t e r m o r e g u la t o r u lu i v o r d e s c h id e c ir c u it u l e le c t r ic . P la c a
b im e ta lic ă , ră c in d u - s e , se în d o a ie le n t în jo s ş i to a te e le m e n
te le t e r m o r e g u la t o r u lu i r e v in la p o z iţ ia in iţ ia lă . P r o c e s u l
d e c o n e c ta re este, d e a s e m e n e a , m o m e n ta n . C u m a n e ta
t e r m o r e g u la to r u lu i, d e p la s în d p u n c t u l d e re a z e m a l a r c u lu i
(3 ) în r a p o r t c u p la n u l p lă c ii (2 ), se re g le a z ă te m p e r a tu r a la
c a re a re lo c d e c la n ş a re a în t r e g u lu i m e c a n is m şi, to to d a tă ,
te m p e r a tu r a f ie r u lu i d e c ă lc a t.
R e p a r a ţiile m ic i a le u n u i f i e r d e c ă lc a t. S c h im b a re a u n e i
fiş e d e fe c ta te se e x e c u tă în fe lu l u r m ă t o r : se d e ş u r u b e a z ă
ş u r u b u l d e a s a m b la re a p ă r ţ ilo r fiş e i ş i se e lib e re a z ă d e s u b
ş u r u b u r ile t ije lo r c a p e te le c u in e le a le f ir e lo r e le c tric e .
A s a m b la r e a u n e i n o i fiş e se e x e c u tă în s e n s u l in v e r s
d e z a s a m b lă r ii.
D e s e o r i, d e s u b ţe s ă tu ra d e aţe a c o r d o n u lu i ie s fire le
d e c u p r u a c o p e rite c u c a u c iu c . În a ce ste lo c u r i p o t a p ă re a
d e t e r io r ă r i a le iz o la ţ ie i. E le p o t fi a c o p e rite p r in în f ă ş u r a
re a c u o b u c a tă d e b a n d ă iz o la n tă , în s ă este m a i b in e , s u b
a s p e c tu l s e c u r ită ţii, să fie s c h im b a t c o r d o n u l. Î n c a z u l în
c a re a a rs în c ă lz it o r u l t e r m o e le c tr ic , se d e m o n te a z ă ş i se
în lo c u ie ş t e t a lp a f ie r u lu i d e c ă lc a t. S c h im b a r e a b e c u le ţ u lu i
d e s e m n a liz a r e a l f ie r u lu i d e c ă lc a t este o o p e ra ţie s im p lă .
S e v a u r m ă r i c a b e c u le ţ u l să a ib ă p a r a m e t r ii n e c e s a ri şi
c o n ta c te le să fie b u n e .
Construcţia şi repararea unui boiler electric
B o ile r u l e le c t r ic (fig. 1 1 .1 3 ) este c o n s t it u it d in t r - u n r e z e r v o r m e t a lic c ilin d r ic în c h is (1 ), iz o la t t e r m ic la e x t e r io r c u o m a n t a d e p r o t e c ţie (3 ), a v în d
m o n ta tă în in t e r io r o r e z is te n ţă e le c t r ic ă (4 ) p r in c a re tre c e c u r e n t u l e le c tric ,
d e g a jîn d u - s e o c a n tita te d e c ă ld u r ă p r e lu a tă d ir e c t d e a p a d e c o n s u m , ce se
în c ă lz e ş te p în ă la te m p e r a tu r a d e u tiliz a r e .
96
E d u c a ţ ia te h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a
1 - placă bimetalică; 2 - placă de contact mobilă;
3 - arcul plăcii mobile; 4 - m aneta term oregulatorului; 5 - şaibe de izolare; 6 - placă de contact
fixă; 7 - talpa fierului de călcat; 8 - şurub de reglare
Fig. 11.11. Construcţia
unei lămpi de masă:
1 - bază; 2 - capac;
3 - picior flexibil; 4 - abajur;
5 - dulie; 6 - întrerupător;
7 - cordon cu fişă.
modulul
T e m p e ra tu ra a p e i în b o ile r este m e n ţin u tă c o n s ta n tă d e u n te rm o s ta t (5)
ca re în c h id e sa u d e s c h id e c ir c u it u l e le c tric d e a lim e n ta re a re z is te n ţe i e le c
tric e , a tu n c i c în d te m p e ra tu ra a p e i c a ld e tin d e să sc a d ă sa u să cre a scă . A p a
re ce p ă tr u n d e în r e z e r v o r d in p a rte a in fe r io a r ă , p r in r a c o r d u l d e a lim e n ta re
c u a p ă re c e (6) ş i v e n t ilu l d e re ţin e re (7), ş i este p re lu a tă în p a rte a s u p e r io a ră
a r e z e r v o r u lu i p r in r a c o r d u l d e d is tr ib u ţie a a p e i c a ld e d e c o n s u m (8). P e
c o n d u c ta d e a lim e n ta re c u a p ă re ce se m o n te a z ă u n v e n t il d e re ţin e re a a p e i
(7 ), p r in c a re a p a tre c e d o a r în t r - u n s in g u r sens.
D a c ă la u n b o ile r e le c t r ic s-a d e fe c ta t r e z is te n ţa e le c t r ic ă (4) sa u a ie ş it
d in fu n c ţ iu n e te r m o s ta t u l (5 ), a c e ste a se în lo c u ie s c c u a lte le n o i.
U n e le d e f e c ţ iu n i a le b o ile r u lu i p o t f i id e n t if ic a t e ş i în lă t u r a t e p r in
a c e e a ş i m o d a lit a t e c a în c a z u l f ie r u lu i d e c ă lc a t.
Reparaţia ceainicului electric
C e a in ic u l e le c t r ic (fig. 1 1 .1 4 ) este c o n s t r u it
d u p ă u n p r in c ip iu a s e m ă n ă to r c u c e l a l b o ile r u lu i
e le c t r ic ş i d e fe c ţiu n ile s în t p r a c t ic id e n tic e . P r in
u r m a r e , d e fe c ţiu n ile m ic i d e p is ta te v o r fi în lă t u
ra te în m o d s im ila r .
Construcţia, principiul de funcţionare si
mici reparaţii ale frigiderului
F u n c ţ io n a r e a f r ig id e r e lo r e s te b a z a t ă p e
f e n o m e n u l v a r ie r ii t e m p e r a t u r ii d e fie r b e r e a
lic h id e lo r în f u n c ţie d e p re s iu n e a ca re a c ţio n e a z ă
a s u p ra lo r ş i d e fe n o m e n u l d e a b s o r b ţie a c ă ld u
r i i la e v a p o ra re a lo r. L ic h id u l d e lu c r u în t r - u n
f r ig id e r e ste f r e o n u l lic h id , c a re tre c e u ş o r în
sta re a g a zo a s ă la o p r e s iu n e r e la t iv m ic ă , ia r s u b
a c ţiu n e a u n e i p r e s iu n i m a r i, e l tre c e în sta re a lic h id ă .
M o t o r u l e le c t r ic (1) (fig. 1 1 .1 5 a ) a n tre n e a z ă c o m p r e s o r u l (2) c a re a s p iră
v a p o r ii d e fr e o n d in e v a p o r a to r u l (3 ), p o m p în d u - i în c o n d e n s a t o r u l (4 ), în
c a re se c o n d e n s e a z ă . În a c e la ş i tim p , f r e o n u l tre c e p r in t r - u n tu b c a p ila r sa u
p r in t r - u n v e n t il r e g la b il (5) ş i r e v in e în e v a p o r a to r u l (3) d is p u s în p a rte a d e
su s a c a m e re i fr ig o r ific e . F r e o n u l e v a p o r în d u - s e ia c ă ld u r a d in c a m e ra f r ig o
r if ic ă ş i p r in c o n d e n s a t o r o e lim in ă în a tm o s fe ră . V e n t ilu l (5) a re u n s p a ţiu
în g u s t d e tre c e re p e n t r u fre o n , în a ce st s p a ţiu v ite z a f r e o n u lu i se m ă re ş te ,
Fig. 11.14. Ceainic electric:
1 - bază; 2 - element termic; 3
- întrerupător automat; 4 - butonul întrerupătorului automat;
5 - apă; 6 - vapori
Fig. 11.13. Boiler electric:
1 - rezervor cilindric; 2 -
izolaţie termică; 3 - manta metalică de protecţie;
4 - rezistenţă electrică;
5 - termostat; 6 - racord
la conducta de alimentare
cu apă rece; 7 - ventil de
reţinere; 8 - racord la conducta de distribuţie a apei
calde
^“Reţineţi!
Frigiderele cu compresoare consumă
mai puţină energie
electrică decît cele
de absorbţie.
4
Fig. 11.15. Construcţia unui frigider:
a - schemă de principiu:
1 - motor electric; 2 - compresor cu
piston; 3 - evaporator; 4 - condensator; 5 - ventil reglabil (drosel);
b - schema electrică: 1 - înfăşurarea de pornire; 2 - înfăşurarea de
lucru; 3 - motor electric; 4 - releu
de pornire; 5 - releu termic; 6 - regulator de temperatură
Fig. 11.16. Releu term ic
şi de protecţie a motorului
electric al unui frigider
2
r?
■
4
A A/N\
5
0
Fig. 11.17. Termoregulator:
1 - burduf; 2 - tub capilar;
3 - contacte mobile; 4 -
contacte fixe; 5 - motor
electric
ia r p r e s iu n e a se m ic ş o r e a z ă ş i fr e o n u l se t r a n s fo r m ă d in lic h id în g a z, c ic lu l
re p e tîn d u - s e c o n tin u u . D e b it u l d e fr e o n a s p ira t este m a i m a re d e c ît d e b itu l
f r e o n u lu i c a re tre c e p r in d ro s e l.
P o r n ir e a e le c t r o m o t o r u lu i este a s ig u ra tă d e u n re le u d e p o r n ir e , d is p u s
în a c e la ş i c o r p c u u n r e le u t e r m ic p r e v ă z u t p e n t r u p r o t e c ţ ia m o t o r u lu i
e le c t r ic d e s u p r a s a r c in ă (fig. 1 1 .1 6 ), ca re a re o p la c ă b im e ta lic ă , în sp a te le
c ă re ia este o s p ir a lă u n it ă în s e rie c u în fă ş u r a r e a m o t o r u lu i e le c tric . Î n c a z u l
c r e ş te r ii te m p e r a tu r ii, s p ir a la se în c ă lz e ş te , p la c a b im e t a lic ă se d e fo rm e a z ă
ş i c o n ta c te le d e p e e a se d e s c h id , m o t o r u l e le c t r ic se o p re ş te , în f ă ş u r ă r ile lu i
f iin d p ro te ja te d e a rd e re .
T e m p e ra tu ra în c a m e ra f r ig o r if ic ă este re g la tă d e u n a p a ra t n u m it te rm o
re g u la to r (fig. 1 1 .1 7 ), a l c ă r u i p r in c ip iu d e f u n c ţ io n a r e este b a z a t p e d ila ta ţia
t e r m ic ă a u n u i lic h id c a re u m p le b u r d u f u l (1 ) ş i c a p ila r u l (2 ). C a p ă t u l s u d a t
a l c a p ila r u lu i (2 ) se in s ta le a z ă p e e v a p o ra to r c u o c la m ă . L a m ic ş o r a r e a t e m
p e r a t u r ii în c a m e ra fr ig o r ific ă , lic h id u l d in b u r d u f (1 ) se re d u c e în v o lu m ,
ia r c o n ta c te le a şe za te p e b u r d u f se d e p ă rte a z ă d e la c o n ta c te le fix e . C ir c u it u l
e le c tric se d e s c h id e ş i m o t o r u l se o p re şte . L a c re şte re a te m p e r a tu r ii, lu n g im e a
b u r d u f u lu i se m ă re ş te ş i c o n ta c te le se u n e s c , ia r m o t o r u l se p o rn e ş te .
L a ie ş ir e a d in f u n c ţ iu n e a r e le u lu i d e p o r n ir e ş i p ro te c ţie , r e le u l se î n lo
c u ie ş te c u u n u l n o u . D a c ă s -a s c u rs f r e o n u l d in r e g u la t o r u l d e te m p e ra tu ră ,
se s c h im b ă r e g u la t o r u l d e fe c ta t c u u n u l n o u .
Lucru individual
Elaborează o fişă tehnologică în care să fie reflectate operaţiile de dezasamblare
şi asamblare a unui fier de călcat.
Oră de sinteză si de evaluare finală
1. Numiţi părţile constructive comune ale releului şi ale soneriei electrice.
2. Cum trebuie montat ampermetrul în circuitul electric pentru măsurarea intensităţii curentului electric?
3. Cum poate fi mărit diapazonul de măsurare a unui voltmetru?
4. Explicaţi deosebirea dintre montarea în serie şi montarea în paralel a cîtorva becuri electrice.
5. Descrieţi construcţia şi principiul de funcţionare a termoregulatorului fierului de călcat electric.
6. Numiţi defecţiunile posibile la un fier de călcat şi explicaţi cum pot fi ele înlăturate.
7. Descrieţi construcţia şi principiul de funcţionare a boilerului electric. Ce rol are termostatul lui?
8. Ce elemente electrice comune au un boiler electric şi un ceainic electric?
9. Explicaţi principiul de funcţionare a unui aspirator de praf. Ce defecte pot apărea la un aspirator de praf
şi cum pot fi ele înlăturate?
10. Pe ce fenomene fizice este bazată construcţia unui frigider? Numiţi părţile principale ale unui frigider.
AUTOMOBILUL
modulul
Ce trebuie să facem ca automobilul să funcţioneze normal şi cu mai puţine probleme? în acest scop, trebuie să studiem temeinic construcţia automobilului, metodele de păstrare şi de întreţinere corectă a lui.
12.1. Construcţia automobilului
y
Generalităţi
Automobilul este u n v e h ic u l r u t ie r s u s p e n d a t e la s tic p e ro ţ i, d o ta t c u m ijlo a c e p r o p r ii p e n t r u
a u to p r o p u ls ie , d e s tin a t t r a n s p o r t u lu i d e p e rs o a n e sa u m ă r f u r i, p r e c u m ş i t r a c t ă r ii r e m o r c ilo r sa u
a n t r e n ă r ii d if e r it o r u tila je .
D e ş i e x is tă o m a re d iv e rs ita te d e a u to m o b ile , ele a u p ă r ţile c o m p o n e n te d e b a z ă c o m u n e : m o to ru l,
e c h ip a m e n tu l electric, şasiul, dispozitivele a d iţio n a le , caroseria (fig . 1 2 .1 ).
Amintiţi-vă ce aţi studiat în clasa a 8-a despre
construcţia automobilului.
Fig. 12.1. Părţile componente ale unui camion: a - aspect general; b - caroserie; c - motor; d - sistemul de direcţie;
e - sistemul de frînare; f - sistemul de rulare; g - transmisie. 1 - cabină; 2 - platformă pentru încărcătură; 3 - ambreiaj;
4 - cutie de viteze; 5 - transmisie cardanică; 6 - puntea din spate
Motorul automobilului (fig. 12.1, c;
n u tă în u r m a a r d e r ii c o m b u s t ib ilu lu i, în lu c r u
m e c a n is m e ş i in s t a la ţ ii:
• M e c a n is m u l b ie lă - m a n iv e lă
• M e c a n is m u l d e d is t r ib u ţ ie a g a z e lo r
• I n s ta la ţia d e r ă c ir e
• I n s ta la ţia d e u n g e re
1 2 .2 ş i 1 2 .3 , 8 ) t r a n s fo r m ă e n e r g ia t e r m ic ă , o b ţ im e c a n ic . M o t o r u l este c o n s t it u it d in u r m ă t o a r e le
• I n s ta la ţia d e v e n tila r e a c a r t e r u lu i m o t o r u lu i
• In sta la ţia d e a lim e n ta re c u aer
• I n s ta la ţia d e a lim e n ta r e c u c o m b u s t ib il
• I n s ta la ţia d e e v a c u a re a g a z e lo r d e e ş a p a m e n t.
E x is tă d o u ă t ip u r i d e m o to a re c u a rd e re in te rn ă : M A S ş i M A C . L a M A S c u
c a rb u ra to r a m e s te c u l c o m b u s t ib il- a e r ( n u m it ş i am estec c a rb u ra n t), p re p a ra t
în c a rb u ra to r, este a s p ira t în c ilin d r u ş i c o m p r im a t p în ă la te m p e ra tu ra d e
2 0 0 -4 0 0 ° C , a p o i în c ilin d r u se d e c la n ş e a z ă d e la b u jie o s c în te ie e le c tric ă ş i
a m e s te c u l c a rb u ra n t se a p rin d e . G a z e le , d ila tîn d u -s e , e fe ctu e a ză lu c r u m e c a n ic
a s u p ra p is to n u lu i.
Î n m o t o r u l M A C (D ie s e l), a m e s te c u l c a rb u ra n t se fo rm e a z ă d ir e c t în c ilin
d r u p r in in je c ta re a c o m b u s tib ilu lu i în a e ru l s u p ra în c ă lz it, în u r m a c o m p r im ă r ii
lu i d e c ă tre p is to n , ş i se a u to a p rin d e .
99
Lucru individual
1. Examinează construcţia motorului automobilului şi numeşte mecanismele şi instalaţiile lui, indicînd destinaţia lor.
2. Descrie ordinea funcţionării motorului în patru timpi cu patru, şase, opt cilindri şi
explică necesitatea respectării ei.
3. Explică ce reprezintă diagrama fazelor de distribuţie a gazelor.
4. Construieşte schema de circulaţie a lichidului de răcire pe cercul mic şi pe cercul mare.
Lucru în grup
1. Formaţi 5-6 grupuri de elevi şi analizaţi construcţia mecanismelor şi instalaţiilor motorului automobilului.
2. Treceţi pe cerc şi examinaţi construcţia fiecărui mecanism şi fiecărei instalaţii a motorului.
Fig. 12.3. Motorul şi şasiul unui automobil: 1 - bară
transversală; 2 - bară longitudinală; 3 - transmisie cardanică
a sistemului de direcţie; 4 - m ecanism de direcţie; 5 -
suportul radiatorului; 6 - ventilator; 7 - compresor; 8 - motor;
9 - axul volanului; 10 - cutie de viteze; 11 - arbore cardanic
intermediar; 12 - suportul transmisiei cardanice; 13, 14 -
rezervoare de aer comprimat; 15 - transmisie cardanică;
16 - cadru; 17 - puntea din spate; 18 - resort principal al
suspensiei din spate; 19 - resort auxiliar al suspensiei din
spate; 20 - rezervor de combustibil; 21 - frînă de staţionare;
22 - baterie de acumulatoare; 23 - ambreiaj; 24 - resortul
suspensiei din faţă.
Echipamentul electric:
• I n s ta la ţia d e a p rin d e r e
• I n s ta la ţia d e p o r n ir e
• A p a r a t e le d e m ă s u ra t ş i d e c o n tr o l
• I n s ta la ţia d e ilu m in a r e
• I n s ta la ţia d e s e m n a liz a r e
• I n s t a la ţ iile ş i d is p o z it iv e le a u x ilia r e .
Şasiul automobilului (fig. 1 2 .3 ) c u p r in d e m e c a n is m e le ca re tr a n s m it m o m e n tu l d e ro ta ţie d e la
m o t o r sp re ro ţile c o n d u c ă to a re şi se rve şte ca b a ză p e n tr u a m p la sa re a m o t o r u lu i, c a ro s e rie i, p u n ţ ilo r c u
ro ţile , s u s p e n s iilo r ş i m e c a n is m e lo r d e c o m a n d ă . În c o m p o n e n ţa ş a s iu lu i in tr ă u rm ă to a re le m e c a n is m e :
tra n s m is ia ; sis te m u l de ru la re ; m e can ism ele de c o m a n d ă .
Transmisia (fig. 1 2 .3 ) este d e s tin a tă p e n t r u tr a n s m ite r e a ş i tr a n s fo r m a r e a m o m e n t u lu i d e
ro ta ţie d e la a r b o re le c o tit a l m o t o r u lu i s p re r o ţ ile c o n d u c ă to a r e a le a u t o m o b ilu lu i. T r a n s m is ia a u
t o m o b ilu lu i c o n s tă d in u r m ă t o a r e le ag reg ate:
• A m b r e ia ju l • T r a n s m is ia c a r d a n ic ă
• D iv iz o r u l s a u m u lt ip lic a t o r u l • T r a n s m is ia p r in c ip a lă
• C u t ia d e v ite z e • D if e r e n ţ ia lu l
• D e m u lt ip lic a t o r u l • A r b o r i i p la n e ta r i
• C u t ia p r iz e i d e p u te re • T r a n s m is ia fin a lă .
• R e d u c t o r u l d is t r ib u it o r
100
Sistemul de rulare (fig. 1 2 .3 ) r e p r e z in t ă u n c ă r u c io r ş i este c o m p u s d in u r m ă t o a r e le p ă r ţ i
c o m p o n e n te :
• c a d ru l; • suspensia;
• p u n ţile a u to m o b ilu lu i; • roţile.
E d u c a t ia te h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a
modulul
£ Lucru individual ^
1. Execută schema cinematică a transmisiei automobilului.
2. Relevă şi numeşte deosebirile dintre transmisia automobilului cu tracţiunea pe faţă şi cu tracţiunea pe spate.
3. Analizează avantajele şi dezavantajele diverselor soluţii constructive ale automobilelor.
Lucru în grup
1. Formaţi 3-4 grupuri de elevi şi analizaţi construcţia unui
automobil.
2. Verificaţi nivelul lichidului în instalaţia de răcire şi nivelul
uleiului în baia carterului.
3. Discutaţi despre evoluţia automobilului şi cum vedeţi în
plan constructiv automobilul viitorului.
Mecanismele de comandă (fig. 12.1, d, e) s e rv e s c p e n t r u s c h im b a r e a d ir e c ţ ie i ş i m ic ş o r a r e a v it e z e i
a u t o m o b ilu lu i ş i c o n s ta u d in : sis te m u l de d irecţie; sistem u l de fr în a r e .
Caroseria a u t o tu r is m u lu i (fig. 1 2 .4 ,2 ) se rv e şte ca î n
că p e re p e n tr u şofer, p a sa g e ri, în c ă r c ă tu r i ş i ca b a ză p e n tr u f ix a re a m o t o r u lu i, a g re g a te lo r tra n s m is ie i, s is te m u lu i d e ru la re
ş i m e c a n is m e lo r d e c o m a n d ă . C a r o s e r ia c a m io n u lu i in c lu d e
c a b in a ş i p la tfo r m a p e n tr u în c ă rc ă tu ră (fig. 12.1, b).
D u p ă fo r m ă ş i fu n c ţio n a lita te , e x is tă u r m ă t o a r e le t ip u r i d e c a ro s e rie a a u t o tu r is m e lo r :
• b e rlin ă (s e d a n ) - a u t o m o b il c u p a v ilio n în c h is , c u 4 u ş i ş i 4 g e a m u r i la te ra le ;
• b re a k - v e h ic u l a l c ă r u i h a b ita c lu (s p a ţiu in t e r io r a m e n a ja t) se p re lu n g e ş te p în ă la sp a te le m a ş in ii;
• lim u z in ă - a u t o m o b il e le g a n t, n e d e c a p o ta b il, c u 6 sa u m a i m u lte g e a m u r i la te ra le ;
• coupe - a u t o m o b il a v în d în sp a te u n c o m p a r t im e n t în c h is , p e n t r u p e rs o a n e ;
• c a b rio le t ( în e n g le z ă la n d a u le t) - a u t o m o b il a l c ă r u i h a b ita c lu p o a te fi d e s c o p e r it d a to r ită u n e i
c a p o te ce p o a te f i re tra să ;
• p ic k -u p - v e h ic u l c o m p u s d in t r - o c a b in ă ş i o p la t fo r m ă în sp a te d e s c o p e rită , p e n t r u m a rfă .
Evaluare
1 2
Fig. 12.4. Autoturism: 1 - motor; 2 - caroserie;
3 - rezervor de combustibil; 4 - amortizorul
din spate; 5 - puntea conducătoare din spate;
6 - transm isie cardanică; 7 - cutie de viteze;
8 - ambreiaj; 9 - am ortizorul din faţă
1. Explicaţi rolul părţilor componente de bază ale unui automobil.
2. Relevaţi deosebirea dintre M A S şi MAC.
3. Care parte componentă a unui automobil este constituită din mai multe mecanisme?
4. Care este destinaţia agregatelor transmisiei automobilului?
12.2. Exploatarea automobilului
P ă s tra re a a u t o m o b ilu lu i p r e s u p u n e în tr e ţin e r e a lu i, p e o d u ra tă s c u r tă sa u lu n g ă d e t im p , în
c o n d iţ ii a d e c v a te . M e t o d e le (sa u c o n d iţ iile ) d e p ă s tra re a a u t o m o b ile lo r a s ig u ră s ta re a d e b u n ă
f u n c ţ io n a r e a lo r (sch em a 1 2 .1 ).
S ch em a 12.1. Metode de păstrare a automobilelor
M etode de păstrare a autom obilelor
pe teren d e sco p erit pe teren acoperit în în că p e re în că lzită în în că p e re n e în călzită
101
Nikolaus Otto, inventatorul
primului motor cu com bustie internă
P ă s tra re a a u t o m o b ile lo r în în c ă p e r i în c ă lz it e p e r m it e p ro te ja re a lo r d e
in flu e n ţ a f a c t o r ilo r d e m e d iu , în d e o s e b i d e te m p e r a tu r ile s c ă z u te . În c a z u l
p ă s tr ă r ii a u t o m o b ile lo r p e te r e n u r i a c o p e rite , ele n u s în t p ro te ja te d e a c ţiu n e a
t e m p e r a t u r ilo r s c ă z u te ş i p a r ţ ia l d e c e ila lţ i f a c t o r i d e m e d iu .
Z o n a d e p ă s tra re a a u t o m o b ile lo r tr e b u ie să fie:
• d o ta tă c u m ijlo a c e d e s tin g e re a in c e n d iilo r ;
• a s ig u ra tă c u c o n d iţ ii d e m a n e v ra re lib e r ă ş i d e s e c u rita te a c ir c u la ţ ie i;
• a s ig u ra tă c u s p a ţiu n e c e s a r p e n t r u re s p e c ta re a d is ta n ţe lo r d in t r e a u to
m o b ile ş i d in t r e a ce ste a ş i c o n s t r u c ţ iile a d ia c e n te ;
• d o ta tă c u s u p ra fe ţe a d e c v a te p e n t r u p a rc a re (c u îm b r ă c ă m in t e r u t ie r ă
ta re );
• a s ig u ra tă c u p o s ib ilit a t e a e v a c u ă r ii r a p id e a a u t o m o b ile lo r în c a z d e
n e c e s ita te .
R u d o lf D iesel, inginer
germ an, inventatorul m otorului D iesel
Lucru individual
Analizează metodele de păstrare a automobilelor, observă
deosebirile esenţiale
dintre ele. Ce factori ai
mediului pot influenţa
asupra automobilelor?
Păstrarea automobilelor în încăperi
P e n t r u p ro te ja re a d e în g h e ţ a in s t a la ţ ie i d e r ă c ir e a m o t o r u lu i, p e n t r u
p r e v e n ir e a m ă r ir ii v is c o z it ă ţ ii u le iu lu i în c a r t e r u l m o t o r u lu i ş i c e l a l t r a n s
m is ie i, a u t o m o b ile le se p ă s tre a z ă p e t im p d e ia r n ă în în c ă p e r i la te m p e r a tu r i
n u m a i jo a s e d e 5 °C .
A m p la s a r e a a u t o m o b ile lo r la p a rc a re se fa c e a stfe l ca să fie p o s ib ilă d e p la
sa re a ş i m a n e v ra re a lo r u ş o a ră la in tra re a ş i ie ş ire a în / d in lo c u l d e p a rc a re .
Păstrarea automobilelor în aer liber
P ă s tra re a a u t o m o b ile lo r în a e r lib e r la te m p e r a tu r i m a i jo a s e d e 0 ° C n e
c e s ită lu a re a u n o r m ă s u ri, a l c ă ro r s c o p p r in c ip a l este p re v e n ire a în g h e ţ ă r ii
a p e i în in s ta la ţia d e ră c ire , p re v e n ire a m ă r ir ii v is c o z it ă ţ ii u le iu lu i în c a rte ru l
m o t o r u lu i ş i c e l a l tr a n s m is ie i ş i a s ig u ra re a p o r n ir ii u ş o a re a m o t o r u lu i.
V a ra , te m p e r a tu r a r id ic a t ă , în a s o c ie re c u ra z e le s o la re , e x e rc ită o i n
flu e n ţă d is t r u c t iv ă a s u p ra s u p r a fe ţe lo r a c o p e rite c u v o p s e a , a p ie s e lo r d e
c a u c iu c ş i d e m a s ă p la s tic ă a le a u t o m o b ilu lu i.
Păstrarea automobilelor iarna
P ă s tra re a a u t o m o b ilu lu i în sta re m u r d a r ă în g a ra je sa u p e p la tfo r m e
d e s c h is e în p e r io a d a re c e a a n u lu i c o n d u c e la a p a r iţia c o r o z iu n ii. P e n tr u
p re v e n ir e a a ce ste ia , este n e c e s a r să se ia m ă s u r i d e p ro te ja re a a u t o m o b ilu lu i
(sch em a 1 2 .2 ).
S c h e m a 12.2. Modalităţi de protejare a automobilului în cazul conservării pe timp
de iarnă
D em ontarea bateriei de acum ulato are şi păstrarea ei
în afara pericolului de îngheţ; o dată pe lună bateria va fi
re în că rca tă şi se va controla den sitatea electrolitului
U n g erea balam alelor, capotelor, uşilor,
d isp o zitive lo r de blo care şi în ch id e re
T urnarea în fiecare cilindru, prin găurile bujiilor,
a cîte 25-30 g de ulei de motor, în că lzit la 70-80°,
apoi rotirea arborelui cotit cu 2-3 turaţii
Protejarea
automobilului
în cazul
conservării
pe timp de
U n g erea perio dică a su prafeţelo r
n ichelate şi cro m ate cu uleiuri sp e cia le
G o lire a totală a instalaţiei de răcire,
d a că ea nu este p revăzută cu antigel
A stu p a re a ca n a le lo r de a c c e s al
aerului sp re cilindrii din partea ţevii de
e v acu a re a g a ze lo r de e şa p a m e n t şi a
filtrului de aer
102
E d u c a t ia te h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a
iarnă
modulul
Evaluare
1. Explicaţi metodele (condiţiile) de păstrare a automobilelor.
2. Descrieţi modalitatea de păstrare a automobilului pe timp de iarnă în încăperi neîncălzite.
3. Prin ce se deosebeşte păstrarea automobilului în aer liber de păstrarea lui în încăperi neîncălzite?
12.3. Norme igienice si reguli de protecţie a muncii
Reguli de întreţinere a zonelor de păstrare a automobilelor. T r e b u ie a s ig u ra t a c c e s u l lib e r la
fie c a re a u t o m o b il la p a rc a re a lu i în în c ă p e re sa u în a e r lib e r. Î n în c ă p e r i se in t e r z ic e re g la re a m o t o
r u lu i în fu n c ţiu n e . T o a te în c ă p e r ile tr e b u ie să fie b in e v e n tila te ş i în c ă lz ite .
N u se a d m it s c u r g e r i d e c o m b u s t ib il ş i m a te r ia le lu b r ifia n t e p e s u p ra fa ţa z o n e i d e p ă s tra re a
a u t o m o b ilu lu i; e le se în lă t u r ă ş i se s t r în g im e d ia t, u t iliz în d n is ip sa u ru m e g u ş . M a t e r ia le le d e şte rs
u tiliz a te se p u n în lă z i m e ta lic e , in s ta la te în a fa ra în c ă p e r ii. L o c u r ile d e m u n c ă a le lu c r ă t o r ilo r tre b u ie
să fie b in e ilu m in a t e ş i d o ta te c u în g r ă d ir i d e p ro te c ţie , c a re p r e în t îm p in ă in t r ă r ile im p r e v iz ib ile a le
a u t o m o b ile lo r . C a n a le le d e v iz it a r e ş i e s ta c a d e le tr e b u ie să fie p re v ă z u te c u b o r d u r i d e s ig u ra n ţă .
Reguli de protecţie a muncii în timpul conducerii autovehiculului si în
timpul reviziei tehnice. În a in te d e a ie ş i la d r u m , ş o fe r u l tre b u ie să v e r ific e
sta re a te h n ic ă a a u t o m o b ilu lu i. S e in te r z ic e lu c r u l s u b a u t o m o b ilu l r id ic a t p e
c r ic fă ră s u p o r t u r ile d e s ig u r a n ţă in s ta la te s u b r o ţi. L u c r în d în p o z iţ ie c u lc a t
s u b a u t o m o b il, c o n d u c ă t o r u l a u to tr e b u ie să se s itu e z e d e -a lu n g u l lu i sa u
d in p a rte a o p u s ă a c a r o s a b ilu lu i sa u a d r u m u lu i.
Î n c a z u l d e s e r v ir ii b a te r ie i d e a c u m u la to a re , se in t e r z ic e fo lo s ir e a flă c ă r ii
d e s c h is e sa u v e r ific a r e a g r a d u lu i d e în c ă r c a r e „ la s c în te ie ”. E s te n e c e s a r să fie
e v ita t c o n ta c t u l e le c t r o lit u lu i ş i a c id u lu i s u lf u r ic c u p ie le a ş i h a in e le . D a c ă
a ce ste s u b s ta n ţe a u n im e r it p e p ie le , e le tr e b u ie n e u tr a liz a te c u s o lu ţie d e
s o d ă c a u s tic ă ş i a p o i p ie le a se s p a lă c u a p ă d in a b u n d e n ţă .
S is te m u l d e fr în a r e tr e b u ie v e r ific a t p e u n te re n s p e c ia l a m e n a ja t. L u
c r ă r ile d e m o n ta r e a a n v e lo p e lo r tr e b u ie e fe ctu a te , la fe l, n u m a i în lo c u r i
s p e c ia l a m e n a ja te .
Măsuri antiincendiare. Se in te r z ic e c a te g o ric b lo c a re a tre c e rilo r, a p o r
ţ ilo r d e re z e rv ă ş i a t r e c e r ilo r c ă tre s u rs e le d e a p ă, a lo c u r ilo r d e a m p la s a re
a in v e n t a r u lu i a n t iin c e n d ia r etc. Î n în c ă p e r ile d e p ă s tra re ş i d e re p a ra re
a a u t o m o b ile lo r se in t e r z ic e fu m a tu l, fo lo s ir e a f lă c ă r ii d e s c h is e , p ă s tra re a
c o m b u s t ib ilu lu i (c u e x c e p ţia c e lu i d in r e z e r v o r u l a u t o m o b ilu lu i) , p ă s tra re a
r e z e rv o a re lo r c u ca p a c e le d e sc h ise , s p ă la re a sa u şte rg e re a c a ro s e rie i ş i p ie s e lo r
a u t o m o b ilu lu i, a m îin ilo r ş i h a in e lo r c u b e n z in ă sa u c u g a z la m p a n t.
Î n în c ă p e r ile d e p ă s tra re ş i r e v iz ie te h n ic ă a a u t o m o b ile lo r tr e b u ie să fie
in s ta la te e x tin c to a r e s i lă z i c u n is ip u sca t. în c a z d e in c e n d ie r e a u n u i a u - _ Fig. 12.5. Revizia tehnică
t o m o b il în z o n a p a r c ă r ii, a ce sta tr e b u ie e v a c u a t, p e n t r u a e v ita in c e n d ie r e a a autom obi|ului
a lto r a u to m o b ile .
Reţineţi!
În timpul lucrului,
instrumentele şi
piesele nu se pun
pe cadrul, pe scara sau pe alte părţi
ale automobilului,
de unde ele pot
cădea. Se interzice
ulitizarea instrumentelor defectate
la efectuarea lucrărilor de reparaţie a
automobilului.
Meditaţi şi argumentaţi
Scrieţi un minieseu cu tema Contribuţia inventatorilor G. Daimler, K. Benz,
H. Ford ş. a. la crearea autom obilelor şi la dezvoltarea industriei automobilelor.
103
Evaluare
1. Explicaţi regulile principale de amenajare a zonelor pentru parcarea automobilelor.
2. Care sînt regulile de protecţie a muncii în timpul conducerii autovehiculului şi în timpul reviziei tehnice?
3. Ce măsuri antiincendiare trebuie respectate în încăperile unei întreprinderi auto?
Fig. 12.6. Elevator auto
i
Reţineţi!
9 9
Operaţiile de întreţinere şi periodicitatea acestora sînt
reglementate de
instrucţiunile date
în fişa tehnică a automobilului.
12.4. Întreţinerea tehnică a automobilului
>
■ Întreţinerea tehnică a automobilului >
În tre ţin e re a te h n ic ă p re s u p u n e u n c o m p le x d e m ă s u r i te h n ic e şi o rg a n iz a to
ric e , ca re se e fe ctu e a ză în m o d o b lig a to riu d u p ă u n a n u m it p a rc u rs a l a u to m o
b ilu lu i şi are m e n ire a d e a m e n ţin e ca p a cita te a d e fu n c ţio n a re a v e h ic u lu lu i.
În tre ţin e re a tehnică n u m ă ru l u n u (ÎT -1 ) c u p r in d e , în a fa ră d e lu c r ă r ile
ca re se în d e p lin e s c la în tre ţin e re a z iln ic ă , u rm ă to a re le t ip u r i d e lu c r ă r i e fe c
tu a te fă ră d e m o n ta re a a g re g a te lo r ş i d is p o z it iv e lo r d e p e a u t o m o b il ş i fă ră
d e z a s a m b la re a lo r: d e c o n tr o l- d ia g n o s tic a r e , d e s trîn g e re , d e re g la re etc. În
p r o c e s u l ÎT -1 , aceste lu c r ă r i se e fe c tu e a ză la m o to r, in c lu s iv la in s ta la ţia d e
ră c ire ş i la ce a d e u n g e re , la a m b re ia j, la c u tia d e v ite z e , la t r a n s m is ia c a rd a -
n ic ă , la p u n ţi, la s is te m u l d e d ire c ţie ş i la c e l d e frîn a r e , la s is te m u l d e ru la re ,
la c a b in ă , p la tfo rm ă , s c a u n e etc. În p r o c e s u l ÎT -1 se d e p is te a z ă ş i se în lă tu r ă
lo c u r ile n e e rm e tiz a te , s c u rg e rile d e aer, d e lic h id , d e c o m b u s tib il, u le i etc.;
se e x a m in e a z ă sta re a d is p o z it iv e lo r in s ta la ţie i d e a lim e n ta re c u c o m b u s tib il,
e ta n şe ita te a le g ă tu rilo r; se c o n tr o le a z ă fu n c ţio n a r e a şi, în c a z d e n e ce sita te ,
se în lă tu r ă d e fe c te le d is p o z it iv e lo r d e ilu m in a r e şi d e s e m n a liz a re , d e c o n
t r o l şi d e m ă s u ra re , d e fe c te le f a r u r ilo r etc. Se e x e c u tă lu c r ă r ile d e u n g e re ; se
c o n tr o le a z ă n iv e lu l d e u le i în to a te a g re g a te le şi, d a c ă este n e v o ie , se a d a u g ă
u le i; se v e r ific ă n iv e lu l lic h id u lu i d e f r în ă şi, în c a z d e n e ce sita te , se a d au g ă ; se
s c u rg e c o n d e n s a tu l d in b u te liile d e a e r a le s is te m u lu i d e fr în a r e c u a c ţio n a re
p n e u m a tic ă etc.
În tre ţin e re a teh n ică n u m ă r u l d o i (ÎT -2 ), în a fa ră d e c o m p le x u l d e o p e r a ţii
in c lu s e în ÎT -1 , p re v e d e în d e p lin ir e a lu c r ă r ilo r d e c o n t r o l- d ia g n o s t ic a r e
ş i d e re g la re în t r - u n v o lu m m a re , c u d e z a s a m b la re a p a r ţ ia lă a a g re g a te lo r.
D is p o z it iv e le se s c o t d e p e a u t o m o b il ş i se c o n tr o le a z ă la s t a n d u r i s p e c ia le
ş i in s t a la ţ ii d e c o n t r o l ş i d e m ă s u ra re .
■ Întreţinerea tehnică a motorului >
Î n tre ţin e re a o rg a n e lo r fix e a le m o t o r u lu i c u p r in d e u rm ă to a re le o p e ra ţii: v e r ific a re a s tă r ii te h n ic e
a b lo c u lu i m o t o r u lu i, a c h iu la s e i, c o le c to a r e lo r d e a d m is ie ş i d e e v a c u a re , a e ta n ş e ită ţii g a r n it u r ilo r d e
c h iu la s ă ş i c o le c to a re lo r, p r e c u m ş i c o n t r o lu l f ix ă r ii m o t o r u lu i p e c a d r u l a u t o m o b ilu lu i.
■ Întreţinerea tehnică a mecanismului bielă-manivelă >
În tre ţin e re a a ce stu i m e c a n is m p re s u p u n e c o n tr o lu l fu n c ţio n a l, care in c lu d e :
• v e r ific a r e a p o r n ir ii u ş o a re a m o t o r u lu i,
• v e r ific a r e a f u n c ţ io n ă r ii c o re c te la d iv e rs e t u r a ţ ii, fă r ă a p r e z e n ta b ă tă i; t u r a ţ iile s u s p e c te se d e
p is te a z ă fie a u d itiv , fie c u a ju t o r u l s te to s c o p u lu i;
• c o n t r o lu l z iln ic a l g a z e lo r d e e ş a p a m e n t, v iz u a l s a u c u a p a ra ta j: c u lo a r e a a lb a s tră in d ic ă u n c o n
s u m e x a g e ra t d e u le i, c e a n e a g ră - u n c o n s u m e x a g e ra t d e c o m b u s t ib il, ia r c e a a lb ic io a s ă - u n
a v a n s p re a m a re s a u p re a m ic la a p rin d e r e , r e s p e c tiv la in je c ţ ie p e n t r u m o to a r e le D ie s e l;
104
E d u c a ţ ia te h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a
modulul
• c o n t r o lu l p r e s iu n ii în c ilin d r i (fig. 1 2.7) c u a ju t o r u l c o m p r e s o m e t r u lu i
sa u c o m p r e s o g r a fu lu i;
• d e te r m in a r e a s t ă r ii te h n ic e a g r u p u lu i cilindru - p isto n - segm en ţi fă ră
d e m o n ta re a m o t o r u lu i. A c e a s tă p r o c e d u r ă se fa c e p r in :
- m ă s u ra re a c a n t it ă ţ ii d e g a ze a rse p ă tr u n s e în c a r t e r u l m o t o r u lu i c u
u n c o n t o r d e g a ze s p e c ia l a d a p ta t; la d e p ă ş ire a u n e i a n u m ite c a n tită ţi
d e g a ze , se in d ic ă re p a ra re a g r u p u lu i cilindru - piston - segm enţi;
- u r m ă r ir e a d e p r e s iu n ii d in c o le c t o r u l d e a d m is ie . S e fa c e c u m o t o r u l
f u n c ţ io n în d la o tu ra ţie c e v a m a i m a re d e ra la n ti, c u a ju to r u l u n u i
v a c u u m m e t r u , a l u n u i c o m u ta to r d e în tr e r u p e r e a a p r in d e r ii p a r ţia le
ş i a l u n u i ta h o m e tr u . A s t f e l se d e te r m in ă n e e ta n ş e ită ţile c o le c t o r u lu i
d e a d m is ie , s u p a p e lo r, b u jiilo r , g a r n it u r ii d e c h iu la s ă .
Fig. 12.7. Verificarea
com presiei în cilindri
■ Întreţinerea tehnică a mecanismului de distribuţie a gazelor
O p e r a ţ iile p r in c ip a le d e în t r e ţ in e r e sîn t: v e r ific a r e a v iz u a lă a e ta n ş e ită ţii
d in t r e c a p a c u l d is t r ib u ţ ie i ş i b lo c u l m o t o r u lu i, a s t ă r ii a r c u r ilo r ş i p o z iţ ie i
c u lb u to a r e lo r , a s ig u r ă r ii e ta n ş e ită ţii s u p a p e lo r, c a p a c u lu i d e c h iu la s ă ; v e
r ific a r e a r e g lă r ii j o c u lu i t e r m ic d in t r e c u lb u to a r e ş i s u p a p e , ia r în c a z d e
n e c e s ita te , re g la re a d is t r ib u ţ ie i.
■ Reglarea jocului termic dintre culbutoare şi supape
R e g la re a j o c u lu i t e r m ic d in t r e c u lb u to a r e ş i s u p a p e se fa c e la re c e sa u
la c a ld , p e r io d ic , d u p ă t ip u l m o t o r u lu i ş i in d ic a ţ iile f a b r ic ii c o n s tru c to a re .
L a m o t o a r e c u s u p a p e în ca p , j o c u l d in t r e c u lb u to a r e ş i s u p a p e (fig. 12.8) se
re g le a z ă d u p ă c u m u rm e a z ă :
• se s c o a te c a p a c u l c h iu la s e i ş i se ro te ş te a rb o re le c o t it p în ă c în d p is t o n u l
(1 2 ) este a d u s la p u n c t u l m o r t s u p e r io r ; se v e r ific ă s trîn g e re a c h iu la s e i
ş i a s u p o r t u r ilo r a x u lu i c u lb u to a r e lo r ;
• se slă b e ş te p iu liţ a (5) d e b lo c a r e a ş u r u b u lu i d e re g la j d e la c u lb u to a r e ş i
în t im p ce a c e a sta se m e n ţin e fix ă c u c h e ia , se re g le a z ă ş u r u b u l c u ş u r u
b e ln iţa ; se c o n tr o le a z ă jo c u l (j ) c u u n c a lib r u d e in t e r s t iţ ii, ce v a tr e b u i
să a lu n e c e c u f r în a r e în t r e c a p ă tu l c u lb u t o r u lu i (7) ş i c e l a l s u p a p e i (9 ),
d u p ă c a re se fix e a z ă p o z iţ ia ş u r u b u lu i c u p iu liţ a . A c e le a ş i o p e r a ţ ii se
e x e c u tă la to a te s u p a p e le c a re n u s în t a ta ca te d e c u lb u to a re .
Lucru în grup
Grupul I. Executaţi reglarea jocului termic pe o mostră sau explicaţi cum o veţi
face, orientîndu-vă după figura 12.8.
Grupul II. Urmăriţi executarea sau explicarea reglării jocului termic dintre culbutoare şi supape. Notaţi erorile, manevrele executate corect, dar şi pe cele
executate incorect.
■ Întreţinerea tehnică a instalaţiei de răcire > >
Î n tre ţin e re a te h n ic ă a in s t a la ţ ie i d e r ă c ir e c u p r in d e o p e r a ţ ii d e c o n tr o l,
v e rific a r e , u n g e re , re g la re ş i c u ră ţa re , d u p ă c u m u rm e a z ă :
• se v e r ific ă e ta n ş e ita te a o r g a n e lo r c o m p o n e n te a le in s t a la ţ ie i d e r ă c ir e ş i
în t in d e r e a c u r e le i d e v e n tila to r ;
Fig. 12.8. Reglarea jocului
dintre culbutor şi supapă:
1 - arbore de distribuţie;
2 - tachet; 3 - tij a tachetului; 4 - axa culbutoarelor;
5 - piuliţă; 6 - bulon de
reglare; 7 - culbutor; 8 -
arcul supapei; 9 - supapă;
10 - colector; 11 - cilindru;
12 - piston
se c o n tr o le a z ă z iln ic n iv e lu l lic h id u lu i d in r a d ia to r, ca re în t im p u l f u n c
ţ io n ă r ii m o t o r u lu i se c o m p le te a z ă , în c a z d e n e c e s ita te , c u a p ă d is tila tă
sa u c u a n tig e l (fig. 12.9);
Fig. 12.9. Com pletarea cu
antigel a nivelului de lichid
din radiator
105
Reţineţi!
La îmbinarea cu
componentele instalaţiei de ungere,
conductele trebuie
să fie perfect etanşe, fără deformări
sau strangulări, să
aibă raze de curbură cît mai mari.
Fig. 12.10. Eliminarea aerului
din sistemul de frînare: 1 - cheie;
2 - furtun elastic; 3 - vas cu lichid
de frînare
Fig. 12.11. Verificarea
jocului volanului
• se s p a lă c u u n je t d e a p ă r a d ia t o r u l, p e n t r u a în d e p ă r t a im p u r it ă ţ ile d e
p e s u p ra fa ţa lu i;
• o d a tă la 2 a n i, se în lo c u ie ş t e lic h id u l a n tig e l, f o lo s in d o p îln ie s p e c ia lă
ş i s is te m u l d e a e ris ire a l in s ta la ţie i.
■ Întreţinerea tehnică a instalaţiei de ungere
O p e r a ţ iile p r in c ip a le d e în t r e ţ in e r e a in s t a la ţ ie i d e u n g e re in c lu d :
• v e rific a re a n iv e lu lu i d e u le i d in b a ie ş i c o m p le ta re a z iln ic ă c u u le i d e a ce e a şi
ca lita te ; n iv e lu l tre b u ie să fie în tr e re p e re le m a x im ş i m in im .
• c o n tr o lu l z iln ic a l e ta n şe ită ţii în b a ia d e u le i, c o n tr o lu l la g ă re lo r m a rg in a le
d e la a rb o re le co tit, a l b u şo a n e lo r, filtre lo r, ca p a ce lo r, c h iu la s e i ş i ta c h e ţilo r.
P e r io d ic , se v a în lo c u i u le iu l d in in s ta la ţia d e u n g e re , f o lo s in d u le i d e
c a lita te a c o re s p u n z ă to a re s t ă r ii d e u z u r ă a m o t o r u lu i, se v a c u ră ţa ş i se v a
s c h im b a e le m e n tu l filtr a n t.
■ Întreţinerea tehnică a instalaţiei de alimentare cu combustibil
I n s ta la ţia d e a lim e n ta r e c u c o m b u s t ib il n e c e s ită o s e rie d e o p e r a ţ ii d e
în t r e ţ in e r e s p e c ific e p e n t r u b u n a fu n c ţ io n a r e a m o t o r u lu i:
• v e r ific a r e a r e z e r v o r u lu i ş i a c o n d u c t e lo r d e c o m b u s tib il;
• c u ră ţa re a d e im p u r it ă ţ i a f ilt r u lu i d e c o m b u s tib il;
• d e m o n ta re a , s p ă la re a în s o lv e n t ş i s u fla re a c u a e r a t u t u r o r o r if ic iilo r
p o m p e i d e a lim e n ta re ;
• v e r ific a r e a ş i c u ră ţa re a c a r b u r a t o r u lu i.
■ Întreţinerea tehnică a sistemului de frînare
Î n tr e ţin e r e a s is t e m u lu i d e f r în a r e c u a c ţio n a r e h id r a u lic ă p r e s u p u n e
e fe c tu a re a u r m ă t o a r e lo r lu c r ă r i:
• c o n t r o lu l e ta n ş e ită ţii s is t e m u lu i h id r a u lic ;
• v e r ific a r e a ş i c o m p le ta r e a n iv e lu lu i lic h id u lu i d in r e z e r v o r u l p o m p e i
c e n tra le ;
• v e r ific a r e a ş i re g la re a jo c u lu i d in t r e t ija ş i p is t o n u l p o m p e i c e n tra le ;
• e v a c u a re a a e r u lu i d in s is te m (fig . 1 2 .1 0 );
• re g la re a j o c u lu i d in t r e s a b o ţi ş i ta m b u r;
• v e r ific a r e a u z u r ii g a r n it u r ilo r d e fr în a r e .
■ Întreţinerea tehnică a sistemului de direcţie
• V e r ific a r e a jo c u lu i v o la n u lu i se fa c e în m o d u l u r m ă t o r (fig. 1 2 .1 1 ): se
a d u c e a u t o m o b ilu l în p o z iţ ia d e m e rs în lin ie d re a p tă ; se ro te ş te v o la n u l
s p re d re a p ta , ia r a p o i s p re s tîn g a p în ă la p o z iţ iile m a x im e în c a re a ce sta
se m a n e v re a z ă u ş o r, fă ră c a r o ţ ile să se ro te a s c ă .
• O p e r a ţ ia d e re g la re a m e c a n is m u lu i d e a c ţio n a r e se e x e c u tă n u m a i d u p ă
în lă tu r a r e a j o c u r ilo r d in a r t ic u la ţ iile m e c a n is m u lu i.
• C u a p a ra te le d e c o n t r o l a l g e o m e tr ie i r o ţ ilo r d e d ir e c ţ ie se m ă s o a ră u n
g h iu r ile d e a şe za re a r o ţ ilo r ş i p iv o ţ ilo r .
• Se u m p le c a se ta de d ir e c ţ ie c u u le i d e tr a n s m is ie ş i se c o n tr o le a z ă p e r io d ic
n iv e lu l lu i. A r t ic u la ţ iile s fe ric e ş i p iv o ţ ii se u n g c u u n s o a re c o n s is te n tă ,
in t r o d u s ă s u b p r e s iu n e p r in g re sa re .
■ Întreţinerea tehnică a instalaţiei de iluminare si semnalizare
În c a d r u l în t r e ţ in e r ii te h n ic e a in s t a la ţ ie i d e ilu m in a r e ş i s e m n a liz a r e se
to a re le o p e ra ţii:
E d u c a t ia te h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a
modulul
• se c o n tr o le a z ă p e r io d ic fix a re a f a r u r ilo r în c a rc a se , s trin g e re a c o n e x iu
n ilo r ş i d e z o x id a r e a lo r, la n e v o ie ; se în lo c u ie s c b e c u r ile (fig . 1 2 .1 2 );
• f a r u r ile d e ce a ţă n e c e s ită în t r e ţin e r e a s e m ă n ă to a re ; p e t im p u l n e fo lo s ir ii,
e le se a c o p e ră c u h u se ;
• se v e r ific ă p e r io d ic ş i se c u ră ţă lă m p ile d e p o z iţie , s to p ş i n u m ă r ş i c e le
d e s e m n a liz a re ;
• se c o n tr o le a z ă p e r io d ic lă m p ile in te r io a r e , in c lu s iv c o n e x iu n ile , c o n d u c
to a re le ş i s is te m e le p r o p r ii d e c o m a n d ă ;
• se v e r if ic ă f u n c ţ io n a l fre c v e n ţa c o n e c t ă r ii- d e c o n e c t ă r ii r e le u lu i d e s e m
n a liz a r e o p t ic ă şi, în c a z d e n e c e s ita te , se re g le a z ă .
Lucru individual
1. Verifică şi reglează jocul volanului.
2. Verifică şi reglează jocul dintre saboţi şi tambur.
Fig. 12.12. Înlocuirea
becurilor farului
Evaluare
1. În ce constă întreţinerea tehnică a motorului?
2. Descrieţi modalitatea de întreţinere tehnică a instalaţiei de răcire şi a celei de ungere.
3. Arătaţi ce presupune întreţinerea tehnică a instalaţiei de alimentare cu combustibil.
12.5. Regulamentul circulaţiei rutiere
Generalităţi
y
R e g u la m e n tu l c irc u la ţie i ru tie re c u p r in d e n o r m e le p r iv in d c ir c u la ţ ia
v e h ic u le lo r ş i a p ie t o n ilo r p e în t r e g t e r it o r iu l ţ ă r ii. R e s p e c ta re a R e g u la
m e n tu lu i a s ig u r ă s e c u r ita te a t u t u r o r p a r t ic ip a n ţ ilo r la t r a fic , p r o t e c ţ ia
m e d iu lu i, o c r o t ir e a p e r s o a n e lo r f iz ic e ş i j u r id ic e , p r e c u m ş i a p ă r a r e a
p r o p r ie t ă ţ ii a c e s to ra .
1.1 1.19 1.21 1.22
Trecerea la Circulaţie Copii Biciclişti
nivel cu o dublu sens
cale ferată
cu bariere
Indicatoare rutiere de avertizare
vo
2.1 2.3
Cedează Drum cu
trecerea prioritate
Indicatoare rutiere
de prioritate
O®
3.1 3.27
Acces Limitare
interzis de viteză
Indicatoare rutiere
de interzicere şi
restricţie
4.3 4.5
Sens Pistă
giratoriu pentru
pietoni
Indicatoare rutiere
de sens obligatoriu
Semafor
pentru
vehicule
Semafor
pentru
pietoni
Semafor pentru dirijarea
circulaţiei
la trecerile la
nivel cu calea
ferată
1.12 1.13
Linia de Cedează 2.3.1 - 2.3.2
oprire trecerea Stîlpi de
direcţionare a deplasării, de protecţie şi de reazem
Indicatoare rutiere de ,
informare şi orientare Sem nale lum inoase l^ rc a je m fere
Circulaţie permisă
Sem nalele agentului
de circulaţie
Oprire
Reduceţi viteza Măriţi viteza
Acordarea primului ajutor medical în cazul accidentelor rutiere
P r im u l a ju to r m e d ic a l p r e s u p u n e o s e rie d e m ă s u r i im e d ia te c a re tr e b u ie în tr e p r in s e , în s c o p u l
s a lv ă r ii v ic t im e i, 1a lo c u l p r o d u c e r ii a c c id e n t u lu i ş i în t im p u l t r a n s p o r t ă r ii a c e s te ia 1a o in s t it u ţ ie
m e d ic a lă . P r in c ip a le le a c ţ iu n i în a c o rd a re a a ju t o r u lu i sîn t:
• o p rire a im e d ia tă a a c ţiu n ii a g e n ţilo r a g re s iv i ş i sco aterea v ic t im e i d in z o n a a c c id e n tu lu i;
• a c o r d a r e a p r im u lu i a ju to r în f u n c ţ ie d e c a r a c t e r u l ş i d e t ip u l tr a u m e i: o p r ir e a h e m o r a g ie i,
b a n d a ja r e a r ă n ii, m ă s u r i d e re s u s c ita re ;
• o rg a n iz a r e a t r a n s p o r t ă r ii o p e ra tiv e a a c c id e n ta tu lu i 1a ce a m a i a p ro p ia tă in s t it u ţ ie m e d ic a lă .
Evaluare
1. Explicaţi rolul R egulam entului circulaţiei rutiere şi importanţa indicatoarelor rutiere.
2. Numiţi tipurile de indicatoare rutiere şi semnificaţia semnalelor agentului de circulaţie.
3. Descrieţi acţiunile principale ale „salvatorilor” în cazul unui accident rutier.
Oră de sinteză si de evaluare finală
1. Indicaţi în tabelul de mai jos denumirea părţilor componente ale automobilului, cunoscînd destinaţia lor:
D enum irea D estin aţia
Transformă energia termică, obţinută în urma arderii combustibilului, în lucru mecanic.
Parte a automobilului care cuprinde mecanismele de transmitere a mişcării de rotaţie
de la motor spre roţile conducătoare şi serveşte ca bază pentru amplasarea motorului,
a caroseriei, a punţilor cu roţile, a mecanismelor de dirijare etc.
Serveşte ca încăpere pentru şofer, pasageri, încărcături şi ca bază pentru motor, pentru
agregatele transmisiei, ale mecanismelor de dirijare.
Transmite şi transformă mişcarea de rotaţie de la arborele cotit al motorului spre roţile
conducătoare ale automobilului.
Schimbă direcţia şi micşorează viteza.
2. Prin ce se deosebeşte M A S de M AC ?
3. Ce metode (condiţii) de păstrare a automobilelor cunoaşteţi?
4. Explicaţi modalităţile de protejare a automobilului în cazul conservării pe timp de iarnă.
5. Ce norme igienice şi reguli de protecţie a muncii trebuie respectate în timpul reviziei tehnice?
6. Explicaţi rolul R eg ulam entului circulaţiei rutiere.
7. Ce faceţi în cazul în care accidentul rutier s-a produs noaptea (sau într-un loc întunecos)? Argumentaţi.
□ a şteptaţi să sefacă lum ină □ a prindeţi ch ib rituri/lum înări/brichete □ a prindeţi o lanternă.
8. încercaţi să determinaţi tipurile de caroserii ale automobilelor prezentate în imaginile de mai jos:
modulul
TRACTORUL
Nu există ramură în agricultură în care nu s-ar folosi anumite mijloace tehnice
- tractorul, combina, plugul, batoza etc. Şi primul loc printre acestea îi aparţine
pe drept tractorului.
13.1. Noţiuni generale despre tractor
T r a c t o r u l (d in latin escu l „tractare” - „a trage”) este un a u toveh icu l de
tracţiune, fo lo sit pentru a rem orca sau a îm p in g e anum ite utilaje sau m aşin i
fo lo site în agricultură şi în industrie. M ai în tîi cu aburi, tractorul a fo st perfecţion at d e-a lungul tim p u lu i, pentru a fi u tilizat în d iverse d om en ii.
Inginerul britanic John F o w ler este recu n oscu t ca fiin d inventatorul
prim elor tractoare cu abur (fig. 13.1), fo lo site pentru arături m ecan izate.
Începînd cu anul 18 8 6 , S o cieta tea John F ow ler & Co a produs şi a vîndut
în lu m ea întreagă m ii de tractoare cu pluguri şi cultivatoare de m are cap acitate. P rototipul tractorului m od ern pe şen ile a fo st proiectat şi construit
de m eca n icu l rus autodidact F iodor B lin o v în anul 1888 (fig. 13.2).
În jurul anului 1 9 30, în cep e utilizarea roţilor cu pneuri la tractor, d e v e
nind a stfel p o sib ilă fo lo sirea lu i la un num ăr m ai m are de lucrări agricole,
precum şi la transport. În al patrulea d ecen iu al seco lu lu i X X , tractorul
trece printr-o p erfecţionare con tin u ă a tuturor ansam blurilor, m e ca n ism elor şi ech ip am en telor de lucru (roata de curea, priza de putere, ridicătorul
hidraulic etc.).
E xistă cîtev a com p an ii de renum e m on d ial care produc tractoare agricole: C lass, John D eere, K ubota, M a ssey F erguson etc. T ractoarele m oderne
îm b in ă c e le m ai recen te realizări teh n ice în d o m en iile m eca n ic, hidraulic,
electron ic, iar m ai n ou - şi în d o m en iu l IT. L a proiectarea acestora se ţine
con t de a sp ectele ergon om iei m u n cii tractoristului, ceea ce face ca în prezent
ca b in ele să fie clim atizate, sca u n ele să asigure con fortu l n ecesar, eforturile
fiz ic e să fie m in im e etc.
John Fow ler şi F. A. Blinov
Fig. 13.1. Tractorul lui J. Fow ler
Fig. 13.2. Tractorul lui F. A. Blinov
Lucru individual
Navighează pe Internet sau fă cunoştinţă cu un mecanizator şi află mai multe
despre evoluţia tractorului.
Evaluare
1. Cînd a fost construit primul vehicul autopropulsat utilizat în agricultură?
2. Ce se înţelege prin noţiunea „tractor”?
3. Numiţi cîteva personalităţi marcante din istoria tractorului.
^ Reţineţi!
În anul 1961, la
Chişinău a fost înfiinţată Uzina de
Asamblare a Tractoarelor şi la 22
septembrie 1962 a
fost produs primul
tractor - T50V.
Fig. 13.3. Tractor cu roti
Fig. 13.4. Tractor cu şenile
Fig. 13.5. Tractor cu
semişenile
Lucru în grup
Clasificaţi tractoarele
după tipul de rulare.
Identificaţi asemănările şi deosebirile dintre
ele.
13.2. Clasificarea tractoarelor
D u p ă destinaţie, tra c to a r e le se îm p a r t în in du stria le ş i agricole. T r a c
to a re le in d u s t r ia le se fo lo s e s c la lu c r ă r ile p e d r u m u r i, d e te ra s a m e n t, la
e x p lo a ta r e a fo r e s tie r ă etc.
T r a c to a r e le a g r ic o le se c la s ific ă în : tr a c to a r e d e u z g e n e ra l, tr a c to a r e
u n iv e r s a le ş i tra c to a r e s p e c ia liz a te .
Tractoarele de u z gen eral ( D T - 7 5 , T -1 5 0 , K - 7 0 0 e tc.) p o t e x e c u ta to a te
lu c r ă r ile a g ric o le , c u e x c e p ţia lu c r ă r ii in t e r v a le lo r d in tr e r în d u r i la c u lt u r ile
p ră ş ito a re (s fe c lă , p o r u m b , c a rto fi) . Tractoarele universale ( M T Z - 8 0 , M T Z -
82, T - 4 0 A M e tc.) p o t fi fo lo s ite la to a te lu c r ă r ile a g ric o le . Tractoarele specia liza te s e rv e s c p e n t r u e x e c u ta re a lu c r ă r ilo r a g r ic o le în c o n d iţ ii d e o s e b ite :
p e m la ş t in i ( D T - 7 5 B ) , în m u n ţ i ( D T - 7 5 K ) , la c u ltiv a r e a p la n t e lo r c u t u lp in ă
în a lt ă etc.
D in tra c to a re le a g r ic o le fa c p a rte ş i sasiurile au topropu lsate (d e e x e m p lu ,
T - 1 6 M ) , c a re se fo lo s e s c p e n t r u lu c r a r e a in t e r v a le lo r d in t r e r în d u r i la c u lt u
r ile p ră ş ito a re , t r a n s p o r t u l în c ă r c ă t u r ilo r ş i p e n t r u a lte lu c r ă r i.
C la s ific a r e a t r a c t o a r e lo r in d u s t r ia le :
Tractoare cu u tiliza re gen era lă , fo lo s ite p e n t r u e x e c u ta re a u n o r lu c r ă r i
g re le d e te ra s a m e n te , d e fr iş ă r i, lu c r ă r i d e ir ig a ţ ii, t r a c ţ iu n i g re le etc.
Tractoare speciale, d e s tin a te p e n t r u în c ă rc a t, p e t e r e n u r i m lă ş tin o a s e , în
e x p lo a tă r ile fo re s tie re , p e n t r u să p a t c a n a le .
Tractoare de transport, fo lo s ite p e n t r u t r a n s p o r tu l p r o d u s e lo r a g ric o le sa u
a l a lto r m a te ria le , a tît p e d r u m u r i a m e n a ja te , c ît ş i p e te r e n u r i fă ră d r u m u r i.
D u p ă construcţia părţii rulante, se d e o s e b e s c tra c to a re c u r o ţ i (fig. 13.3),
tr a c to a r e c u ş e n ile (fig. 13.4) ş i tra c to a r e c u s e m iş e n ile (fig. 13.5).
Tractoarele p e roţi p o t fi tractoare cu o p u n te , n u m it e m otocu lto a re , c a re
s în t v e h ic u le d e p u te re m ic ă ş i fo a rte m ic ă ş i g a b a rit re d u s . S în t u t iliz a t e
p e n t r u e x e c u ta re a d e lu c r ă r i p e s u p ra fe ţe m ic i, în p a r c u r i, sere, g r ă d in i.
Tractoarele cu do u ă p u n ţi fo r m e a z ă c la s a c e a m a i r ă s p în d ită . P o t fi c u tr e i
r o ţ i 3 x 2 ş i c u p a t r u r o ţ i în v a r ia n te le 4 x 2 sa u 4 x 4 . T ra c to a r e le c u p a t r u r o ţ i
p o t a v e a r o ţ ile n e e g a le sa u e g a le c a d im e n s iu n e .
Tractoarele p e sen ile fo lo s e s c u n s is te m d e p r o p u ls ie c u ş e n ilă , a s ig u r în d
o a d e re n ţă m a i b u n ă ş i o p r e s iu n e s p e c ific ă m a i s c ă z u tă . S e c a ra c te riz e a z ă
p r in g re u ta te m a i m a re ş i c o m p le x ita te c o n s tr u c tiv ă .
Tractoarele p e sem isen ile a u s is te m u l d e r u la r e fo r m a t d in r o ţ i în fa ţă şi
ş e n ile în sp ate.
În f u n c ţ ie d e puterea motorului, e x is tă tra c to a re :
d e p u te re fo a r te m ică - 3 -7 k W ;
d e p u te re m ică - 7 -2 0 k W ;
d e p u te re m ijlocie - 2 0 -5 0 k W ;
d e p u te re m are - 5 0 -1 0 0 k W ;
d e p u te re fo a r te m are - p e s te 1 00 k W .
Evaluare
1. Cum se clasifică tractoarele după destinaţie?
2. Ce fel de tractoare agricole cunoaşteţi în funcţie de utilizare?
E d u c a t ia te h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a
modulul
13.3. Construcţia generală a tractorului
Fig. 13.6. Părţile principale ale unui tractor: 1 - motor; 2 - mecanism de comandă; 3 -
transmisie; 4 - echipament auxiliar; 5 - utilajul de lucru; 6 - sistemul de rulare.
M Amintiţi-vă construcţia generală
a motorului (modulele A utom obilul, clasele a 8-a
şi a 9-a).
Motorul este p a rte a p r in c ip a lă a t r a c t o r u lu i, c a re t r a n s fo r m ă e n e rg ia
c h im ic ă a c o m b u s t ib ilu lu i, c a p a b ilă să d e z v o lte lu c r u l m e c a n ic n e c e s a r d e
p la s ă r ii t r a c t o r u lu i ş i a c ţ io n ă r ii m a ş in ilo r a g r ic o le s i a a lto r u tila je .
Transmisia t r a c t o r u lu i tr a n s m ite e n e rg ia d e la m o t o r la o rg a n e le d e
d e p la s a re , d e a c ţio n a re , a s ig u r în d m iş c a r e a t r a c t o r u lu i c u d iv e rs e v ite z e ,
m e r s u l în a p o i, e x e c u ta re a v ir a je lo r , s ta ţio n a re a t r a c t o r u lu i c u m o t o r u l în
fu n c ţ iu n e etc. T r a n s m is ia p o a te fi m ecan ică, h id ra u lic ă , electrică ş i c o m b in a tă
( e le c tr o m e c a n ic ă sa u h id r o m e c a n ic ă ) .
Fig. 13.7. Transmisia tractorului cu roţi (a) şi a tractorului pe
şenile (b): 1 - roată de direcţie;
2 - puntea din faţă; 3 - motor;
4 - ambreiaj; 5 - transmisie
principală; 6 - transmisie finală; 7 - mecanism de suspendare; 8 - roată conducătoare;
9 - diferenţial; 10 - cutie de
viteze; 11 - roată de ghidare;
12 - roată conducătoare (de
lanţ); 13 - mecanism planetar
de întoarcere; 14 - dispozitiv
de remorcare; 15 - cuplaj intermediar; 16 - lanţul şenilei
a
b
^ “Reţineţi!
Principalii combustibili utilizaţi în agricultură sînt benzina
şi motorina, obţinute prin distilarea
ţiţeiului.
Lubrifianţii sînt produse lichide (uleiuri)
sau solide (unsori
consistente), care
asigură ungerea
pieselor, în scopul
micşorării frecării
dintre ele şi al reducerii uzurii.
Sistemul de rulare tr a n s m ite fo r ţa d e g re u ta te a t r a c t o r u lu i la s o l
ş i a s ig u ră d e p la s a re a a c e s tu ia . L a tra c to a re le p e ş e n ile , e l este c o m p u s d in :
c a d ru , p ro p u ls o a re le cu ş e n ilă ş i suspensie.
P r o p u ls o a r e le c u ş e n ilă s în t a m p la s a te p e a m b e le p ă r ţ i a le c a d r u lu i
t r a c t o r u lu i ş i se p u n în m iş c a r e c u a ju t o r u l m o t o r u lu i p r in in t e r m e d iu l
tr a n s m is ie i. P r o p u ls o r u l c u ş e n ilă c o n s tă d in ro a ta de la n ţ c o n d u c ă to a re (7),
ro a ta de g h id a re (3) c u d is p o z it iv d e în tin d e r e , rolele de re a z e m (8 ), rolele de
susţin ere (5) ş i d in la n ţu l de ş e n ilă (2) (fig. 1 3 .8 ).
Fig. 13.8. Sistemul de rulare la tractoarele pe şenile: 1 - roata de întindere a şenilei; 2 - rolă
de susţinere; 3 - mecanismul de întindere a şenilei; 4 - şenila; 5 - roata conducătoare; 6 -
rolă de sprijin; 7 - balansor
Fig. 13.9. Tractor cu plug
Fig. 13.10. Cabina unui
tractor modern
Mecanismele de comandă s e rv e s c la d ir ija r e a t r a c t o r u lu i, în
t im p u l d e p la s ă r ii lu i, p e d ir e c ţ ia d o r it ă d e tr a c to r is t. E le s în t g ru p a te în : m e
c a n is m u l de d ire c ţie s i m e c a n is m u l de f r în a r e . P e n t r u în to a rc e r e a t r a c t o r u lu i
s i p e n t r u fr în a r e se u t iliz e a z ă m a n e te d e c o m a n d ă s i p e d a le .
Utilajul de lucru si echipamentul auxiliar
U t ila ju l d e lu c r u s e rv e ş te p e n t r u c u p la r e a t r a c t o r u lu i c u m a ş in i s i u n e lte
s i p e n t r u a p u n e în fu n c ţ iu n e o rg a n e le de lu c r u a le a c e s to ra (fig. 1 3 .9 ). D in t r e
a ce ste u tila je fa c p a rte : s istem u l h id ra u lic de su spen d are, a rb o re le p r iz e i de
p u te re , d is p o z itiv u l de re m o rc a re s i ro a ta de cu rea de a c ţio n a re .
E c h ip a m e n t u l a u x ilia r in c lu d e c a b in a tra c to ru lu i, m asca ra d ia to r u lu i,
b a n c h e ta etc.
Echipamentul electric a l tr a c t o a r e lo r este fo lo s it la p o r n ir e , la
ilu m in a r e , la ste rg e re a p a r b r iz u lu i, la s e m n a liz a r e a o p t ic ă s i a c u s tic ă .
Lucru individual
1. Execută schemele cinematice ale transmisiei tractoarelor cu roţi şi tractoarelor pe şenile.
2. Analizează şi numeşte deosebirile dintre transmisia tractorului cu roţi şi cea a tractorului pe şenile.
Lucru în grup
Verificaţi corectitudinea întinderii lanţului de şenilă al tractorului. Întinderea lanţului se verifică după distanţa
de la bolţurile zalei cel mai mult lăsate în jos pînă la şipca aşezată pe capetele ieşite în afară ale bolţurilor,
amplasate deasupra rolelor de susţinere. Această distanţă trebuie să fie de 30-40 mm şi identică pentru ambele lanţuri de şenilă. Dacă lungimea porţiunii filetate a şurubului de întindere nu e suficientă, se scoate cîte
o za de la fiecare lanţ de şenilă. Controlaţi ca toate capetele bolţurilor de îmbinare ale zalelor să fie orientate
spre partea exterioară a tractorului.
Evaluare
1. Care sînt părţile principale ale tractorului cu roţi şi ale celui pe şenile?
2. Enumeraţi agregatele transmisiei tractorului cu roţi şi tractorului pe şenile.
112
E d u c a t ia te h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a
modulul
13.4. Întreţinerea tehnică a tractorului
y
În tre ţin e re a te h n ic ă a tr a c t o r u lu i c u p rin d e : în tr e ţin e r e a te h n ic ă z iln ic ă ( Î T Z ) , în t r e ţ in e r ile te h n ic e
p la n ific a te (ÎT -1 , Î T -2 ş i ÎT -3 ) ş i în tr e ţin e r e a te h n ic ă s e z o n ie ră .
În tre ţin e re a te h n ic ă z iln ic ă se e x e c u tă d e c ă tre t r a c t o r is t în fie c a re z i, la în c e p u t u l s c h im b u lu i.
P e r io d ic it a t e a e fe c tu ă r ii în tr e ţin e rii teh n ice p la n ific a te se d e te r m in ă în f u n c ţ ie d e t im p u l lu c r a t
sa u d e c a n tita te a d e c o m b u s t ib il c o n s u m a t. Se re c o m a n d ă : ÎT -1 - p e s te 6 0 o re d e lu c r u , Î T -2 - p e s te
2 4 0 o re d e lu c r u ş i Î T -3 - p e s te 9 6 0 o re d e lu c r u , e fe c tu a te d e c ă tre u n m a is tr u - r e g lo r , c u p a r t ic ip a
re a tr a c t o r is t u lu i, la p u n c t u l d e în t r e ţin e r e t e h n ic ă a tr a c to a r e lo r sa u în a te lie r u l d e re p a ra ţie (fig.
1 3 .1 1 ).
În tre ţin e re a teh n ică s ezo n ieră se e fe c tu e a z ă la tre c e re a s p re p e r io a d a d e e x p lo a ta r e a tr a c to a r e
lo r d e t o a m n ă - ia r n ă (te m p e ra tu ra a e r u lu i în c o n ju r ă t o r - 5 ° C ) ş i d e p r im ă v a r ă - v a r ă ( te m p e ra tu ra
a e r u lu i în c o n ju r ă t o r + 5 ° C ).
Evaluare
1. Enumeraţi tipurile de întreţinere tehnică a tractoarelor.
2. Indicaţi periodicitatea efectuării întreţinerii tehnice a tractorului.
13.5. Reguli de păstrare a tractoarelor
S u b a c ţiu n e a u m e z e lii ş i a c o m p u ş ilo r c h im ic i c o n ţ in u ţ i în s u b s ta n ţe le
to x ic e , în g r ă ş ă m in te , g a ze etc., lo c u r ile n e p ro te ja te a le m e t a le lo r r u g in e s c .
P ie s e le d e c a u c iu c îş i p ie r d e la s tic ita te a ş i se u z e a z ă re p e d e s u b a c ţiu n e a
r a z e lo r s o la re , d a c ă n im e r e ş te c o m b u s t ib il sa u u le i p e a ce ste a . P e n t r u a
e x c lu d e sa u a re d u c e fe n o m e n e le d ă u n ă to a re e n u m e ra te ş i a m e n ţ in e c a lită ţile d e e x p lo a ta r e a le tra c to a re lo r, tr e b u ie re s p e c ta te r e g u lile d e p ă s tra re
a v e h ic u le lo r c a re te m p o r a r s ta ţio n e a z ă . E s te d e o s e b ire în t r e p ă s tra re a d e
s c u r tă d u ra tă ş i p ă s tra re a în d e lu n g a tă .
L a p ă s tra re de s c u rtă d u ra tă se p u n tra c to a re le c a re n u fu n c ţ io n e a z ă o
p e r io a d ă m a i m ic ă d e d o u ă lu n i. D e p e tr a c to r n u se d e m o n te a z ă m e c a n is m e
ş i p ie se . În a in te d e a p u n e tr a c t o r u l la p ă s tra re , se v e r ific ă s ta re a te h n ic ă ş i se
e fe c tu e a z ă în tr e ţin e r e a te h n ic ă a a c e s tu ia . T ra c to a re le c u r o ţi, ce se p ă s tre a z ă
m a i m u lt d e 10 z ile , se a şa ză p e c a p re , se re d u c e p re s iu n e a în c a u c iu c u r i la
7 0 -8 0 % d in n o r m ă ş i a ce ste a se p ro te je a z ă c o n tr a a c ţ iu n ii r a z e lo r s o la re c u
s c u t u r i sa u în v e liş s p e c ia l. A g re g a te le ş i a n s a m b lu r ile t r a c t o a r e lo r se iz o
le a z ă c u d o p u r i, ca p a c e , p e lic u lă ca să n u p ă t r u n d ă în in t e r io r p r e c ip it a ţ iile
a tm o s fe ric e .
L a p ă s tra re a în d e lu n g a tă a t r a c t o a r e lo r (c a re s ta ţio n e a z ă o p e r io a d ă m a i
m a re d e d o u ă lu n i) , în p r e a la b il se e fe c tu e a z ă în tre ţin e re a te h n ic ă . Se s c h im b ă
u le iu l d in c a r te r u l m o t o r u lu i, se g re s e a ză m e c a n is m e le ş i p ie s e le . Se d e m o n
te a ză p ie s e le ş i a n s a m b lu r ile , c a re tr e b u ie p ă s tra te în în c ă p e r i s p e c ia le .
Fig. 13.11. Reparaţia tractorului
în atelier
Fig. 13.12. Păstrarea de
lungă durată a tractorului
Evaluare
1. Prin ce se motivează necesitatea respectării regulilor speciale de păstrare a
tractoarelor?
2. Ce moduri de păstrare a tractoarelor există şi prin ce se deosebesc acestea?
^"Reţineţi!
R egulam entul circulaţiei rutiere este
acelaşi pentru toţi.
Fig. 13.13. Indicatorul
Circulaţie interzisă
maşinilor autopropulsate
^"Reţineţi!
Pericol - sursă, situaţie sau acţiune cu
potenţial de a produce o vătăm are.
Prevenire - ansam
blul de m ăsuri luate
în toate etapele procesului de muncă,
pentru a evita riscurile
profesionale.
3.6. Tehnica securităţii la conducerea >
tractorului
O rice încălcare a regulilor de teh n ică a secu rităţii în tim p u l con d u cerii
tractoru lu i p oate p rovoca a ccid en te sau avarii.
Înainte de a porni m otorul, trebuie să n e co n v in g em că acesta se află
în stare bună, p ed a lele frînelor sînt în stare de frînare, le v ie r e le cutiei de
v ite z e şi ale cutiei de distribuţie a sistem u lu i hidraulic de suspendare ocupă
p o ziţia neutră, iar arborele prizei de putere este decuplat. În tim pul pornirii
m otorului, nu trebuie să se afle nim en i sub tractor sau m ai aproape de 3
m etri de la acesta. În tim pul funcţionării m otorului, nim en i nu are v o ie să
se afle sub tractor, să-l lu b rifieze sau să-l regleze.
M eca n icu l tractorului trebuie să poarte salop etă de p rotecţie, b on etă sau
sapcă pe cap. În cazul în care acesta ex ecu tă intervenţii la v eh icu lu l oprit
p e platform a drum ului p u blic, este n ecesar să poarte v esta de protecţieavertizare fluorescent-reflectorizantă.
S e in terzice intrarea sub tractor pentru exam in area lui în ain te de a opri
m otorul şi de a b lo c a frîn ele la p oziţia frînat. În tim pul m ersului în ap oi, la
cotituri şi la efectuarea virajelor la 180 grade se v a m erge cu o v iteză redusă,
in d icîn d în prealabil sem nalul respectiv.
Trebuie urm ărite cu atenţie in d icaţiile aparatelor de control. În caz de
abatere a in d icaţiilor de la n orm ă, de apariţie a u n o r zg o m o te şi bătăi an orm ale, trebuie oprite im ed iat tractorul şi m otoru l.
Este interzisă cob orîrea de p e tractorul în m işcare şi urcarea p e el. C o b o -
rîrea p e pantă cu tractorul este p erm isă n u m ai cu viteza I sau II. Înainte d e a
co b o rî d e p e tractor, lev ieru l cu tiei d e v iteze trebuie adus în p o ziţia neutră,
iar p ed alele de frînă trebuie fixate în p o ziţia de frînare.
Este interzis fu m atu l şi apropierea de tractor cu o flacără d esch isă. D eşeurile, praful, scurgerile de carburanţi şi lubrifianţi vor fi îndepărtate im ediat.
În caz de în cep u t d e in cen d iu , se va fo lo si stin gătoru l portabil.
Lucru în grup
Efectuaţi o excursie la Parcul industrial TRACOM din Chişinău. Discutaţi cu specialişti din domeniu despre calea de dezvoltare a tractorului în R. Moldova.
Evaluare
1. Enumeraţi principalele reguli de tehnică a securităţii la pornirea motorului şi la
conducerea tractorului.
2. Explicaţi importanţa indicatoarelor rutiere.
E d u c a ţ ia te h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a
Oră de sinteză si de evaluare finală
1. Numiţi cîteva personalităţi marcante şi rolul lor în dezvoltarea tractorului.
2. Clasificaţi tractoarele agricole în funcţie de utilizare.
3. Numiţi părţile principale ale unui tractor.
4. Indicaţi deosebirile dintre transmisia tractorului cu roţi şi cea a tractorului pe
şenile.
5. Numiţi tipurile de întreţinere tehnică a tractoarelor.
6. Enumeraţi principalele reguli de tehnică a securităţii la conducerea tractorului.
7. Marcaţi cu A afirmaţiile pe care le consideraţi adevărate şi cu F - pe cele
false.
I I Tractoarele agricole se clasifică în 5 categorii.
I I Există 3 tipuri de întreţinere tehnică a tractorului.
□ La efectuarea cu tractorul virajelor la 180 grade cu tractorul, se va merge
cu o viteză mare.
8. Identificaţi particularităţile constructive ale tractoarelor reprezentate în imaginile de mai jos.
SPAŢII VERZI
modulul
Fig. 14.1. Parc
Fig. 14.2. Pădure-parc
Fig. 14.3. Scuar
Fig. 14.4. Grădină
^ “Reţineţi!
Conform Biroului
Naţional de Statistică ai Republicii Moldova, cel mai mare
indicator de spaţii
verzi pe cap de locuitor a fost înregistrat
în or. Vadul lui Vodă,
iar cel mai mic - în
or. Basarabeasca.
Spaţiile verzi le oferă oamenilor surse de sănătate şi relaxare. Cunoaşterea
diversităţii plantelor decorative, elaborarea proiectelor de cultivare a plantelor
floricole, plantarea şi îngrijirea spaţiilor verzi vă vor ajuta în protecţia mediului
şi în conservarea biodiversităţii.
14.1. Elemente ale spaţiilor verzi
S p a ţiile p u b lic e e x istă d e la fo rm a re a p r im e lo r s o c ie tă ţi u m a n e . În c ă în
A n tic h ita te , au a p ă ru t o se rie d e a m e n a jă ri d e s p a ţii v e rz i, ce re p re z e n ta u z o n e le
ş i m o d e le le c u ltu ra le a le fie c ă r u i p o p o r. S p e c iile d e p la n te flo r ic o le p e re n e , d e
a rb u ş ti ş i a rb o ri, fo rm e le g e o m e tric e d e p ro ie c ta re a g r ă d in ilo r , a rh ite c tu ra
c o n s t r u c ţ iilo r d in in t e r io r u l a c e s to r s p a ţii (c o lo a n e g re c e ş ti sa u ro m a n e ) au
p u s b a ze le a c tu a le lo r s p a ţii v e r z i u rb a n e (schem a 1 4 .1 ).
Schema 14.1. Elemente ale spaţiilor verzi
S p a tii verzi
parc pădure-parc scuar grădină
A r b o r ii o r n a m e n t a li re p r e z in t ă e le m e n te le p r im o r d ia le a le o r ic ă r e i a m e
n a jă r i p e is a je re . S e c e re m u lt s p ir it g o s p o d ă re s c p e n t r u a le g e re a s p e c iilo r ,
v a r ie t ă ţ ilo r d e a r b o r i ş i p o z iţ ie i lo r în p r o ie c t, d e o a re c e s c h im b a re a a c e s to ra
p e ste a n i d e v in e d if ic il d e re a liz a t.
A r b u ş t ii f o io ş i d e c o r a t iv i s în t u ş o r d e în t r e ţ in u t în t r - u n s p a ţiu v e rd e
s tra d a l. E i n u a u p r e t e n ţ ii fa ţă d e c o n d iţ iile d e c lim ă ş i s o l, r ă s p u n d b in e la
tă ie r i, a s tfe l p o t fi p ă s tr a ţi la d im e n s iu n e a d o r ită , a lc ă t u in d g a r d u r i v ii.
U n s p a ţiu v e rd e este d e n e c o n c e p u t fă ră p la n te flo r ic o le p e re n e , c a re n e
fa s c in e a z ă p r in fr u m u s e ţe a ş i v a rie ta te a lo r.
Lucru individual
1. Completează tabelul de mai jos:
B e n e fic iile o ferite de s p a tiile v e rzi
Ecologice
Sociale
Econom ice
2. Elaborează un proiect de cultivare şi îngrijire a unei plante decorative floricole.
Meditaţi şi argumentaţi
Informaţi-vă din Internet despre mişcarea Gherila
verde (Guerrilla gardening). Ar fi bine-venită lărgirea
acestei mişcări în Republica Moldova? Argumentaţivă opinia.
116
E d u c a t ia te h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a
modulul
14.2. Unelte de lucrare a solului si de
y
îngrijire a plantelor
Î n p re z e n t e x is tă o g a m ă v a ria tă d e u n e lte a g ric o le , c a re a s ig u ră e fe c tu a re a
u n o r lu c r ă r i în g o s p o d ă rie , în g r ă d in i m ic i sa u m a ri: m a n u a le sa u m e c a n ic e
d e lu c r a r e a s o lu lu i, d e s tr o p it ş i d e ir ig a t, d e tă ia t ş i d e in c iz a t etc.
Î n m a g a z in e le s p e c ia liz a te se în t îln e s c u n e lte d in c e le m a i e fic ie n te c o n
fe c ţio n a te d in le m n , a lu m in iu , o ţe l etc., c a re p e r m it în d e p lin ir e a u n u i lu c r u
e fic ie n t, în s ig u r a n ţă ş i fă ră e fo r t (fig .1 4 .8 ).
P r im ă v a r a este s e z o n u l în c a re g r ă d in a s o lic it ă ce a m a i m u ltă în g r ijir e şi
a te n ţie . E p e r io a d a e x e c u tă r ii lu c r ă r ilo r d e în tr e ţin e r e a v e g e ta ţie i p e re n e ş i
d e p la n ta r e a n o ilo r s p e c ii d e f lo r i ş i a rb u ş ti. C în d m u g u r ii n u s în t în c ă b in e
d e z v o lta ţi, este m o m e n t u l c e l m a i p o t r iv it d e în g r ijir e a a r b o r ilo r , v iţe i- d e -v ie ,
a r b u ş t ilo r ş i tu fe lo r d e tr a n d a fir i. F o a rfe c ă de g ră d in ă
este o u s te n s ilă ce se fo lo s e ş te la re te z a re a p o m ilo r
f r u c t if e r i ş i a a rb u ş tilo r . În a in te ş i d u p ă fo lo s ire , fo a rfe ca tre b u ie a sc u ţită . O tă ie re se v e ră în s e a m n ă r a m u r i
v ig u ro a s e ş i m a i ro d ito a re . P e n tr u în g r ijir e a p o m ilo r
ş i p e n t r u tă ie re a c r e n g ilo r m a i g ro a se , c e le m a i p o
t r iv it e s în t fe ră s tra ie le c u p lă c i re g la b ile . R in d e a u a
se fo lo s e ş te la c u ră ţa re a t r u n c h iu lu i c o p a c ilo r m a i
b ă t r în i ş i la în d e p ă r ta r e a s c o a rţe i. C u v îr f u l r in d e le i
se p o t în d e p ă r ta c h ia r şi o u ă le , ş i c o c o n ii d ă u n ă to r ilo r
a fla ţi în c u r b u r i. P e ria de s îrm ă se fo lo s e ş te la c u ră ţa
re a t r u n c h iu r ilo r d e c o p a c i (fig. 1 4 .9 ).
(T Amintiţi-vă normele de protecţie
a muncii în timpul mînuirii instrumentelor ascuţite.
Fig. 14.8. Unelte şi
inventar pentru grădinărit
Lucru individual
1. Informează-te din Internet despre cele mai moderne unelte pentru grădinărit.
Discută împreună cu părinţii, colegii despre eficacitatea lor în procesul de lucru.
2. Realizează etapa a I-a a proiectului (vezi pag. 5-6). Selectează ustensilele
necesare.
Lucru în grup
Formaţi echipe şi participaţi la curăţarea arborilor şi arbuştilor de pe lotul şcolii.
După îngrijirea plantelor, stabiliţi echipa învingătoare. Criteriile de apreciere: folosirea corectă a ustensilelor, respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii,
calitatea lucrului.
14.3. Îngrăsămintele ca mijloc de sporire a
fertilităţii solului
y
P e n t r u o d e z v o lta r e n o r m a lă , p la n te le a u n e v o ie d e lu m in ă , c ă ld u r ă ,
u m id it a t e ş i s u b s ta n ţe h ră n ito a r e . E le m e n te le n u t r it iv e e x tra s e d e r ă d ă c in ile
p la n t e lo r d in s o l se c o m p le te a z ă , în c a z d e n e c e s ita te , p r in fu r n iz a r e a d e în -
Fig. 14.9. Ustensile
pentru îngrijirea plantelor
117
^ “Reţineţi!
La aplicarea îngrăşămintelor, se vor
respecta cu stricteţe regulile de igienă
şi protecţie a muncii.
Fig. 14.10. Transplantarea
răsadului în păm înt proaspăt
Fig. 14.11. A plicarea suplimentară a îngrăşăm intelor
Fig. 14.12. Fertilizarea solului cu tehnică specială
g ră ş ă m in te . A c e s te a r e p r e z in t ă u n a m e s te c u n ic d e n u t r im e n ţ i ce le a s ig u ră
f lo r ilo r ş i f r u n z e lo r în f lo r ir e m a x im ă ş i c u lo r i p lă c u te .
Tipuri de îngrăşăminte
Î n f u n c ţ ie d e o r ig in e a lo r, în g r ă ş ă m in te le se c la s ific ă în d o u ă c a te g o rii:
o rg a n ic e şi m in e ra le . E le se g ă se sc s u b fo r m ă s o lid ă sa u lic h id ă . În g ră ş ă m in te le
m in e ra le s în t p re p a ra te în m e d ii in d u s t r ia le . În g ră ş ă m in te le o rg an ice c o n ţ in
s u b s ta n ţe n u t r it iv e c a re se o b ţ in d in f r u n z e u s c a te sa u d e ş e u r i d e o r ig in e
a n im a lă , p r in d e s c o m p u n e r e tre p ta tă , c h ia r în d e c u r s u l a p a t r u a n i. N u
p o lu e a z ă m e d iu l ş i to to d a tă a s ig u ră re c ic la r e a d iv e r s e lo r m a t e r ii în n a tu ră .
T ip u r ile p r in c ip a le d e în g r ă ş ă m in te o rg a n ic e s în t: m r a n iţa , g u n o iu l d e g ra jd ,
tu rb a , c o m p o s t u l ş i în g r ă ş ă m in te le v e rz i.
Administrarea îngrăşămintelor
H r a n a p la n t e lo r p o a te fi a d m in is t r a t ă în d o u ă m o d u r i:
1) fo lo s ir e a u n u i p ă m în t p ro a s p ă t la p la n ta r e sa u la tr a n s p la n ta r e (fig.
1 4 .1 0 );
2) a d m in is t r a r e a s u p lim e n t a r ă ş i p e r io d ic ă a în g r ă ş ă m in t e lo r (fig. 1 4 .1 1 )
ş i f e r t iliz a r e a s o lu lu i c u te h n ic ă s p e c ia lă (fig. 1 4 .1 2 ).
Î n g r ă ş ă m in te le m in e r a le se p o t a d m in is t r a s u b fo r m ă lic h id ă , d iz o lv a te
în a p ă, p r in s tro p ire . S e a p lic ă la a r b o r ii ş i a r b u ş t ii t in e r i (6 -1 2 a n i), la c a re
s is t e m u l r a d ic u la r c re ş te în p r o f u n z im e . Î n g r ă ş ă m in te le se îm p r ă ş t ie c u
a c u ra te ţe în j u r u l p la n te i p e o s u p ra fa ţă c ir c u la r ă c a re c o n s titu ie 1,5 d in
r a z a p r o ie c ţ ie i c o r o a n e i (fig. 1 4 .1 1 ). Î n g ră ş ă m in te le se în c o r p o r e a z ă în s o l
la o a d în c im e d e 1 5 -2 5 c m . E s te p r e fe r a b il c a a ce ste lu c r ă r i să fie e fe c tu a te
to a m n a . D a c ă se în d e p lin e ş te p r im ă v a r a , a d în c im e a d e în c o r p o r a r e este d e
1 0 -1 8 c m . L a a r b o r ii ş i a r b u ş t ii m a i în v îrs tă , în g r ă ş ă m in te le se în c o r p o r e a z ă
p e în tre a g a s u p ra fa ţă a s p a ţ iu lu i v e rd e .
Fertilizarea solului
P re a m u lte în g r ă ş ă m in te p o t a rd e r ă d ă c in ile ş i c h ia r u c id e p la n ta . C a n
tita te a d e în g r ă ş ă m in te d a tă p la n t e lo r d e p in d e d e a n o tim p . P la n te le m a tu re
b e n e fic ia z ă d e o h r a n ă m a i u ş o a ră la c îte v a s ă p tă m în i. F e r t iliz a r e a e d e d o u ă
t ip u r i: d e b a z ă ş i s u p lim e n ta ră . F e rtiliz a re a de b a z ă se a p lic ă , d e o b ic e i, t o a m
n a , c o n c o m it e n t c u lu c r ă r ile s o lu lu i. F e rtiliz a re a s u p lim e n ta ră se a p lic ă d u p ă
o p e r io a d ă d e t im p d e la f e r t iliz a r e a d e b a ză , c în d c o n ţ in u t u l s o lu lu i n u m a i
este a c e la ş i. A s tfe l, a p a re n e c e s ita te a c o m p le t ă r ii c u în g r ă ş ă m in te m in e r a le ,
o r g a n ic e sa u c o m p le x e .
Lucru individual
1. Informează-te despre administrarea îngrăşămintelor minerale lichide la plantele de cameră. Administrează aceste îngrăşăminte împreună cu părinţii.
2. Realizează etapa a doua a proiectului. Pregăteşte solul şi îngrăşămintele necesare.
Lucru în grup
Efectuaţi lucrări de fertilizare a solului.
Meditaţi şi argumentaţi
De ce plantele transplantate nu se fertilizează imediat.
E d u c a t ia te h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a
modulul
14.4. Condiţii de înmulţire a plantelor
floricole perene
P la n te le , p e n t r u a se d e z v o lta , a u n e v o ie d e u n e c h ilib r u p e rfe c t d e lu
m in ă , u m e z e a lă , c ă ld u ră , în g r ă ş ă m in te . M a c u l, g a z a n ia , b u s u io c u l, m a tio la
(fig. 1 4 .5 ), f iin d p la n te f lo r ic o le a n u a le , p o t fi s e m ă n a te d ir e c t în g r ă d in ă sa u
în se ră , ca a p o i să fie p la n ta te la lo c u l d o r it.
(T Amintiţi-vă cele
studiate în clasa a 5-a despre
diversitatea de
plante erbacee
perene după ciclul vital.
Fig. 14.5. Mac, gazanie, busuioc, matiolă
P la n te le flo r ic o le b ie n a le - n u - m ă - u it a , g a ro a fa tu rc e a s c ă , c lo p o ţ e ii, p a -
p u c e ii d e c a tife a (fig. 1 4 .6 ) - se o b ţ in n u m a i p r in ră s a d , în ră s a d n iţe . R ă s a d u l
se p la n te a z ă în g r ă d in ă , în s e ră to a m n a ( în lu n a o c to m b r ie ) sa u p r im ă v a r a
fo a rte d e v re m e ( în lu n a m a rtie ) .
Fig. 14.6. Nu-mă-uita, garoafă turcească, clopoţei, papucei de catifea
Schema 14.2. Metode de înmulţire a plantelor floricole perene
Plantele floricole perene se înm ulţesc prin:
seminţe butaşi drajoni rizomi tuberculi bulbi părţi de tufă
romaniţă, muşcată, hortensie, cană, gladiolă, lalea, margaretă,
genţiană cerceluş, tra- crizantem ă stînjenel brînduşă narcisă, bujor,
descanţie zam bilă, crin tufănică
Î n m u lţ ir e a p la n t e lo r flo r ic o le este u n a d in t r e c e le m a i im p o r t a n t e e ta p e
în c ic lu l d e v ia ţă ş i r e u ş ita d e p in d e d e c a lita te a s e m in ţe lo r ş i a r ă s a d u r ilo r .
S e m ă n a tu l p e n t r u p r o d u c e r e a r ă s a d u r ilo r se fa c e v a ra . S e m in ţe le tr e b u ie să
a ib ă p u r ita te m a re ş i g e r m in a ţie b u n ă . T e m p e ra tu ra este fa c t o r u l ce c o n d iţ io n e a z ă d e s fă ş u ra re a fe n o fa z e lo r: g e r m in a ţ ia s e m in ţe lo r , în r ă d ă c in a r e a ,
în v e r z ir e a , în f lo r ir e a , m a tu ra re a s e m in ţe lo r. P la n te le c u f lo r i s o lic it ă t e m
p e r a t u r i c u 2 - 3 ° C m a i r id ic a t e în s u b s tra t d e c ît în a tm o s fe ră , a s tfe l a p a ş i
s ă r u r ile m in e r a le se a b s o rb m a i b in e d e s is te m u l r a d ic u la r a l p la n te lo r. P e n tr u
c u ltiv a r e se a le g e ră s a d v ig u r o s ş i s ă n ă to s. S o lu l b u n a re o c u lo a r e în c h is ă
ş i m ir o s p lă c u t. P e n t r u a m e n ţ in e o fe r tilita te în a ltă , tr e b u ie a d ă u g a tă în s o l
m a te r ie o rg a n ic ă . U d a t u l se re a liz e a z ă c u m ă s u ră , d e o a re c e a b u n d e n ţa d u c e
(7 Amintiţi-vă, în
baza celor studiate în clasele a
5-a - a 8-a, de
ce depinde procentul germinaţiei seminţelor.
s u p e r fic ia lă a p la n te lo r. C a re z u lta t, s c a d e re z is te n ţa a c e s to ra la c ă ld u r ile
e x c e s iv e , la se ce tă , f r ig ş i d ă u n ă to ri.
În p r o c e s u l d e tra n s p la n ta re , o p a rte d in ră d ă c in u ţe se ru p , ia r p la n t u la
tre c e p r in t r - o sta re d e şo c , d e a ce e a v o r a ve a n e v o ie d e o în g r ijir e m a i a te n tă:
să fie u d a te u ş o r ş i să n u fie fe r tiliz a te im e d ia t.
P la n te le d e c o ra tiv e flo r ic o le , s p re d e o s e b ire d e c e le le g u m ic o le , n u a u
c e rin ţe d e o s e b ite în c e e a ce p riv e ş te s u b s tra tu l d e c u ltu ră , u d a tu l, fe rtilita te a ,
a c lim a tiz a re a . B e g o n ia , p u fu le ţ ii, g a ro a fa d e g r ă d in ă , p e t u n ia se în s ă m în -
ţe a z ă în lu n a fe b r u a r ie sa u m a rtie . V ă p r o p u n e m p a ş ii n e c e s a ri în p re g ă tire a
r ă s a d u lu i în lo c u in ţ ă .
Fişă tehnologică. Petunia, plantă care se însăm înţează în luna m artie
Etape tehnologice. Succesiunea operaţiilor Ilustraţii
Materiale şi ustensile: sem inţe de petunie, lădiţă, vas, turbă, stropitoare,
mănuşi de protecţie
I. Pregătirea răsadului
1. Se recom andă însăm înţarea în lădiţă pusă pe pervazul geamului, asigurînd o temperatură de minim +18 - +20°C. Se foloseşte turba ca substrat,
deoarece petunia este sensibilă la anumite boli provocate de ciuperci.
2. Deoarece sem inţele sînt mici, nu se acoperă cu pămînt, ci doar se presează pe substratul de cultură.
3. După germinare, se va păstra o temperatură de « +15°C.
4. Nu se recom andă udatul abundent, deoarece plantulele sînt foarte sensibile la excesul de umiditate.
II. Transplantarea plantelor de petunie
1. Plantele vor fi transplantate în vase cu acelaşi substrat de turbă.
2. Mai apoi, acestea vor fi trecute în seră.
3. Plantele vor fi udate regulat, pentru a menţine solul puţin umed, dar nu
îm bibat cu apă în prima săptăm înă după plantare.
4. După ce plantele şi-au revenit, le puteţi transplanta din nou, de data
aceasta individual, în recipiente cu diametrul de 8 cm.
5. Temperatura se va menţine nu mai joasă de +15°C, pentru ca plantele
să nu se ofilească.
6. La începutul lui mai, începe aclim atizarea, urmînd ca pe la jum ătatea lunii
să se planteze definitiv afară.
7. Se vor aplica fertilizanţi, pentru că petunia creşte foarte repede şi consumă multe substanţe nutritive.
Fig. 14.7. Covor din begonii
la Bruxelles, Belgia
Lucru individual
Realizează etapa a IlI-a a proiectului, conform fişei tehnologice.
Lucru în grup
1. Multe locuinţe moderne sînt prevăzute cu verande din sticlă, împodobite cu plante ornamentale, în special plante iubitoare de soare, care,
fiind bine alese, formează adevărate grădini de iarnă.
2. Desenaţi un plan şi înscrieţi pe fiecare segment denumirea plantelor
pe care le veţi cultiva. Propuneţi-l părinţilor spre realizare.
Meditaţi şi argumentaţi
Un mod de decorare a pereţilor caselor este acoperirea lor cu vegetaţie. Numiţi avantajele şi dezavantajele acestor decoraţii.
E d u c a t ia te h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a
modulul
14.5. Bolile si dăunătorii plantelor
floricole
A p a r iţ ia d ă u n ă t o r ilo r re fle c tă a d e se a c o n d iţ iile n u t o c m a i b u n e d e d e z
v o lta r e a p la n te lo r. P r in t r e c e le m a i fre c v e n te b o li a le p la n t e lo r sîn t: r u g in a ,
n e c r o z a s c o a rţe i, fă in a re a , p u tr e g a iu l t u lp in ii ş i flo r ilo r .
P u tre g a iu l tu lp in ilo r si f lo r ilo r a fe c te a ză a tît fo r m e le m a tu re , c ît ş i lă s ta r ii.
P e ta le le se u m p lu d e p e te , m u g u r ii n u se d e s c h id , d e v in m a r o n ii, a c o p e r iţi d e
u n m u c e g a i c e n u ş iu (fig. 1 4 .1 3 ). U m id it a t e a e x c e s iv ă fa v o riz e a z ă d e z v o lta re a
c iu p e r c ii. T re b u ie e v ita tă a m p la s a re a p la n te i în lo c u r i p r o s t a e risite . R e g iu n ile
a fe c ta te v o r fi tă ia te ş i d is tru s e .
N e c ro z a s c o a rţe i se m a n ife s tă p r in a p a r iţ ia p e t e lo r d e c u lo a r e în c h is ă ,
c u m a r g in e r o ş ia t ic ă , d e f o r m ă a lu n g it ă p e lă s t a r i ş i c r e n g i (fig . 1 4 .1 4 ).
Î n g r ă ş ă m in te le d e a z o t u t iliz a t e în c a n tita te p re a m a re fa v o r iz e a z ă in fe c ţia .
Î m p o t r iv a r e a p a r iţ ie i in f e c ţ ie i, p o r ţ iu n ile a ta c a te se în d e p ă r t e a z ă c o m p le t,
ia r c a p e te le c r e n g ilo r tă ia te se s ig ile a z ă c u c a u c iu c . P r im ă v a r a d e v re m e ,
în a in t e d e p e r io a d a d e c r e ş te re a p la n t e lo r , se r e c o m a n d ă s t r o p ir e a c u
s u b s ta n ţe p e b a z ă d e c u p r u . A t u n c i c în d u t iliz ă m p re p a ra te c h im ic e , v o m
re s p e c ta r e g u lile d e ig ie n ă , lu c r în d c u m ă n u ş i ş i f o lo s in d m a s c a d e p r o t e c ţie
a c ă ilo r r e s p ir a t o r ii.
D ă u n ă t o r ii d e s în t îln iţ i şi p e r ic u lo ş i p e n t r u p la n te le flo r ic o le sîn t: p u r ic ii,
p ă d u c h ii, p ă ia n je n ii, m u s c u liţe le , a c a r ie n ii.
P u r ic ii de f r u n z e , n u m iţ i ş i a fid e (fig. 1 4 .1 5 ), se lo c a liz e a z ă p e fr u n z e , p e
lă s t a r i ( m a i a le s la v îr f u r i) ş i p e b o b o c ii flo r a li. S în t s u g ă to r i m ic i d e c u lo a r e
g a lb e n ă , v e rd e s a u n e a g ră . F r u n z e le a ta ca te se d e c o lo re a z ă , se ră s u c e s c . C e l
m a i d e s se în t îln e s c la g a ro a fe , a s p a ra g u s , c r iz a n te m e , m u ş c a te , fe r ig i, la le le ,
t r a n d a f ir i. Se c o m b a t p r in s t r o p ir e c u s u b s ta n ţe s p e c ia le , in s e c t ic id e .
T rip ş ii ( ) s în t p a r a z iţ i în ţe p ă to ri,
d e c u lo a r e g ă lb u ie sa u m a r o n ie (fig. 1 4 .1 6 ). A t a
c ă flo r ile , fr u n z e le , d în d p e te m a r o n ii, a r g in t ii
ş i lu c io a s e . Se în m u lţ e s c r a p id în a e r u sc a t. Se
c o m b a t p r in u d a re c u s u b s ta n ţe s p e c ia le ş i î n
fă ş u ra re e rm e tic ă în t r - u n în v e liş d in m a te r ia l
p la s t ic tra n s p a re n t.
Amintiţi-vă ce aţi
studiat în clasa a
6-a despre unele
boli şi dăunători
ai plantelor.
Fig. 14.13. Putregai
Fig. 14.14. Necroza
scoarţei
Fig. 14.15. Purici de
frunze
Lucru individual
1. Informează-te cu privire la alte boli şi dăunători ai plantelor floricole şi completează portofoliul.
2. Identifică beneficiile şi dezavantajele insecticidelor şi erbicidelor.
Lucru în grup
1. Examinaţi plantele din clasa voastră. Constataţi starea lor.
2. Propuneţi un plan de profilaxie împotriva dăunătorilor, pentru ca plantele să
aibă condiţii optime de dezvoltare.
Fig. 14.16 Tripşi
121
Oră de sinteză si de evaluare finală
Fig. 1
Deţii deja cunoştinţe care îţi permit să creezi şi să modelezi un proiect de
spaţiu verde prin intermediul formelor şi volumelor, folosind efecte de contrast, de
armonie, de culoare, de umbră. Îţi propunem să studiezi mai multă literatură de
specialitate şi, în baza unor repere, să realizezi un proiect asemănător celor prezentate în figurile 1, 2, 3, pentru a-l susţine public la ora de sinteză. Prezentarea
rămîne la decizia ta (de exemplu, M icro soft P o w e r Point, poster).
I. S usţinerea publică a p ro iectu lu i realizat în conform itate cu criteriile
stabilite:
1. Respectarea etapelor tehnologice.
Fig. 2
2. Aspectul estetic.
3. Utilitatea proiectului.
II. Test
1. Marcaţi în spaţiul rezervat afirmaţia adevărată cu A, iar cea falsă - cu F. Argumentaţi răspunsul.
□ Excesul de apă este dăunător pentru plantă.
□ Laleaua se înmulţeşte prin tuberculi.
□ Fertilitatea solului este de trei tipuri.
2. În ce mod spaţiile verzi pot contribui la combaterea efectului de seră? Argumentaţi răspunsul.
3. Recunoaşteţi tipurile de spaţii verzi din figurile 4 şi 5. Găsiţi asemănările şi
deosebirile de înmulţire şi îngrijire a plantelor.
4. Elaboraţi un model schematic de amenajare a unui scuar.
5. Indicaţi rolul igienei în menţinerea sănătăţii plantelor floricole de cameră.
Fig. 4 Fig. 5
ACTIVITĂŢI
AGRICOLE
Factorii de mediu, genetica soiului, activitatea omului determină producţia culturilor. Din acest modul veţi afla despre principalele lucrări agricole realizate pe
parcursul anului, ce conduc la obţinerea unor recolte bogate.
15.1. Plantele fructifere lemnoase
P r in c ip a le le s p e c ii p o m ic o le c u ltiv a te în M o ld o v a a p a r ţ in f a m ilie i R o -
saceae. D u p ă a s p e c tu l g e n e r a l a l p la n te lo r, s p e c iile p o m ic o le p o t fi g ru p a te
în : p o m i p r o p r iu - z iş i, a r b u ş ti ş i s e m ia rb u ş ti.
P o m ii p ro p riu -z is i s în t p la n te le m n o a s e , c u u n s in g u r t r u n c h i ş i o c o ro a n ă
o m o g e n ă . M ă r u l ş i p ă r u l in tr ă în p e r io a d a d e r o d ir e t îr z iu , d a u re c o lte b o g a te
d e fru c te , c a re se p ă s tre a ză b in e . S în t s p e c ii p re te n ţio a s e la u m id ita te ş i la fe r
tiliz a r e a s o lu lu i. C ir e ş u l, p r u n u l, p ie r s ic u l, c a is u l, v iş in u l a u f r u c t u l d ru p ă ş i
s în t p re c o c e . N u c u l, c a s ta n u l, a lu n u l s în t s p e c ii p re te n ţio a s e la c ă ld u ră , tră ie s c
m u lt ş i în c e p să ro d e a s c ă m a i tîr z iu .
L u c ră rile e x e c u ta te p e p la n t a ţ iile p o m ic o le d ife r ă în fu n c ţ ie d e s p e c ie ,
d e t ip u l d e s o l, d e c o n d iţ iile d e m e d iu , d a r ş i d e v îr s t a liv e z ii. T o a m n a ,
d u p ă c ă d e re a f r u n z e lo r , p o m ii se s tro p e s c c u s u lfa t d e c u p r u sa u c u z e a m ă
b o r d e le z ă ( c o n c e n tr a ţ ia d e 1% ), p e n t r u a le s p o r i r e z is te n ţa la g e r u r ile d in
t im p u l ie r n ii sa u la te m p e r a tu r ile s c ă z u te d in t im p u l p r im ă v e r ii. P r in lu n a
fe b ru a rie , se v o r în c e p e tă ie r ile , în s c o p u l e lim in ă r ii s u r p lu s u lu i d e c re ş te ri
d in c o r o a n a p o m ilo r . C u fe r ă s tr ă u l se v a în d e p ă r t a c ir c a 1/3 d in v o lu m u l
c o r o a n e i (se ta ie le m n u l v e c h i) (fig. 1 5 .1 ). P e n tr u cire ş , v iş in , p ie rs ic , c a s p e c ii
m a i s e n s ib ile , tă ie r ile d e în t r e ţ in e r e p o t fi re a liz a te d u p ă re c o lta re , p e n t r u că
r ă n ile să re u ş e a s c ă să se în c h id ă în a in t e d e v e n ir e a ie r n ii.
Amintiţi-vă din
clasele anterioare despre normele de protecţie în
timpul lucrului cu
unelte ascuţite.
Fig. 15.1. Întreţinerea
coroanelor copacilor
Î n tr e ţin e r e a c o r o a n e lo r c o p a c ilo r c o n s tă în lim it a r e a c r e ş t e r ii lo r în
în ă lţ im e , d în d u - le o c o n fig u r a ţie p ir a m id a lă (fig. 1 5 .2 ).
Lucru individual
Completează tabelul de mai jos:
A rbori fructiferi Exem ple
P o m a ce e
D rup acee
N uciferi
Baciferi
Meditaţi şi argumentaţi
Cireşul, prunul, piersicul, caisul, vişinul vegetează primăvara-devreme, iar îngheţurile tîrzii de primăvară şi brumele distrug o mare parte din flori. Explicaţi
acest fenomen din punct de vedere ştiinţific.
Fig. 15.2. Coroana pomului
după tăierea de fructificare
G ) Amintiţi-vă ce aţi
învăţat în clasele
anterioare despre lucrările de
primăvară-vară,
desfăşurate în
grădină.
Fig. 15.3. Pregătirea
răsadului de tomate
pentru transplantare
Fig. 15.4. Plantarea
răsadului
Fig. 15.5. Tăierea de
fructificare.
124
15.2. Culturile legumicole
P la n te le e rb a c e e fr u c t ife r e p r e z in t ă a n u m ite p a r t ic u la r it ă ţ i p r iv in d c u lt iv a re a s i în g r ijir e a lo r. E le se c u lt iv ă p e t e r e n u r i d e s c h is e , d e p re fe ra t în s o r it e
s i p ro te ja te d e v în t.
L e g u m e le p re fe ră p ă m în t u l n e u tru . N e p r e g ă tir e a s o lu lu i în a in t e a p la n
t ă r ii este o g re ş e a lă fr e c v e n t în t îln it ă . S o lu l tr e b u ie să fie a fîn a t, p e r m e a b il,
p e n t r u c a p la n ta să se d e z v o lte a r m o n io s . P la n ta r e a în c îm p a r ă s a d u lu i se
fa c e la în c e p u t u l lu n ii m a i, c în d te m p e ra tu ra s o lu lu i este m a i m a re d e + 1 0 °C .
Î n a in te d e a p la n ta sa u a s e m ă n a , tr e b u ie să fie u d a te b in e s tra tu rile , d u p ă
c a re r ă s a d u r ile sa u s e m in ţe le se a ş a z ă în c u ib u r i.
P la n t a r e a p r o p r iu - z is ă se fa c e c u o lo p ă ţ ic ă d e g r ă d in ă , c a re p o a te
d e s c h id e o a d în c it u r ă s u fic ie n t d e la rg ă , c a r ă s a d u l să in t r e fă r ă a fi fo rţa t.
R ă s a d u r ile se p u n la a d în c im e a c o re s p u n z ă to a re c e le i c a re a fo s t în a in te ,
c u e x c e p ţia to m a te lo r ş i a v in e te lo r , c a re se p la n te a z ă m a i a d în c (fig. 15.3 ,
1 5 .4 ). P la n te le s e m ă n a te în c îm p se ră re s c d u p ă a p a r iţia p r im e i p e r e c h i d e
f r u n z e a d e v ă ra te .
R o ta ţia c u lt u r ilo r în g r ă d in a d e le g u m e a s ig u ră re c o lte să n ă to a se ş i b o g a te .
T o m a te le , c a r to fii, v in e te le , c a s tra v e ţii se d e z v o ltă c e l m a i b in e p e te r e n u r ile
p e ca re , în a n u l p re c e d e n t, a u fo s t c u ltiv a te : lu c e r n ă , m a z ă re , fa s o le , lin te ,
c e re a le p ă io a s e , p o r u m b d u lc e .
P e n tr u a o b ţin e o p ro d u c ţie d e ca litate , p la n te ca ro ş iile , c a s tra v e ţii a u n e v o ie
d e tă ie re a d e fru c tific a re , sa u c iu p ire a (fig. 1 5 .5 ). L ă s ta r ii la c o m i se în d e p ă rte a z ă
c u m în a sa u c u u n b ric e a g b in e a s c u ţit, d e z in fe c ta t, p e n tr u a p r e v e n i r ă s p în d ire a a g e n ţilo r p a to g e n i. A s tfe l se c o n tr o le a z ă c re şte re a p la n te lo r, lim it în d u - s e
d e z v o lta re a v e g e ta tiv ă în fa v o a re a fru c te lo r. O lu c ra re ca re a s ig u ră p r o d u c ţ ii
m a r i la c a s tra v e ţi este în d e p ă rta re a p r im e lo r p a tr u fr u n z e d e la b a ză , a tu n c i
c în d p la n ta are în ju r u l la ze ce fr u n z e (fig. 1 5 .6 ).
P u t e ţ i c re a o g r ă d in ă m u lt if u n c ţ io n a lă , o c o m b in a ţ ie a le g u m e lo r ş i
f lo r ilo r . E u n c o n c e p t v e c h i d e b io d iv e r s ita te , c u u n a s p e c t o r ig in a l ş i c u
re z u lta te fo a rte b u n e . P la n te le c u f lo r i ş i ie r b u r ile a ro m a tic e o fe ră p r o te c ţie
n a t u r a lă le g u m e lo r. A c e s te a d in u r m ă v o r fi p ro te ja te d e in s e c te ş i a s tfe l v o r
d e v e n i m a i p r o d u c tiv e .
Lucru individual
Informează-te din literatură, Internet şi stabileşte relaţia dintre levănţică, limba
mielului, salvie şi dăunătorii plantelor de cultură.
Lucru în grup
1. Elaboraţi o schemă de plantare mixtă pe
lotul şcolii.
2. Enumeraţi beneficiile oferite de grădina
multifuncţională.
3. Realizaţi prima etapă a proiectului (p. 5-6).
Meditaţi şi argumentaţi
Tomatele semănate direct în cîmp au un avantaj faţă de răsadurile de tomate. Argumentaţi
această afirmaţie. Fig. 15.6. Înlăturarea frunzelor de la
bază plantei
E d u c a ţ ia te h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a
modulul
15.3. Factorii care influenţează
productivitatea plantelor de cultură
O d a tă c u c re ş te re a v e r tig in o a s ă a p o p u la ţ ie i p e g lo b u l p ă m în te s c , este
n e c e s a ră o s p o r ir e a p r o d u c ţ ie i v e g e ta le ş i o îm b u n ă t ă ţ ir e a c a lit ă ţ ii a ce ste ia .
C a p a c ita te a d e p r o d u c ţ ie a p la n t e lo r este o în s u ş ir e d e te r m in a tă d e e le m e n
te le d e p r o d u c tiv ita te , c a r a c te r is tic e p e n t r u fie c a re s p e c ie , ş i d e f a c t o r ii d e
in flu e n ţă , r e d a ţi în s c h e m a d e m a i jo s.
Fig. 15.7. O recoltă bogată cere o m uncă asiduă
F a c t o r ii d e m e d iu in flu e n ţe a z ă p r o d u c tiv ita te a p la n te lo r. C re ş te re a ş i
f r u c t ific a r e a p la n t e lo r d e p in d e a tît d e te m p e ra tu ra a e r u lu i, c ît ş i d e c e a a
s o lu lu i.
T e m p e r a tu r a p r o v in e d in r a d ia ţia s o la ră , p r e c u m ş i d in lu m in ă , c u c a re
a c ţio n e a z ă îm p re u n ă .
L u m in a in flu e n ţe a z ă c re ş te re a ş i d e z v o lta re a p la n t e lo r p r in in te n s ita te ,
d u ra tă ş i lu n g im e a d e u n d ă . P a r t ic ip în d c a s u rs ă d e e n e rg ie în fo to s in te z ă ,
lu m in a c o n s titu ie c o n d iţ ia d e b a z ă în o b ţ in e r e a u n o r p r o d u c ţ ii m a r i ş i d e
c a lita te . S -a c o n s ta ta t c ă lu m in a a lb a s tră în t im p u l în f lo r i r ii ş i lu m in a ro ş ie
d u p ă în c h e ie re a în f lo r ir ii m ă re s c s e m n ific a tiv p r o d u c ţ ia d e to m a te . C o n f o r m
c e r in ţe lo r p e n tr u te m p e ra tu ră , le g u m e ca to m a te le , v in e te le , a rd e ii, c a s tra v e ţii
s în t p la n te t e r m o file (fig. 1 5 .7 ).
A p a jo a c ă u n r o l h o t ă r ît o r în d e s fă ş u ra re a p ro c e s e lo r d e fo rm a re a r e
c o lte lo r. F ie c a re sp e c ie , în d ife rite fa ze d e v e g e ta ţie , a re n e c is ită ţi d ife rite d e
apă, d e a ceea flu c tu a ţ iile în c a n tita te a d e u m id ita te o fe rită p la n te i p o t c a u za
p ro b le m e g ra ve , p r e c u m a v o rta re a f lo r ilo r ş i a fru c te lo r. E x c e s u l d e u m id ita te
în s o l şi în a tm o s fe ră , în p e r io a d a c o a c e rii, este fo a rte d ă u n ă to r. D u p ă p lo i
p re lu n g ite ş i c o n d e n s , în c o n d iţ ii d e te m p e ra tu ră d e + 15 - + 1 8 °C , c u lt u r ile d e
le g u m e - c a s tra v e ţii, to m a te le , a r d e ii ş i ce a p a - s în t ata ca te fre c v e n t ş i c u m p lit
d e c iu p e rc a m a n e i (fig. 1 5 .8 ). A ta c ă m a i în t îi fru n z e le , a p o i fru c te le , su b fo r m a
u n o r p e te m a r i, b ru n - d e s c h is e , ca re c o lo n iz e a z ă to t fr u c tu l, p r o v o c în d în fin a l
p u tre z ire a şi d is tru g e re a c o m p le tă a c u ltu r ii. A c e a s tă b o a lă n u p o a te f i e x tirp a tă ,
c i p o a te fi o p r ită d o a r e x tin d e re a ei. L a p r im e le s e m n e d e a fe c ţiu n e , p la n te le
se tra te a ză c u z e a m ă b o rd e le z ă d e 0 ,7 5 -1 % . C o n f o r m c e r in ţe lo r p e n tr u apă,
a rd e ii, v a rz a , v in e te le , c ă p ş u n ii se re fe ră la p la n te le e x ig e n te .
A e r u l in flu e n ţe a z ă a s u p ra p la n t e lo r d e c u lt u r ă p r in c o m p o z iţ ia sa a t m o
s fe ric ă ş i d in s o l, p r in te m p e ra tu ră . U n e le s p e c ii d e p la n te ş i c o p a c i c re s c m a i
re p e d e d a to r ită n iv e lu lu i to t m a i m a re d e d io x id d e c a r b o n d in a tm o s fe ră
p e c a re î l a b s o rb , o f e r in d p o s ib ilit a t e a d e a c îş tig a t im p în lu p ta îm p o t r iv a
s c h im b ă r ilo r c lim a t ic e . P e n t r u c re ş te re a p r o d u c t iv it ă ţ ii, în se ră ş i în s o la r ii
este s p o r ită c o n c e n tr a ţia d e d io x id d e c a r b o n p r in d e s c o m p u n e re a m a te r ie i
o r g a n ic e în so l.
Fig. 15.8. M ana la roşii
(
Reţineţi!
j j
Vîntul, prin intensitatea şi durata sa, intervine direct în polenizarea plantelor.
La o viteză ce depăşeşte 10 m/sec.,
zborul albinelor este
imposibil.
125
Lucru individual
Fig. 15.9. Copilitul roşiilor
Află mai multe despre prevenirea manei la tomate, ca cea mai răspîndită plantă
de cultură.
Lucru în grup
1. Realizaţi etapa a Il-a a proiectului (pag. 5-6).
2 Participaţi la lucrările agricole de sporire a roadei - la copilitul tomatelor, îndepărtînd lăstarii crescuţi la subsuoara frunzelor de tomate, numiţi copiii. Aceşti
lăstari se vor rupe cu mîna sau se vor tăia cu foarfeca, în momentul în care ating
o lungime de 5-7 cm şi sînt încă în stare ierboasă (fig. 15.9). Respectaţi regulile
de igienă în timpul lucrului.
3. Apreciaţi roada, evidenţiind aspectul ecologic, cantitatea roadei obţinute.
Meditaţi şi argumentaţi
Un secret pentru sporirea producţiei în seră este construirea în mijlocul ei a unei
lăzi de compostare. Argumentaţi afirmaţia.
Fig. 15.10.Agrişa, zmeura,
coacăza - surse de vitamine
15.4. Arbuştii fructiferi
C o a c ă z u l ro ş u , c o a c ă z u l n e g ru , c o r n u l, a g riş u l, z m e u r a s în t c e i m a i p r e
fe ra ţi a r b u ş ti în t îln iţ i p e t e r it o r iu l ţ ă r ii n o a s tre .
A g riş u l este u n a rb u s t m a i p u ţ in p re te n ţio s (fig. 1 5 .1 0 ). Se în g rije ş te fă ră
m a re e fo rt, în s ă tr e b u ie să se ţ in ă c o n t d e a n u m ite a sp e cte , p e n t r u a o b ţin e
o re c o ltă b o g a tă : s e m iu m b r a , a re n e v o ie d e u n s p a ţiu d e s tu l d e m a re p e n t r u
a cre şte . Se la s ă 1 m e t r u în t r e p la n te ş i 2,5 m e t r i în t r e r în d u r i. E a d a p ta b il şi
f r u c t if ic ă în a l d o ile a a n d e la p la n ta re . Se p la n te a z ă p r im ă v a r a d e v re m e sa u
to a m n a t îr z iu , p r e fe r în d u n s o l u şo r, b o g a t în s u b s ta n ţe n u t r it iv e ş i a e ris it.
D e o b ic e i, c re şte s u b fo r m ă d e tu fă sa u d e p o m u le ţ.
C a m a jo rita te a a rb u ş tilo r , n e c e s ită t ă ie r i d e m e n ţin e r e în fie c a re p r im ă
v a ră . L a tă ie re se în d e p ă r te a z ă lă s t a r ii b ă t r în i, b o ln a v i sa u u s c a ţi, d in t r e c e i
c re s c u ţi în a n u l tr e c u t se la s ă 2 -3 t u lp in i, c a re se s c u rte a z ă la 1/3, d a r n u se
m a i ta ie în a n u l u rm ă to r. În m o d id e a l, tu fa a re 1 2 -1 3 r a m u r i, fie c a re c u v îr s ta
în tr e 1 ş i 4 a n i.
Se în m u lţe ş te fo a rte u ş o r v e g e ta tiv p r in m a rc o ta j, b u ta ş i, d e s p ă r ţir e a
tu fe lo r. F e r t iliz a r e a se fa c e p e r io d ic , în f u n c ţ ie d e r it m u l c r e ş te r ii ş i d e p r o
d u c ţ ia d e fru c te . L a p la n te le p e r o d se a p lic ă p e r io d ic în g r ă ş ă m in te o rg a n ic e :
b ă lig a r, c o m p o s t. P r im ă v a r a d e v re m e a r b u s tu l p o a te fi a ta c a t d e a fid e , este
s e n s ib il la fă in a r e ş i la in f e c ţ iile d e c iu p e r c i (d a c ă a re m u lt ă a p ă).
Lucru individual
1. Informează-te despre cultivarea coacăzului,
zmeurului. Ce este mai profitabil de cultivat:
agriş, coacăz sau zmeură?
2. Realizează etapa a lll-a a proiectului, conform fişei tehnologice.
Meditaţi şi argumentaţi
Agrişul poate fi folosit ca un protector împotriva
eroziunii solului. Argumentaţi afirmaţia. Fig. 15.11. Coacăzul negru
126
E d u c a ţ ia te h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a
modulul
V ă p r o p u n e m să c u ltiv a ţi, la a le g e re , p la n t a ţ ii d e c o a c ă z i, a g riş i, re s p e c tîn d e ta p e le d in fiş a te h n o lo g ic ă d e m a i jo s .
Fişă tehnologică. Cultura coacăzului negru
Etape tehnologice. Succesiunea operaţiilor Ilustraţii
Materiale şi ustensile: co a că zi, gunoi de grajd, v a s m are cu apă, hîrleţ sau
burghiu, m ănuşi
I. Alegerea şi pregătirea terenului
1. S e aleg soluri fertile, lutoase, ch iar nisipoase, perm eabile.
2. S e stabileşte distanţa de plantare: între rînduri - 2 ,5 -3 m; pe rînd - 1 m.
II. Plantarea coacăzului negru
Sugestie. S e pla n te ază toam na, pînă la prim ul îngheţ, d e o a re ce pînă în
prim ăvară rădăcin ile arbustului re a lize a ză un co ntact strîn s cu păm întul,
rănile se ca lu se a ză ; uneori em it şi rădăcini noi.
1. E xe cu ta re a gropilor: săpatul lor se face cu puţin tim p în ain te de plantare, pentru a nu se pierde u m e ze a la acu m ulată în sol. D im e n siu n e a gropii
va fi de 30/30/40 cm . La rădăcini se va da păm înt p roaspăt fertil.
2. P reg ătirea m aterialului săditor: rădăcin a p rincipală se la să cît m ai lungă, ce le se cu n d a re se scu rte a ză cu 1/3 din lungim e. Pregătim o m asă de
co m p o st de co nsiste nţa sm întînii, form at din 3 părţi: păm înt, 2 părţi de
gunoi şi apă.
3. T ehnica de plantare: butaşul se a ş a z ă în gropi, se a d au g ă păm înt,
se ta se a ză bine în jurul plantei. S e toarnă în groapă 6-8 l de apă. D upă
infiltrarea apei, se e xecu tă m uşuroirea, pînă la m ugurele term inal. Partea
a e riană care răm îne şi se m u şuro ieşte trebuie să aibă 2-3 m uguri pe
lungim ea butaşului.
III. Tăierea coacăzului negru
Tufa co m pletă se obţine după 3-4 ani, cîn d a cu m u le a ză 14-16 tulpini de
vîrsta de fertilizare. T ă ie re a de fructificare co n stă în elim inarea tulpinilor
îm bătrînite, rupte, uscate, bolnave. T ulpina se scu rte a ză la 3-4 m uguri, în
cursul unui an de vegetaţie se obţin 3-4 lăstari.
15.5. Organele viţei-de-vie
V iţ a - d e - v ie este u n a rb u s t le m n o s , c u lt iv a t în g r ă d in i ş i p la n t a ţ ii d e v ii. În
sta re c u ltiv a tă p r in t ă ie r i re p e ta te , i se fo r m e a z ă o t u lp in ă n u m it ă b u tu c , d in
c a re p o r n e s c m a i m u lte r a m u r i. Î n p r im ii 3 a n i d e d e z v o lta re , d u p ă d o r in ţ ă
ş i în f u n c ţ ie d e s o i, t u lp in e i b u t u c u lu i i se d a u d ife r it e în ă lţ im i. L a b u t u c u l
în fo r m ă jo a s ă , la n iv e lu l s o lu lu i se d e o s e b e ş te z o n a de concrestere ( p u n c t u l
d e a lto ire ) , u r m e a z ă s c a u n u l b u tu c u lu i (b u tu ru g a ) , c u m u g u r ii d o r m in z i.
D e la b u t u r u g ă p o r n e s c r a m if ic a ţ ii m u lt ia n u a le , v a r ia te c a lu n g im e ,
g ro s im e , p u r t în d d e n u m ir i c o n v e n ţio n a le : b ra ţu l s c u rt (c o to r), s u b 50 c m
lu n g im e , g ro s , r ig id ; b ra ţu l lu n g , p e s te 50 c m lu n g im e , d e 5 -6 a n i, e la stic ;
r a m if ic a ţ ii în v îrs tă de 3 -4 a n i (c o rc a n i), d ife r ite ca lu n g im e , s u b ţ ir i, f le x ib ile, re z u lta te p r in t ă ie r ile d in a n ii a n t e r io r i; p e e le se g ă se sc c o a rd e d e 2 a n i.
R a m if ic a ţ iile m e n ţio n a te ( c o to r u l, b r a ţ u l lu n g , c o r c a n u l) r a r se în t îln e s c p e
a c e la ş i b u tu c .
P e t u lp in ă se g ă se sc f o r m a ţ iu n i m u ltia n u a le , c u f u n c ţ ii d e fo r m a r e ( în
lo c u ir e ) - cepii s c u rţi.
Fig. 15.12. Butuc de viţă-de-vie
127
Fig. 15.13. Viţă-de-vie,
soiul Pinot
Fig. 15.14. Struguri de soi
apiren
Fig. 15.15. Organele
viţei-de-vie
Fig. 15.16. Plantaţie
tînără de viţă-de-vie
C oarda d e d o i an i, c a re p o a te c re s te s i d in s c a u n u l b u t u c u lu i, p o a r tă c o a r
d e d e u n a n . C oarda d e un an p r o v in e d in lă s ta ri, d u p ă c ă d e re a fr u n z e lo r . E a
c re s te p e c o a rd e le d e d o i a n i, f iin d în a c e s t c a z r o d it o a r e (v a f o r m a lă s t a r i c u
ro d ) , sa u p e f o r m a ţ iu n i m a i în v îr s tă ( c o rc a n i, b ra ţe , s c a u n u l b u tu c u lu i) , f iin d
n u m it ă coardă lacom ă, ia r în p r im a v a r ă v o r c re ste lă s ta ri fă ră ro d , c a re tre b u ie
în lă tu r a ţi. A s tfe l, r o d ir e a a n u a lă a v iţ e i- d e - v ie este a s ig u ra tă d e c o a rd e le d e
u n a n (fig. 15.13). C o a r d a a n u a lă a re lu n g im e a d e 1 ,2 -1 ,8 m , e c o m p u s ă d in
n o d u r i s i in t e r n o d u r i. L a n iv e lu l n o d u lu i se a flă o c h iu l d e ia rn ă , a lc ă tu it d in
m u g u r i ( p r in c ip a li, s e c u n d a r i, t e r ţia r i) . D in m u g u r ii p r in c ip a li se d e z v o ltă
s t r u g u r ii. Î n c a z d e în g h e ţ s i v ă tă m a re a m u g u r ilo r p r in c ip a li, s t r u g u r ii se
d e z v o ltă d in m u g u r ii s e c u n d a ri.
S t r u g u r ii s în t fo r m a ţ i d in m a i m u lte b o a b e ( f r u c t u l n u m it bacă), d is p u s e
în c io r c h in e (fig. 15.14). L a s p e c iile c u ltiv a te , b o b u l este d e p în ă la 3 c m , ia r
f r u c t u l la m a tu r ita te p o a te f i v e rd e , r o s u s a u p u r p u r iu . A u fo s t d e z v o lta te s i
v a r ie tă ţi d e s t r u g u r i fă ră s îm b u r i, p e n t r u a a tra g e c o n s u m a to r ii, în s ă c e rc e tă ri
re c e n te a u a ră ta t c ă m u lte d in t r e p r o p ie tă ţ ile v in d e c ă t o a r e a le s t r u g u r ilo r
p r o v in a n u m e d e la s îm b u r i. M ă r im e a b a c e lo r a re o d e o s e b ită în s e m n ă
ta te p e n t r u s o iu r ile d e m a s ă . G u s t u l s p e c ific s i a ro m a , d e a s e m e n e a , s în t
c a r a c t e r is t ic i d is t in c t iv e a le s o iu lu i, c a re s în t in flu e n ţa te d e te m p e r a tu r ă s i
in te n s ita te a lu m in ii. A s tfe l, v in u r ile d in p o d g o r iile s u d ic e s în t m a i a ro m a te
s i m a i g re le d e c ît c e le d in p o d g o r iile n o r d ic e .
Lucru individual
1. Numiţi organele viţei-de-vie în baza imaginii din figura 15.15.
2. Indicaţi rolul strugurilor ca remediu curativ.
15.6. Formarea butucilor si lucrări în verde
>
În p r im ii t r e i a n i d e la p la n ta re , v iţ a - d e - v ie n e c e s ită în g r ijir e s p e c ia lă ,
p e n t r u a d e z v o lta v iţe p u te r n ic e . D u p ă s c o p u l u r m ă r it , d e o s e b im tă ie re a d e
fo r m a r e s i c e a d e fr u c t if ic a r e ( r o d ir e ) a b u tu c ilo r . Tăierea d e fo rm a re în c e p e
d in a n u l d o i s i se re a liz e a z ă în fu n c ţ ie d e fo r m a d e c o n d u c e r e a b u t u c u lu i.
P e n t r u fo r m a r e a b u t u c ilo r c u c o n d u c e r e jo a s ă , se la s ă 1 -2 c e p i c u 2 -3 o c h i.
Î n a l tr e ile a a n d u p ă p la n ta re , la tă ie re se la s ă d o u ă c o a rd e d e 8 -1 0 o c h i s i
d o i c e p i a c îte 2 -3 o c h i (fig. 1 5 .1 6 ). P e n t r u a fa v o r iz a d e z v o lta re a u n u i s is te m
r a d ic u la r în p r o fu n z im e , în p r im u l a n d e c u lt u r ă se e x e c u tă o lu c r a r e o b lig a to rie - copcitu l, c a re c o n s tă în s u p r im a r e a r ă d ă c in ilo r c re s c u te d in a lto i s i
n o d u l s u p e r io r a l p o r t a lt o iu lu i, p r e c u m s i a lă s t a r ilo r p o r n iţ i d in p o r t a lto i.
L a tăierea de fru ctificare, se la s ă p e c o rd o a n e v e r ig i d e r o d fo rm a te d in c o rd iţe c u 4 -6 o c h i s i c e p i d e în lo c u ir e , a m p la s a te c ît m a i a p ro a p e d e tu lp in ă .
T ă ie rile , d u p ă p e rio a d a în ca re se efe ctu e ază , p o t fi: tă ie ri în u scat, a p lic a te în
p e rio a d a d e re p a u s, s i tă ie ri în v e rd e , a p lic a te în p e rio a d a d e vegetaţie. Tăierea în
uscat, c a s i la c u ră ţa re a v iţe i- d e - v ie (fig. 15.17), se fa ce a tu n c i c în d te m p e ra tu ra
a e r u lu i n u este m a i jo a s ă d e -5 ° C . L ă s ta r ii a n u a li m a tu riz a ţi, d e z v o lta ţi n o rm a l,
a u lu n g im e a d e 0 ,8 -2 ,0 m s i g ro s im e a d e 6 -1 2 m m . D e p e b u tu c se e lim in ă
p în ă la 8 0 -9 0 % d in to ta lu l c r e ş te r ilo r a n u a le . L a tă ie re , c e p u l d e în lo c u ir e se
la s ă m a i jo s d e c ît c o a rd a d e ro d ire . În lu n ile a p r ilie - m a i, se e x e c u tă o s e rie d e
lu c r ă r i d e în g r ijir e , în s c o p u l c re s te rii o p t im e a v iţe i- d e - v ie .
E d u c a ţ ia t e h n o lo g ic ă • c l a s a a 9-a
modulul
L ucrările în verde c u p r in d : le g a tu l lă s t a r ilo r v e r z i, c a re se re a liz e a z ă d e
t r e i o r i p e a n , în lu n ile a p r ilie , iu n ie ş i iu lie (fig. 15.18); p liv it u l lă s t a r ilo r
v e r z i, ce se fa c e în lu n ile m a i ş i iu n ie . În a in te d e în f lo r ir e , b u t u c ii se tra te a z ă
c o n tr a b o lilo r ş i d ă u n ă to r ilo r . Î n iu lie , lă s t a r ii s u b ţ ir i se în lă t u r ă - lu c r a r e
n u m it ă ciu n tire.
Lucru individual
Participă, împreună cu părinţii, la lucrările de îngrijire a viţei-de-vie. Notează
într-un registru datele observărilor şi lucrările efectuate.
Lucru în grup
Grupul 1. Prezentaţi informaţii despre caracteristicile, semnificaţia soiurilor de
masă, cultivate în Republica Moldova.
Grupul 2. Prezentaţi informaţii despre caracteristicile, semnificaţia soiurilor apirene, cultivate în ţara noastră.
Meditaţi şi argumentaţi
În timpul înfloririi viţei-de-vie, se recomandă efectuarea polenizării artificiale.
Care este scopul acestei proceduri?
15.7. Combaterea bolilor si dăunătorilor
y
vitei-de-vie
y
Fig. 15.17. Tăierea în uscat
Fig. 15.18. Legatul lăstarilor
verzi
V iţ a - d e - v ie e ste a fe c ta tă d e u n n u m ă r m a re d e b o li ş i d ă u n ă to r i. În
a ce ste c a z u r i, s în t im p o r t a n t e tra ta m e n te le fito s a n ita re , p r e c u m ş i lu c r ă r ile
a g ro te h n ic e a p lic a te v iţ e i- d e - v ie ş i s o lu lu i: tă ie r ile c o re c te ş i la tim p , p liv it u l,
c o p ilit u l, a r a tu l ş i s ă p a tu l în t r e r în d u r i. T r a t a m e n tu l se fa c e la n e c e s ita te ,
în f u n c ţ ie d e fa z a d e v e g e ta ţie a v iţ e i- d e - v ie ş i d e c o n d iţ iile m e te o ro lo g ic e .
C o m b a te r e a c h im ic ă r ă m în e m e to d a d e b a z ă în tra ta re a b o lilo r ş i d ă u n ă to
r ilo r . Î n f u n c ţ ie d e a g e n ţii p a to g e n i îm p o t r iv a c ă ro r a se fo lo s e s c , p e s tic id e le
se g ru p e a z ă în fu n g ic id e , in s e c tic id e , a c a r ic id e etc.
M a n a v iţ e i- d e - v ie este c e a m a i p e r ic u lo a s ă d in t r e b o lile v iţ e i- d e - v ie
(fig. 15.19). C iu p e r c a ce p o a te p r o v o c a m a n a este P lasm opara vitico la , ca re
ie rn e a z ă s u b fo r m ă d e s p o r i d e p u ş i p e fr u n z e le u sca te . F r u n z e le tin e r e a ta
ca te p r e z in t ă p e fa ţa s u p e r io a r ă n iş te p e te v e r z i- g ă lb u i, c u c o n t u r n e re g u la t.
A t a c în d c io r c h in ii t in e r i sa u in flo re s c e n ţe le , le p o a te d is tr u g e în în tr e g im e .
A t u n c i c în d p e b o a b e m a n a a a ju n s la u n a n u m it g r a d d e d e z v o lta re , p e s u
p ra fa ţa lo r a p a r p e te v in e ţ ii, a d în c ite . O d a tă in s ta la tă , b o a la n u m a i p o a te fi
c o m b ă tu tă . T ra ta m e n te le in d ic a te s în t d o a r p re v e n tiv e , n u ş i c u ra tiv e .
F ă in a r e a v iţ e i-d e -v ie ( o id iu m u l) . C iu p e r c a ( U nciula n ecator) ce p r o
v o a c ă fă in a re a v iţ e i- d e - v ie p o a te a ta ca , d in p r im ă v a r ă p în ă în to a m n ă , to a te
o rg a n e le v e r z i a le p la n te i ( fr u n z e , lă s ta ri, s t r u g u r i) (fig. 15 .2 0 ) A t a c u l p e
c io r c h in ii m a i t in e r i se m a n ife s tă p r in a c o p e rire a lo r c u o p u lb e r e a lb ic io a s ă ,
a p o i p r in u s c a re a a c e s to ra . B o a b e le a ta ca te n u se d e z v o ltă , c i r ă m în m ic i ş i
a cre , ia r p e s u p ra fa ţa lo r se r e m a r c ă u n s tra t a lb - c e n u ş iu , s u b c a re p ie liţ a
d e v in e b ru n ă . B o a b e le b o ln a v e c u t im p u l c ra p ă , e x p u lz în d s îm b u r ii. C ă ld u r a ,
u m e z e a la ş i lu m in a in s u fic ie n t ă s în t f a c t o r ii fa v o r iz a n ţ i a i b o lii.
Fig. 15.19. Mana viţei-de-vie
Fig. 15.20. Făinarea viţei-de-vie
129
Reţineţi! Lucru individual
Cele mai multe infecţii ale strugurilor
provin din timpul
vegetaţiei. Altele se
amplifiCă după recoltare, în depozite.
În sfîrsit, alte ciuperci se dezvoltă pe
struguri numai după
recoltare, devenind
foarte păgubitoare
în timpul păstrării.
Informează-te din literatură despre molia verde a strugurilor - eudemisul. Completeaza portofoliul.
Lucru în grup
1. Elaboraţi un proiect de îngrijire a unui soi mai cunoscut de viţă-de-vie, indicînd
lucrările agrotehnice şi fitosanitare.
2. Prezentaţi proiectul.
Oră de sinteză si de evaluare finală
I. S u s ţin e re a p u b lic ă a p ro ie c tu lu i re a liz a t în c o n fo rm ita te c u c rite riile s ta b ilite :
1. Respectarea etapelor tehnologice.
2. Aprecierea rezultatelor activităţilor practice.
3. Utilitatea proiectului.
Prezentarea rămîne la decizia ta (Power Point, poster, video).
II. T e st
1. Selectează intrusul din grupul tematic şi explică de ce l-ai exclus.
Lăstari - mugure - cepi - creangă
Copcit - copilit - palisare
2. Ordonaţi imaginile conform lucrărilor agricole realizate din iarnă pînă-n toamnă:
3. În ce mod temperatura poate influenţa producţia de tomate?
4. Comparaţi lucrările agricole de primăvară pentru pomii fructiferi cu lucrările pentru viţa-de-vie.
5. Explicaţi în ce constă butăşirea ca metodă de înmulţire vegetativă.
DOMENII
PROFESIONALE
modulul
Sînteţi în pragul maturităţii. Cu siguranţă vreţi să fiţi liberi în luarea deciziilor
care ţin de alegerea profesiei, dar vă este greu să vă decideţi în multitudinea
profesiilor existente. Vreţi să aveţi o profesie care să vă asigure nu doar bunăstare, ci şi bucuria visului împlinit. Sperăm ca informaţia din acest modul
să vă ajute în alegerea profesiei în conformitate cu aptitudinile şi abilităţile
personale.
16.1. Domenii de activitate (meserii, profesii)
Clasificarea meseriilor şi profesiilor
I s to r ia c iv iliz a ţ ie i c o n s titu ie o lu n g ă ş i in te re s a n tă c ă lă to r ie p e d r u m u l
d e s c o p e r ir ilo r . A le g e r e a p r o fe s ie i r e p r e z in t ă o d im e n s iu n e im p o r t a n t ă a
a c e s te i c ă lă to r ii, ia r s t u d iile a s u p ra e i v ă v o r p e r m it e să v ă im p lic a ţ i p le n a r
în a c e a stă c ă lă to rie .
C e este, d e fa p t, p ro fe s ia ? E s te t ip u l d e a c tiv ita te s o c ia lă ce se e x e rc ită p e
b a z a u n e i p r e g ă tir i p ro fe s io n a le , a u n e i c a lific ă r i. E a este n u d o a r u n m ij lo c
d e a n e c îş tig a e x is te n ţa , c i ş i u n m o d d e v ia ţă , u n r o l s o c ia l. E s te im p o s ib il
d e d e te r m in a t e x a c t c îte p r o fe s ii e x is tă a s tă z i în lu m e , d e o a re c e u n e le d is p a r,
a lte le a p ar.
C u m să n e o r ie n t ă m în m u lt it u d in e a d e p r o fe s ii, c u m s -o a le g e m p e ce a
p o t r iv it ă ? N e v in e în a ju to r c la s ific a re a a c e sto ra . C e a m a i c u n o s c u tă c la s ific a re a p r o f e s iilo r d u p ă p r in c ip iu l c a r a c t e r u lu i m u n c ii p re s ta te î i a p a r ţ in e
s o c io lo g u lu i a m e r ic a n C . W . M il l s ( W h ite Collar. The A m erica n M id d le
C lasses, 1 9 5 1 ). A s tfe l, p r o fe s iile p o t fi îm p ă r ţ it e în d o u ă g r u p e m a ri:
1) m u n c ă p r e p o n d e r e n t fizic ă (gu lere a lb a stre) - p r o d u c m a n u a l b u n u r i,
c o n s tr u ie s c ca se etc. (fig. 16.1);
2 ) m u n c ă p r e p o n d e r e n t in telectu a lă (gu lere a lb e ) - p re s te a z ă m u n c i c u
c a lif ic ă r i s u p e r io a r e ( d re p t, e d u c a ţie , m e d ic in ă , m a n a g e m e n t, a rtă e tc.)
(fig. 1 6 .2 ).
Fig 16.1. Profesii din categoria gulerelor albastre
Fig 16.2. Profesii din categoria gulerelor albe
P r o f e s iile p o t f i c la s ific a t e ş i în f u n c ţ ie d e c r it e r iile : e c o n o m ic , p e r a
m u r i, t e h n o lo g ic , s o c ia l. Î n c o n f o r m it a t e c u a c e s te p a t r u c r it e r ii d e a c t iv ita te d e m u n c ă , p s ih o lo g u l r u s E . K li m o v a r e a liz a t P ir a m id a c la s if ic ă r ii
p r o f e s iilo r (fig. 1 6 .3 ).
Grupe [4]
Fig. 16.3. Piramida lui Klimov
1. C on diţiile în care se desfăşoară m un ca (4 g ru p e d e p r o fe s ii) :
• lu c r u l în c o n d iţ ii „ d e c a m e ră ” ( c o n ta b il, b ib lio te c a r )
• lu c r u l în a e r lib e r ( p o m p ie r, v it ic u lt o r , c o n s tr u c to r )
• lu c r u l în c o n d iţ ii n e o b iş n u ite ( m in e r, a lp in is t, s a lv a m a r)
• lu c r u l în c o n d iţ ii d e m a x im ă re s p o n s a b ilita te fa ţă d e o a m e n i (m e d ic ,
m ilit a r , ju d e c ă to r, p ro fe s o r) .
2. Uneltele şi m ijloacele de prod u cere (2 s e c ţii d e p ro fe s ii) :
• fo lo s ir e a u n e lt e lo r d e m u n c ă m a n u a lă ( tîm p la r, lă c ă tu ş , m u z ic ia n )
• fo lo s ir e a m ijlo a c e lo r fu n c ţ io n a le (e d u c a to r, d e g u s ta to r, p ro fe s o r)
3. Scopul m u n cii (3 c la s e d e p ro fe s ii) :
• g n o s tic e (d e c u n o a ş te re ) ( c o n tr o lo r , m e rc e o lo g , a n c h e ta to r, c r it ic )
• tr a n s fo r m a to a r e ( p ic to r, c o fe ta r, p e d a g o g , g e o lo g )
• e x p lo ra to a re (d e s ig n e r, c ro ito r, c o n s tr u c to r ) .
4. O biectu l m un cii (5 t ip u r i d e p ro fe s ii) .
În fu n c ţie de obiectul m uncii, p ro fe siile se îm p a rt în c in c i tip u r i (tabelul 16.1).
Tabelul 16.1. Tipurile de profesii în funcţie de obiectul muncii
Tipul profesiei Codul Obiectul muncii Exemple
1. Om - natură N
Diferite organism e vii, procese
biologice
Agronom , silvicultor, pomicultor, piscicultor, zootehnician, veterinar
2. Om - tehnică T
Maşini, m ecanism e, m ateriale şi tipuri de energie, sistem e
tehnice
Energetician, şofer, tehnician, frezor, lăcătuş, pilot, tractorist, sudor
3. Om - om O Oam enii Profesor, asistentă medicală, medic, ghid,
asistent social, vînzător, militar, regizor
4. Om - sistem de semne S
Schem e, hărţi, simboluri, formule, cifre, tabele, sem ne rutiere
Programator, casier, redactor, contabil,
notar, matematician, cartograf
5. Om - chip artistic A
Creaţii literare, m uzicale, fenomene artistice, opere de pictură, sculptură
Actor, scriitor, designer, fotograf, m uzician, pictor, artist de balet, dansator
Fig. 16.4. Diferite profesii în funcţie de obiectul muncii
Î n p r o c e s u l d e a le g e re a p ro fe s ie i, este n e c e s a r să ţ in e m c o n t d e in f o r
m a ţ iile d e s p re c la s ific a r e a p r o f e s iilo r ş i d e s p re c a lită ţ ile ş i a b ilit ă ţ ile p e c a re
tr e b u ie să le p o s e z i. D a c ă a v e ţi n e v o ie d e a ju to r, a d re s a ţi-v ă p r o fe s o r ilo r ,
p s ih o lo g u lu i, c a re v ă p o t p r o p u n e d iv e rs e te ste d e a u to c u n o a ş te re .
Lucru individual
1. S e le cte a ză şi co m p letează portofoliul cu inform aţii relevante despre lum ea profesiilor.
2. E la b o re ază proiectul „Eu şi profesia m ea”. C a ra cte rize a ză profesia a le a să în funcţie de obiectul m uncii
şi determ ină tipul ei.
3. A lcătu ieşte o listă a profesiilor care crezi că ţi se potrivesc.
Lucru în grup
1. Repartizaţi profesiile pe care le cunoaşteţi în funcţie de obiectul m uncii, utilizaţi inform aţiile din tab. 16.1.
2. Explicaţi maxima: „Profesia este coloana vertebrală a vieţii” (Friedrich Nietzsche).
E d u c a ţ ia t e h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a
modulul
Istoricul si evoluţia profesiilor şi meseriilor
F ie c a r e p ro fe s ie a re p e r io a d a sa d e în f lo r ir e , d e
p r e s tig iu , d a r ş i p e r io a d a d e sta g n a re , d e p ră b u ş ir e .
A p a r iţ ia p r o f e s iilo r este în s tr în s ă le g ă tu ră c u m u n c a ,
a s tfe l e le a u a p ă ru t în u r m a c e lo r p a tr u p ro c e s e d e
d iv iz iu n e a m u n c ii, c u n o s c u te în e v o lu ţia s o c ie tă ţii:
• D iv iz iu n e a n a tu ra lă a m u n c ii, b a z a tă p e c r it e r iu l
f iz io lo g ic ş i e x e rc ita tă în c o n fo r m it a t e c u o s e rie d e
d ife re n ţe f iz io lo g ic e în t r e o a m e n i. E a a g e n e ra t o c u
p a ţ ii c a re n u s o lic it ă s p e c ia liz a re .
• D iv iz iu n e a so cială a m u n c ii, c a re a d u s la a p a riţia
s p e c ia liz ă r ii p e d o m e n ii ( a g r ic u ltu r ă , in d u s t r ie ) .
• D iv iz iu n e a p a r tic u la r ă a m u n c ii, c a re a d u s la
a p a r iţia m e s e r iilo r . F/g. 76.5. Operatoare de telefonie, birjar, lampagiu
• D iv iz iu n e a m u n c ii p e o p e ra ţii, a d ic ă a c tiv ita te a
d e e x e c u ţie este d iv iz a t ă p e o p e r a ţii.
O m u l îş i p o a te a p lic a p o t e n ţ ia lu l în o r ic e g e n d e a c tiv ita te s o c ia lm e n t e
u tilă , e x e r c it în d u - ş i c a p a c ită ţile p e rs o n a le . D iv e r s ita te a s fe re lo r d e a c tiv ita te
este d e te r m in a tă d e c e rin ţe le , n e c e s ită ţile , c a p a c ită ţile u m a n e . D iv e r s ita te a
p r o f e s iilo r r e p r e z in t ă d e c i g r a d a ţ ia p o s ib ilit ă ţ ilo r u m a n e . Î n p r e z e n t se
c u n o s c p e ste 6 0 0 0 d e p r o fe s ii, ia r p e s te u n a n n u m ă r u l lo r v a f i a ltu l. A c e s t
fe n o m e n se d a to re a z ă p r o g r e s u lu i t e h n ic o - ş t iin ţ ific , c a re a c o n t r ib u it la a p a
r iţ ia p r o f e s iilo r n o i, la d is p a r iţ ia u n o r a v e c h i, la şte rg e re a h o t a r e lo r d in t r e
p ro fe s ii. O d a tă c u tre c e re a la s is te m u l e c o n o m ie i d e p ia ţă , s -a u s c h im b a t
c a r a c te r u l ş i s c o p u r ile m u n c ii, s în t c ă u ta ţi s p e c ia liş ti c u s t u d ii p r o fe s io n a le
c a lific a te , c u e x p e r ie n ţă d e m u n c ă , c u p r o fe s io n a lis m în a lt ş i c u n o a ş te re a
lim b ilo r s tră in e , a c o m p u t e r u lu i.
A s t ă z i n u v e ţ i m a i în t îln i o fe rte d e m u n c ă în c a lita te de: c o p is t, s u fle o r,
b o c ito a r e , lu s tr a g iu , b ir j a r etc. (fig. 1 6 .5 ).
Î n s c h im b , se c e r s p e c ia liş ti în d o m e n iile „ d e to p ” : p ro g ra m a to r, d e s ig n e r,
m a n a g e r, h e a d h u n te r, m e d ia t o r e tc. (fig . 1 6 .6 ).
Fig. 16.6. Designer, copywriter, mediator
C o n f o r m B a ro m e tru lu i p ro fe s iilo r, a c tu a lm e n te în ţa ra n o a s tră ce le m a i s o lic ita te p r o fe s ii/ m e s e r ii
p e p ia ţa m u n c ii sîn t: m a n a g e r în s e r v ic ii d e m a r k e t in g , p ro g ra m a to r, b u c ă ta r, c ro ito r, c u s ă to re a s ă ,
e c o lo g is t, d e a le r, a g e n t re s u rs e , a s is te n tă m e d ic a lă , in g in e r - p r o ie c ta n t.
Lucru individual
1. Motivează nevoia de a avea o profesie.
2. Din lista profesiilor propuse, selectează-le pe cele: a - mai puţin solicitate; b - noi, apărute în ultimele decenii ale secolului XX: geamgiu, frizer de animale, programator, birjar, manager, ecologist, potcovar, crescător
de melci, bocitoare, designer, tapiţer, legător de cărţi, alpinist-utilitar, sobar, copywriter, mediator, lampagiu.
Fig. 16.7. Profesii şi
meserii din diferite zone
geografice ale Republicii
Moldova
Lucru în grup
1. Utilizaţi informaţiile selectate despre lumea profesiilor şi discutaţi cum au evoluat profesiile pe parcursul anilor.
2. Elaboraţi un afiş/un spot publicitar despre o profesie nouă. Argumentaţi alegerea.
Meditaţi şi argumentaţi
Descifraţi mesajul proverbului: „Cine practică meseria ce nu i se potriveşte, acela
fierbe supă într-un coş împletit”.
16.2. Integrarea în cîmpul muncii
Profesii specifice diverselor zone etnografice
T eritoriul R. M old ova co n v en ţio n a l este divizat în 4 regiu n i etnografice,
eco n o m ico -g eo g ra fice: de N ord , de C entru, de Sud si de Sud-E st. Fiecare
dintre aceste regiu n i are particularităţile proprii istorice, sociale, eco n o m ice,
naturale, specializate în anum ite ram uri ale eco n o m iei. D e aici am putea c o n
stata că si necesitatea u n or profesii d ep in d e de regiunea concretă. D o m en iile
de activitate a pop u laţiei ţării noastre sînt: agricultura, industria, transportul,
con stru cţiile, educaţia, sănătatea, stiinţa, cultura, com erţu l.
A bu n d en ţa m ateriei prim e, tradiţiile populare, teh n o lo g iile p erfecţionate
d e-a lu n g u l seco lelo r în diferite d o m en ii au con stitu it b aze so lid e p en tru
apariţia si dezvoltarea anum itor m eşteşuguri, de exem plu: ţesu tu l c o voarelo r -
Soroca, O rhei, C ăuşeni, D o n d u şen i; îm p le titu l d in lo zie - N isp oren i, Soroca,
Ialoveni, O rhei; p re lu c ra re a a rtis tic ă a p ie tre i - C osăuţi, Branişte; p re lu c ra re a
a rtis tic ă a le m n u lu i - C ălăraşi, C im işlia; p re lu c ra re a p ie ii - C ahul, C im işlia,
Ialoveni; crearea p ro s o a p e lo r si h o rb o ţe le lo r - N isp o ren i, H în ceşti, O rhei.
D acă aveţi abilităţi p en tru m eseriile tradiţionale, în su şiţi-le, deoarece
aceste ocu p a ţii sîn t sp ecifice p ersoan elor cu spirit creativ, practic, in d e p e n
dent. A ceste m eserii vă oferă şi avantaje: p u teţi avea un program de lucru
m ai flexibil, vă garantează ieşirea de sub rigiditatea autorităţilor industriale,
vă p o t asigura şi cîştigu ri m ai m ari. R ealizarea profesion ală în d o m en iu l
artizanatului este o op ortu n itate care vă d esch id e u şile spre o afacere profitabilă în d o m en iu l d esig n u lu i vestim entar, al lo cu in ţelo r sau al m o b ilei, în
d o m en iu l con fecţio n ă rii articolelor de ritual (m ariaj, b o tez etc.).
Lucru individual
1. Completează tabelul cu denumiri ale profesiilor din diferite ramuri ale economiei Republicii Moldova.
Agricultură______ 1 Industrie_______ Prestări servicii
2. Care dintre aceste profesii ţi s-ar potrivi? Argumentează alegerea.
Lucru în grup
1. Desfăşuraţi o cercetare în localitatea voastră şi determinaţi profesiile specifice
regiunii. Care sînt profesiile mai solicitate, mai puţin solicitate şi de ce?
2. Determinaţi ce meşteşuguri s-au dezvoltat în localitatea voastră şi cum evoluează ele astăzi.
E d u c a ţ ia te h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a
modulul
Meditaţi şi argumentaţi
Explicaţi mesajul maximei: „Niciun om nu poate deveni stăpînul meşteşugului
din prima zi”.
Avantaje si dezavantaje privind profesiile si meseriile
A legerea viitoarei p rofesii p resu p u n e o m are responsabilitate. F iin d în că
elev, trebuie să m ed itezi serios, să te pregăteşti p en tru viitoarea carieră, în cît
aceasta să fie una de succes. R euşita în tr-u n an u m it d o m en iu presu p u n e, în
p rim u l rînd, d orinţă de a învăţa în raport de 40%; capacitate de a co m u n ica
cu sin e şi cu cei d in jur - 10%; cu n oaştere a viitoarei profesii şi a p articu larităţilor proprii - 10%; pragm atism - 10%; curaj - 10%; d orin ţă em o ţio n a lă
- 10%; sim ţu l u m o ru lu i - 10%.
Paşii care urm ează să-i parcurgi p en tru atingerea sco p u lu i propus:
1. In fo rm ea ză -te d espre sistem u l ed u ca ţio n a l al R ep u b licii M o ld ova
a ccesîn d site-u l M in isteru lu i E ducaţiei. C u n o sc în d structura sistem u lu i
ed u caţion al, v ei în ţelege op ortu n ităţile oferite de acesta.
2. In form ează-te referitor la d o m en iile, profesiile şi m eseriile solicitate
p e piaţa forţei de m u n că d in ţară şi de p este hotare.
3. A u to c u n o a şte -te , au toevalu ează-te: d eterm in ă in teresele, voca ţia ,
ap titudinile, caracterul şi tem p eram en tu l propriu („Ce p o t să fac?”).
4. D ecid e ce vrei să devii, alege co n ştien t profesia, ca să p o ţi afirma:
„A sta aleg să fac!”.
Indiferent ce in stitu ţie de învăţăm în t v ei absolvi, o b ţin în d o profesie te
v ei strădui să fii cel m ai b u n în d o m en iu . Pe parcursul traseu lu i p rofesion al
v ei b en eficia de un şir de avantaje: v ei avea p osib ilitatea să-ţi con stru ieşti o
carieră de su cces, să ai un salariu d ecen t, să d eţii fu n cţii de con d u cere, să fii
prom ovat în profesie, ceea ce îţi va asigura u n con fort sufletesc. Toate aceste
avantaje îti sîn t garantate de actele n orm ative existente.
În acelaşi tim p , e b in e să ţii co n t de faptul că piaţa m u n cii este în tr-o
schim bare con tin u ă, so licitîn d de la can d id aţii la un lo c de m u n că un înalt
p rofesion alism şi flexibilitate în gîn d ire, în luarea deciziilor. În co n d iţiile
e c o n o m ie i de piaţă, trebuie să fii gata p en tru a te reprofila, a-ţi sch im b a
m eseria. Intrînd p e piaţa m u n cii, va trebui să accep ţi u n ele dezavantaje:
şom ajul, salarii m ici, u n eo ri discrim in are în baza sexu lu i (m ai ales fem in in )
sau a u n u i handicap, încălcarea drepturilor şi in tereselor tale eco n o m ice.
A stăzi, în ţara noastră, şom ajul este m ai frecvent în rîn d u rile tinerilor, fiin d
cauzat de dispariţia u n or specialităţi, de lichidarea întreprinderilor, dar şi
de faptul că m u lţi tin eri ab solvesc facultăţi cu specialităţi „de p restigiu ”, dar
care n u sînt solicitate p e piaţa m u n cii.
Lucru individual
1. Realizează etapa proiectului „Eu şi profesia mea”. Informează-te despre sistemul educaţional din Republica Moldova şi oportunităţile oferite. Selectează
instituţiile de învăţămînt în care ai dori să-ţi continui studiile pentru a obţine o
profesie. Motivează alegerea.
2. Scrie un eseu despre avantajele şi dezavantajele profesiei rîvnite.
^ Reţineţi!
Astăzi piaţa forţei de muncă este
într-o permanentă
evoluţie, de aceea
trebuie să fiţi la curent cu schimbările
ce se produc în lumea profesiilor.
Fig. 16.8. Miner, electrician,
m edic-cosm etolog
135
Lucru în grup
1. Colaboraţi şi determinaţi cauzele şomajului în rîndurile tinerilor.
2. Elaboraţi un plan de acţiuni ce ar redresa situaţia tinerilor pe piaţa muncii din
localitatea voastră.
Meditaţi şi argumentaţi
„Pentru a deveni un om de succes în orce profesie, sînt necesare trei lucruri: natura, studiul şi practica” (Henrz Beecher). Argumentaţi afirmaţia prin exemplele
părinţilor, cunoscuţilor.
^"Reţineţi!
Interes - preferinţă
pentru anumite domenii de cunoştinţe,
de activitate.
Aptitudine - însuşire individuală care
condiţionează îndeplinirea unei munci,
înclinaţie.
Vocaţie - atracţie
pentru un anumit
domeniu de activitate.
16.3. Eu si viitoarea mea profesie
Vocaţia si alegerea profesiei
F ie c a re d in t r e v o i este lib e r s ă -ş i a le a g ă c a le a v ie ţ ii, să tin d ă s p re a a ve a o
p ro fe s ie , o m e s e rie . P e n t r u a r e a liz a a c e st v is , tr e b u ie să p a r c u r g e ţ i u n tra s e u
p r o fe s io n a l. C e l m a i d if ic il în p a rc u rg e r e a a c e s tu i tra s e u c o n s tă în fa p t u l c ă
a s p ira ţiile , d o r in ţe le ş i a p t it u d in ile v o a s tre tre b u ie să c o re s p u n d ă c u c e rin ţe le
s o c ia le ş i e c o n o m ic e .
U n r o l a p a rte în re a liz a r e a a c e s tu i p a r c u r s î l a u interesele p e rs o n a le . I n
te re s e le p e n t r u o p ro fe s ie c o n ţ in im p r e s ii, e x p e rie n ţe p e rs o n a le , id e a lu r i şi
c o n c e p ţ ia d e s p re lu m e ca re , p în ă la u r m ă , in flu e n ţe a z ă o p ţ iu n e a v o c a ţio n a lă
a fie c ă r u i a d o le s c e n t. E le s ta u la b a z a d e z v o lt ă r ii a p titu d in ilo r, c a re r e p r e z in tă
p o t e n ţ ia lu l p e r s o a n e i d e a o b ţ in e s u c c e s în t r - u n d o m e n iu . A p t it u d in ile se
d e m o n s tr e a z ă p r in re u ş ite le o b ţ in u te în c a d r u l a c t iv it ă ţ ilo r p e p a r c u r s u l
v ie ţ ii. A s tfe l, in te re s e le ş i a p t it u d in ile s în t in te rd e p e n d e n te .
E u g e n D o g a ş i- a r e liz a t v o c a ţia d în d n a ş te r e u n o r m in u n a t e c r e a ţ ii
m u z ic a le . M ih a i E m in e s c u n e -a lă s a t m o ş t e n ir e o p e re lite r a r e n e m u r ito a r e .
M e n d e le e v a a v u t a p t it u d in i fe n o m e n a le p e n t r u c h im ie . G io r g io A r m a n i
este u n d e s ig n e r v e s tim e n ta r c a re ş i- a d e m o n s tr a t a p t it u d in ile c r e în d c o le c
ţ ii v e s tim e n ta re in e d ite . P e r fo r m a n ţe le o b ţ in u te d e e i s -a u d a to ra t v o c a ţie i,
in te r e s e lo r ş i a p t it u d in ilo r p e rs o n a le .
Fig. 16.9. Domenii care cer anumite vocaţii, înclinaţii
D e z v o lta r e a a p t it u d in ilo r p r e s u p u n e , în t îi d e to a te , c u n o a ş te re a p o t e n
ţ ia lu lu i p r o p r iu p e n t r u o b ţ in e r e a p e r fo r m a n ţ e lo r în t r - u n d o m e n iu .
136
E d u c a t ia t e h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a
modulul
Schema 16.1. Tipurile de aptitudini
U n fa c to r im p o r t a n t în a le g e re a p r o fe s ie i î l r e p r e z in t ă in te re s e le , p r e fe
rin ţe le , d e o a re c e o p e rs o a n ă se im p lic ă în a c tiv it ă ţile c a re î i s în t in te re s a n te .
D a r n u este s u fic ie n t d o a r s ă - ţi p la c ă o a c tiv ita te , tr e b u ie să te c o n v in g i că
p o ţ i în d e p lin i o a ta re a c tiv ita te , a d ic ă e n e v o ie d e o b u n ă a u to c u n o a ş te re .
Lucru individual
1. Realizează etapa proiectului „Eu şi profesia mea” în scopul autocunoaşterii, în
conformitate cu algoritmul dat:
Interese p entru A ptitudini A ptitudini pe care
dom eniu dezvoltate doresc să le dezvolt
2. Discută acest proiect cu părinţii, solicită opinia lor.
Lucru în grup
1. Realizaţi un colaj la tema: „Personalităţi care s-au remarcat prin vocaţie”.
2. Discutaţi şi lansaţi un mesaj public cu tema: „Talentul numai a spus că mă
ajută, iar munca chiar m-a ajutat” (Grigore Vieru).
Imaginea sinelui într-un domeniu profesional
P e r io a d a a le g e r ii p r o fe s ie i ş i d e v e n ir ii p r o fe s io n a le c u p r in d e v îr s t a în t r e
14 ş i 2 5 d e a n i, c în d p e rs o a n a îş i în c e a r c ă p u t e r ile în d ife r it e r o lu r i, p e n t r u
a se o r ie n t a sp re p o s ib ilit ă ţ ile p r o fe s io n a le re a le . A d e s e a în a le g e re a m e s e
r ie i e x is tă r is c u l d e a - ţ i c re a o fa ls ă im a g in e p ro fe s io n a lă , d in c a u z ă că n u
e x is tă o c u n o a ş te re d e s in e c a re a re la b a z ă d o r in ţe , in te re s e , a p t it u d in i, d a r
ş i te m p e ra m e n t, c a ra c te r, v a lo r i.
V a lo rile p e ca re v i le fo r m a ţ i f iin d e le v i v ă v o r a ju ta să id e n t ific a ţ i m a i u ş o r
p ro fe s ia ce v i se p o triv e ş te , să v ă s t a b iliţ i s c o p u r i, să lu a ţ i d e c iz ii im p o r t a n t e
p e n tr u v iit o r u l v o s tru . Î n e v o lu ţia sa, o m e n ir e a a c re a t v a lo r i m o r a l- s p ir it u a le
(b in e le , a d e v ă ru l, c re d in ţa , m u n c a , p a ce a , lim b a etc.) ş i v a lo r i m a te ria le ( b u
n ă s ta re , b a n i) . D e p in d e d e v o i p e c a re le v e ţ i lu a c a p r io r it a r e p e n t r u v iit o r ,
d e a ce e a v ă în d e m n ă m să v ă fa c e ţi o a u to e v a lu a re în s c o p u l a u t o c u n o a ş te r ii
ş i a u t o a p r e c ie r ii. E s te im p o r t a n t să v ă fo r m a ţ i o p ă re re c o re c tă d e s p re s in e ,
să v ă a p re c ia ţi o b ie c t iv a p t it u d in ile , tr ă s ă tu r ile d e c a ra c te r, v a lo r ile ş.a. T o a te
t r ă s ă tu r ile c a re se m a n ife s tă în c o m p o r t a m e n t u l o m u lu i fa ţă d e s in e , fa ţă d e
c e i d in ju r, fa ţă d e m u n c ă fo r m e a z ă c a ra c te ru l. Ţ in e ţ i m in te : c a r a c te r u l se
fo rm e a z ă , n u este în n ă s c u t p r e c u m te m p e ra m e n tu l.
^"Reţineţi!
Imaginea de sine -
totalitatea de caracteristici pe care şi le
atribuie o persoană.
137
^"Reţineţi!
Conştientizarea potenţialului propriu,
dezvoltarea aptitudinilor, abilităţilor,
stabilirea valorilor,
obiectivelor constituie paşi decisivi în formarea imaginii sinelui într-un domeniu.
T e m p e ra m e n tu l r e p r e z in t ă t r ă s ă tu r i n e u r o fiz io lo g ic e ş i p s ih o e n e r g e tic e
c a re d e t e r m in ă c a r a c t e r is t ic ile p s ih ic e , c a p a c ita te a d e lu c r u r id ic a t ă sa u s c ă
zu tă ; s tă p în ir e a d e s in e sa u im p u ls iv it a t e a etc. S în t c u n o s c u te p a t r u t ip u r i
d e te m p e ra m e n te :
• s a n g v in ic (fo a rte e n e rg ic , im p u ls iv ) ;
• co leric ( im p u ls iv , fo a rte a c tiv , d e s e o ri n e s tă p în it) ;
• fle g m a tic ( e c h ilib r a t, s tă p în it) ;
• m e la n c o lic (p a siv , a p a tic , g în d it o r ) .
O p e r s o a n ă p o s e d ă c a r a c t e r is t ic i a 2 sa u 3 t ip u r i d e te m p e ra m e n te , c a re
se m a n ife s tă , d e re g u lă , în f u n c ţ ie d e s it u a ţ iile c re a te în v ia ţă . E s te c u n o s c u t
fa p t u l c ă o r ic e p r o fe s ie în a in te a z ă fa ţă d e p s ih ic u l p e r s o a n e i a n u m ite c e rin ţe ,
d e aceea, c în d ie i o d e c iz ie p r iv in d la n s a re a în t r - u n d o m e n iu , tr e b u ie s ă -ţi
d e t e r m in i c a p a c ită ţile d e a te a c o m o d a la p r o fe s ia a le a s ă c o n f o r m t e m p e r a
m e n t u lu i p e rs o n a l.
Fig. 16.10. Profesii care solicită diferite tem peram ente
U n a lt e le m e n t a l im a g in ii s in e lu i în t r - u n d o m e n iu este g în d ire a p o z itiv ă , a d ic ă în c r e d e r e a în s in e . E v o lu ţ ia p e r s o n a lă î i o fe ră o m u lu i în c r e d e r e în
fo r ţe le p r o p r ii. A d o le s c e n ţ ii c u o im a g in e d e s in e fa v o r a b ilă se r e m a r c ă p r in
in te lig e n ţă , in g e n io z ita te , in te re s fa ţă d e to t ce este n o u , s în t r e s p o n s a b ili,
a fe c tiv i, c a p a b ili s ă ia d e c iz ii c o re c te în p r o ie c ta r e a c a r ie r e i p ro fe s io n a le .
C a lit ă ţ ile c a re g a ra n te a z ă s u c c e s u l în t r - u n d o m e n iu sîn t:
• c u n o a ş te re a p o t e n ţ ia lu lu i p r o p r iu
• a c c e p ta re a v a lo r ilo r g e n e r a l- u m a n e
• p u te re a d e c o n v in g e r e p r in a c t iv it ă ţ i p r a c tic e
• în c r e d e r e a în fo rţe le p r o p r ii
• a titu d in e a p o z it iv ă , g în d ir e a p o z it iv ă
• c u n o a ş te re a p a r t ic u la r it ă ţ ilo r p r o fe s ie i r îv n ite .
Lucru individual
1. Realizează etapa proiectului „Eu şi profesia mea”: notează pe frunzele unui arbore valorile care te vor
ajuta să-ţi construieşti o carieră în domeniul ales.
2. Determină profesiile care se potrivesc tipului tău de temperament (consultă psihologul).
Lucru în grup
1. Colaboraţi şi alcătuiţi o listă a caracteristicilor pentru profesia preferată din domeniul tehnologic. Spre
exemplu: designer vestimentar.
2. Discutaţi şi demonstraţi dependenţa dintre: interese - aptitudini - valori - vocaţie - caracter - tem peram ent şi adoptarea deciziei de alegere a profesiei.
3. Comentaţi cugetarea filosofului Socrate: „Nu poţi cunoaşte lumea, dacă nu te cunoşti pe tine însuţi”.
Meditaţi şi argumentaţi
Care este rolul disciplinelor şcolare în alegerea viitoarei profesii. Identificaţi interdependenţa unor discipline
şcolare cu anumite profesii, meserii.
E d u c a t ia te h n o lo g ic ă • c l a s a a 9-a
modulul
16. 4. Calităţi si condiţii profesionale
Drepturi şi responsabilităţi
C on stitu ţia R e p u b lic ii M o ld o v a g a ra n te a z ă d r e p tu r ile c e tă ţe n ilo r, in c lu s iv
d r e p t u l la m u n c ă , la lib e r a a le g e re a p r o fe s ie i ( A r t . 4 3 , a lin e a t u l 1). D r e p t u
r ile îţ i a s ig u ră p o s ib ilit a t e a să c re ş ti, să te d e z v o lţ i în t r - o s o c ie ta te s ig u ră şi
să n ă to a să , în c a re p o ţ i s ă -ţi r e a liz e z i p o t e n ţia lu l, să a c tiv e z i în t r - u n d o m e n iu .
A s t ă z i, c în d e ş ti în p ra g d e m a tu rita te , b u c u r în d u - t e d e d r e p t u r ile a c o rd a te
d e le g is la ţ ia ţ ă r ii ş i a c te le n o r m a t iv e în v ig o a re : C odu l m u n cii, Legea p r iv in d
u tilizarea fo r ţe i d e m u n că , a i şa n sa d e a te la n s a în a c tiv it ă ţi, d o m e n ii, a fa c e ri
d u p ă b u n u l p la c ş i c o n f o r m p r e g ă t ir ii c o re s p u n z ă to a re .
Î n c o n d iţ iile e c o n o m ie i d e p ia ţă , m u n c a p re s ta tă este o „ m a r fa ”, ia r fo r ţa
d e m u n c ă o c o n s titu ie p e rs o a n e le a p te d e m u n c ă , c u v îr s t a c u p r in s ă în tr e
1 6 -1 8 a n i ş i 5 7 (fe m e ile ), 6 2 ( b ă r b a ţii) d e a n i, c a re îş i v în d c a p a c ita te a d e
m u n c ă fiz ic ă ş i in te le c tu a lă , a d ic ă îş i c a u tă u n lo c d e m u n c ă ( cererea). T o t
o d a tă , p a t r o n ii p r o p u n lo c u r i d e m u n c ă la c a re p o t a s p ir a p e rs o a n e le a p te
d e m u n c ă ( o ferta ). I n te rd e p e n d e n ţa d in t r e c e re re a p e n t r u m u n c ă ş i o fe rta
d e m u n c ă c o n s titu ie p ia ţa fo r ţe i de m u n că .
C o m is ia E u r o p e a n ă a e la b o ra t C lasificarea eu ropean ă a a p titu d in ilo r/
com petenţelor, calificărilor si o cu paţiilor ( E S C O ) . E S C O este o c la s ific a re
m u lt ilin g v ă , d is p o n ib ilă t u t u r o r in s t it u ţ iilo r / p ă r ţ ilo r in te re s a te d in d o m e
n iile p ie ţe i m u n c ii ş i e d u c a ţie i, p e n t r u a f i u t iliz a t ă în s c o p u l c o o r d o n ă r ii
c e r e r ii ş i o fe rte i d e m u n c ă , r e d u c e r ii d e c a la je lo r d e a p titu d in i/ c o m p e te n ţe
ş i a r m o n iz ă r ii d iv e r s e lo r p ie ţe a le m u n c ii ş i s is te m e d e e d u c a ţie d in sta te le -
m e m b r e a le U n iu n ii E u ro p e n e . A s tfe l, v a f i m a i u ş o r p e n t r u s o lic it a n ţ i să
g ă se a sc ă lo c u r i d e m u n c ă în a lte s ta te -m e m b re a le U E , ia r p e n t r u a n g a ja to ri
- să a tra g ă p e rs o a n e ta le n ta te d in s tră in ă ta te .
A b s o lv in d s t u d iile în t r - u n d o m e n iu ş i d o r in d să o b ţ in e ţ i u n lo c d e
m u n c ă , v ă v e ţ i la n s a p e a c e a stă p ia ţă . C e tre b u ie să în t r e p r in d e ţ i p e n t r u a
o b ţ in e p o s t u l la c a re a s p ira ţi? P e n t r u r e a liz a re a a c e s tu i p a s, e x is tă a n u m ite
in s t r u m e n t e a c c e p ta te în s is te m u l e c o n o m ie i d e p ia ţă , c a re v ă v o r a ju ta:
C V - u l ( C u r r ic u lu m v ita e ), in t e r v iu l d e p e r fo r m a n ţă , s c ris o a re a d e in te n ţie ,
re c o m a n d a re a .
C u rricu lu m vita e în s e a m n ă p a r c u r s u l v ie ţ ii, este d o c u m e n t u l c a re c o n
ţ in e d a te p e rs o n a le , in f o r m a ţ ii r e fe rito a re la s tu d ii, e x p e r ie n ţă p ro fe s io n a lă ,
a b ilit ă ţ i, c u n o a ş te re a lim b ilo r s tră in e ş i a c a lc u la t o r u lu i. C V - u l v a f i in s o ţit,
la n e c e s ita te , d e o s c ris o a re d e in te n ţie .
In terviu l de angajare la u n p o s t d e m u n c ă este ce a m a i r e u ş ită p o s ib ilita te d e a p re z e n ta p e p ia ţa m u n c ii p r o p r ia ta im a g in e - c e l m a i v a lo r o s
p ro d u s .
A t ît p a tr o n u l, c ît ş i a n g a ja tu l t r e b u ie să ţ in ă c o n t d e p r e v e d e r ile C o d u lu i
m u n c ii, a r t ic o lu l 17, c a re c o n ţ in e u r m ă to a r e le s tip u la ţii: n u se a d m ite n ic io
lim it a r e a d r e p t u r ilo r sa u s ta b ilir e a u n o r a v a n ta je la a n g a ja re a în s e r v ic iu în
t e m e iu l s e x u lu i, ra s e i, n a ţ io n a lit ă ţ ii, lim b ii, o r ig in ii s o c ia le , s t ă r ii m a te ria le ,
d o m ic iliu lu i, c o n fe s ie i r e lig io a s e , c o n v in g e r ilo r c a re n u ţ in d e c a lită ţ ile d e
lu c r u a le a n g a ja ţilo r.
^Reţineţi!
Drepturile sînt posibilităţi, libertăţi
acordate persoanelor pentru a asigura necesităţile cele
mai importante ale
acestora.
t i • i
Fig. 16.11. Piaţa forţei de muncă
solicită profesii diverse
Fig. 16.12. Ţinuta la un
interviu de angajare
139
Fig. 16.13. în
viitoarea carieră
S e c e r în t r e p r in ş i c îţ iv a p a ş i p e n t r u a s u s ţin e c u s u c c e s in t e r v iu l d e p e r
fo r m a n ţ ă ş i a o b ţ in e p o s t u l d e m u n c ă r îv n it:
1. A u t o e v a lu e a z ă - ţ i a p t it u d in ile , a b ilit ă ţ ile (c u n o a ş te - te p e tin e ) .
2. A lc ă tu ie ş te o lis t ă d e în t r e b ă r i p e ca re ţ i le - a r p u te a a d re s a p a t r o n u l
în c a d r u l in t e r v iu lu i.
3. I n fo r m e a z ă - te d e s p re s itu a ţia e c o n o m ic ă , p r o f ilu l, p r o d u s u l, p e r s p e c
t iv a în t r e p r in d e r ii/ o r g a n iz a ţ ie i la ca re d o r e ş ti să te a n g a je z i.
4. Î n to c m e ş te o lis t ă d e în t r e b ă r i p e c a re a i d o r i să le a d re s e z i a n g a ja to
r u lu i.
5. P r e z in tă - te la in t e r v iu la o ra fix a tă , ţ in e c o n t d e a s p e c tu l v e s tim e n ta ţie i,
p ie p t ă n ă t u r ii, în c ă lţ ă m in t e i.
6. În t im p u l in t e r v iu lu i f ii a m a b il, a s c u ltă a te n t, fo r m u le a z ă lo g ic ş i c o n c is
r ă s p u n s u r ile , z îm b e ş te .
A i re u ş it să s u s ţ ii c u s u c c e s in t e r v iu l d e a n g a ja re , c r e în d o im p r e s ie b u n ă
d e s p re p e r s o n a lita te a ta; u r m e a z ă să f ii a n g a ja t în s e r v ic iu . Î n m o m e n t u l
a n g a jă r ii la s e r v ic iu , p a t r o n u l este o b lig a t să în c h e ie c u t in e u n c o n tra c t de
m u n c ă , c a re c o n ţ in e a n u m ite p re v e d e ri: d r e p t u r i ş i o b lig a ţ ii a le a n g a ja tu lu i
ş i a le a n g a ja to ru lu i. F iin d în r o l d e a n g a ja t, c o n f o r m c o n t r a c t u lu i d e m u n c ă
a i d r e p t u l la u n lo c d e m u n c ă c o r e s p u n z ă to r u n o r c o n d iţ ii p re v ă z u te d e
s ta n d a rd e le d e stat, a i d r e p t u l la o d ih n ă , c o n c e d ii, re m u n e r a r e a m u n c ii, la
fo rm a re a p ro fe s io n a lă . C o n c o m it e n t c u d r e p tu r ile v e i a ve a ş i re s p o n s a b ilită ţi:
să r e s p e c ţi r e g im u l d e m u n c ă (8 o re p e z i, 4 0 o re s ă p tă m în a l) , să re s p e c ţi
r e g u la m e n tu l in t e r n a l o r g a n iz a ţie i, d is c ip lin a d e m u n c ă . D r e p t u r ile n u p o t
e x is ta c a o e n tita te a p a rte , e x is te n ţa lo r p r e s u p u n e ş i e x is te n ţa r e s p o n s a b ilit ă ţ ilo r . D e aceea, n u m a i r e s p e c tîn d d r e p t u r ile ş i o b lig a ţ iile p o ţ i d e v e n i n u
n u m a i u n c e tă ţe a n b u n , d a r ş i u n p r o fe s io n is t d e su cce s.
Lucru individual
1. Întocmeşte CV-ul propriu în scopul promovării imaginii personale şi a unei
eventuale angajări în serviciu.
2. Alcătuieşte o listă a întrebărilor ce ai dori să le adresezi angajatorului, demonstrînd interes pentru ocuparea locului de muncă solicitat.
Lucru în grup
1. Joc de rol. Simulaţi angajarea la serviciu. Repartizaţi-vă în grupuri a cîte 3
(angajator, angajat, observator). Susţineţi interviul de angajare cu prezentarea
CV-ului, scrisorii de intenţie.
2. Discutaţi şi lansaţi un mesaj despre efectele creşterii numărului de femei angajate la muncă pentru societate, economie, familie.
Meditaţi şi argumentaţi
„Nu contează ce meserie ai, contează să fii cel mai bun” (Abraham Lincoln).
Argumentaţi maxima prin exemple cunoscute de voi.
Factori ce influenţează alegerea profesiei
A le g e re a p ro fe s ie i n u este u n fe n o m e n m o m e n ta n , c i u n p ro c e s care d u re a ză
m a i m u lţ i a n i. B a ze le v iito a re i ca rie re se p u n în c e p în d d in c o p ilă rie . M u lţ i fa c to ri
in t e r v in în a n ii de şco a lă , ju c în d u n r o l im p o r ta n t în v iito a re a v o a s tră via ţă .
I n fo rm a ţiile p e ca re le d o b în d iţ i, c o m p e te n ţe le p e care v i le fo rm a ţi în şco ală,
m e d iu l în ca re v ă d e z v o lta ţi s în t fa c to ri d e c is iv i p e n tr u v iit o r u l v o s tru .
E d u c a t ia t e h n o lo g ic ă • c l a s a a 9-a
Schema 16.2. Factorii care influenţează alegerea viitoarei profesii
F am ilia asigură buna creştere, te ajută să-ţi conturezi propria identitate şi
m o d u l de relaţionare socială. D eprinderile de m uncă, atitudinile şi spiritul de
echipă p e care le înveţi acasă se reflectă în responsabilităţile asum ate în luarea
d eciziei asupra profesiei. Părinţii îţi sînt gh izi în învăţare şi te îndrum ează în
luarea m ultor decizii, încurajîndu-te, dar în acelaşi tim p îti acordă libertate în
luarea deciziilor profesionale. Părinţii sînt cei care te sprijină în parcurgerea
traseului profesional, asigurîndu-ţi u n sen tim en t de încredere în sine.
Fig. 16.14. Factori ce influenţează alegerea profesiei
U n rol im p ortan t îl are şcoala, căreia îi revin e sarcina de form are la elevi
a u n o r m o tivaţii p o zitiv e (interese, atitudini) şi a u n o r trăsături de caracter (p erseveren ţă, ferm itate, putere de m u n că) care-şi vor p u n e am prenta
asupra exercitării p rofesiei. Ş coala este u n adevărat „laborator” în care
exp erim en tezi diferite co m p o rta m en te sociale, fo rm în d u -ţi valori, n orm e,
spirit de coop erare şi de com p etiţie. Şcoala te sprijină în a te a u tocu n oaşte
m ai b in e, îţi oferă o prezentare reală a op u rtu n ităţilor de ocupare a u n u i
lo c de m u n că în ţară sau p este hotarele ei, te ajută să d o b în d eşti abilităţile,
com p eten ţele care îţi vor p erm ite să ei d ecizii realiste, lu în d în con sid eraţie
n ev o ile şi n ăzu in ţele p erson ale, sp esificu l p rofesiei alese, dar şi cererea p ieţei
forţei d e m u n că.
G ru pu l d e p rieten i este o sursă im p ortan tă de sprijin em o ţio n a l şi putere
în luarea d eciziilor p rivin d profesia. P rieten ii te ajută să te a u tod escop eri şi
să evo lu ezi ca p ersoană.
O rg a n iza ţiile d e copii şi tin eret facilitează orientarea profesion ală prin
antrenarea tin erilor în diferite activităţi organizate în şcoli, centre d e agrem en t, d e voluntariat etc.
U n ită ţile econ om ice şi sociale d in lo ca lita te p o t avea u n rol activ în
orientarea profesion ală a tinerilor, o rgan izîn d excu rsii la întreprinderi, în
cadrul cărora aceştia iau cu n o ştin ţă d e p ro cesu l teh n o lo g ic, ech ip am en tele
şi co n d iţiile în care m u n cesc angajaţii, organizează în tîln iri cu sp ecialiştii
întreprinderilor.
Fig. 16.15. Excursie la o
fabrică de cofetărie
141
Fig. 16.16. Mass-media
are rol de informare
M a s s -m e d ia are r o lu l d e in fo r m a r e a t in e r ilo r , p ă r in ţ ilo r , p r o f e s o r ilo r
a s u p ra p r o fe s iilo r , in s t it u ţ iilo r d e în v ă ţ ă m în t ca re a r p u te a c o n s t it u i o b ie c t u l
o p ţ iu n ilo r lo r ( T V , ra d io , z ia re , re v is te , d iv e rs e g h id u r i) .
P o n d e r e a f a c t o r ilo r c a re in flu e n ţe a z ă a le g e re a p r o fe s ie i u n e i p e rs o a n e
este u rm ă to a re a :
• 64% - f a m ilia
• 53% - p ia ţa fo r ţ e i d e m u n c ă
• 39% - m e d iu l s o c io e c o n o m ic
• 8,3% - g r u p u l d e p r ie te n i.
T o ţ i a c e ş ti fa c to r i, a tît in t e r n i, c ît ş i e x te rn i, a u m e n ir e a să v ă a ju te să v ă
a u to c u n o a ş te ţi, a u to e v a lu a ţi, să v ă in f o r m a ţ i, p e n t r u a v ă c o n s t r u i o c a r ie r ă
d e su c c e s. P r o fe s iile v iit o r u lu i v o r n e c e s ita u n n iv e l m a i în a lt d e s p e c ia liz a r e
ş i v o r ce re d e la v o i m a i m u lte d o m e n ii d e c a lific a r e ş i t e h n ic i d e c o m u n ic a r e
e fic ie n tă . T r a n s fo r m ă r ile s o c ia l- e c o n o m ic e b a za te p e c e re re a ş i o fe rta fo r ţe i
d e m u n c ă c e r d e la v o i, ca v iit o r i s p e c ia liş ti în d ife r ite d o m e n ii, n o i o r ie n t ă r i
v a lo r ic e , a n u m ite c a lită ţ i d e p e rs o n a lita te ş i v ă s u g e re a z ă să v ă e la b o r a ţi
p r o g r a m e in d iv id u a le a le v iit o a r e i c a rie re p ro fe s io n a le .
Lucru individual
1. Realizează proiectul „Eu şi profesia mea”. Înscrie în rubricile tabelului cum
factorii externi te influenţează şi te pregătesc pentru profesia solicitată:
Fam ilia Şcoala G rupul de
prieteni M ass-m edia Organizaţiile
pentru tineret
Unităţile econom ice
din localitate
"j ; [
2. Scrie reţeta succesului într-o profesie.
Lucru în grup
1. Elaboraţi un chestionar pe care sa-l propuneţi rudelor, profesorilor, părinţilor,
cunoscuţilor din localitate pentru a determina cum au fost influenţaţi în alegerea
profesiei, ce atitudine au faţă de domeniul ales. Puteţi folosi unele întrebări din
lista propusă:
• Ce profesie aveţi, în ce domeniu activaţi?
• Cine v-a influenţat în alegerea profesiei?
• Ce importanţă are autocunoaşterea în alegerea corectă a profesiei?
• Ce calităţi trebuie să posede o persoană, ca să poată activa în domeniul
dat?
• Dacă astăzi aţi fi în situaţia de a alege, pentru care profesie aţi opta? De ce?
2. Discutaţi cu persoanele intervievate, pentru a înţelege mai bine particularităţile diferitelor profesii şi care au fost factorii ce i-au influenţat mai mult.
3. Identificaţi sursele de informare care vă pot ajuta în alegerea profesiei rîvnite.
Numiţi beneficiile unei informări corecte.
Meditaţi şi argumentaţi
Cum vă pot influenţa profesiile părinţilor. Argumentaţi prin exemple concrete.
142
E d u c a ţ ia t e h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a
Oră de sinteză si de evaluare finală >
I. Evaluarea proiectului individual „E u ş i profesia m ea”. Susţinerea publică a
proiectului.
II. Test
1. Numiţi sursele de informaţie care vă pot ajuta în alegerea profesiei.
2. Completaţi „păianjenul” cu factorii care influenţează alegerea profesiei.
3. Compuneţi o listă a aptitudinilor, intereselor, valorilor, calităţilor personale în raport
cu profesia rîvnită.
4. Redactaţi o scrisoare de intenţie în scopul promovării personale şi obţinerii unui
loc de muncă.
5. Identificaţi avantajele şi posibilele dezavantaje ale profesiilor din domeniul în care
doriţi să activaţi în viitor.
6. Este performanţa şcolară factorul cel mai important în alegerea parcursului vostru
profesional? Argumentaţi răspunsul.
7. Ce drepturi şi obligaţiuni veţi avea, angajîndu-vă în cîmpul muncii?
8. Descifraţi mesajul maximei: „Cariera nu înseamnă nimic, dacă nu este parte a
unei vocaţii” (Ilie Bădescu).
9. Scrieţi un eseu pe tema: „Orice muncă-i o comoară dacă-o punem în valoare”.
10. Întreţineţi un discurs: „Aptitudinile şi talentul sînt înnăscute, însă ele trebuie
dezvoltate în pemanenţă”.
11. Elaboraţi proiectul „Eu în profesia mea peste 20 de ani”.
Şcoala / Liceul...................................................................................................
Manualul nr.............................................................................................
Anul
de folosire Numele şi prenumele elevului Anul şcolar Aspectul manualului
la primire la returnare
1
2
3
4
5
• Dirigintele clasei trebuie să controleze dacă numele elevului este scris corect.
• Elevul nu va face niciun fel de însemnări în manual.
• Aspectul manualului (la primire şi la retumare) se va aprecia: nou, bun, satisfăcător, nesatisfăcător.
Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii
Educaţia tehnologică: Manual pentru clasa a 9-a / Rodica Croitoru,
Ion Şaragov, Ana Tverdohleb [et al.] ; comisia de evaluare: Teodora Hubenco
[et al.] ; Min. Educaţiei al Rep. Moldova. - Chişinău : Epigraf, 2014 (Tipogr.
“Balacron”). - 144 p
36500 ex.
ISBN 978-9975-125-36-9
Epigraf S.R.L.
Chişinău, str. Bucureşti 60/11
tel./fax (022) 22.85.87, tel. (022) 22.59.80
e-mail:epigraf@mtc.md
Tiparul executat la Tipografia “Balacron
E&lÂM^rou 0^^rRAF
MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA
Vitalie Sochircă
Matei Mâtcu
GEOGRAFIA
UMANA 0
A REPUBLICII
MOLDOVA
M I N I S T E R U L E D U C A Ţ I E I A L R E P U B L I C I I M O L D O V A
Vitalie Sochircă
Matei Mâtcu
GEOGRAFIA
UMANĂ
A REPUBLICII
MOLDOVA
Manual pentru clasa a IX-a
E d it u r a A r c
Manualul a fost aprobat prin Ordinul nr. 321 din 28 aprilie 2016 al Ministrului Educaţiei al Republicii
Moldova. Lucrarea este elaborată conform Curriculumului disciplinar în vigoare şi finanţată din resursele
Fondului special pentru manuale.
Acest manual este proprietatea Ministerului Educaţiei al Republicii Moldova.
Scoala
Manualul nr.
Anul
de folosire
Numele de familie
şi prenumele elevului
Anul
şcolar
Aspectul manualului
la primire la returnare
1.
2.
3.
4.
5.
• Dirigintele controlează dacă numele elevului este scris corect.
• Elevul nu trebuie să facă nici un fel de însemnări în manual.
• Aspectul manualului (la primire şi la returnare) se va aprecia: n o u , b u n , s a tis fă c ă to r , n e s a tis fă c ă to r.
Autori: V ita lie S o c h irc ă , conf. univ., dr. în geografie, Universitatea de Stat din Moldova, Chişinău;
M a te i M â tc u , conf. univ., dr. în geografie, Academia de Studii Economice din Moldova, Chişinău.
Comisia de evaluare: E le n a B ereg o i, profesoară de geografie, grad didactic superior, Liceul Teoretic
„M. Kogălniceanu“, Chişinău; A n a N u c a , profesoară de geografie, grad didactic superior, Liceul Teoretic
„V. Alecsandri“, Ungheni; N a d e jd a M ă m ă lig ă , profesoară de geografie, grad didactic I, Liceul Teoretic
„M. Vornicescu“, Lozova, Străşeni.
Referenţi: V a le r iu B o tn a r u , conf. univ., dr. în geografie; Io n N e g u r ă , conf. univ., dr. în psihologie, directorul Centrului de cercetări fundamentale în domeniul psihologiei al Universităţii Pedagogice de Stat
„Ion Creangă“ din Chişinău; E le n a U n g u r e a n u , dr. în filologie, cercetător ştiinţific superior, Institutul
de Filologie, ASM; T a tia n a B a c iu , profesor de geografie, grad didactic I, Liceul Teoretic „L. Rebreanu“,
Chişinău; V ita lie C o r o b a n , director artistic, Editura Cartier, Chişinău.
Redactor: L u c ia Ţ u r c a n u
Corector: E le n a G u d u m a c
Coperta şi concepţia grafică: M ih a i B a c in s c h i
Fotografii: I u lia n S o c h irc ă , T u d o r I o v u , I u r ie F oca, P a v e l B ă la n , M ih a i B a c in s c h i, A lb e r t S im a n o v s c h i,
V ita lie S o c h irc ă , M ih a i P o tâ r n ic h e , Io n C h ib z ii, V la d im ir S in iţc h i, E v g h e n i G o r b u n o v , V la d im ir R a b o ta ,
S e r g iu C ocos, V a d im S te r b a te , V a le n tin D o b r iţa (S.A. „JLC“), V. I v a n o v (pag. 131), V a le r iu C o r c im a r i, in d e -
p e n d e n t .m d (pag. 8), a g o r a .m d (pag. 20).
Redactor tehnic: M ih a i D im itr iu
Editura ARC se obligă să achite deţinătorilor de copyright care încă nu au fost contactaţi costurile de
reproducere a imaginilor folosite în prezenta ediţie.
Reproducerea integrală sau parţială a textului şi ilustraţiilor din această carte este posibilă numai cu
acordul prealabil scris al Editurii ARC.
© Vitalie Sochircă, Matei Mâtcu, 2016
© Editura ARC, 2016
© Hărţi „POLYCART GRUP“ SRL
© Maria Nedealcov, Valentin Răileanu, Rodica Cojocari, harta agroclimatică (pag. 21)
ISBN 9975-61-999-8
„...iubirea de ţară mă îndeamnă şi-mi porunceşte
să laud neamul în care m-am născut
şi să pun în bună lumină pe locuitorii acestui pămînt...“
(Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei)
Dragi elevi,
A v e ţi în faţă m a n u a lu l de G eo g rafie u m a n ă a R e p u b lic ii M o ld o v a . A c e s t c u rs u r
m e a z ă d u p ă ce l de G eo g rafie fiz ic ă a R e p u b lic ii M o ld o v a p e c a re l- a ţi s tu d ia t în c la
sa a V lI I - a şi în c a d r u l c ă r u ia a ţi a fla t m u lte lu c r u r i in te re sa n te d e sp re n a tu ra ţ ă r ii
n o a stre . A c u m v e ţi s tu d ia p o p u la ţia şi a c tiv it ă ţile e i în d iv e rs e d o m e n ii a le e c o n o m iei: a g r ic u ltu r ă , in d u s trie , s e r v ic ii ş.a.
P e n tr u o m a i b u n ă u t iliz a r e a m a n u a lu lu i, este b in e să c u n o a ş te ţi a p a ra tu l de o r ie n ta re în s tr u c tu r ile lu i. A s tfe l, m a n u a lu l in c lu d e te x tu l de b a ză , re c o m a n d a t p e n tru
t o ţi e le v ii, şi te x tu l s u p lim e n ta r (p lasa t p e m a rg in e a p a g in ii la r u b r ic a ştiţi că... ).
M a t e r ia lu l in c lu s la ace a stă r u b r ic ă n u este o b lig a to riu , d a r o fe ră in f o r m a ţ ii g e o g ra fice d iv e rse , fo lo s ito a re o ric u i.
N o ţ iu n ile g e o g ra fic e s în t in tro d u s e la r u b r ic a ^ ^ m erm enTcheiI . A c e s te in f o r m a ţ ii
s în t p la sa te p e m a rg in e a t e x t u lu i de b a ză , de re g u lă , a c o lo u n d e se în tîln e ş te n o ţiu n e a
re s p e c tiv ă (sc risă c u a ld in e ).
F ie c a re te m ă este în s o ţită de s a r c in i d id a c tic e :
- la în c e p u tu l te m e i, p e n tru a c tu a liz a re a c e lo r s tu d ia te şi e v a lu a re a n iv e lu lu i in iţ ia l de c u n o ş tin ţe ; aceste s a r c in i s în t m a rc a te c u s im b o lu l ;
- în c a d r u l t e x t u lu i (re a liz a re a lo r n e c e sită o a c tiv ita te de s c u rtă d u rată); re sp e c
tiv e le s a r c in i s în t d e lim ita te c u s im b o lu l H ? | ;
- la s fîr ş it u l te m e i, în c a d r u l c o m p a r t im e n t u lu i „ F o r m a r e ş i e v a lu a re '; s în t în s o
ţ ite: d e si m b o lu l: H | P . ,
T e x te le p la sa te su b r u b r ic a p re z in tă in f o r m a ţ ii s u p lim e n
ta re d e sp re d iv e rs e a sp e cte a le te m e i stu d ia te .
L a s fîr ş it u l fie c ă re i te m e p ro p u n e m o r u b r ic ă sp e cia lă : În c a d r u l ei
s în t e x p u se a n u m ite p ro b le m e sau s itu a ţii c u c a ra c te r g e o g ra fic d in ţa ra n o a s tră , ca re
a şte a p tă o re zo lv a re .
S a r c in ile m a rc a te c u a s te ris c (*) n u s în t o b lig a to r ii p e n tru t o ţi e le v ii, ele a d re -
s în d u -s e d o a r c e lo r ca re m a n ife s tă u n in te re s d e o s e b it p e n tru g e o g ra fie . S a r c in ile în
s c ris v o r f i re a liz a te în caiete.
S tim a ţi e le v i, s p e ră m că, p r in s tu d ie re a g e o g ra fie i u m a n e a ţ ă r ii, v e ţi c u n o a ş te
m a i b in e so c ie ta te a în ca re t r ă iţ i şi v e ţi c o n t r ib u i la p ro s p e ra re a p la iu lu i n a ta l.
A u to r ii
Acest manual va fi buna voastră călăuză pe parcursul unui an. Păstraţi-l cu
grijă, deoarece va fi folosit pe viitor şi de alţi elevi.
~ ■”
S U M A R
CAPITOLUL I. TERITORIUL SI RESURSELE NATURALE »
1. T e r it o r iu l şi p o z iţ ia e c o n o m ic o - g e o g r a fic ă ..........................................
2. O r g a n iz a re a a d m in is t r a t iv - t e r it o r ia lă ...................................................
3. C la s ific a r e a re s u rs e lo r n a tu ra le . R e s u rs e le m in e r a le ......................
4. R e s u rs e le c lim a t ic e .........................................................................................
5. R e s u rs e le de a p ă ..............................................................................................
6. R e s u rs e le de so l ş i re su rse le b io lo g ic e ....................................................
Test de autoevaluare la capitolul I..................................................
..7
..8
11
15
19
23
27
30
CAPITOLUL II. POPULAŢIA ŞI AŞEZĂRILE UMANE
7. E v o lu ţia n u m e ric ă ş i m iş c a re a n a tu ra lă a p o p u la ţ ie i.....................................................
8. M ig r a ţ ia ş i r e p a rtiţia g e o g ra fic ă a p o p u la ţ ie i....................................................................
9. S tr u c tu r a d e m o g ra fic ă şi re su rse le d e m u n c ă ..................................................................
10. S tr u c tu r a e tn ic ă ş i cea c o n fe s io n a lă a p o p u la ţ ie i.........................................................
11. A ş e z ă r ile u m a n e . A ş e z ă r ile r u r a le ......................................................................................
12. A ş e z ă r ile u r b a n e ........................................................................................................................
Lucrarea practică nr. 1 E v a lu a re a d in a m ic ii şi s tru c tu rii p o p u la ţie i d in lo c a lita te
(co m u n ă) în b a za a lg o ritm u lu i.....................................................................................................
Test de autoevaluare la capitolul II..........................................................................
31
32
36
41
45
49
53
57
58
CAPITOLUL III. ECONOMIA NAŢIONALĂ »
13. E c o n o m ia n a ţio n a lă : n o ţ iu n i g e n e ra le şi s tr u c tu r a p e r a m u r i
AGRICULTURA ŞI INDUSTRIA ALIMENTARĂ...........................
14. F a c t o r ii de d e z v o lta re a a g r ic u lt u r ii şi in d u s t r ie i a lim e n ta re
15. C u lt u r a c e re a le lo r şi in d u s t r iile de p r e lu c r a r e ............................
59
60
63
64
67
1 6 . C u lt u r a p la n te lo r te h n ic e şi in d u s t r iile de p r e lu c r a r e .................................................. 71
17. L e g u m ic u ltu r a , p o m ic u lt u r a şi in d u s t r ia c o n s e r v e lo r.................................................. 75
1 8 . V it ic u lt u r a şi in d u s t r ia v in ic o lă .............................................................................................. 79
1 9 . C re ş te re a a n im a le lo r ş i in d u s t r iile p ro d u s e lo r a n im a lie r e .........................................83
Test de autoevaluare la subcapitolul AGRICULTURA ŞI INDUSTRIA
ALIMENTARĂ........................................................................................................... 87
INDUSTRIA GREA, INDUSTRIA UŞOARĂ ŞI SECTORUL SERvICIILOR................ 88
2 0 . I n d u s tr ia e n e rg e tic ă ......................................................................................................................89
2 1 . I n d u s tr ia c o n s tru c to a re de m a ş in i şi de p re lu c ra re a m e ta le lo r................................ 93
2 2 . I n d u s tr iile m a te ria le lo r d e c o n s tru c ţie , c h im ic ă ş i d e p re lu c ra re a le m n u lu i.....97
2 3 . I n d u s tr ia u ş o a ră .......................................................................................................................... 101
2 4 . S e c to ru l s e r v ic iilo r .....................................................................................................................105
2 5 . T r a n s p o r t u l ş i c o m u n ic a ţ iile .................................................................................................109
2 6 . R e la ţiile e c o n o m ic e e x te r n e ................................................................................................... 114
Lucrarea practică nr. 2 C a ra c te riz a re a u n e i u n ită ţi econom ice d in lo calitate,
în b a za a lg o ritm u lu i (a c tiv ita te în g r u p ).....................................................................117
Test de autoevaluare la subcapitolul INDUSTRIA GREA,
INDUSTRIA UŞOARĂ ŞI SECTORUL SERvICIILOR....................................... 118
CAPITOLUL IV. I REGIUNILE ECONOMICO-GEOGRAFICE...........................119
27. R e g iu n e a C e n tr a lă .......................................................................................................................121
28. C a ra c te riz a re a c o m p a ra tiv ă a r e g iu n ilo r de N o r d şi de S u d ................................... 126
29. R e g iu n e a d in S tîn g a N is t r u lu i................................................................................................131
30. R e p u b lic a M o ld o v a în c o n te x tu l g lo b a liz ă r ii ş i a d e z v o ltă r ii d u r a b ile ............... 135
Test de autoevaluare la capitolul IV........................................................................ 140
Anexe...........................................................................................................................141
Datorită condiţiilor naturale favorabile şi prezenţei unor resurse
naturale de primă importanţă pentru om, teritoriul Republicii Moldova a
fost populat din timpuri străvechi.
Acest teritoriu a făcut parte din formaţiuni statale antice ale getodacilor, partea sudică fiind stăpînită în secolele II-IV d.H. de Imperiul
Roman. În secolul al XIV-lea, spaţiul dintre Nistru şi Prut devine parte
componentă a Principatului Moldovei.
În anul 1812, partea estică a Moldovei, dintre rîurile Nistru şi Prut
şi Marea Neagră, este anexată la Imperiul Rus şi capătă denumirea de
Basarabia.
După aproape un secol de guvernare ţaristă, Basarabia se uneşte cu
România în anul 1918. În 1940 însă, acest ţinut a fost cedat URSS, creîndu-se astfel RSS Moldovenească, în care au fost incluse şi cîteva raioane din stînga Nistrului (fosta Republică Autonomă Sovietică Socialistă
Moldovenească).
La 27 august 1991, este proclamată independenţa Republicii Moldova,
noul stat fiind recunoscut de întreaga comunitate internaţională. În anul
1992, ţara noastră a fost admisă în Organizaţia Naţiunilor Unite.
Teritoriul are o suprafaţă de 33 846 km2, învecinîndu-se cu România
şi Ucraina.
Numărul de locuitori este de aproximativ 4,0 milioane, dintre care
circa 3/4 sînt moldoveni (români), iar ceilalţi aparţin minorităţilor naţionale
(ucraineni, ruşi, găgăuzi, bulgari ş.a.). Majoritatea populaţiei este de religie
creştin-ortodoxă.
După forma de guvernămînt, este o republică parlamentară, în
care puterea legislativă o deţine Parlamentul, iar puterea executivă -
Guvernul.
Moneda naţională este leul moldovenesc, introdus din anul 1993.
Capitala Republicii Moldova este oraşul Chişinău.
CAPITOLUL
TERITORIUL ŞI RESURSELE
NATURALE
COMPETENTE»
S tu d iin d acest ca p ito l, veţi
fi ca p a b ili:
să ex p lica ţi n o ţiu n ile g e o
grafice;
să e v a lu a ţi im p o rta n ţa p o
ziţiei e c o n o m ic o -g e o g ra fice şi a re su rse lo r naturale;
• să id e n tifica ţi p o ziţia p e
h a rtă a u n ită ţilo r a d m in istra tiv -te rito ria le şi a resurse lo r naturale;
să e va lu a ţi o rg a n iza re a adm in istrativ -te rito ria lă a c tu
ală şi g ra d u l d e a sig u rare a
e c o n o m ie i n a ţio n a le cu d ife rite resurse n atu ra le .
G e o g r a fia este u n a d in tr e ce le m a i v e c h i ş tiin ţe ş i s tu d ia z ă s u p ra fa ţa te re s tră c u
to a te c o m p o n e n te le e i n a tu ra le ş i u m a n e . G e o g r a fia are d o u ă r a m u r i m a ri: g eo g raf i a f iz ic ă ş i g e o g ra fia u m a n ă . P r im a s tu d ia z ă n a tu ra T e rre i, ia r a d o u a - s o c ie ta te a
u m a n ă .
Obiectul de studiu al geografiei umane este societatea umană: populaţia, aşezările umane, activitatea omului şi ramurile economiei, ţările şi regiunile lumii -
toate fiind studiate în relaţie cu mediul natural în care se află.
A c e a s tă ş tiin ţă are şi u n r o l p r a c tic în s o lu ţio n a re a u n o r p ro b le m e a c tu a le ale s o
c ie tă ţii, f iin d le g a tă d e to ate a sp e cte le v ie ţ ii so c ia le . D e e x e m p lu , p e n tru lo c a liz a re a
c ît m a i ra ţio n a lă a u n o r o b ie c tiv e s o c ia l-e c o n o m ic e ( în tr e p r in d e r i, m a g a z in e , sp ita le ,
ş c o li ş.a.).
G e o g ra fia u m a n ă c o n tr ib u ie , d e a se m e n e a , la c u n o a ş te re a d iv e rs ită ţii c o m u n ită ţilo r u m a n e ş i la c u ltiv a re a re s p e c tu lu i faţă d e d re p tu rile fie c ă r u i o m , in d ife re n t d e v îr -
stă, gen, rasă, e tn ie , re lig ie , o c u p a ţie etc.
C A P IT O L U L
I T E R IT O R IU L ŞI R E S U R S E L E N A T U R A LE
TERITORIUL ŞI POZIŢIA
1.ECONOMICO-GEOGRAFICĂ
„Teritoriul Republicii Moldova este inalienabil. Frontierele ţării sînt consfinţite prin lege
organică, respectîndu-se principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional/1
(Constituţia Republicii Moldova, Articolul 3)
A\
Amintiţi-vă, din cele studiate în clasa a Viii-a, particularităţile poziţiei fizico-geografice
a ţării noastre.
Amm
mmV
^ V TERMI NI-CHEIJ
Vamă (numită şi post vamal) - locul în care funcţionează o instituţie
de stat ce se ocupă de evidenţa şi
controlul privind intrarea şi ieşirea
din ţară a mărfurilor, mijloacelor
de transport, persoanelor etc.,
precum şi de încasarea unor taxe
vamale.
ŞTIŢI CĂ... La ora actuală,
doar circa 50% din frontiera
de stat a Republicii Moldova,
îndeosebi cea cu România, este
amenajată corespunzător (cu
borne, instalaţii de supraveghere, treceri vamale ş.a.).
Frontiera cu Ucraina este
amenajată insuficient, ceea ce
aduce prejudicii economiei naţionale.
1. Teritoriul şi frontierele. T e r it o r iu l este b o g ă ţia
p r in c ip a lă a u n e i ţă ri, în t r u c ît o ric e ţa ră p o a te e x ista
d o a r a tu n c i c în d are u n s p a ţiu c a re î i a p a rţin e ş i este v a
lo r ific a t. În ace st sp a ţiu , d e lim ita t de fro n tie re şi c o n s tit u in d p a t r im o n iu l n a ţio n a l a l ţ ă r ii, lo c u ie ş te ş i a c tiv e a ză
p o p u la ţia , e x is tă re su rse n a tu ra le etc.
S u p ra fa ţa t e r it o r iu lu i R e p u b lic ii M o ld o v a este de
33 8 4 6 k m 2. D u p ă s u p ra fa ţa te r it o r iu lu i, ţa ra n o a s tră
o c u p ă lo c u l a l 3 2 -le a în E u r o p a (d in 4 5 de state). R e p u
b lic a M o ld o v a se în v e c in e a z ă c u U c r a in a , a v în d o f r o n
tie r ă c o m u n ă de 1 2 2 2 k m ( in c lu s iv 2 6 7 k m p e f lu v iu l
N is t r u ş i a flu e n ţ ii să i), ş i c u R o m â n ia - fr o n tie r a are
681 k m şi tre c e in te g ra l p e r îu l P ru t.
rrj? urmăriţi pe harta fizică pe ce cîmpii, podişuri şi rîuri
se desfăşoară frontiera Republicii Moldova.
În lo c u r i sp e c ia le , la fro n tie ră s în t a m e n a ja te vame,
d in tr e ca re m a i im p o rta n te s în t cele d e la L e u ş e n i ( rn u l
H în c e ş ti) (fig . 1.1), U n g h e n i, G iu r g iu le ş t i ( r n u l C a h u l) ,
C r iv a ( r n u l B ric e n i) ş.a.
0 ? Identificaţi poziţia pe hartă (fig. 1.4) a acestor posturi
vamale, precum şi a postului vamal cel mai apropiat
de localitatea voastră.
Fig. 1.1. Postul vamal Leuşeni la
frontiera dintre Republica Moldova
şi România
Teritoriul şi poziţia econom ico-geografică
2. Poziţia economico-geografică. F ie c a re o b ie c tiv so -
c ia l-e c o n o m ic (şcoală, m a g a z in , fa b rică , u z in ă etc.), a şe
za re u m a n ă , re g iu n e ş i c o n tin e n t are o a n u m ită p o z iţie
g e o g ra fic ă , a d ic ă o lo c a liz a r e în sp a ţiu .
P o z iţia g e o g ra fic ă a u n u i te rito riu (o ri a u n u i o b ie c tiv
n a tu ra l sau s o c ia l-e c o n o m ic ) are d o u ă co m p o n e n te : p o z iţia fiz ic o -g e o g ra fic ă şi p o z iţia e c o n o m ic o -g e o g ra fic ă .
G e o g r a fia u m a n ă s tu d ia z ă p o z iţia e c o n o m ic o -g e o g ra -
fic ă a sta te lo r, r e g iu n ilo r , lo c a lită ţilo r . Poziţia economico-geografică a unei ţări este lo c a liz a r e a a ce ste ia faţă de:
ţă r ile ş i r e g iu n ile v e c in e , c ă ile de tr a n s p o r t de im p o r ta n ţă
in te rn a ţio n a lă , m ă r i şi o c e a n e , b a ze le de m a te rie p rim ă ,
p ie ţe le d e d e sfacere a m ă r fu r ilo r .
P o z iţia e c o n o m ic o -g e o g ra fic ă a R e p u b lic ii M o ld o v a
are c îte v a a va n ta je e se n ţia le :
- se a flă în s u d -e s tu l E u ro p e i, în a p ro p ie re d e c e n tru l
c o n tin e n tu lu i, t e r it o r iu l f iin d tra v e rs a t de c îte v a c ă i
de tr a n s p o r t de im p o r ta n ţă in te r n a ţio n a lă (c ă i fe ra
te, ru tie re , a e rie n e , g a zo d u c te , li n i i de în a ltă te n s iu
ne), ca re le a g ă E u r o p a de E s t de E u r o p a C e n tr a lă şi
E u r o p a de S u d (fig. 1.2);
- statele v e c in e d is p u n de u n p o te n ţia l c o n s id e ra b il de
re su rse n a tu ra le , u m a n e şi e c o n o m ic e , de o e c o n o m ie
m a i d iv e rs ific a tă p re c u m şi de o m a re p ia ţă de d e sfacere, ceea ce fa v o riz e a z ă d e z v o lta re a e c o n o m ic ă a
ţ ă r ii n o astre;
- v e c in ă ta te a c u Uniunea Europeană (UE) şi c u
NATO, p r in in te r m e d iu l fro n tie re i c o m u n e c u
R o m â n ia ; U E re p re z in tă p e n tru ţa ra n o a s tră o p ia
ţă de e x p o rt şi de im p o r t vastă, o su rsă de te h n o lo g ii
avan sate, u n s p a ţiu c u p o s ib ilită ţi de a n g ajare, de s tu
d ii, de s c h im b u r i c u ltu ra le şi ş t iin ţ ific e etc.; N A T O
c o n tr ib u ie la a s ig u ra re a s e c u rită ţii în E u ro p a de S u d -
E st, te r ito r iu m a rc a t de in s ta b ilita te în u n e le ţ ă r i d in
P e n in s u la B a lc a n ic ă , în U c ra in a , T u rc ia , p re c u m şi în
re g iu n e a d in s tîn g a N is t r u lu i a R e p u b lic ii M o ld o v a ;
- s itu a re a în b a z in u l M ă r i i N e g re , tra v e rs a t de n u m e
ro a se c ă i in te rn a ţio n a le de tra n s p o rt, c re e a ză o p o r
t u n it ă ţ i de c o la b o ra re c u ţă r ile riv e ra n e a ce ste i m ă ri;
- s itu a re a în a p ro p ie re a c îto r v a c e n tre e c o n o m ic e
ş i c u ltu r a le m a r i d in R o m â n ia (Iaşi, G a la ţi) şi d in
U c r a in a (O d e sa , C e rn ă u ţi).
Sat||TERMENl"cHEl|
Uniunea Europeană (UE) - uniune politică şi social-economică a
28 de state din Europa. A fost fondată în anul 1957. Are organe comune de conducere, formează o
piaţă comună de mărfuri, servicii,
capital. În majoritatea ţărilor din
UE circulă o monedă unică - euro.
NATO (Organizaţia Tratatului
Atlanticului de Nord) - organizaţie politico-militară creată în anul
1949, cu sediul la Bruxelles (Belgia), pentru securitatea comună a
28 de state-membre din Europa,
America de Nord şi Asia.
ŞTIŢI CĂ...
La 27 iunie 2014 Republica
Moldova si Uniunea Europeană (UE) au semnat un
Acord de Asociere, care prevede aprofundarea cooperării
în domeniile economic, politic, cultural, social, ştiinţific,
de securitate etc. Acordul a
intrat deja în vigoare, iar din
anul 2014 cetăţenii Republicii
Moldova pot călători fără
vize în UE, timp de 90 de zile
într-o perioadă de 180 de zile.
Acordul prevede şi comerţul
liber dintre ţările UE şi Republica Moldova. Aderarea la
UE este obiectivul principal al
agendei externe a Republicii
Moldova. (Informează-te mai
mult pe site-ul http://gov.md).
TERITORIUL SI RESURSELE NATURALE
20°0'0"V 10°0'0"V 0°0'0" 10°0'0"E 20°0'0"E 30°0'0"E 40°0'0"E 50°0'0"E 60°0'0"E 70°0'0"E
0°0'0" 10°0'0"E 20°0'0"E
Fig. 1.2. Republica Moldova pe harta politică a Europei
I
30°0'0"V
U n d e zava n taj a l p o z iţie i e c o n o m ic o -g e o g ra fic e este lip s a ie ş ir ii d ire c te la m a re , ceea
ce cre e a ză d ific u lt ă ţ i în re la ţiile e c o n o m ic e exte rn e . T o tu ş i ie şire a la f lu v iu l D u n ă re a ,
p e u n se cto r de c ir c a 1 k m , p re z in tă o im p o rta n ţă e c o n o m ic ă d e o se b ită, a s ig u rîn d a cce su l la n a v ig a ţia p e D u n ă re şi M a r e a N e a g ră , p r in p o r t u l flu v ia l G iu r g iu le ş ti (fig. 1.4).
P o z iţia e c o n o m ic o -g e o g ra fic ă a R e p u b lic ii M o ld o v a este, în g e n e ra l, fa v o ra b ilă şi
o fe ră p o s ib ilit ă ţ i m a r i p e n tru d e z v o lta re a s o c ia l-e c o n o m ic ă .
I Dezbateri
k _lla temă
Discutaţi cu colegii avantajele şi dezavantajele poziţiei economico-geografice a ţării noastre şi
propuneţi măsuri de valorificare economică a acestora, structurînd răspunsul într-un tabel
__________________ F O R M A R E SI E V A L U A R E *_____________________
1. Explicaţi prin ce se deosebeşte noţiunea „poziţia econom ico-geografică a unei ţări" de
noţiunea „poziţia fizico-geografică a unei ţări".
2. Folosind harta din manual (fig. 1.2) sau din atlasul geografic, calculaţi distanţa în kilom etri de la
Chişinău pînă la oraşele Bucureşti, Kiev, Paris, Roma, Berlin, M oscova, aplicînd scara hărţii.
3. Prezentaţi argum ente privind necesitatea deschiderii unor noi posturi vam ale la frontiera Republicii M oldova cu statele vecine.
4. Apreciaţi vecinătatea ţării noastre cu România şi Ucraina, structurînd răspunsul în caiet, după
m odelul de mai jos:
Caracteristici Consecinţe
Organizarea ad m in istrativ-teritorială
1
2
2.
ORGANIZAREA
ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ
„Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova I...I
se realizează în conformitate cu necesităţile I...I
de dezvoltare a tuturor localităţilor rurale si urbane.“
(din Legea privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, 2001)
j ! Numiţi raioanele învecinate cu raionul sau municipiul în care locuiţi.
Cum credeţi, de ce este necesar ca ţara să fie divizată în diferite unităţi
administrativ-teritoriale?
• Care este rolul primăriei în dezvoltarea comunităţii în care locuiţi?
1. Caracteristici generale. Ţ ă r ile lu m ii au o a n u m ită o rg a n iz a r e a d m in is tr a tiv - t e r ito r ia lă , a d ic ă s în t d iv izate în u n it ă ţ i a d m in is tr a tiv e de d ife r it n iv e l. Unităţile
administrativ-teritoriale c u p r in d t e r it o r iu l u n o r lo c a
lită ţi, au sta tu t de p e rs o a n ă ju r id ic ă , d is p u n de u n p a t r im o n iu , au o rg a n e de a d m in is tra re şi b u g e te p r o p r ii şi u n
c e n tru a d m in is tra tiv . F u n c ţia lo r p r in c ip a lă este s a tis
facerea in te re s e lo r lo c u it o r ilo r d in u n ită ţ ile re sp e ctiv e .
O r g a n iz a r e a a d m in is tr a tiv ă a t e r it o r iu lu i a c tu a l a l
R e p u b lic ii M o ld o v a s-a m o d ific a t de m a i m u lte o ri. F o r
m a t r a d iţio n a lă de a d m in is tr a r e a t e r it o r iu lu i a fo st îm
p ă r ţir e a în ţ in u t u r i sau ju d e ţe .
O r g a n iz a r e a a d m in is tr a tiv - t e r ito r ia lă este d e te r m in a tă p r in lege de P a rla m e n t. În p re z e n t, este în v ig o a
re leg ea a d o p ta tă în a n u l 200 1 , c u u n e le m o d if ic ă r i u lte rio a re . C o n f o r m ace ste ia , t e r it o r iu l este o rg a n iz a t pe
d o u ă n iv e lu r i a d m in is tra tiv e : p r im u l n iv e l (in fe rio r) î l
c o n s titu ie satele, co m u nele ş i oraşele, ia r a l d o ile a n iv e l
(su p e rio r) - raio a n e le , m u n ic ip iile , U n ita te a T e rito ria lă
A u to n o m ă (U T A ) G ă g ă u z ia şi U n ită ţile A d m in is tra tiv -
T e rito ria le (U A T ) d in S tîn g a N is tr u lu i (fig. 1.4 şi 1.5).
2. Unităţile administrativ-teritoriale. L o c a lit ă ţ ile ru r a le au sta tu t a d m in is t r a t iv de sat sau de comună.
F ie c a re c o m u n ă (sat) are o a n u m ită s u p ra fa ţă a te r it o
r iu lu i, ca re se n u m e ş te moşie, şi u n c e n tru c o m u n a l (sătesc), n u m it sat-reşedin ţă, u n d e se a flă p r im ă r ia . U n a
d in p r in c ip a le le c o n d iţ ii de c re a re a u n it ă ţ ii a d m in is tr a -
tiv - te r ito r ia le de n iv e l in fe r io r este p re ze n ţa , de re g u lă , a
ce l p u ţ in 1 50 0 de lo c u ito r i.
k ^ | t e r m e n i"chei]
Comună - unitate administrativteritorială, care include două sau
mai multe sate, unite prin teritoriu,
relaţii social-economice, tradiţii
etc. Dacă unitatea administrativă
este formată dintr-o localitate, ea
se numeşte sat. Comuna (satul) are
organe ale administraţiei publice
locale: primărie (condusă de primar), consiliu comunal (sătesc) ş.a.
Oraş - unitate administrativ-teritorială mai dezvoltată decît satul
din punct de vedere social-economic, care are, de regulă, un număr
mai mare de locuitori, dintre care
majoritatea sînt ocupaţi în sectorul
serviciilor şi în industrie.
Fig.1.3. Primăria municipiului
Chişinău
CAPITOLU
I TERITORIUL ŞI RESURSELE NATURALE
Localităţi conform statutului
administrativ:
CHIŞINĂU U t Capitala
COMRAT J h Municipii
ialoveni 0 Oraşe-reşedinţă de raion
Sîngera ţ Oraşe
Cocieri • Sate-reşedinţă de raion
Denumirea raioanelor corespunde cu
denumirea centrelor raionale
Hotare:
— - — Frontiere de stat
---------- Limite de raioane
Căi de comunicaţie:
---------- Căi ferate
---------- Drumuri magistrale
Puncte vamale:
▲ rutiere
A feroviare
Hidrografie:
---- rîuri
^3 lacuri
Scara: 1 cm = 22 km
Fig. 1.4. Harta administrativă (a. 2016)
Organizarea ad m in istrativ-teritorială 2
Fig.1.5. Schema organizării administrativ-teritoriale a Republicii Moldova
= o
3 'E
S i
Z j»
3.2
o> <5
> t
În p re z e n t, s ta tu tu l d e oraş î l au 60 de lo c a lită ţi. În
c o m p o n e n ţa a d m in is tr a tiv ă a u n o r o ra şe in tr ă şi u n e le
sate situ a te în v e cin ă ta te .
A s tfe l, u n ită ţ ile a d m in is tr a tiv - t e r ito r ia le d e n iv e l in
fe rio r au o s u p ra fa ţă a t e r it o r iu lu i m a i m ic ă , ia r s o lu ţio n a re a p ro b le m e lo r s o c ia l-e c o n o m ic e d in u n ită ţ ile re sp e c tiv e ţin e de c o m p e te n ţa a u t o r ită ţilo r p u b lic e lo c a le .
H ? Numiţi cîteva activităţi pe care le desfăşoară primăria
localităţii voastre.
U n it ă ţ ile a d m in is tr a tiv - t e r ito r ia le de n iv e l s u p e rio r
s în t m a i m a r i ca te r it o r iu ş i n u m ă r de lo c u ito r i, de c o m
p e te n ţa lo r ţ in în d a d m in is tr a r e a t e r it o r iu lu i re sp e ctiv .
L a o ra a c tu a lă , R e p u b lic a M o ld o v a este d iv iz a tă în
32 de raioane, ca re d ife ră în fu n c ţie de s u p ra fa ţa te r it o
r iu lu i, n u m ă r u l de a ş e z ă ri u m a n e ş i d e lo c u it o r i etc. R a
io a n e le p o a rtă d e n u m ire a o r a ş u lu i în ca re îş i au s e d iu l
o rg a n e le a d m in is t r a ţ ie i p u b lic e ra io n a le (cu e x c e p ţia ra
io n u lu i D u b ă s a ri).
S ta tu tu l d e municipiu î l au 5 lo c a lită ţi: C h iş in ă u ,
B ă lţ i, T ig h in a (B e n d e r), T ir a s p o l ş i C o m r a t. M u n ic iRaioane:
32
Municipii:
5:
42 localităţi
UTA
Găgăuzia:
3 raioane:
32 localităţi
UATSN:
5 raioane:
146 localităţi
Sate:
(din
componenţa
comunelor)
700
Comune:
916
Oraşe:
60
pentru o informare suplimentară despre organizarea adm inistrativ-teritorială a ţării noastre studiaţi documentele: 1) Constituţia Republicii Moldova, art. 110 şi 111; 2) Legea privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, 2001;
3) legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (GagauzYeri), 1994; 4) legea privind statutul m unicipiului Chişinău. Sursa: http://lex.justice.md.
kPIt e r m e n Tchei]
Raion - unitate administrativ-teritorială alcătuită din mai multe comune (sate) şi oraşe, unite prin teritoriu
şi prin relaţii social-economice, care
are organe de administrare proprii
(consiliu raional, preşedinte al raionului ş.a.) şi un centru administrativ
numit oraş-reşedinţâ.
Municipiu - localitate urbană cu un
rol deosebit în viaţa economică, social-culturală, politică şi administrativă a ţării, cu importante obiective
industriale, comerciale, de învăţămînt, culturale ş.a.
Unitate Teritorială Autonomă -
unitate administrativ-teritorială cu
un statut special şi organe administrative proprii, care deţin o parte
din competenţa organelor centrale
ale statului.
ŞTIŢI CĂ...
Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia a fost creată în
anul 1994 si include un municipiu, 2 oraşe si 23 de comune
(sate), avînd o populaţie majoritară de etnie găgăuză. Municipiul Comrat este centrul administrativ al UTA Găgăuzia
si resedinţa organelor centrale
ale administraţiei publice a autonomiei: Adunarea Populară,
administraţia guvernatorului
(başcanului) ş.a. (Informează-te suplimentar pe site-ul
http://www.gagauzia.md).
Unităţile AdministrativTeritoriale (UAT) din Stînga
Nistrului includ 146 de localităţi
din estul Republicii Moldova, cărora, conform legislaţiei, li se pot
atribui forme si condiţii speciale
de autonomie. Acestea cuprind
o suprafaţă de circa 3,3 mii km2.
Din UAT din Stînga Nistrului
fac parte municipiul Tiraspol,
8 oraşe şi 69 de comune (sate).
p iu l C h iş in ă u , în c a lita te d e c a p ita lă , a re u n s ta tu t s p e c ia l (fig . 1.3). Î n c o m p o n e n ţa
m u n ic ip iu lu i in t r ă 35 de lo c a lit ă ţ i, in c lu s iv 7 o ra şe ş i 12 c o m u n e (sate). U n s ta tu t
a d m in is t r a t iv s p e c ia l î l a u U T A G ă g ă u z ia şi U A T d in S tîn g a N is tr u lu i.
F ie c a re u n ita te a d m in is tr a tiv - t e r ito r ia lă are o rg a n e de c o n d u c e re , ca re re p re z in tă
a d m in is tr a ţia p u b lic ă lo c a lă , a le a să p r in v o t şi ca re are m e n ire a d e a a d m in is tr a v ia ţa
s o c ia lă , e c o n o m ic ă şi c u ltu r a lă a t e r it o r iu lu i re sp e ctiv . E s te n e c e s a r ca o rg a n iz a re a
a d m in is tr a tiv - t e r ito r ia lă a ţ ă r ii să c o re s p u n d ă n e c e s ită ţilo r ş i in te re s e lo r p o p u la ţie i şi
să re sp e cte t r a d iţ iile is to ric e , în s c o p u l a s ig u r ă r ii u n e i d e z v o ltă r i a rm o n io a s e a lo c a
lită ţilo r .
TERITORIUL ŞI RESURSELE NATURALE
Dezbateri
la temă
Evaluaţi organizarea administrativ-teritorială a ţării, punînd în evidenţă avantajele, dezavantajele şi
propunerile de optimizare, în baza analizei hărţii administrative (fig. 1.4), a schemei din fig. 1.5, a tabelului din Anexa 1 şi a surselor suplimentare de informare (inclusiv documentele indicate la rubrica „Studierea documentelor").
F O R M A R E SI E V A L U A R E »
1. Determ inaţi deosebirea dintre noţiunile „oraş" şi „m unicipiu".
2. identificaţi trei cele mai mari raioane, după suprafaţa teritoriului, după num ărul de localităţi şi
după num ărul de locuitori, analizînd tabelul din Anexa 1.
3. Argum entaţi necesitatea divizării teritoriului ţării noastre în unităţi adm inistrative de diferit
nivel.
4. Scrieţi un eseu pe tema: „Ce măsuri aş întreprinde pentru a îm bunătăţi adm inistrarea localităţii
natale, dacă aş fi ales prim ar sau consilier".
ACTIVITATE PRACTICĂ LA TEMELE 1 SI 2 9
Evaluarea poziţiei economico-geografice
a localităţii natale
A lg o ritm :
1. Descrieţi poziţia localităţii natale faţă de localităţile vecine, faţă de centrul raional (m unicipal
sau al autonom iei) şi de capitala ţării.
2. indicaţi, pe harta-contur a ţării, poziţia localităţii natale şi calculaţi distanţa în kilom etri pînă la
centrul raional (m unicipal sau al autonom iei) şi pînă la Chişinău, aplicînd scara hărţii.
3. Descrieţi poziţia localităţii faţă de căile de transport de im portanţă locală, naţională şi internaţională (căi rutiere, feroviare, fluviale ş.a.).
4. Descrieţi poziţia localităţii faţă de centrele industriale, com erciale şi culturale din vecinătate
(pieţe de desfacere, centre de prestare a serviciilor etc.).
5. Descrieţi poziţia localităţii faţă de frontiera de stat, punctele vam ale apropiate, statele vecine,
centrele econom ice im portante din statele vecine.
3.
Clasificarea resurselor naturale. Resursele m inerale
CLASIFICAREA RESURSELOR NATURALE.
RESURSELE MINERALE
„Natura este o carte care trebuie citită şi percepută corect;
înţelegerea ei greşită aduce daune irecuperabile
(M. Nalbandian)
• Amintiţi-vă cîteva substanţe minerale utile din ţară pe care le-aţi studiat în clasa a Vlll-a.
Numiţi cîteva resurse naturale pe care le folosiţi personal în diferite scopuri.
1. Aspecte generale. O m u l tră ie ş te în t r - u n a n u m it
m e d iu n a tu ra l, ca re in flu e n ţe a z ă d ir e c t a s u p ra v ie ţ ii şi
a c t iv it ă ţ ii sale. A c e s t m e d iu in c lu d e condiţiile ş i resursele naturale.
C o n d iţ iile n a tu ra le in flu e n ţe a z ă în d e o s e b i a su p ra g ra
d u lu i de p o p u la re a te r it o r iu lu i, a su p ra a c tiv it ă ţilo r d in
a g ric u ltu ră , tr a n s p o r tu r i, c o n s tru c ţii, t u r is m ş.a. R e s u rs e
le n a tu ra le s în t fo lo site de o a m e n i în a lim e n ta ţie , p e n tru
a p ro d u c e e n erg ie, u n e lte de m u n c ă , îm b ră c ă m in te , p e n
t r u c o n s tru ire a lo c u in ţe lo r, p e n tru o d ih n ă , tra ta m e n t etc.
R e su rse le n a tu ra le re p re z in tă o c o m p o n e n tă de b a z ă a p a
t r im o n iu lu i n a ţio n a l a l ţ ă r ii n o a stre .
2. Clasificarea resurselor naturale. R e s u rs e le n a
tu ra le s în t fo a rte d iv e rs e , de aceea, p e n tr u a în le s n i s tu
d ie re a ş i v a lo r ific a r e a lo r, ele se c la s ific ă . Se c u n o s c m a i
k J U t e r m e n T chei]
Condiţii naturale - totalitatea
componentelor, proceselor şi fenomenelor naturii (structura geologică, relieful, clima, apele, solul,
vegetaţia, lumea animală), care
creează un anumit mediu de trai şi
influenţează asupra vieţii şi activităţii umane.
Resurse naturale - totalitatea
elementelor (bogăţiilor) naturii
care pot fi utilizate în activitatea
umană pentru diverse necesităţi,
în funcţie de nivelul de dezvoltare
a societăţii.
m u lte c la s ific ă r i, fie c a re a v în d la b a z ă u n a n u m it c rite - ŞTIŢI CĂ...
riu . U n c r ite r iu d e c la s ific a re este c e l a l o rig in ii (g en ezei) În nord-estul ţării, au fost des-
(f i g 1 6 ) coperite si alte substanţe mineR e su rse le n a tu ra le se c la s ific ă , de asem enea, d u p ă u r- rale utllf : diatomitu£ l tripoll,
minereul de fier, fosforitele s.a.
m ă to a re le c rite rii: g ra d u l de e p u iza re , m o d u l de re n o v a re , Rezervele acestora sint insă
d e s tin a ţ ia e c o n o m ic ă (d o m e n ţu l de u tiliz a re ) (fig. L 7 ). foarte mici si de calitate inferi3. Resursele minerale. În R e p u b lic a M o ld o v a s în t oară, de aceea nu au o înseme x p lo ra te peste 4 0 0 de zăcăminte de su b sta n ţe m in e ra le nătate economică.
u tile , d in tr e ca re se v a lo r if ic ă d o a r c ir c a 120.
P r in c ip a la ca te g o rie de su b sta n ţe m in e ra le u tile s în t Fjg. 1 6 . Clasificarea resurselor natum a te ria le le de c o n s tru c ţie (fig . 1.8), în s ă se m a i în t îln e s c rale după origine (geneză)
RESURSE NATURALE
cosm ice ale litosferei ale atm osferei ale de sol biologice
(energia (substanţe m i (clim atice) hidrosferei (vegetale
solară) nerale utile) (de apă) şi anim ale)
CAPITOLU
I TERITORIUL ŞI RESURSELE NATURALE
Fig. 1.7. Clasificarea resurselor naturale după diferite criterii
CRITERIUL TIPUL EXEMPLE
după gradul epuizabile substanţele minerale utile, resursele biologice ş.a.
A de ep u izare _► inepuizabile energia solară, energia eoliană ş.a.
după m odul renovabile resursele biologice, biomasa, solul ş.a.
B de renovare irenovabile substanţele minerale utile
c după -► industriale petrolul, gazele naturale, cărbunii, minereurile
c destin aţia -► agricole solul, resursele agroclimatice, păşunile, fîneţele
e co n o m ică recreaţionale apele minerale, peisajele pitoreşti ş.a.
-► cu destinaţie multiplă energia solară, apa, aerul, biomasa ş.a.
k P I t e r m e n T c h e i e
Resursele epuizabile au un volum
limitat şi, în urma unui consum excesiv, se pot termina.
Resursele inepuizabile au un volum nelimitat şi nu se epuizează în
urma consumului.
Resursele renovabile (regenerabile) au capacitatea de a se restabili (de a regenera).
Resursele irenovabile (neregenerabile) nu au capacitatea de a se
restabili.
Zăcămînt - acumulare de substanţe minerale naturale în scoarţa terestră, care pot fi valorificate.
ŞTIŢI CĂ... Unele dintre resursele indicate în tabelul 1.1 se
mai utilizează şi ca materie
primă în diferite ramuri ale industriei. De exemplu, calcarul
cu o compoziţie pură este folosit pentru obţinerea varului şi
în industria zahărului. Pentru
fabricarea cimentului, ca materie primă servesc calcarele,
argilele speciale şi alte resurse,
acestea fiind localizate în zăcămintele din Rezina, Ghidirim
(UAT din Stînga Nistrului) ş.a.
În apropiere de oraşele Floreşti
şi Otaci se găseşte nisip cuarţos
pentru fabricarea sticlei.
ş i c o m b u s tib ili, re su rse p e n tru in d u s t r ia c h im ic ă şi, în
c a n tită ţi m ic i, a lte resu rse.
m ? Analizaţi tabelul 1.1 şi harta (fig. 1.9) şi identificaţi principalele zăcăminte de materiale de construcţie şi domeniul de utilizare a lor.
Tabelul 1.1. Domeniile de utilizare a resurselor de materiale de construcţie
Resurse de
materiale de
construcţie
Principalele domenii de utilizare sau denumirea producţiei obţinute
Calcar Piatră de construcţie (calcar tăiat), piatră spartă
Argilă Articole de ceramică, ţiglă, cărămidă, cheramzit
Nisip Beton, pavaj, amenajarea drumurilor
Ghips Material liant, ornamentare şi sculpturi
Gresie Piatră brută şi spartă, material de faţadă, sculpturi
Roci cristaline Material de faţadă şi ornamentare, piatră brută şi
spartă
Fig. 1.8. Exploatarea argilei în cariera de la Vatra (municipiul Chişinău)
Clasificarea resurselor naturale. Resursele m inerale
În s u d -v e s tu l ţ ă r ii, au fo st d e s c o p e rite ş i re z e rv e
fo a rte m ic i d e c o m b u s tib ili: p e tro l, g a ze n a tu ra le şi c ă rb u n e b r u n (fig . 1.9). D e la m ijlo c u l a n ilo r 1990, g a ze
le n a tu ra le şi p e tr o lu l se e x p lo a te a z ă p a r ţ ia l (fig. 1.10),
g a ze le f iin d c o n s u m a te în satele d in a p ro p ie re , ia r p e - Fig. 1 .9 . Resursele minerale
CAPITOLUL
TERITORIUL ŞI RESURSELE NATURALE
Tabelul 1.2. Extracţia unor substanţe minerale utile (mii m3)
1990 1995 2000 2005 2010 2014
Calcar (piatră brută) 468 99 63 272 346 317
Nisip de construcţie 3360 229 246 790 1211 1660
Pietriş şi prundiş 1712 147 558 1186 1640 2871
Fig. 1.10. Extracţia petrolului în
zăcămîntul Văleni (rnul Cahul)
I Dezbateri
I la temă
t r o lu l - p re lu c ra t la o r a fin ă r ie d in m u n ic ip iu l C o m ra t.
C ă r b u n ii s în t de c a lita te in fe rio a ră , a u re z e rv e m ic i ş i se
a flă în s tr a tu r i s u b ţ ir i (1-3 m ), de aceea v a lo r ific a r e a lo r
n u este re n ta b ilă .
V o lu m u l e x tra c ţie i de su b sta n ţe m in e ra le u tile s-a
d im in u a t b r u s c la în c e p u tu l a n ilo r 1990, d in c a u z a c r iz e i e c o n o m ic e . În u ltim e le d o u ă d e c e n ii e x tra c ţia a c re s
cu t, f iin d s tim u la tă de s p o rire a v o lu m u lu i c o n s t r u c ţ iilo r
(v e zi d a te le d in ta b e lu l 1.2).
R e su rse le m in e ra le a c o p e ră d o a r o p a rte d in n e c e
s ită ţile e c o n o m ie i n a ţio n a le , în d e o s e b i a le in d u s t r ie i
m a te ria le lo r de c o n s tru c ţie . E x p lo a ta re a re s u rs e lo r m in e ra le este re a liz a tă , d e se o ri, în c a rie re n e a u to riz a te ,
a d u c în d m a r i p r e ju d ic ii e c o n o m ic e ş i e c o lo g ic e . R e s u rsele m in e ra le s în t e p u iz a b ile şi ire n o v a b ile , d e aceea este
n e c e s a r să m a n ife s tă m o a titu d in e c ît m a i g r iju lie faţă
de e x p lo a ta re a ş i c o n s u m u l lo r.
Discutaţi cu colegii despre necesitatea valorificării raţionale a resurselor minerale şi propuneţi măsuri de protecţie, consultînd diferite surse de informare: Legea privind protecţia mediului înconjurător
din 16.06.1993; Codul subsolului din 02.02.2009 (http://lex.justice.md) ş.a.
__________________ F O R M A R E SI E V A L U A R E »_____________________
1. Explicaţi deosebirea dintre noţiunile „resurse naturale" şi „condiţii naturale".
2. Analizaţi datele din tabelul 1.2 şi stabiliţi: a) tendinţele privind extracţia unor substanţe m inerale utile; b) cauzele care determ ină aceste tendinţe.
3. Enumeraţi resursele m inerale existente în localitatea natală şi indicaţi dom eniul în care pot fi
utilizate.
4. Folosind m anualul şi alte surse de informare, scrieţi în caiet, conform tabelului de mai jos, d o
m eniul de utilizare a urm ătoarelor resurse minerale:
Resursele minerale Domeniul de utilizare sau
produsele obţinute
Resursele minerale Domeniul de utilizare
sau produsele obţinute
Nisip cuarţos
Diatomit
Petrol
Gaze naturale
5. Elaboraţi în grup o propunere de proiect de valorificare a unor resurse m inerale din localitatea
sau raionul natal.
4
Resursele clim atice
1
4
€
RESURSELE
CLIMATICE
„Trei călători fantastici cutreieră pământul:
Soarele splendid, gerul îngrozitor şi vântul.“
(poezia Soarele, vântul şi gerul de Vasile Alecsandri)
■ Amintiţi-vă, din cursul de geografie studiat în clasa a Vlll-a, care sînt elementele climatice.
■ Numiţi cîteva utilizări ale energiei solare.
1. Resursele de energie solară şi eoliană. R e su rse le
c lim a tic e a s ig u ră e c o n o m ia n a ţio n a lă şi p o p u la ţia în tr - o
m ă s u ră m a i m a re d e c ît c e le la lte re su rse n a tu ra le . În c a
te g o ria re s u rs e lo r c lim a tic e in tr ă en erg ia solară, en ergia
v în tu lu i, resursele ag ro clim atice, a e ru l atm osferic.
T e r it o r iu l ţ ă r ii p rim e ş te a n u a l o c a n tita te de e n e rg ie
s o la ră de c ir c a 110-118 k c a l/ c m 2, v a r ia ţia f iin d d e te r m in a tă de la titu d in e a g e o g ra fic ă . C a n tita te a de e n e rg ie s o
la ră re c e p ţio n a tă de s u p ra fa ţa te re s tră este d e te rm in a tă
de: u n g h iu l de in c id e n ţă a l r a z e lo r s o la re (care v a ria z ă
p e p a r c u r s u l u n u i an); d u ra ta z ile i; d u ra ta s t r ă lu c ir ii
S o a re lu i ş i a lţ i fa c to ri.
k ^ H t e r m e n T cheiI
Resurse climatice (resurse ale atmosferei) - componentele, procesele şi fenomenele din atmosferă
care pot fi utilizate pentru satisfacerea unor necesităţi ale societăţii
umane: ca sursă de energie, ca
materie primă în industrie, în activităţile din agricultură, turism, medicină, transport etc.
Briceni
Soroca •
M. Rîbniţa Bălţi
Orhei
• Ungheni
^ Chişinău
Tighina Tiraspol - y
(Bender)
Comrat
Scara:
1 cm = 33 km
Cahul
< 1240 1320 1400 kWh/m2 pe an
Suma medie anuală
MAREA
NEAGRĂ
Fig. 1.11. Repartiţia potenţialului energetic al radiaţiei solare globale
(în kWh/m2 pe an)
ŞTIŢI că...
Dacă am putea capta tot
potenţialul de energie solară
recepţionată de suprafaţa terestră si am transforma-o în
energie electrică, am acoperi
consumul anual de energie
electrică al ţării noastre (în
medie de circa 6 miliarde de
kWh pe an) de pe o suprafaţă
de numai 4,5 km2.
CAPITOLU
I
Fig. 1.12. Moară de vînt din satul
Beşalma, UTA Găgăuzia
ŞTIŢI CĂ... În trecut, în Basarabia erau multe mori de vînt
(fig. 1.12). De exemplu, în anul
1901, au fost înregistrate circa
6 700 de mori de vînt, dintre
care numai în judeţul Chişinău erau 980 (după Dicţionarul geografic al Basarabiei
de Zamfir Arbore, 1904). După
al Doilea Război Mondial însă,
aceste mori au fost distruse.
Fig. 1.13. Parcul fotovoltaic
din oraşul Ungheni
R e p a r tiţia p o t e n ţia lu lu i e n e rg e tic a l ra d ia ţie i so la re
g lo b a le , tra n s fo rm a t în k ilo w a tt-o ră ( k W h ) de e n e rg ie
e le c tric ă la 1 m 2 p e a n , are c a ra c te r la t it u d in a l (fig . 1.11).
E n e rg ia s o la ră p o a te f i v a lo r ific a t ă la in s t a la ţ ii s p e c ia le
p e n tru p ro d u c e re a e n e rg ie i te rm ic e (de e x e m p lu , p e n tru
în c ă lz ir e a apei), a e n e rg ie i e le c tric e , p e n tru ilu m in a r e ,
p re c u m şi în sco p c u ra tiv . D e o c a m d a tă , e n e rg ia s o la ră
este v a lo r ific a t ă fo a rte p u ţ in în sc o p in d u s t r ia l - p e n tru
în c ă lz ir e a a p e i sau p e n tru p ro d u c e re a e n e rg ie i e le c tric e .
În m u n ic ip iile C h iş in ă u şi B ă lţ i lo c a t a r ii u n o r b lo
c u r i b e n e fic ia z ă de a p ă c a ld ă , p ro d u s ă c u a ju to ru l b a
t e r iilo r so la re , in s ta la te p e a c o p e riş u ri. În a n u l 2014 au
fo st d a te în e x p lo a ta re p r im e le d o u ă p a r c u r i de p a n o u r i
fo to v o lta ic e : în s u b u rb ia v e s tic ă a o r a ş u lu i C h iş in ă u şi
în o ra ş u l U n g h e n i (fig. 1.13). A c e s te a tra n s fo rm ă e n e rg ia s o la ră în e n e rg ie e le c tric ă , f u r n iz în d - o în re ţe a u a de
d is trib u ţie . În c o n s tru c ţie s în t şi a lte p a r c u r i s im ila r e ,
în o ra ş u l S tră şe n i, în m u n ic ip iu l B ă lţi.
O s u rs ă in e p u iz a b ilă de e n e rg ie este cea a v în tu lu i
( n u m ită ş i e o lia n ă ). A c e a s ta p o a te f i fo lo s ită la p ro d u c e
re a e n e rg ie i e le c tric e sau în m o r ă r it (la m o r ile d e v în t).
P u te re a e n e rg ie i e o lie n e sp o re şte o d a tă c u v ite z a v în t u
lu i. Se c o n s id e ră re n ta b ilă v a lo r ific a r e a e n e rg ie i e o lie n e
în c a z u l în c a re v ite z a m e d ie a n u a lă a v în t u lu i este de
4 -5 m /sec. şi m a i m u lt.
În R e p u b lic a M o ld o v a ace a sta este de 3 -5 m /sec., p o
t e n ţia lu l de e n e rg ie e o lia n ă f iin d r e la tiv m a re , în s ă fo a rte p u ţ in v a lo r ific a t. În u lt im ii a n i, a p a r to t m a i m u lte
in s t a la ţ ii e o lie n e , c a re tra n s fo rm ă e n e rg ia v în t u lu i în
e n e rg ie e le c tric ă (f ig 1.15).
H ? Deduceţi cauzele care determină valorificarea foarte
slabă a energiei solare şi a energiei eoliene în producerea energiei electrice şi a celei termice.
2. Resursele agroclimatice re p re z in tă e le m e n te le
c lim a t ic e (c ă ld u ra ş i lu m in a s o la ră , u m id ita te a a tm o s fe
ric ă ) n e ce sa re p e n tru d e z v o lta re a a g r ic u lt u r ii.
C u lt u r ile a g ric o le au n e v o ie de c ă ld u ră , u m id ita te şi
lu m in ă în c a n tită ţi d ife rite . C a n tita te a de c ă ld u ră s o la ră
n e c e sa ră c u lt u r ilo r a g ric o le se e x p r im ă p r in s u m a te m
p e ra tu rilo r m e d ii d iu rn e ale a e ru lu i de 10 °C şi m a i m u lt
în p e rio a d a de v e g e ta ţie a c tiv ă a p la n te lo r (în lu n ile
a p rilie - o c to m b rie ) . S u m a a c e sto r te m p e ra tu ri şi d u ra ta
TERITORIUL ŞI RESURSELE NATURALE
Resursele clim atice 4
Legendă
V Staţii meteorologice
I Numărul regiunilor agroclimatice
Otaci
OCNIŢA Frunză..
BRICENI
.ipcani
DONDUŞENI
EDINEŢ^
Cupcini, DROCHIA,
RÎŞCANI
’’Măcculeşti| l^ steşti gOLDĂNsşSK -GhindeŞti^
lir«(nţ.a_
R E Z IN a A Rîbniţa
FĂLEŞTI
'TELENEŞTI | |
ComeştiVj
Maiac
iul lui Vodă
TIGHINA
(b e n d e r
^ £ 3 4 0 ^
c ă U ş e n i
[ f i \ ş t e f a n -V O d ă
ie a s c A
II I
’Co m r a t '
Tvardiţa
IN Ă R E A
Limitele regiunilor agroclimatice
Suma temperaturilor > 10 oC
Precipitaţii în perioada de vegetaţie activă, mm (T> 10 oC)
□ 290-320
□ 320 - 340
□ 340 - 360
□ □ 360 - 380
□ □ 380 - 400
m 400 - 420
420 - 461
INDICI AGROCLIMATICI
In d ic i a g r o c lim a tic i
R e g iu n e a a g r o c lim a tic ă
I II III
T e m p e ra tu ra
m e d ie (oC)
Iulie 19,8 - 21,7 2 0 ,2 - 2 2 ,5 21,5 - 2 3 ,2
Ia n u a rie -3 ,6 - -2,1 -3,1 - -1 ,9 -2 ,5 - -1 ,7
S u m a te m p e ra tu rilo r m e d ii
d iu rn e în p e rio a d a d e
v e g e ta ţie (oC)
£ 8 O O
1
3160 -
3 4 3 0
3310 -
3700
C a n tita te a d e p re c ip ita ţii
în p e rio a d a d e v e g e ta ţie
a ctivă (m m )
370 - 4 5 0 3 3 0 - 4 5 0 3 0 0 - 3 9 0
REGIUNI AGROCLIMATICE
I De nord
Condiţii optime de umezeală cu cea mai scurtă perioadă de vegetaţie activă şi a duratei fără îngheţuri;
condiţii agroclimatice favorabile pentru cereale, sfecla
de zahăr, floarea-soarelui, tutun şi pomi fructiferi.
Centrală
Mai mult asigurată cu căldură şi suficient asigurată cu
umezeală; condiţiile agroclimatice favorabile pentru
cereale, pomi fructiferi şi viţa-de-vie.
De sud
Cea mai bine asigurată cu căldură şi cea mai aridă; cea
mai lungă durată a perioadei de vegetaţie şi a duratei
fără îngheţuri; condiţiile agroclimatice favorabile
pentru cereale, floarea-soarelui, tutun, pomi fructiferi
şi viţa-de-vie.
S c a r a : 1 c m = 2 2 k m
Fig. 1.14. Harta agroclimatică
CAPITOL
I
.UL
TERITORIUL ŞI RESURSELE NATURALE
Fig. 1.15. Turbină eoliană
în s. Brătuşeni, rnul Edineţ
ŞTIŢI CĂ... Din aerul atmosferic se obţin oxigenul (folosit
în medicină, în industria chimică, în procesul de sudare
ş.a.), azotul (pentru fabricarea
îngrăşămintelor chimice azotoase ş.a.), gazele inerte (neonul ş.a., folosite în producerea
tuburilor luminescente etc.).
I Dezbateri
I la temă
p e rio a d e i d e v e g e ta ţie a c tiv ă a p la n te lo r este in flu e n ţa tă
ş i de fa c to ri lo c a li: r e lie fu l (e x p o z iţia v e rs a n tu lu i, a lt it u
d in e a ), b a z in e le a c v a tic e , m a siv e le s ilv ic e etc.
A c e s t in d ic a to r v a ria z ă de la c ir c a 3 0 0 0 oC în n o rd u l
ţ ă r ii şi p în ă la 3 700 oC în s u d u l ţ ă r ii (fig. 1.14). U n a stfe l
de p o te n ţia l de c ă ld u ră este s u fic ie n t p e n tru d e z v o lta
re a u n u i n u m ă r m a re d e c u lt u r i a g ric o le s p e c ific e z o n e i
te m p e ra te ş i c h ia r a u n o r c u lt u r i iu b ito a re de c ă ld u ră
(te rm o file ), de o r ig in e s u b tro p ic a lă ş i tro p ic a lă , p re c u m
s în t v iţa -d e -v ie , p ie rs ic u l, so ia , tu tu n u l, s o rg u l ş.a.
C e r in ţe le p la n te lo r d ife ră n u n u m a i faţă de c ă ld u
ră , c i ş i faţă de c a n tita te a de u m id ita te n e ce sa ră . E ste
u n a va n ta j fa p tu l că cea m a i m a re p a rte a p r e c ip it a ţ iilo r
(c irc a 80% ) c a d în p e rio a d a c a ld ă a a n u lu i ( a p rilie -o c -
to m b rie ), a d ic ă în p e rio a d a de v e g e ta ţie a c tiv ă a p la n
te lo r. A c e a s tă c a n tita te v a r ia z ă de la n o r d sp re s u d şi,
c o re s p u n z ă to r, cre şte p re z e n ţa p la n te lo r ca re n e c e sită o
c a n tita te m a i re d u s ă de u m id ita te , acestea f iin d m a i re
z iste n te la secetă (a n a liz a ţi d atele d in fig . 1.14).
R e s u rs e le c lim a t ic e , o fe r it e g e n e ro s d e n a tu ră ,
s în t o b o g ă ţie v a lo ro a s ă , in e p u iz a b ilă , n e p o lu a n t ă ş i
a c c e s ib ilă . D e aceea, este n e c e s a ră o v a lo r if ic a r e m a i
la r g ă a a c e s to r re s u rs e , c e e a ce a r c o n t r ib u i la s p o r ir e a
s e c u r it ă ţ ii e n e rg e tic e a ţ ă r ii n o a s tre .
Discutaţi cu colegii şi deduceţi avantajele şi dezavantajele utilizării energiei solare în producerea de
energie electrică. propuneţi măsuri de valorificare a energiei solare în localitatea natală. Completaţi în
caiet un tabel după modelul de mai jos:
Avantaje Dezavantaje Măsuri de valorificare
F O R M A R E SI E V A L U A R E »
1. Explicaţi deosebirea dintre noţiunile „resurse clim atice" şi „resurse agroclimatice".
2. Analizaţi harta din fig. 1.11 şi determ inaţi particularităţile repartiţiei potenţialului energetic al
radiaţiei solare globale pe teritoriul ţării noastre.
3. Analizaţi harta agroclim atică din fig. 1.14 şi determ inaţi: a) regiunea agroclim atică mai bine asigurată cu căldură; b) regiunea agroclim atică mai bine asigurată cu umezeală; c) regiunea agroclim atică mai slab asigurată cu umezeală.
4. Com entaţi, prin două exem ple, afirmaţia: „Energia solară nu este folosită pe scară largă deoarece com paniile petroliere nu deţin Soarele".
5*. Scrieţi un eseu pe tema: „Ce trebuie să facem în ţara noastră pentru a valorifica pe larg energia solară şi pe cea eoliană".
5
Resursele de apă
1
5
RESURSELE
DE APĂ
„Dreptul omului la apă înseamnă că fiecare persoană are dreptul la apă suficientă,
sigură, acceptabilă, accesibilă din punct de vedere fizic şi financiar, pentru consum
personal şi în gospodăria casnică.“
(Comitetul Naţiunilor Unite pentru Drepturi Economice, Sociale şi Culturale)
• Din ce surse se alimentează cu apă localitatea voastră?
• Comentaţi afirmaţia: „Apa este izvorul vieţii".
1. Resursele de apă: rezerve şi consum. A p a c o n
s titu ie o c o m p o n e n tă fu n d a m e n ta lă a m e d iu lu i n a tu ra l.
T o to d a tă , este o re s u rs ă n a tu ra lă de p r im ă im p o rta n ţă ,
în t r u c ît fă r ă ea este im p o s ib ilă v ia ţa o m u lu i, a p la n te lo r
şi a a n im a le lo r. D in t r e to ate re su rse le n a tu ra le , a p a are
ce le m a i m u ltip le u t iliz ă r i.
§ ? Discutaţi cu colegii şi enumeraţi domeniile de utilizare a apei în economie sau în alte scopuri.
Apele
subterane Alte rîuri
Fluviul Nistru şi afluenţii săi
R e s u rs e le d e a p ă a le ţ ă r ii s în t de c ir c a 6 -7 m ilia r
de m 3, d in ca re se c a p te a ză a n u a l p e n tr u a f i c o n s u m a
te 8 0 0 -9 0 0 m ilio a n e m 3. D in v o lu m u l to ta l a l re s u rs e
lo r de a p ă d is p o n ib ile p e n tr u c o n s u m , c ir c a 85% r e v in
a p e lo r de s u p ra fa ţă şi 15% c e lo r s u b te ra n e (a n a liz e a z ă
d a te le d in fig . 1.16). A p e le d e s u p r a fa ţă s în t re p re z e n
tate, în cea m a i m a re p a rte , de a p e le r îu r ilo r N is t r u
(fig. 1.18) ş i P ru t. În s c o p u l s p o r ir ii re z e rv e lo r d e apă,
au fo st c o n s tru ite n u m e ro a s e la c u r i de a c u m u la re
( a m in tiţi- v ă d in c u r s u l de g e o g ra fie s tu d ia t în c la sa
a V lI I - a ce le m a i m a r i la c u r i d e a c u m u la re d in ţară).
V o lu m u l a n u a l de a p ă c o n s u m a tă este, în m e d ie , d e 1,2
m ilia r d e m 3, d in ca re cea m a i m a re p a rte r e v in e in d u s
t r ie i (fig . 1.17). E s te de a p re c ia t fa p tu l, că c ir c a 1/2 d in
v o lu m u l a p e i u t iliz a t e în in d u s t r ie este a p a re fo lo s ită
( u tiliz a tă c o n s e c u tiv ). A c e a s ta c o n tr ib u ie la re d u c e re a
c o n s u m u lu i de a p ă şi a g r a d u lu i d e p o lu a re a a p e lo r.
A p e le s u b te ra n e au, de ase m e n e a , o m a re în s e m n ă
tate, în t r u c ît ele c o n s titu ie c ir c a % d in c o n s u m u l to ta l
de a p ă p o ta b ilă . E s te în s ă în g r ijo r ă to r fa p tu l că ap ele
su b te ra n e s în t p o lu a te şi d o a r 14 d in v o lu m u l to ta l c o
re s p u n d e n o r m e lo r s a n ita ro -e p id e m io lo g ic e .
Fig. 1.16. Distribuţia resurselor de
apă captate anual (anul 2016)
alimentarea
populaţiei
Fig. 1.17. Distribuţia consumului de
apă (în medie pentru anii 2001-2015,
conform datelor Biroului Naţional de
Statistică)
CAPITOLUL
I
„Cu greu se va putea găsi
întru alte ţări, ca şi Moldova
de mici, mai multă apă cu
firea aşa împodobită ca
aicea...“
(Dimitrie Cantemir,
Descrierea Moldovei)
ŞTIŢI CĂ... În sudul ţării, în
apropiere de oraşele Cahul,
Ceadîr-Lunga, Taraclia, şi în
rnul Ungheni sînt cantonate
ape termale, cu temperatura
de aproximativ 40-60 oC, la
adîncimea de 1 000-2 000 m,
care nu sînt valorificate.
ŞTIŢI CĂ... Pentru necesităţile
economice prezintă interes, în
special, apa dulce care are un
conţinut foarte mic de săruri
(mai puţin de 1 g la 1 l de apă).
În alimentaţia omului se foloseşte apa potabilă, adică apa
bună de băut.
ŞTIŢI CĂ... Apele minerale curative au o compoziţie chimică
diferită şi, respectiv, calităţi terapeutice diverse. Apele din unele zăcăminte conţin hidrogen
sulfurat (30-80 mg/dm3), din alte
zăcăminte - iod (17-26 mg/dm3),
brom (132-139 mg/dm3), precum
şi alte elemente chimice (litiu,
radon, stronţiu, bor etc.).
TERITORIUL ŞI RESURSELE NATURALE
Fig. 1.18. Fluviul Nistru - sursa principală de alimentare cu apă a oraşelor mari
i i | ? Indicaţi sursele principale de poluare a apelor.
R e su rse le de ap ă au o d is tr ib u ţie n e u n ifo r m ă p e te
r it o r iu l ţă r ii. U n g ra d m a i în a lt de a s ig u ra re c u apă î l
a u lo c a lită ţile d in v ă ile N is t r u lu i şi a P r u t u lu i. Pe c în d
lo c a lită ţile d in S tep a B u g e a c u lu i şi d in D e a lu r ile C iu lu -
c u r ilo r s în t a s ig u ra te in s u fic ie n t c u apă p o ta b ilă .
A p r o v iz io n a r e a c u ap ă a p o p u la ţie i şi a e c o n o m ie i
n a ţio n a le este re a liz a tă p r in in te r m e d iu l a p e d u cte lo r, a
f în t în ilo r a rte z ie n e ş i fre a tic e , a iz v o a re lo r. Ţ a ra n o a s tră
d is p u n e de o re ţe a de a p e d u c te c u lu n g im e a de c ir c a
9 m ii k m (fig . 1.19). O ra ş e le m a i m a r i a le ţ ă r ii ş i s u b
u r b iile a c e s to ra s în t a p ro v iz io n a te c u ap ă d in re ţe a u a
c e n tra liz a tă de a p e d u cte.
O im p o r ta n ţă d e o se b ită o au apele m in e ra le (cu u n
c o n ţin u t r id ic a t de s ă ru ri), ca re se d iv id în ap e p o ta b ile
ş i ape curative. P re z e n ţa a ce sto ra în re g iu n e a C o d r ilo r
este m e n ţio n a tă în c ă d in p e rio a d a lu i Ş te fa n ce l M a re .
În b a z a a p e lo r m in e ra le c u ra tiv e , fu n c ţio n e a z ă s ta ţiu n ile b a ln e a re d in o ra şe le C a h u l, C a m e n c a , c o m u n a
H îr ja u c a ( rn u l C ă lă ra ş i) ş.a.
S T ? Analizaţi harta (fig. 1.9) şi identificaţi cele mai importante izvoare şi zăcăminte de ape minerale.
Resursele de apă 5
Sudierea documentelor
Valorificarea raţională şi protecţia resurselor de apă este stipulată în diverse acte normative
ale ţării noastre: Legea privind protecţia mediului înconjurător din 16.06.1993; Legea apelor din
23.11.2011, legea cu privire la apa potabilă din 10.02.1999. Consultaţi aceste acte pe site-ul http://
lex.justice.md.
CAPITOLUL
TERITORIUL ŞI RESURSELE NATURALE
ŞTIŢI CĂ... În ţară sînt peste
100 000 de fîntîni şi peste 5 000
de fîntîni arteziene, acestea asigurînd consumul zilnic al unei
cantităţi de 1-1,5 milioane de
m3 de apă.
Fig. 1.20. Fîntînă cu cumpănă, satul
Dereneu, rnul Călăraşi
I Dezbateri
I la temă
2. Resursele hidroenergetice. În p o t e n ţia lu l de re
su rse ale h id ro s fe re i in tr ă şi resursele h idroenergetice
a le r îu r ilo r . A c e s te a se v a lo r if ic ă la h id ro c e n tra le , u n d e
e n e rg ia a p e i c ă z ă to a re p u n e în m iş c a re tu rb in e le şi p r o
d u ce e n e rg ie e le c tric ă . P o te n ţia lu l d e e n e rg ie a l a p e i
d e p in d e de d e b itu l r îu lu i, de în ă lţim e a c ă d e r ii a p e i, de
s p e c ific u l v ă ii r îu lu i etc. R îu r ile ţ ă r ii au u n d e b it re la tiv
m ic ş i tra v e rs e a z ă u n te r it o r iu de c îm p ie , d e aceea au u n
p o te n ţia l h id ro e n e rg e tic re d u s. O p a rte d in acest p o te n
ţ ia l este v a lo r ific a t ă p e r îu r ile N is t r u ( h id r o c e n tr a la D u -
b ă s a ri) şi P r u t ( h id r o c e n tr a la C o s te ş ti-S tîn c a , c o n s tru ită
ş i e x p lo a ta tă îm p r e u n ă c u R o m â n ia ).
C o n s ta tă m că ţa ra n o a s tră are u n v o lu m d e a p ă s u
fic ie n t p e n tru n e c e s ită ţile lo c u ito r ilo r , în s ă acesta are o
d is tr ib u ţie n e u n ifo rm ă . P ro b le m a a s ig u r ă r ii c u a p ă p o
t a b ilă r ă m în e a f i u n a d in ce le m a i s trin g e n te , în d e o
se b i în m e d iu l r u r a l. P o p u la ţia r u r a lă fo lo s e ş te p r e p o n
d e re n t a p e le d in f în t în i (fig . 1 .2 0 ) ş i iz v o a re , c a re a u u n
g ra d în a lt d e p o lu a re . A p e le d in r îu r i, d in la c u r i ş i ce le
s u b te ra n e s în t, d e re g u lă , p o lu a te , de aceea, p e n tr u n e
c e s ită ţile a lim e n ta re , a u n e v o ie de e p u ra re m a i m u lt de
50% d in ape.
În c o n c lu z ie , se im p u n e o u t iliz a r e c ît m a i r a ţio n a lă
a a p e i, e fe c tu a re a u n o r c e rc e tă ri s u p lim e n ta re de m ă r ir e
a re z e rv e lo r de a p ă şi e p u ra re a a p e lo r p o lu a te .
Pornind de la faptul că aprovizionarea cu apă de calitate este o problemă pentru ţara noastră, propuneţi măsuri realizabile de protecţie şi de folosire raţională a resurselor de apă.
__________________ F O R M A R E SI E V A L U A R E »_____________________
1. Explicaţi deosebirea dintre noţiunile „apă dulce", „apă potabilă", „apă minerală".
2. Analizaţi harta din fig. 1.19 şi determ inaţi: a) cele mai mari apeducte magistrale existente;
b) oraşele care sînt alim entate cu ape de suprafaţă captate; c) oraşele care vor fi conectate la
apeductele proiectate.
3. Avînd în vedere faptul că o centrală term oelectrică cu capacitatea de 1 m ilion de kW are nevoie de circa 36 m3 (aproxim ativ 36 de tone) de apă pe secundă, calculaţi cîtă apă va folosi în
24 de ore Centrala Term oelectrică de la Dnestrovsc, care are o capacitate de 2,5 m ilioane kW.
Propuneţi cîteva măsuri de econom isire a apei la centralele term oelectrice.
4*. Scrieţi un eseu despre potenţialul de resurse de apă din localitatea natală şi propuneţi măsuri
de utilizare raţională a acestora.
Resursele de sol şi resursele b io log ice
1
6
6.
RESURSELE DE SOL
SI RESURSELE BIOLOGICE
„Solurile Moldovei, după calitatea lor, pot fi comparate cu cele mai bogate soluri din lume...
Valoarea unui hectar depămînt agricol este una dintre cele mai înalte din Europa.“
(Andrei Ursu, academician, pedolog)
• Amintiţi-vă, din cursul de geografie studiat în clasa a Vlll-a, tipurile de sol care sînt răspîndite
pe teritoriul ţării noastre.
• Numiţi unităţile de relief din ţară care deţin cele mai mari suprafeţe de păduri.
1. Resursele de sol re p re z in tă u n a d in tr e cele m a i
im p o rta n te b o g ă ţii n a tu ra le a le ţ ă r ii, f iin d p r in c ip a lu l
m ijlo c de p ro d u c ţie p e n tru a g ric u ltu ră . Î n v e liş u l de so l
este re la tiv v a ria t, p r e d o m in în d c e r n o z io m u r ile , ca re
a c o p e ră c ir c a 70% d in s u p ra fa ţa to ta lă a te re n u rilo r.
O im p o r ta n ţă p r im o r d ia lă p e n tru a g r ic u ltu r ă o are
c a lita te a s o lu lu i, a d ic ă fertilitatea, g ro s im e a ş.a., ca re
d ife ră de la u n tip de so l la a ltu l.
În s c o p u l e v a lu ă r ii c a lit ă ţ ii s o lu lu i, se c a lc u le a z ă
bonitatea a c e s tu ia - a p re c ie re a c u u n n u m ă r de p u n c te
de la 0 p în ă la 100, în fu n c ţie de în s u ş ir i. V a lo r ile m a x im e a le c a lit ă ţ ii s o lu lu i le are c e r n o z io m u l t ip ic - 100 de
p u n c te . În fu n c ţie de în s u ş ir i, s o lu r ile au u n g ra d d ife r it
de fa v o ra b ilita te p e n tru c u lt u r ile a g ric o le .
? analizaţi tabelul 1.3 şi constataţi ce culturi agricole
necesită soluri cu o bonitate mai înaltă.
k ^ | t e r m e n |-che
Solul are fertilitate naturală,
provenită din acumulările de substanţe nutritive în procesul de
formare a solului, şi fertilitate
economică, obţinută ca urmare a
activităţii omului, prin lucrări agricole, de introducere a îngrăşămintelor etc.
Tabelul 1.3. Bonitatea şi favorabilitatea tipurilor de sol pentru culturile agricole
Tipuri şi subtipuri
de sol
Bonitatea
(în puncte)
Principalele culturi agricole
pentru care sînt favorabile solurile respective
Cernoziom tipic 100 Grîu, porumb, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, legume
Cernoziom cambic
(levigat) 94 Pomi fructiferi, porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, tutun, viţă-de-vie
Cernoziom carbonatic 71 Viţă-de-vie, grîu
Sol aluvial 86 Legume, culturi furajere, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, pomi fructiferi
Sol cenuşiu 78 Viţă-de-vie, pomi fructiferi, tutun, porumb
Sol brun 72 Pomi fructiferi, culturi furajere
2. Resursele biologice s în t re p re ze n ta te de v e g e ta ţia n a tu ra lă ş i de lu m e a a n im a
lă. O p a r tic u la r it a te d is tin c t ă a a ce sto ra este ca p a c ita te a de a re g e n era, în s ă r e s ta b ilirea este p o s ib ilă n u m a i în c a z u l în ca re s p e c ia n u d is p a re c o m p le t.
Resursele vegetale in c lu d p ă d u rile , p a jiş tile şi a lte c o m u n ită ţi ve g e ta le n a tu ra le .
E le au o m a re im p o r ta n ţă e c o lo g ic ă , e c o n o m ic ă şi de a g re m e n t.
CAPITOLU
I TERITORIUL ŞI RESURSELE NATURALE
ŞTIŢI CĂ... În prima jumătate
a sec. al XlX-lea, pădurile acopereau circa 30% din teritoriul
Basarabiei. Defrişările masive
în scopul extinderii suprafeţei
agricole, care s-au declanşat
ulterior, au redus substanţial
suprafaţa silvică.
Fig. 1.21. Masiv silvic în Podişul
Codrilor
4,5
o
~o
o
S
CBO.
03
"oO
Q_D
O
O
.aş
Fig. 2.16. Structura populaţiei după
criteriul activităţii
CAPITOLUL
POPULAŢIA SI AŞEZĂRILE UMANE
I I agricultură
I industrie
I I sectorul serviciilor
Fig. 2.17. Structura populaţiei active
pe ramuri ale economiei (în %)
în o ric e d o m e n iu d e a c tiv ita te e c o n o m ic ă ( n u m ită şi p o
p u la ţie o c u p a tă ), d a r şi şomerii, ia r p o p u la ţia in a c tiv ă
( n u m ită şi în tre ţin u tă ) in c lu d e c o p iii, e le v ii, s tu d e n ţii,
p e n s io n a r ii, in v a liz ii ş.a. (fig. 2 .16). În R e p u b lic a M o ld o v a p re v a le a z ă n u m e r ic p o p u la ţia in a c tiv ă , ea c o n s tit u in d a p r o x im a t iv 55% d in to ta lu l p o p u la ţie i.
P o p u la ţia a c tiv ă este g ru p a tă şi în fu n c ţie de a c t iv ita te a p e r a m u r i a le e c o n o m ie i ( a g ric u ltu ră , in d u s trie ,
s e rv ic ii) . O tră s ă tu r ă s p e c ific ă a p o p u la ţie i ţ ă r ii o c o n
s titu ie p o n d e re a re la tiv m a re a c e lo r o c u p a ţi în a g r ic u lt u r ă (fig . 2 .1 7 ). U t iliz a r e a re s u rs e lo r de m u n c ă în
s e c to ru l a g r ic o l a re c a ra c te r s e z o n ie r, a d ic ă b ra ţe le de
m u n c ă s în t fo lo s ite te m p o ra r. S c h im b ă r ile d in u lt im ii
a n i d in e c o n o m ia n a ţio n a lă au d e te rm in a t m o d ific ă r i
e s e n ţia le în s tr u c tu r a p o p u la ţie i a ctive .
? Analizînd fig. 2.17, constataţi modificările care au
avut loc în structura populaţiei active în perioada indicată şi explicaţi cauzele lor.
m ^ I t e r m e n T c h e i e
Şomer - persoană aptă de muncă,
dar neangajată, aflîndu-se totodată în căutarea unui loc de muncă.
În p e rio a d a de c r iz ă e c o n o m ic ă , o d a tă c u re d u c e re a
lo c u r ilo r de m u n c ă , a s p o r it ş o m a ju l. N u m ă r u l şomerilor în r e g is tr a ţi c o n s titu ie a n u a l a p r o x im a t iv 50 de m ii
de p e rs o a n e sau c ir c a 4% d in to ta lu l p o p u la ţie i e c o n o
m ic a ctiv e . C a u rm a re a ş o m a ju lu i, a a p ă ru t u n n u m ă r
m a re de p e rs o a n e n e v o ite să e m ig re z e p e ste h o ta re , în
c ă u ta re a u n u i lo c de m u n c ă .
1 Dezbateri
1 la temă
pornind de la faptul că în ultimele două decenii au avut loc modificări esenţiale în structura pe vîrste
a populaţiei din ţara noastră, discutaţi cu colegii şi expuneţi-vă opinia referitor la următoarele subiecte:
a) Care sînt consecinţele fenomenului „îmbătrînirii demografice"?
b) Ce măsuri trebuie întreprinse pentru a crea noi locuri de muncă în ţara noastră?
F O R M A R E SI E V A L U A R E »
1. Argum entaţi legătura între mişcarea naturală a populaţiei şi structura ei după criteriul vîrstei.
2. Discutaţi cu colegii şi deduceţi cauzele care determ ină o speranţă de viaţă la naştere mai mică
la bărbaţi decît la femei.
3. Analizaţi fig. 2.15 şi explicaţi în ce grupe de vîrstă se observă o disproporţie mai mare între numărul bărbaţilor şi cel al fem eilor. Care sînt cauzele acestui fenom en?
4. Propuneţi cîteva măsuri de utilizare raţională a braţelor de muncă din m ediul rural al ţării.
5*. Stabiliţi în ce ramuri ale econom iei se înregistrează un număr mai mare de angajaţi în localitatea natală.
10
t i
Structura etnică şi cea confesională a popu laţiei
STRUCTURA ETNICĂ
S I CEA CONFESIONALĂ A POPULAŢIEI
» ■>
„Statul recunoaşte şi garantează dreptul tuturor cetăţenilor la păstrarea, la dezvoltarea
şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase.“
(C onstituţia R epublicii M oldova, A rtic o lu l 10)
• Numiţi cîteva popoare din ţările europene care sînt reprezentate şi în Republica Moldova.
1 Cum credeţi, de ce este necesar să cunoaştem particularităţile diferitor etnii?
A p a rte n e n ţa e tn ic ă este u n a d in tr e p r in c ip a le le c a
ra c te r is tic i a le p o p u la ţie i ş i u n c r ite r iu de d e lim ita r e a
s t r u c t u r ii ei. O r ic e etnie a re c îte v a tr ă s ă tu r i sp e cific e :
lim b a v o rb ită , o rig in e a şi c o n ş tiin ţa n a ţio n a lă , o b ic e iu
r ile şi t r a d iţ iile m o ş te n ite ş.a.
P o p u la ţia R e p u b lic ii M o ld o v a este n e o m o g e n ă d in
p u n c t de v e d e re e tn ic , ca re z u lta t a l e v o lu ţie i is to ric e .
1. Dinamica structurii etnice a populaţiei. P e te
r it o r iu l ţ ă r ii n o a stre , p o p u la ţia a u to h to n ă - m o ld o
v e n ii ( ro m â n ii) - a fo st p r e d o m in a n tă în to a te t im p u
rile , c o n v ie ţu in d c u a lte e t n ii (fig. 2.18). D re p t u rm a re
a îm p r e ju r ă r ilo r is to ric e şi a in te re s u lu i p e n tru acest
s p a ţiu d in p a rte a m a r ilo r p u te ri ( I m p e r iu l R u s, I m p e
r iu l O to m a n , U R S S ), a ic i s-a u s ta b ilit c u t r a iu l ş i re p re
z e n ta n ţii a lto r e tn ii: u c r a in e n i, ru ş i, b u lg a r i, g ă g ă u zi,
a rm e n i, e v re i, g e rm a n i, ţig a n i (ro m i) ş.a. E i au m ig ra t
în d ife rite p e rio a d e is to ric e , în p r in c ip a l în se co le le a l
X lX - le a şi a l X X - le a . În p e rio a d a I m p e r iu lu i R u s p o p u
la ţia im ig r a n tă se b u c u ra de d iv e rs e în le s n ir i: s c u tire a
de im p o z ite , e lib e ra re a de o b lig a ţiu n ile m ilit a r e ş.a.
C o n f o r m d a te lo r re c e n s ă m în t u lu i p o p u la ţie i d in
a n u l 2 0 0 4 , p o p u la ţia m a jo rita ră o fo rm e a z ă m o ld o v e n ii
Tabelul 2.1. Dinamica structurii etnice a populaţiei în Republica Moldova (în %)*
Anul recensămîntului
1959 1970 1979 1989 2004
Moldoveni (români) 65,4 64,5 63,9 64,5 71,5
Ucraineni 14,6 14,2 14,2 13,8 11,2
Ruşi 10,2 11,6 12,8 13,0 9,4
Găgăuzi 3,3 3,5 3,5 3,5 4,0
Bulgari 2,1 2,1 2,0 2,0 2,0
Evrei 3,3 2,7 2,0 1,5 0,1
Alte etnii 1,1 1,4 1,6 1,7 1,8
* Notă: Rezultatele recensămîntului populaţiei din anul 2014 nu au fost publicate la
data editării manualului.
I-CHEII
Etnie (de la cuvîntul grecesc
ethnos - „popor") - comunitate
de persoane pe care le unesc anumite trăsături ţinînd de civilizaţie,
în special, unitatea de limbă şi de
cultură, şi nu trăsăturile biologice
sau fizice. In Republica Moldova,
în afară de populaţia autohtonă -
moldoveni (români) - sînt şi cîteva
etnii conlocuitoare (numite şi minorităţi naţionale): ucraineni, ruşi,
găgăuzi, bulgari, ţigani (romi) etc.
Fig. 2.18. Moldoveni (români) în
haine naţionale
CAPITOLUL
POPULAŢIA ŞI AŞEZĂRILE UMANE
2 304
1 887
1959 1970
2795 2845
2 526
1979 1989 2004
Fig. 2.19. Evoluţia numerică a populaţiei autohtone (mii de persoane;
în cerc se indică ponderea în % din
totalul populaţiei)
ŞTIŢI CĂ... Printre etniile mai
puţin numeroase înregistrate
la recensămîntul din anul
2004, se numără: ţiganii (romii) (12,3 mii), bieloruşii (8,9
mii), evreii (4,8 mii), polonezii
(2,7 mii), armenii (1,8 mii) ş.a.
Numărul etnicilor evrei s-a
micşorat de la 65,8 mii în anul
1989 la 1,7 mii în anul 2004.
Fig. 2.20. Structura etnică a populaţiei pe medii de trai (conform recensămîntului din a. 2004)
ŞTIŢI CĂ... Populaţia autohtonă predomină în majoritatea din cele 1 614 aşezări rurale; 222 au o componenţă etnică mixtă, iar 118 sîntpopulate
omogen de reprezentanţii etniilor conlocuitoare: 75 de sate
cu populaţie majoritară ucraineană, 22 - găgăuză, 10 - bulgară, 8 - rusă şi 3 sate de ţigani (romi).
(ro m â n ii). N u m ă r u l p o p u la ţie i a u to h to n e a s p o rit în p e
rio a d a a n ilo r 1 9 5 9-2004, a tît în v a lo a re a b so lu tă , c ît ş i în
cea re la tiv ă (ta b e lu l 2.1 şi fig . 2.19).
TfjV identificaţi modificările în structura etnică a populaţiei în perioada 1989-2004, analizînd ta b e lu l 2.1.
P r in t r e e tn iile c o n lo c u ito a re , o p o n d e re m a i m a re
re v in e u c r a in e n ilo r ş i ru ş ilo r, u r m a ţ i de g ă g ă u z i şi b u lg a r i (ta b e lu l 2.1).
S tr u c tu r a e tn ic ă a p o p u la ţie i v a r ia z ă ş i în fu n c ţie de
m e d iu l de tra i. D e e x e m p lu , p o p u la ţia a u to h to n ă este
s ta b ilită c u t r a iu l, în cea m a i m a re p a rte , în m e d iu l r u
ra l, ia r e t n ic ii ru ş i, u c r a in e n i ş i e v re i - în m e d iu l u rb a n .
0 ? Analizaţi fig. 2.20 şi identificaţi prin ce se deosebeşte structura etnică a populaţiei rurale de cea a
populaţiei urbane.
■ moldoveni (români)
■ ucraineni
ruşi
■ găgăuzi
■ bulgari
■ alte etnii
2. Răspîndirea principalelor etnii. P o p u la ţia a u
to h to n ă este r ă s p în d ită p r e tu tin d e n i p e t e r it o r iu l ţă r ii.
În ra p o rt p ro c e n tu a l în s ă , ea d e ţin e o p o n d e re m a i m a re
în R e g iu n e a C e n tr a lă ş i în cea de N o r d (fig. 2.21).
C ît p riv e ş te m in o r ită ţile e tn ic e , u c r a in e n ii p o p u le a
ză, în sp e c ia l, n o r d u l şi e s tu l ţă r ii, ia r g ă g ă u z ii (fig. 2 .2 2 )
şi b u lg a r ii (fig. 2 .2 3 ) - p a rte a de sud. P o p u la ţia de o rig in e
ru s ă este co n c e n tra tă , m a i c u se a m ă, în a ş e ză rile u rb a n e
m a ri, u n d e au m ig ra t m a i ales în p e rio a d a p o s tb e lic ă .
G r u p u r ile e tn ic e m a i p u ţ in n u m e ro a s e ( ţig a n i
[ro m i], b ie lo r u ş i, e v re i, p o lo n e z i, a r m e n i ş.a.), de re g u
lă , s în t a şe za te c u t r a iu l în lo c a lit ă ţ ile u rb a n e . Ţ ig a n ii
Structura etnică şi cea confesională a populaţiei
,iţr
"Te
fBenderj"
Scara: 1 cm = 33 km
N u m ă r u l t o t a l
a l p o p u l a ţ i e i
.___ . . ------- peste 600 mii
— >v \ ---- 160 - 600 mii
E tn ii
B moldoveni (romani)
ucraineni )(
găgăuzi | » L W i
| bulgari M V M ii
V alte etnii
nedeclarat '> ţvL
1 - Unităţile Administrativ-Teritoriale l i i
din Stînga Nistrului v. \ V"
( r o m ii) se în t îln e s c în t r - u n n u m ă r m a i m a re în o ra ş e le
S o ro c a ş i O ta c i.
| ? identificaţi unităţile administrativ-teritoriale în care
au o pondere mai mare ucrainenii, ruşii, găgăuzii şi
bulgarii, analizînd harta din fig. 2.21.
3. Structura confesională (religioasă) a populaţiei.
R e lig ia este u n a trib u t a l id e n t it ă ţ ii p o p u la ţie i, a s ig u r în d
p ă s tra re a ş i m u ltip lic a r e a v a lo r ilo r s p iritu a le , in c lu s iv a
tr a d iţ iilo r , o b ic e iu rilo r, r it u a lu r ilo r m o ş te n ite . R e lig ia
a ju c a t u n r o l im p o r t a n t în re a liz a re a u n it ă ţ ii so c ia le ,
a c o n s e n s u lu i în tre r e p re z e n ta n ţii d ife r it o r e t n ii c o n lo
c u ito a re . A c tu a lm e n te , în ţa ra n o a s tră s în t în re g is tra te
p este 20 de c o n fe s iu n i (culte) ş i a s o c ia ţ ii re lig io a s e .
M a r e a m a jo rita te a p o p u la ţie i (c irc a 90% ), a p a rţin e
r e lig ie i c re ş tin -o rto d o x e . C r e ş t in is m u l o r to d o x s-a ră sp în d it p e a cest te r it o r iu în c ă d in p rim e le se co le de la
a p a riţie . D r e p t d o v a d ă se rv e sc d iv e rs e v e s tig ii m a te ria le
Fig. 2.21. Harta etnică (a. 2004)
Fig. 2.22. Ansamblul folcloric
găgăuz „Cadînja"
Fig. 2 .23. Tînăr bulgar cîntînd la
cimpoi
ŞTIŢI CĂ... Limba găgăuză aparţine familiei
de limbi turcice. Găgăuzii au
migrat în sudul Basarabiei pe
parcursul secolelor al XVIII-lea
şi al XlX-lea, venind din Peninsula Balcanică.
Limba b u lg a ră face parte din
grupa limbilor slave de sud.
Bulgarii au migrat pe meleagurile noastre din Peninsula
Balcanică, împreună cu găgăuzii.
Pe parcursul secolelor, găgăuzii şi bulgarii au păstrat tradiţia de creştere a ovinelor şi de
confecţionare a ţesăturilor din
lînă, a covoarelor naţionale, a
obiectelor din piele, blănuri de
oaie, pielicele ş.a.
POPULAŢIA ŞI AŞEZĂRILE UMANE
Fig. 2.24. Mănăstirea rupestră
Butuceni (rnul Orhei)
datată cu secolele X-XV
1 ŞTIŢI CĂ... În anul 1940, pe
teritoriul Republicii Moldova
erau 1 080 de biserici ortodoxe
si 18 mănăstiri. În perioada
sovietică însă, numărul lor a
fost într-o continuă descreştere
(multe fiind distruse), ajungînd, la mijlocul anilor ’80 ai
secolului al XX-lea, la 196 de
biserici şi o mănăstire. În ultimele două decenii, s-au redeschis şi s-au construit circa
2 000 de locaşuri de cult. Acestea aparţin, în cea mai mare
parte, Mitropoliei Moldovei
(din componenţa Patriarhiei
Ruse) şi Mitropoliei Basarabiei
(din componenţa Patriarhiei
Române).
Dezbateri
la temă
şi s p iritu a le , in c lu s iv m ă n ă s tir ile ru p e s tre de p e m a lu r ile r îu r ilo r N is t r u ş i R ă u t (fig . 2 .2 4 ).
C o n fe s iu n ile m a i p u ţ in ră s p în d ite sîn t: O r g a n iz a ţia
re lig io a s ă „ M a r t o r ii lu i Ie h o v a “, B is e ric a B a p tis tă , B is e
r ic a C r e ş tin ă E v a n g h e lis tă , C u lt u l P e n tic o s ta l, B is e ric a
R o m a n o - C a to lic ă ş.a.
C u n o a ş te re a p a r t ic u la r it ă ţ ilo r d e m o g ra fic e ş i e tn o -
c u ltu r a le ale d ife r ito r e t n ii este im p o r ta n tă p e n tru o r
g a n iz a re a ra ţio n a lă a s e c to r u lu i so c ia l: în v ă ţ ă m în tu l,
o c ro tire a s ă n ă tă ţii, c u ltu ra , s e r v ic iile p u b lic e , u tiliz a r e a
b ra ţe lo r de m u n c ă . E t n iile c o n lo c u ito a re d in ţa ra n o a s
tră se b u c u ră de d r e p t u r i egale, a lă tu r i de p o p u la ţia a u
to h to n ă : d r e p tu l la m u n c ă , la în v ă ţă tu ră , la o d ih n ă , la
p a r tic ip a r e în a c tiv ita te a p u b lic ă etc.
Ţinînd cont de componenţa etnică şi cea confesională a populaţiei ţării noastre, discutaţi cu colegii
şi expuneţi-vă opinia referitor la următoarele întrebări:
a) Ce corelaţie există între structura etnică a populaţiei şi dezvoltarea sectorului serviciilor?
b) Argumentaţi, de ce trebuie să ţinem cont de structura etnică şi cea confesională a populaţiei în
elaborarea şi realizarea unor programe de dezvoltare social-economică?
__________________
F O R M A R E SI E V A L U A R E 9_____________________
1. Explicaţi cum a influenţat m igraţia populaţiei pe teritoriul ţării noastre asupra structurii etnice.
2. Analizînd tabelul2.1, constataţi dinam ica ponderii diferitor etnii din ţară în perioada anilor 1959
2004 şi explicaţi cauzele acestei evoluţii.
3. Deduceţi deosebirile regionale în structura etnică a populaţiei ţării, studiind harta din fig. 2.21.
4*. Alcătuiţi un eseu pe tema: „Republica M oldova este patria com ună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi" (Articolul 10 din Constituţia Republicii Moldova).
A şezările umane. Aşezările rurale
1
11
11 AŞEZĂRILE UMANE.
AŞEZĂRILE RURALE
„Eu cred că veşnicia s-a născut la sat.“
(poezia Sufletul satului de Lucian Blaga)
3
> Ce tipuri de aşezări umane cunoaşteţi din cursurile de geografie şi istorie
studiate în clasele precedente?
• Ce tipuri de aşezări umane sînt mai răspîndite în Republica Moldova?
1. Noţiune de aşezare umană. D in t im p u r i s tră
v e c h i, p o p u la ţia s-a s ta b ilit c u t r a iu l în a n u m ite lo c u r i,
m a i fa v o ra b ile p e n tru v ia ţă , f o r m în d lo c a lită ţi. A c e s
tea s în t n u m ite şi a ş e z ă ri u m a n e şi re p re z in tă t e r it o r iu l
a m e n a ja t p e n tru t r a iu l şi a c tiv ita te a o m u lu i.
O r ic e a şe za re u m a n ă in c lu d e : a) p o p u la ţia (c o m u
n ita te a u m a n ă ); b) v a tra lo c a lită ţii; c) m o ş ia lo c a lit ă ţ ii
(co n su ltaţi te x tu l de la ru b ric a „ Ş tiţi că...“).
A ş e z ă r ile u m a n e s în t de d o u ă tip u r i: ru ra le şi u rb a n e . A m b e le c a te g o rii de a ş e z ă ri r ă s p u n d n e v o ilo r
d e a d ă p o s t ş i s p e c ific u lu i a c t iv it ă ţ ii o m u lu i. A ş e z ă r ile
u m a n e se c la s ific ă d u p ă d ife rite c r ite r ii.
c g V analizaţi schema din fig. 2.25 şi determinaţi criteriile
de clasificare şi tipurile de aşezări umane.
ŞTIŢI CĂ...
În aşezările rurale, spaţiul
ocupat de construcţii, străzi,
terenurile cultivate de lîngă
casă poartă denumirea de vatra satului, iar toate terenurile din jurul localităţii (terenuri agricole, păduri, ape şi
alte terenuri) constituie moşia satului.
P e p a r c u r s u l d e z v o ltă r ii o m e n ir ii, au a p ă ru t m a i în -
t îi a ş e z ă rile ru ra le , a p o i cele u rb a n e . În a ş e z ă rile ru ra le ,
a c tiv ita te a de b a z ă a p o p u la ţie i este a g ric u ltu ra . A ş e z ă
r ile u rb a n e s în t cele în ca re m a jo rita te a p o p u la ţie i a c tiFig. 2.25. Clasificarea aşezărilor umane după diferite criterii
CAPITOLUL
I I POPULAŢIA ŞI AŞEZĂRILE UMANE
v e a ză în d o m e n iu l in d u s t r ia l şi în s e c to ru l s e r v ic iilo r . R e ţe a u a de a ş e z ă ri u m a n e d in
R e p u b lic a M o ld o v a in c lu d e 1 613 a ş e z ă ri r u r a le şi 65 de a ş e z ă ri u rb a n e .
2. Cadrul geografic al aşezărilor rurale. S a tu l re p re z in tă t ip u l de a şe za re u m a
n ă c e l m a i b in e in te g ra t în p e is a ju l g e o g ra fic . A p a r iţ ia a ş e z ă r ilo r r u ra le în t r - u n lo c
sau a ltu l este c o n d iţio n a tă de p a r t ic u la r it ă ţ ile m e d iu lu i n a tu ra l, în ca re o m u l c a u tă
c o n d iţ ii m a i fa v o ra b ile de v ia ţă şi de d e s fă ş u ra re a u n e i a c tiv it ă ţi e c o n o m ic e .
Î n fu n c ţie de a n u m iţ i fa c to ri n a t u r a li şi e c o n o m ic i, a ş e z ă rile r u r a le a u d ife rite
c o n fig u r a ţ ii a le ve tre i: lin ia r ă , a d u n a tă (fig . 2 .2 6 ), d is p e rs a tă etc.
Î n C îm p ia B ă lţ ilo r şi în C îm p ia M o ld o v e i de S u d , s în t r ă s p în d ite a tît satele m a ri,
c ît şi ce le m ic i, m u lte d in tr e ele a v în d o c o n fig u r a ţie lin ia r ă . Î n P o d iş u l C o d r ilo r şi
în P o d iş u l N is t r u lu i, c o n fig u r a ţia a ş e z ă r ilo r r u r a le este d e te rm in a tă de r e lie fu l fra g
m e n ta t de v ă i a d în c i. C e le m a i m u lte d in tr e ele s în t situ a te p e fu n d u l v ă ilo r, a v în d o
fo rm ă c o m p a c tă , ia r u n e le s în t situ a te în h îrto a p e .
M a jo rita te a a ş e z ă r ilo r r u r a le d in v ă ile N is t r u lu i, P r u t u lu i şi r îu r ilo r m a i m ic i
au o c o n fig u r a ţie lin ia r ă , u r m în d v a le a r îu lu i. S atele d in c u r s u l in fe r io r a l f lu v iu lu i
N is t r u sîn t, de re g u lă , m a ri, a v în d p e ste 5 m ii de lo c u ito r i: S u cle ia , P a rc a n i, C a ra g a ş
( U A T d in S tîn g a N is t r u lu i) , C o p a n c a ( rn u l C ă u ş e n i), T a lm a z a ( rn u l Ş te fa n -V o d ă ) ş.a.
Fig. 2.26. Feteşti, sat cu configuraţie de tip adunat. Este situat în Toltrele Prutului (rnul Edineţ)
3. Reţeaua de aşezări rurale. T e r ito r iu l ţ ă r ii a re o re ţe a re la tiv d e n să de sate, fa p t
d e te rm in a t de p o p u la re a a c e sto r m e le a g u r i d in ce le m a i v e c h i t im p u r i. L a o ra a c
tu a lă , re ţe a u a de a ş e z ă ri r u ra le este c o n s titu ită d in 1 613 sate. D in p u n c t de v e d e re
a d m in is tr a tiv , a ş e z ă rile r u r a le s în t u n ite în 916 c o m u n e , ia r 39 d in tr e ele s în t în su b -
o rd in e a a d m in is tr a tiv ă a o ra ş e lo r şi a m u n ic ip iilo r .
M o d u l de g ru p a re a sa te lo r în te r it o r iu este in flu e n ţa t de c a ra c te ris tic ile r e lie fu
lu i, a le r îu r ilo r , de p re z e n ţa sau a b se n ţa c ă ilo r de c o m u n ic a ţie sau a o ra şe lo r. D a t o r ită c o n d iţ iilo r n a tu ra le fa v o ra b ile d e z v o ltă r ii a g r ic u lt u r ii, d a r şi fa c to r ilo r is to r ic i, s-a
A şezările umane. Aşezările rurale 11
fo rm a t o re ţe a d e n să de sate re la tiv m a ri. A s tfe l, d e n sita te a cea m a i m a re a sa te lo r se
o b s e rv ă în c u r s u r ile in fe rio a re a le r îu r ilo r N is t r u ş i P ru t, în a p ro p ie re a p r in c ip a le lo r
c ă i de tr a n s p o r t şi în a r iile d in a p ro p ie re a o ra ş e lo r m a ri.
S ? Analizaţi fig. 2.27 şi observaţi prin ce se deosebesc tipurile de reţele spaţiale ale aşezărilor rurale din valea rîului Cula, din suburbia Chişinăului şi din stepa Bugeacului.
Fig. 2.27. Tipuri de reţele spaţiale ale aşezărilor rurale
Aglomeraţie rurală de formă liniară din valea rîului Cula (Podişul Codrilor)
*'^Roşcani Q'Hruşova
CRIC<
•
Wa * • pi ©Boşcana
\\ • • •
•
Ciorescu Coşemiţa
•
( ) Stăucem ^ . OCruzeşti
VATR/Î
Truşeni
L • . ^Tohatin q
\ ^ Bălţata
DURLEŞ■jd CHIŞINĂU / \ •
®Nimorem \ oMaximovca
• H fl jBubuieci
Dănceni^/ c o d r u '
% .
■ I k jA , 9
' \ Merem
Rări ni
( I ALO VENI o
•Jv • • ^ S Î N G E R A ...^
CRICOVA aşezări urbane Numărul de locuitori
ai aşezărilor rurale
(anul 2016)
( / ) peste 5 000
0 3 000-5 000
• 1 000-3 000
• 500-1 000
• sub 500
căi ferate
drumuri magistrale
rîuri
O tră s ă tu r ă s p e c ific ă a re ţe le i de a ş e z ă ri ru r a le o c o n s titu ie fa p tu l că m a jo rita te a
p o p u la ţie i este c o n c e n tra tă în sate m a ri. D im e n s iu n e a m e d ie a u n e i a ş e z ă ri ru ra le
este de 1 36 0 d e lo c u ito r i, ia r a u n e i c o m u n e - de 2 4 0 0 de lo c u ito r i. În fu n c ţie de
n u m ă r u l de lo c u ito r i, se d is tin g c îte v a c a te g o rii de a ş e z ă ri ru r a le (fig . 2 .2 8 ).
»î| ? În ce categorie de sate, după numărul de locuitori, intră localitatea natală?
D in p u n c t de ve d e re a l d iv e rs ită ţii a c tiv it ă ţilo r e c o n o m ic e , în m e d iu l r u r a l se e v id e n ţia z ă m a i m u lte t ip u r i fu n c ţio n a le de a ş e z ă ri (co n su ltaţi schem a d in fig . 2 .2 5 ). A c
tiv ita te a de b a z ă este a g ric u ltu ra , fa p t ca re d e te rm in ă p re d o m in a re a a ş e z ă rilo r de tip
CAPITOLUL
POPULAŢIA ŞI AŞEZĂRILE UMANE
■ 3 000-5 000
■ 1 000-3 000
500-1 000
■ sub 500
Fig. 2.28. Repartiţia populaţiei pe
categorii de aşezări rurale după numărul de locuitori (în %)
ŞTIŢI CĂ... Actualmente, sînt
peste 60 de sate cu o populaţie
de 5 mii de locuitori şi mai
mult. Cel mai mare sat, după
numărul de locuitori, este Congaz din UTA Găgăuzia, situat
în valea rîului Ialpug din stepa
Bugeacului - 12,1 mii de locuitori, după care urmează satele
Sucleia - 11,2 mii (UAT din
Stînga Nistrului), Costeşti (rnul
Ialoveni) - 11,0 mii, Parcani -
10,8 mii (UAT din Stînga Nistrului), Cărpineni (rnul Hînceşti) - 9,4 mii ş.a.
agricol. E le s în t re p re ze n ta te p r in d ife rite s u b tip u ri: cu
p r o f il ce re a lie r, v itic o l, le g u m ic o l, p o m ic o l ş.a. A ş e z ă rile
a g ro -in d u s tria le îm b in ă a c tiv ită ţile a g ric o le c u cele d in
in d u s trie . În a ş e ză rile c u fu n c ţii m ixte, p o p u la ţia m u n
ceşte n u n u m a i în a g ric u ltu ră , c i şi în in d u s trie şi în sect o r u l s e rv ic iilo r.
4. Aspecte ecologice ale aşezărilor rurale. P e t e r it o r iu l u n o r sate, s în t fre c v e n te p ro c e se le d e e ro z iu n e şi
de a lu n e c ă r i de te re n . A ş e z ă r ile ru ra le situ a te în v ă ile
r îu r ilo r s în t d e s e o ri a fe cta te de in u n d a ţii. D e a sem enea,
se în re g is tre a z ă u n g ra d în a lt de p o lu a re a a p e lo r, ca u r
m a re a e v a c u ă rii d e ş e u rilo r, a s u p r a c h im iz ă r ii a g r ic u lt u r ii în tre c u t, a n e re s p e c tă rii c e rin ţe lo r s a n ita re ş.a. O
p ro b le m ă e c o lo g ic ă a c u tă este cea a d e ş e u r ilo r şi a in s a -
lu b r iz ă r ii lo c a lită ţilo r .
Is to ria v e ch e a sa te lo r d in ţa ra n o a s tră , m o ş te n ire a
lo r e tn o fo lc lo ric ă , p re z e n ţa m o n u m e n te lo r is to ric e ş i de
a rtă ( b is e ric i, m ă n ă s tir i, m u ze e , c o n a c u r i b o ie re ş ti ş.a.),
m e ş te ş u g u rile p o p u la re , p e isa je le ru ra le p ito re ş ti - to ate
re p re z in tă o m a re v a lo a re m a te ria lă ş i s p ir it u a lă a n e a
m u lu i n o s tru . S a tu l a fo st şi v a r ă m în e u n m o n u m e n t
a l is to r ie i ş i a l f iin ţ e i n a ţio n a le , le a g ă n a l e x is te n ţe i şi a l
d ă in u ir ii n o a s tre m ile n a re .
L Dezbateri
lk J ia temă
Pornind de la faptul că aşezările rurale reprezintă o parte a patrimoniului naţional al ţării noastre, discutaţi cu colegii despre situaţia
actuală a localităţilor rurale din ţara noastră. Aplicaţi metoda analizei
SWOT şi completaţi în caiet un tabel după modelul de mai jos.
Puncte tari Puncte slabe
Oportunităţi Riscuri
__________________ F O R M A R E SI E V A L U A R E »_____________________
1. Explicaţi influenţa diferitor factori naturali asupra dezvoltării aşezărilor rurale.
2. Analizaţi fig. 2.28 şi com paraţi ponderea categoriilor de aşezări rurale după numărul de locuitori.
3. Determ inaţi sectoarele de activitate în care este angajată populaţia şi funcţiile econom ice specifice pentru localitatea voastră.
4*. Alcătuiţi un eseu în care să propuneţi un m od de soluţionare a unor problem e ale m ediului
am biant, sociale şi econom ice care afectează localitatea voastră.
A şezările urbane
1
12
12 AŞEZĂRILE
URBANE
„Oraşele din Basarabia, deşi sunt aşezate bine din punctul de vedere economic, I...I
suferă mult de inconveniente mari pentru propăşirea lor...“
(Zamfir C. Arbure, Basarabia în secolul XIX)
• Enumeraţi cîteva deosebiri dintre aşezările urbane şi cele rurale.
Numiţi cîteva oraşe din ţara noastră cunoscute încă din perioada medievală.
1. Caracteristici generale ale aşezărilor urbane. În
tre c u t p o p u la ţia a c e s tu i te r it o r iu lo c u ia în sate, ia r m a i
t îr z iu , o d a tă c u a p a riţia n o ilo r fo rm e de a c tiv ita te u m a
n ă, au a p ă ru t şi o ra şe le . A ş e z ă r ile u rb a n e au f u n c ţ ii m a i
c o m p le x e , c o m p a ra tiv c u a ş e z ă rile ru ra le : in d u s tria le ,
de tra n s p o rt, de a d m in is tr a r e , c u ltu r a le etc.
R e ţe a u a u rb a n ă re fle c tă e v o lu ţia s o c ia l-e c o n o m ic ă
a t e r it o r iu lu i R e p u b lic ii M o ld o v a p e p a r c u r s u l is to rie i.
D e z v o lta re a a ş e z ă r ilo r u rb a n e este in flu e n ţa tă , în cea
m a i m a re p a rte , de fa c to r ii n a tu ra li, is t o r ic i şi e c o n o
m ic i.
F a c to r u l n a tu r a l are u n r o l d e c is iv în a le g e re a lo c u
lu i a ş e z ă r ilo r u m a n e în s p a ţiu l g e o g ra fic . U n r o l im p o r
ta n t î i re v in e , de a sem enea, p o z iţ ie i e c o n o m ic o -g e o g ra -
fic e , ca re este d e te rm in a tă , în d e o s e b i, de re ţe a u a de c ă i
de tra n s p o rt. U n e le ce n tre u rb a n e au a p ă ru t în c ă d in
p e rio a d a m e d ie v a lă , o d a tă c u d e z v o lta re a m e ş te ş u g u rilo r şi a c o m e rţu lu i.
P e p a r c u r s u l s e c o lu lu i a l X lX - le a , se d e z v o ltă ra p id
o ra ş u l C h iş in ă u , ca re , a v în d o p o z iţie g e o g ra fic ă fa v o ra
b ilă faţă de c ă ile de tra n s p o rt, d e v in e c e n tr u l a d m in is
tr a t iv a l g u b e rn ie i B a s a ra b ia , în c a d r u l I m p e r iu lu i R u s.
A lt e a ş e z ă ri u rb a n e ca re s-a u d e z v o lta t m a i a c tiv în
ace a stă p e rio a d ă s în t B ă lţi, S o ro c a , O rh e i, T ig h in a (B e n -
der), C a h u l, ia r în s tîn g a N is t r u lu i - T ir a s p o l. U n u l d in
tre fa c to r ii im p o r t a n ţ i ca re au im p u ls io n a t d e z v o lta re a
u rb a n ă a fo st fo rm a re a re ţe le i de c ă i ferate.
R e ţe a u a u rb a n ă s-a e x tin s p e p a r c u r s u l s e c o lu lu i a l
X X - le a , o d a tă c u d e z v o lta re a in d u s tr ie i. C a u rm a re , a
c re s c u t ra p id n u m ă r u l p o p u la ţie i u rb a n e .
g T ? analizaţi fig. 2.29 şi stabiliţi în ce perioadă s-a înregistrat un spor mai mare al populaţiei urbane.
ŞTIŢI CĂ...
În renumita lucrare a lui
Dimitrie Cantemir „Descrierea Moldovei“, apărută în
anul 1716, găsim o bogată informaţie geografică despre
oraşele şi tîrgurile Moldovei
de la începutul secolului al
XVIII-lea (Orhei, Soroca, Tighina [Bender], Lăpuşna, Chişinău). Despre oraşul Lăpuşna, reşedinţă de ţinut în acea
perioadă, se spune că era cel
mai mare oraş din regiunea
dată. Oraşele Tighina (Bender) şi Soroca sînt menţionate
ca centre urbane care au şi cetăţi de apărare.
©- ponderea populaţiei urbane
în totalul populaţiei (în %)
2074
1977
1857
1586
1130
670
388
©
©
1950 1960 1970 1980 1990 20002016
Fig. 2.29. Dinamica populaţiei urbane (mii persoane)
CAPITOLU
I I POPULAŢIA ŞI AŞEZĂRILE UMANE
k ^ t e r m e n Tchei]
Urbanizare - creşterea numerică
a populaţiei oraşelor şi a rolului
acestora în viaţa socială. Cuvîntul
urbanizare derivă din verbul a urbaniza care, la rîndul său, provine
de la vechiul cuvînt latinesc urbs
(urbis), care înseamnă oraş, cetate.
ŞTIŢI CĂ... Unele localităţi urbane din ţara noastră au si denumiri metaforice: Chişinău -
oraşul „alb“sau „cu umeri albi
de piatră“; Rîbniţa - „oraşul
metalurgilor“; Cahul - „Frumoasa". Etimologia denumirilor vorbeşte, de obicei, de amplasarea localităţii (Tiraspol -
„oraşul de pe Nistru [Tiras]“)
sau de destinaţia acesteia
(Orhei - „loc al cetăţii").
ŞTIŢI CĂ... Statutul administrativ al unor aşezări urbane a
fost modificat: în anul 2008
oraşul Tiraspolul Nou a fost
comasat cu municipiul Tiraspol, iar în anul 2013 satului
Tvardiţa (rnul Taraclia) i s-a
acordat statutul de oraş.
Fig. 2.30. Oraşul Soroca.
Vedere generală
C re ş te re a n u m e ric ă a p o p u la ţie i u rb a n e ş i a n u m ă
r u lu i de o ra şe , n u m ită proces de urbanizare, a fo st d e
te rm in a tă a tît de s p o r u l n a tu ra l m a re a l p o p u la ţie i, c ît şi
de in te n s ific a re a p r o c e s u lu i de im ig r a ţie d in re p u b lic ile
s o v ie tic e în p e rio a d a 1945-1991.
A p a r iţ ia m u lto r o ra şe m ic i în p e rio a d a d a tă se d a
to re a z ă c o n s tr u c ţie i în t r e p r in d e r ilo r in d u s tria le , în d e
o s e b i a c e lo r a lim e n ta re (de co n se rv e , v in ific a ţ ie , z a h ă r
ş.a.). O ra ş e le m ic i au, de re g u lă , o e c o n o m ie m o n o in -
d u s tria lă , p e c în d ce le m ijlo c ii au d e v e n it ce n tre c u o
e c o n o m ie m a i d iv e rs ific a tă .
2. Reţeaua de aşezări urbane. L a o ra a c tu a lă , re
ţe a u a u rb a n ă este fo rm a tă d in 65 de a ş e ză ri, in c lu s iv
5 m u n ic ip ii şi 60 de o ra şe (fig. 2.31). În cele 4 m u n ic ip ii
m a r i (C h iş in ă u , B ă lţi, T ig h in a [B end er], T ira s p o l) lo c u
ie sc a p r o x im a t iv 50% d in n u m ă r u l to ta l a l p o p u la ţie i
u rb a n e , a ic i f iin d c o n c e n tra te 4/5 d in p o t e n ţia lu l in d u s
t r ia l a l ţă r ii.
T j V Analizaţi fig. 2.31 şi constataţi care categorii de oraşe sînt mai numeroase şi care mai puţin numeroase,
după numărul de locuitori.
P re d o m in a re a n u m e ric ă a o ra ş e lo r m ic i (sub 20 de
m ii de lo c u ito r i) este o tră s ă tu r ă p r in c ip a lă a re ţe le i u r
b a n e . În ace a stă ca te g o rie in tr ă 47 de a ş e z ă ri u rb a n e , c u
o e c o n o m ie de tip in d u s tria l-a g ra r. În u n e le o ra şe m ic i
( M ă r c u le ş ti, C o r n e ş ti, B u c o v ă ţ, C ă in a r i, Ia rg a ra ş.a.),
b a z a e c o n o m ie i lo c a le o c o n s titu ie în t r e p r in d e r ile de
im p o r ta n ţă lo c a lă - m o ri, o lo in iţe , în t r e p r in d e r i de p r o
d u ce re a n u t r e ţ u r ilo r etc. M a jo rita te a a c e s to r o ra şe au
u n a sp e ct ru ra l.
A şezările urbane 12
L a n iv e l re g io n a l, d e n sita te a re ţe le i de a ş e z ă ri u rb a n e n u este u n ifo r m ă . C e l m a i
m a re n u m ă r de o ra şe se a flă în R e g iu n e a de N o r d şi în cea C e n tr a lă (fig . 2.31).
O re ţe a m a i p u ţ in d e n să de a ş e z ă ri u rb a n e este în R e g iu n e a de S u d . A ic i
p r e d o m in ă o ra ş e le m ic i, f iin d p re z e n te n u m a i 2 c e n tre u rb a n e r e la tiv m a i m a ri:
CHIŞINAU
Bălţi
Orhei
Vulcăneşti
Numărul de locuitori
pe categorii de oraşe
O peste 500 mii
O 100-200 mii
Q 20-100 mii
O 10-20 mii
O 5-10 mii
o sub 5 mii
------ limite de raioane
Scara: 1 cm = 21 km
27°0'0"E 28°0'0"E
Fig. 2.31. Harta aşezărilor urbane (a. 2016)
CAPITOLU
I I POPULAŢIA ŞI AŞEZĂRILE UMANE
Fig. 2.32. Oraşul Chişinău. Cartier
nou din sectorul Centru
C a h u l (40 m ii lo c.) şi C o m r a t (26 m ii lo c.). U n g ra d r e
la t iv m a i în a lt d e u r b a n iz a r e este c a r a c te r is t ic p e n tr u
U A T d in S tîn g a N is t r u lu i - 58% .
În R e g iu n e a C e n tra lă , este s itu a t o ra ş u l C h iş in ă u (681 m ii lo c.), c a p ita la R e p u b lic ii M o ld o v a şi ce l
m a i m a re c e n tru u r b a n a l ţ ă r ii (fig. 2 .3 2 ).
? Ce factori determină numărul mai mare de oraşe în
Regiunea Centrală a ţării?
3. Aspecte ecologice ale oraşelor. P e n tr u a ş e z ă rile
u rb a n e s în t c a ra c te ris tic e m u ltip le p ro b le m e c u c a ra c te r
e c o lo g ic . A c e s te a s în t ca u za te , în cea m a i m a re p a rte , de
tr a n s p o r t şi in d u s trie . T e h n o lo g iile d e p ă şite a le m u lto r
în t r e p r in d e r i in d u s t r ia le au d re p t c o n s e c in ţă u n g ra d
în a lt de p o lu a re a m e d iu lu i u rb a n .
i a n v
Enumeraţi cîteva surse de poluare a mediului urban.
U n e le o ra şe , în d e o s e b i cele m ic i şi m ijlo c ii, se m a i
c o n fr u n t ă c u p ro b le m a a lu n e c ă r ilo r de te re n , a a s ig u ră
r i i n e s a tis fă c ă to a re c u a p ă p o ta b ilă , a in s a lu b r iz ă r ii ş.a.
S o lu ţio n a re a a c e s to r p ro b le m e d e p in d e a tît de o rg a n e le
a d m in is tr a ţie i p u b lic e lo c a le , c ît şi de a titu d in e a fie c ă
r u i ce tă ţe a n . E s te im p o r ta n t ca, în v ia ţă , fie c a re o m să
se c ă lă u ze a s c ă de p r in c ip iu l e c o lo g ic „ U n s u fle t c u ra t
în t r - o ţa ră c u ra tă “.
Dezbateri
1 la temă
organizaţi un joc de rol pe tema: „Localităţile Republicii Moldova: realităţi, probleme şi perspective". Lucraţi în echipe de experţi: a) primari şi consilieri; b) reprezentanţi ai comunităţilor locale; c) reprezentanţi ai autorităţilor centrale ale statului (deputaţi, miniştri); d) jurişti; e) ecologişti; f) oameni de
afaceri; g) jurnalişti.
F O R M A R E SI E V A L U A R E »
1. Explicaţi factorii care determ ină dezvoltarea oraşelor în ţara noastră.
2. În baza analizei hărţii din fig. 2.31, com paraţi reţeaua urbană a Regiunii de Nord cu cea a Regiunii de Sud şi identificaţi deosebirile dintre ele.
3. Prin ce se explică faptul că în reţeaua urbană a ţării predom ină oraşele m ici după num ărul de
locuitori?
4. Aflaţi în ce categorie de aşezări urbane (după numărul de locuitori, conform legendei din fig. 2.31)
intră oraşul vostru sau cel din apropiere.
5*. Întocm iţi un proiect în care să descrieţi problem ele ecologice din localitatea voastră.
propuneţi unele măsuri de amenajare, pentru ca oraşul sau satul în care locuiţi să devină un
adevărat loc de agrem ent pentru viaţa şi activitatea om ului.
Lucrarea practică nr. 1
Lucrarea practică
Evaluarea d in a m ic ii şi stru ctu rii p o p u la ţie i d in lo c a lita te
(com ună) în b aza a lg o ritm u lu i
Notă:
1. Recomandăm profesorilor să pregătească realizarea lucrării practice pe parcursul studierii temelor
din capitolul II.
2. Elevii vor realiza lucrarea practică lucrînd în echipe.
3. Datele se colectează de la primăria localităţii, de pe site-ul acesteia sau din alte surse recomandate
de profesor.
Aspectele care vor fi
caracterizate Activităţi didactice
1. Dinamica numerică
a populaţiei
• de colectat date privind numărul populaţiei din localitate (comună) în ultimul deceniu;
• de întocm it un grafic care reflectă dinamica acestui indicator;
• de explicat cauzele care determină această dinamică.
2. Mişcarea naturală a
populaţiei
• de colectat date privind numărul născuţilor vii şi al decedaţilor din localitate (comună) în ultimul deceniu;
• de calculat ratele natalităţii şi mortalităţii (în persoane la 1 000 de locuitori sau în promile) şi bilanţul natural;
• de reprezentat datele obţinute într-un tabel sau într-un grafic;
• de comparat indicatorii respectivi cu valorile medii pe ţară (vezi anexa 2,
pag. 142).
3. Migraţia populaţiei • de explicat cauzele care determină migraţia populaţiei din localitate
(comună) în ultimii ani.
4. Structura demografică a populaţiei
• de colectat date referitor la structura pe grupe de vîrstă (tineri, adulţi,
vîrstnici) şi pe genuri (masculin, feminin) a populaţiei din localitate (comună) în ultimul an;
• de calculat ponderea acestor grupe de vîrstă şi de gen în totalul populaţiei localităţii (comunei).
5. Resursele de muncă • de apreciat gradul de asigurare a localităţii (comunei) cu resurse de muncă;
• de descris principalele activităţi ale populaţiei din localitate (comună).
6. Structura etnică şi
cea confesională a
populaţiei
• de colectat date referitor la structura etnică şi cea confesională (religioasă) a populaţiei din localitate (comună) conform ultimului recensămînt.
7. perspectivele evoluţiei populaţiei
• de propus unele măsuri de îmbunătăţire a situaţiei demografice din localitate (comună): creşterea natalităţii, micşorarea mortalităţii, diminuarea
emigraţiei etc.
CAPITOLUL
POPULAŢIA ŞI AŞEZĂRILE UMANE
de autoevaluare la capitolul
(rezolvaţi sarcinile în caiet)
1. Analizaţi graficul din fig. 2.4 „Dinam ica indicatorilor dem ografici" (pag. 33 din m anual) şi realizaţi urm ătoarele sarcini:
a) indicaţi anul înregistrării valorii m axim e a natalităţii, explicînd cauzele acestui fapt;
b) indicaţi anul înregistrării valorii m inim e a m ortalităţii, explicînd cauzele acestui fapt;
c) deduceţi două cauze ale scăderii bruşte a ratei natalităţii după anii 1950;
d) deduceţi două cauze ale sporirii ratei m ortalităţii începînd cu anii 1960;
e) propuneţi măsuri de îm bunătăţire a situaţiei dem ografice din ţară.
2. Analizaţi piram ida pe grupe de vîrstă şi pe genuri a populaţiei Republicii M oldova din fig. 2.15
(pag. 43 din m anual) şi deduceţi:
a) cauza principală care determ ină configuraţia deform ată a piramidei;
b) cauzele care determ ină îngustarea pronunţată a bazei piramidei;
c) cauza principală care determ ină predom inarea fem eilor în grupa populaţiei vîrstnice.
3. Calculaţi densitatea m edie a populaţiei în raioanele indicate, în baza datelor din tabelul de
mai jos:
Denumirea raionului Edineţ Orhei Cahul
Suprafaţa teritoriului, km2 932,9 1228,3 1545,3
Populaţia, mii de locuitori 80,7 125,0 124,6
Densitatea populaţiei, loc./km2
4. Emigraţia în masă a populaţiei este în prezent una dintre problem ele cele mai grave ale ţării
noastre. Deduceţi trei consecinţe principale pentru populaţie ale acestui fenom en şi propuneţi
trei măsuri de soluţionare a problem ei, com pletînd tabelul:
Consecinţe Măsuri de soluţionare
a. a.
b. b.
c. c.
5. Com paraţi indicii densităţii populaţiei în raioanele din părţile de nord, centrală, de sud şi din
stînga Nistrului, utilizînd hărţile tem atice şi explicaţi cauzele diferenţierilor.
6. Com paraţi aşezările rurale cu cele urbane şi deduceţi punctele tari şi punctele slabe pentru
fiecare categorie, com pletînd un tabel analitic după m odelul de mai jos:
Categoria de
aşezări umane Puncte tari Puncte slabe
Aşezările rurale
Aşezările urbane
7. Argum entaţi afirmaţia: „În ultim ul tim p, localităţile Republicii M oldova se confruntă cu o serie de problem e". indicaţi problem ele care afectează localităţile rurale şi pe cele urbane şi
propuneţi măsuri de soluţionare a acestor problem e.
ECONOMIA NAŢIONALA
iii « g a
COMPETENŢE
S tud iind acest capitol, veţi
fi capabili:
să explicaţi principalele
noţiuni geografice;
să distingeţi părţile com
ponente ale econom iei
naţionale;
să argumentaţi factorii de
localizare a ram urilor e c o
nomiei naţionale;
să recunoaşteţi poziţia pe
hartă a obiective lor social-economice;
să proiectaţi căi de soluţio nare a u nor p ro b le m e
econom ice.
P o p u la ţia este fa c to ru l p r in c ip a l în d e z v o lta re a e c o n o m ie i u n e i ţă ri. I n flu e n ţa e i
a s u p ra e c o n o m ie i este d u b lă : p e de o p a rte , p o p u la ţia c o n s titu ie p r in c ip a lu l p r o d u
c ă to r de b u n u r i m a te ria le şi s p iritu a le , p e de a ltă p a rte , ea este c o n s u m a to r u l a ce sto r
b u n u r i.
T o a te d o m e n iile de a c tiv ita te u m a n ă (a g ric u ltu ră , in d u s trie , tra n s p o rt, c o n
s tr u c ţii, în v ă ţ ă m în t, ş tiin ţă , c u ltu ră , c o m e rţ, o c ro tire a s ă n ă tă ţii etc.) s în t in te g ra te
în tr e ele p r in t r - u n s c h im b de p ro d u s e şi v a lo r i s p iritu a le , f o r m în d îm p r e u n ă economia naţională a u n e i ţă ri.
E c o n o m iile n a ţio n a le a le ţ ă r ilo r lu m ii s în t leg ate r e c ip ro c p r in s c h im b u r i e c o n o
m ic e ş i fo rm e a z ă , la sc a ră g lo b a lă , o e c o n o m ie u n ic ă , n u m ită economie mondială.
13
C A P IT O L U L
I U E C O N O M IA N A Ţ IO N A L Ă
ECONOMIA NAŢIONALĂ: NOŢIUNI
5 5
GENERALE SI STRUCTURA PE RAMURI
y
„Adevărata bogăţie a unei ţări nu sînt banii, ci pămîntul, imobilele
şi diverse obiecte de consum. Izvorul acestora este munca.“
(Adam Sm ith, econom ist şi filo zo f scoţian)
j j Numiţi activităţile economice ale populaţiei pe care le cunoaşteţi din cursurile de geografie
! studiate în clasele precedente.
• Comentaţi afirmaţia marelui economist scoţian Adam Smith din mottoul temei.
k P I t e r m e n T chei]
Întreprindere industrială - unitate economică ce prelucrează diverse materii prime (minerale, vegetale, animaliere ş.a.) şi semifabricate şi le transformă în mijloace de
producţie (metale, maşini, unelte,
instalaţii ş.a.) şi bunuri de consum
(produse alimentare, ţesături, îmbrăcăminte, încălţăminte, obiecte
de uz casnic ş.a.).
Materie primă - material destinat
procesării (prelucrării), în vederea
fabricării unui produs finit.
ŞTIŢI CĂ... Unităţile economice de bază din cadrul industriei sînt fabricile si uzinele. Întreprinderile care produc
obiecte de larg consum pentru
populaţie (produse alimentare, încălţăminte, mobilă ş.a.)
se numesc fabrici, iar cele
care produc metal, maşini,
produse chimice se numesc
uzine. Unele întreprinderi
însă au mai multe specializări şi se numesc combinate.
1. Noţiuni generale. C u v în t u l econom ie ( d in g re a
că o ik o n o m ia ) în s e a m n ă iscusinţa de a g o sp o d ări şi
d e fin e ş te a c tiv ita te a fu n d a m e n ta lă a s o c ie tă ţii, d e s fă ş u
ra tă în s c o p u l s a tis fa c e rii n e c e s ită ţilo r u m a n e de b u n u r i
m a te ria le şi s e r v ic ii. C e le m a i v e c h i fo rm e de a c tiv ita te
e c o n o m ic ă a o m u lu i au fo st c u le s u l, v în a t u l, p e s c u itu l,
a g r ic u ltu r a , c o m e rţu l, tr a n s p o r tu l, d u p ă ca re au a p ă ru t
in d u s t r ia şi a lte le .
A c tiv ita te a o m u lu i se d e s fă ş o a ră în u n ită ţ i e c o n o m ice de tip d ife rit: g o s p o d ă rii a g ric o le , întreprinderi industriale, u n it ă ţ i de tra n s p o rt, de c o n s tru c ţii, de c o m e rţ,
c u ltu ra le etc. D e e x e m p lu , to ta lita te a în t r e p r in d e r ilo r in
d u s tria le în c a re se p ro d u c a ce le a şi m ă r f u r i (m e ta l, e n e rg ie e le c tric ă , ţe s ă tu ri, co n se rv e , v in u r i etc.) c o n s titu ie o
ramură a industriei, ia r g o s p o d ă riile a g ric o le s p e c ia lizate fo rm e a z ă o ramură a agriculturii.
P r in u rm a re , to ta lita te a u n it ă ţ ilo r e c o n o m ic e sp e c ia
liz a te în aceleaşi p ro d u s e şi s e rv ic ii, a v în d s trîn s e le g ă tu ri
de p ro d u c ţie în tre ele, fo rm e a z ă o ramură a economiei.
T o ta lita te a r a m u r ilo r e c o n o m ie i ş i a r e la ţ iilo r d in tr e
acestea în c a d r u l u n e i ţ ă r i c o n s titu ie economia naţională a ţ ă r ii re sp e ctiv e .
E c o n o m ia n a ţio n a lă se fo rm e a z ă p e p a r c u r s u l u n e i
p e rio a d e is to ric e în d e lu n g a te . În tre r a m u r ile e c o n o m ie i
e x is tă o re la ţie de in te rd e p e n d e n ţă , b a za tă p e u tiliz a r e a
materiilor prime, a e n e rg ie i, a d e ş e u rilo r etc.
S ? Exemplificaţi legăturile care există între agricultură şi întreprinderile de prelucrare a materiilor prime agricole.
2. Structura pe ramuri a economiei naţionale.
E c o n o m ia se d iv iz e a z ă în u rm ă to a re le se cto are, fie c a re
c u p r in z în d m a i m u lte ra m u ri:
- p rim a r, c a re p u n e în c ir c u la ţ ie p ro d u s e le în sta re a
lo r n a tu ra lă , fă ră a le p ro c e s a (p re lu cra);
Eco no mia naţională: noţiun i g enera le şi structura pe ramuri
- secundar, c a re p ro c e s e a z ă (p re lu c re a ză ) m a te rii
p r im e ( m in e re u ri, p ro d u s e a g ric o le ş.a.);
- te r ţia r (a l serviciilo r), ca re p re ste a ză s e r v ic ii p o
p u la ţie i şi d e se rv e şte p ro c e s u l de p ro d u c ţie .
| ? Analizaţi fig. 3.1 şi enumeraţi ramurile din sectoarele
economiei naţionale care sînt prezente în localitatea
voastră.
ECO N O M IA N AŢIONALĂ
'
s e c t o r u l SECTORUL SECTORUL TERŢIAR
PRIMAR SECUNDAR (AL SERVICIILOR)
VTTTTTTV
<0
T I
U i
CC
w
3
■o
CCO
Viei
is v^
— CC 3
3 0 £
f i | S
V i g O
c o c
S ® i = - i- w- o ,£ o
E <ş
4 4 - 3
>cc a
>co
>co
c
>co
V i
CC
o
o
o
.2
ii =
CC CC
o
o
V i
a a» ^ — t*
E
(A
CC
o
CC >E
■5 CC
> o 4* e o (O
< A
a.
.2
ccL. 44
V i
’E
E
■o
<
Fig. 3.1. Componenţa pe sectoare a economiei naţionale
E c o n o m iile n a ţio n a le ale sta te lo r lu m ii se d e o se b e sc
în tre ele a tît d u p ă s tru c tu ra p e ra m u r i, c ît şi d u p ă n iv e
lu l de d e zv o lta re . P e n tru a a p re c ia n iv e lu l de d e z v o lta re a
e c o n o m ie i n a ţio n a le se u t iliz e a z ă c îţ iv a in d ic a to r i, d in
tre ca re p r in c ip a lu l este Produsul Intern Brut (PIB).
În p re z e n t, în fo rm a re a P I B - u lu i R e p u b lic ii M o ld o v a , cea m a i m a re c o n tr ib u ţie o au r a m u r ile d in sect o r u l te r ţia r (c o m e rţu l, t r a n s p o r tu l şi c o m u n ic a ţiile ,
a c tiv ită ţile fin a n c ia r- b a n c a re ş.a.) (fig. 3.2). M ă r im e a
P I B - u lu i in flu e n ţe a z ă d ir e c t a s u p ra n iv e lu lu i de t r a i a l
p o p u la ţie i. R e p u b lic a M o ld o v a se în s c r ie în c a te g o ria
s ta te lo r c u u n n iv e l m e d iu de d e z v o lta re s o c ia l-e c o n o -
m ic ă , a v în d u n v e n it m ic ce re v in e la u n lo c u ito r , c o m
p a r a tiv c u a lte ţ ă r i e u ro p e n e .
3. Economia naţională în perioada de tranziţie.
D e la în c e p u tu l a n ilo r ’90 a i s e c o lu lu i a l X X - le a , e c o n o
m ia ţ ă r ii n o a s tre se c o n fr u n t ă c u o c r iz ă ca re a a fe c ta t
to ate se cto arele . C a u z e le p r in c ip a le a le a ce ste i c r iz e s în t
legate de d ific u lt ă ţ ile p e rio a d e i de tr a n z iţie de la e c o n o
m ia p la n ific a tă (de tip s o c ia lis t) la economia de piaţă.
Saţ||TERMENl"cHEig
Produs intern brut (PIB) - totalitatea bunurilor materiale produse
şi a serviciilor prestate populaţiei
în cadrul ţării timp de un an, în expresie bănească (în moneda naţională).
a) Media pe anii 1995-2000
50% 27%
23%
b) Media pe anii 2001-2014
67% 15%
■ - sectorul primar
■ - sectorul secundar
^ - sectorul terţiar
Fig. 3.2. Ponderea sectoarelor economiei naţionale în formarea PIB-ului
K ^ H TeRm EnTcH eU
Economie de piaţă - sistem economic care se bazează pe pîrghii
economico-financiare de dirijare,
pe predominarea proprietăţii private, pe libera iniţiativă a agenţilor
economici, echilibrul între cerere şi
ofertă fiind asigurat prin intermediul pieţei concurenţiale.
CAPITOLUL
ECONOMIA NAŢIONALA
%
Fig. 3.3. Dinamica produsului intern brut (1990 = 100%)
5014
Fig. 3.4. Dinamica PIB-ului pe locuitor (dolari SUA, conform datelor
Biroului Naţional de Statistică)
Dezbateri
E c o n o m ia de tip s o c ia lis t a fa lim e n -
tat, g e n e r în d n u m e ro a s e p ro b le m e .
A c e s te a s-a u re fle c ta t p r in m ic ş o ra re a
P I B - u lu i (fig. 3.3), a p r o d u c ţie i in d u s
tr ia le şi a g ric o le , fa lim e n ta re a m u lto r în tr e p r in d e r i, cre şte re a b ru s c ă
a ş o m a ju lu i ş.a. T re p ta t în s ă , are lo c
re s tru c tu ra re a şi m o d e rn iz a re a e c o
n o m ie i n a ţio n a le , ia r P I B - u l este în
u ş o a ră cre şte re în a n ii 2 0 0 0 (fig. 3.3).
C a re z u lta t, are o te n d in ţă de cre şte re
şi P I B - u l p e lo c u it o r (fig. 3.4). A c e s t in d ic a to r e c o n o
m ic este o b ţ in u t p r in tra n s fo rm a re a P I B - u lu i ţ ă r ii d in
le i în d o la r i S U A şi îm p ă r ţ ir e a v a lo r ii la n u m ă r u l de
lo c u it o r i în a n u l re sp e ctiv .
În p re z e n t, în s c o p u l d e p ă ş ir ii c r iz e i d in e c o n o
m ia n a ţio n a lă , este n e c e s a r să fie p ro m o v a te a stfe l de
a c ţiu n i: a c c e le ra re a p ro g re s u lu i ş t iin ţ if ic o - t e h n ic ş i a
d e z v o ltă r ii, în p r im u l r în d , a r a m u r ilo r m o d e rn e ale
in d u s t r ie i (e le c tro n ic ă ş i e le c tro te h n ic ă , te h n o lo g ii in
fo rm a ţio n a le ş.a.); m o d e rn iz a re a r a m u r ilo r e c o n o m ie i;
s p o rire a g r a d u lu i de c o m p e titiv ita te a p r o d u c ţie i şi a
n iv e lu lu i de p re sta re a s e r v ic iilo r .
la temă
Discutaţi cu colegii şi evaluaţi avantajele şi dezavantajele modificării structurii pe sectoare a economiei naţionale, prin creşterea rolului sectorului terţiar (al serviciilor).
F O R M A R E SI E V A L U A R E »
1. Analizînd fig. 3.1, explicaţi rolul sectorului prim ar în dezvoltarea altor sectoare ale econom iei
naţionale.
2. Com paraţi ponderea sectoarelor econom iei naţionale în form area PIB-ului în cele două perioade indicate în fig. 3.2 şi explicaţi m odificările care au avut loc.
3. Constataţi ce ramuri ale econom iei sînt reprezentate în localitatea natală, în baza unor surse
locale de informare.
4*. Ce măsuri de dezvoltare a econom iei naţionale ai propune, dacă ai fi m inistru al econom iei?
AGRICULTURA SI INDUSTRIA ALIMENTARĂ
• Stabiliţi legătura dintre subramurile agriculturii şi cele ale industriei alimentare, analizînd
fig. 3.5 şi fig. 3.6.
A g r ic u lt u r a este r a m u r a d e b a z ă a e c o n o m ie i n a ţio n a le , f iin d cea m a i v e c h e a ctiv ita te e c o n o m ic ă p ra c tic a tă p e ace st te rito riu . A g ric u ltu ra in c lu d e d o u ă r a m u r i
p rin c ip a le : c u lt u r a p la n te lo r ş i cre şte re a a n im a le lo r, care, la r în d u l lo r, au m a i m u lte
s u b r a m u r i (fig . 3 .5).
Fig. 3.5. Componenţa pe ramuri a agriculturii
P r o d u c ţia a g ric o lă este fo lo s ită d ir e c t în a lim e n ta ţia o m u lu i sau se p re lu c re a z ă la
în tr e p r in d e r i, în s p e c ia l la ce le a le in d u s trie i a lim e n ta re . A c e s te d o u ă r a m u r i s în t le
gate s trîn s în c a d r u l p r o c e s u lu i de p ro d u c ţie .
Industria alimentară in c lu d e to ta lita te a în t r e p r in d e r ilo r c a re p ro c e s e a z ă (p re lu
cre a ză ) m a te ria p r im ă a g ric o lă ş i o b ţ in p ro d u s e u tiliz a te în a lim e n ta ţia o m u lu i, f iin d
re p re z e n ta tă de c îte v a r a m u r i (fig . 3 .6).
INDUSTRIA ALIMENTARĂ
Fig. 3.6. Componenţa pe ramuri a industriei alimentare
14
C A P IT O L U L
I I I E C O N O M IA N A Ţ IO N A L Ă
FACTORII DE DEZVOLTARE
A AGRICULTURII SI INDUSTRIE]
ALIMENTARE
„Gospodăria agricolă depinde direct de calitatea solului, climatul si caracterul poporului ţării..."
(Zamfir C. Arbure, Basarabia în secolul XIX)
S â \
i Cum consideraţi, o întreprindere din industria alimentară este raţional să fie localizată în
apropiere de consumator sau de materia primă?
Fig. 3.7. Factorii de dezvoltare şi de
repartiţie a agriculturii
Tabelul 3.1. Cerinţele culturilor agricole faţă de căldură şi umezeală
1. Factorii de dezvoltare şi de repartiţie a agriculturii. D e z v o lta re a şi r e p a r tiţia te r it o r ia lă a a g r ic u lt u r ii
este d e te rm in a tă de u n c o m p le x de fa c to ri: n a tu ra li si
a n tro p ic i (fig. 3.7).
A g r ic u lt u r a este r a m u r a e c o n o m ie i c u g r a d u l ce l
m a i în a lt de d e p e n d e n ţă de factorii naturali: clim a , solu l, re lie fu l ş.a.
Explicaţi rolul solului pentru culturile agricole.
R e lie fu l o fe ră c o n d iţ ii m a i fa v o ra b ile p e n tru p r a c t ic a re a c u lt u r ii p la n te lo r a tu n c i c în d este m a i p u ţ in fra g
m e n ta t (de e x e m p lu : c îm p iile , ş e s u rile , lu n c ile rîu r ilo r ) .
P e te re n u rile m a i în c lin a te ş i a c c id e n ta te a p a r u n e le d ific u lt ă ţ i în c u ltiv a re a p la n te lo r.
P e n tr u a se d e z v o lta , p la n te le n e c e sită c ă ld u ră , lu m in ă ş i u m e z e a lă , în s ă c e rin ţe le a ce sto ra v a r ia z ă ( a n a liz a ţi
ta b e lu l 3.1).
Condiţii pentru dezvoltare Exemple de culturi agricole
Culturi agricole care necesită o cantitate mai mare de
căldură (termofile)
Viţa-de-vie, piersicul, tutunul, porumbul, soia, fasolea,
sorgul
Culturi agricole care necesită o cantitate mai mică de
căldură
Cartoful, grîul, orzul, secara, mazărea, sfecla furajeră,
rapiţa
Culturi agricole care necesită o cantitate mai mare de
umezeală (higrofile)
Porumbul, legumele, cartoful, sfecla de zahăr
Culturi agricole care necesită o cantitate mai mică de
umezeală
Meiul, sorgul, orzul, viţa-de-vie
În a n s a m b lu , c o n d iţ iile n a tu ra le a le ţ ă r ii s în t fa v o
ra b ile p e n tru d e z v o lta re a a g r ic u lt u r ii. E x is tă în s ă u n e le
fe n o m e n e n a tu ra le c a re c re e a ză a n u m ite d ific u lt ă ţi.
H ? Enumeraţi cîteva dintre aceste fenomene naturale
care se manifestă în localitatea voastră.
Factorii de dezvoltare a agriculturii şi industriei alimentare 14
Factorii antropici s în t d e c is iv i în d e z v o lta re a a g r ic u lt u r ii, o m u l o fe rin d resurse de m u n c ă şi d e te r m in în d
relaţiile agrare.
D e z v o lta re a a g r ic u lt u r ii este in flu e n ţa tă , în m a re
m ă s u ră , de fa c t o r ii tehnico -eco n om ici, c a re in c lu d : m ec a n iza re a , c h im iz a re a , ap lic a re a irig a ţiilo r, selecţionarea
n o ilo r s o iu ri de c u ltu ri şi rase de a n im a le .
P ro g re s u l t e h n ic o - ş t iin ţ ific a fă c u t p o s ib ilă u t iliz a
rea în a g r ic u ltu r ă a m a ş in ilo r ş i a u tila je lo r a g ric o le to t
m a i p e rfo rm a n te . U n g ra d m a i în a lt de m e c a n iz a re a lu
c r ă r ilo r a g ric o le este c a ra c te ris tic p e n tru c u ltu r a ce re a
le lo r (f ig . 3.10), a sfe cle i de za h ă r, a flo r ii- s o a r e lu i.
U n r o l d e o s e b it în m o d e rn iz a re a a g r ic u lt u r ii î l are
p ro c e s u l de chimizare, ca re p e rm ite s p o rire a p r o d u c ţie i
a g ric o le şi p ro te c ţia c u lt u r ilo r a g ric o le ş i a a n im a le lo r.
C o n s u m u l d e în g r ă ş ă m in te a s p o rit m u lt în p e rio a d a
p o s tb e lic ă , ia r în u ltim e le d o u ă d e c e n ii s-a re d u s s e m
n ific a tiv . În p e rio a d a re ce n tă , se p ra c tic ă şi a g ric u ltu ra
ecologică (organică), c a re e x c lu d e fo lo s ire a s u b s ta n ţe lo r
c h im ic e şi fo lo se şte în g r ă ş ă m in te o rg a n ic e . P r o d u c ţia
o b ţin u tă în g o s p o d ă r iile ca re p ra c tic ă ace st tip de a g r ic u ltu r ă p o a rtă m a rc a „ b io - “ sau „ e c o - p ro d u c ţie “.
U n u l d in tr e fa c to r ii r e s t r ic t iv i p e n tru a g r ic u ltu r ă
este d e fic it u l de u m id ita te , c a re p o a te f i s o lu ţio n a t p r in
a p lic a re a ir ig a ţiilo r . U n r o l im p o r ta n t în a g r ic u ltu r ă î l
are in tro d u c e re a n o ilo r s o iu r i d e c u lt u r i a g ric o le ş i rase
de a n im a le , c u o p ro d u c tiv ita te m a i în a ltă .
2. Structura fondului funciar. F o n d u l f u n c ia r re
p re z in tă p a t r im o n iu l n a ţio n a l a l p o p o r u lu i n o s tru .
F o n d u l f u n c ia r este re g le m e n ta t de C o d u l fu n c ia r, a p ro
b a t de p a rla m e n t în a n u l 1991 ş i m o d ific a t u lte rio r. În
fu n c ţie de s p e c ific u l u t iliz ă r ii fo n d u lu i fu n c ia r, p u te m
d e lim ita c îte v a c a te g o rii de te re n u ri (fig . 3.8). T e re n u rile
a g ric o le , la r în d u l lo r, se d iv id în tr e i c a te g o rii (fig . 3.9).
S tr u c tu r a te r e n u r ilo r a g ric o le v a r ia z ă de la o re g iu n e la
a lta ş i d e p in d e , în p r im u l r în d , d e c o n d iţ iile de re lie f.
T e re n u rile a ra b ile d e ţin o p o n d e re m a i m a re p e t e r it o r iile c u u n r e lie f p la n , ia r p la n ta ţ iile m u ltia n u a le ş i p ă ş u
n ile - p e p a n te , p e te re n u rile a ccid e n ta te .
H ? Numiţi categoriile de terenuri agricole mai răspîndite
în localitatea natală.
Saţ||TERMENl"cHEig
Relaţii agrare - totalitatea formelor de proprietate asupra pămîntului şi a altor mijloace de producţie
din agricultură, precum şi a formelor de gospodărire.
Chimizarea agriculturii - folosirea îngrăşămintelor chimice şi
a altor substanţe chimice pentru
fertilizarea solului sau pentru combaterea dăunătorilor, a bolilor şi a
buruienilor.
Fond funciar - totalitatea suprafeţelor de teren aflate între graniţele unei ţări, ale unei unităţi administrativ-teritoriale sau aparţinînd
unui proprietar. Fondul funciar
poate fi în proprietate publică sau
privată.
2 9 9,6 73,8
■ - terenuri agricole
■ - păduri şi alte terenuri forestiere
■ - ape
■ - alte terenuri
Fig. 3.8. Structura fondului funciar
(%, a. 2016)
15,6 72,7
■ - terenuri arabile
■ - plantaţii multianuale
■ - păşuni şi fîneţe
Fig.3.9. Structura terenurilor agricole (%, a. 2016)
CAPITOLU
I I I ECONOMIA NAŢIONALĂ
Fig. 3.10. Recoltarea mecanizată
a grîului (rnul Soroca)
Fig. 3.11. Factorii de localizare a
întreprinderilor din industria
alimentară
3. Factorii de localizare a industriei alimentare.
L o c a liz a r e a în t r e p r in d e r ilo r in d u s t r ie i a lim e n ta re este
in flu e n ţa tă de c îţ iv a fa c to ri p r in c ip a li, u r m ă r in d ca sco p
re d u c e re a c o s tu lu i de p ro d u c ţie (fig . 3.11).
ŞTIŢI CA... Republica Moldova
deţine primul loc în Europa
după gradul de utilizare agricolă a teritoriului (73,8%), media europeană fiind de 47%.
După ponderea terenurilor
arabile în structura fondului
funciar (54%), Moldova deţine
locul al IV-lea în lume, media
mondială fiind de 9%.
Dezbateri
Î n tr e p r in d e r ile c u u n c o n s u m m a re de m a te rie p r im ă (de e x e m p lu , cele d in in d u s t r ia z a h ă r u lu i, in d u s t r ia
c o n s e rv e lo r), p re c u m şi cele ca re p re lu c re a z ă p ro d u s e le
ce n u p o t f i tra n s p o rta te la d is ta n ţă m a re (lap tele , s tr u
g u r ii, u n e le fru c te şi le g u m e ş.a.) s în t a m p la sa te în a p ro
p ie re de m a te ria p r im ă . A c e s te a a p a r ţ in in d u s t r ie i p r o
d u s e lo r la cta te , ce le i v in ic o le , de c o n se rv e , d e fe rm e n ta
re a t u t u n u lu i etc.
U n ită ţile de p ro d u c ţie d in alte r a m u r i s în t lo c a liz a te
în a p ro p ie re de c o n s u m a to r (de e x e m p lu , fa b ric ile de p a
n ific a ţie , de co fe tă rie , de b e re şi b ă u tu ri ră co rito a re ). Î n
tr e p rin d e rile in d u s trie i a lim e n ta re n e ce sită m a r i c a n tită ţi
de a p ă p o ta b ilă , de e n e rg ie e le c tric ă şi de b ra ţe de m u n c ă .
I la temă
Discutaţi avantajele şi dezavantajele practicării agriculturii intensive, bazate pe mecanizare şi chim izare, şi a agriculturii ecologice (organice), care restricţionează aplicarea maşinilor agricole şi a substanţelor
chimice.
F O R M A R E SI E V A L U A R E »
1. Argum entaţi prin exem ple, afirmaţia: „Condiţiile naturale ale Republicii M oldova sînt favorabile
pentru dezvoltarea agriculturii".
2. Analizînd tab elu l3.1 şi harta agroclim atică (fig. 1.14 de la pag. 21), daţi exem ple de culturi agricole care se practică predom inant în Regiunea de Nord şi în cea de Sud a ţării.
3. Deduceţi efectele - atît cele pozitive, cît şi cele negative - pe care le poate avea asupra naturii
şi a om ului aplicarea substanţelor chim ice în agricultură (consultaţi şi m anualul de chimie).
4. Consultaţi diferite surse de inform are şi scrieţi un eseu pe tema: „De ce este bine să consum ăm
produse agricole cu marca bio (eco)“.
CULTURA CEREALELOR
S I INDUSTRIILE DE PRELUCRARE *
„Cîmpii Moldovei, carii sînt lăudaţi pentru rodirea lor, I...I întrec cu mult bunătăţile munţilor
Căci măcar de nu-i mai grijaşte nimeni, dar totuşi îşi dau rodirea lor la toţi.“
(Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei)
> Cum credeţi, de ce anume cerealele au fost primele plante cultivate de om?
i Apreciaţi, discutînd cu colegii, importanţa cerealelor pentru om.
1. Cultura plantelor este ra m u ra p r in c ip a lă a a g r ic u lt u r ii ţă rii, e i re v e n in d u -i c ir c a 2/3 d in p ro d u c ţia a g ric o lă
to ta lă . R e p u b lic a M o ld o v a are c o n d iţ ii a g ro c lim a tic e fav o ra b ile p e n tru p ra c tic a re a u n e i v a rie tă ţi m a r i de c u ltu ri.
Î n fu n c ţie de p a r tic u la r ită ţile p la n te lo r a g rico le , se d is
tin g c îte v a c a te g o rii de c u lt u r i (s tu d ia ţi fig. 3.12 si s ta b iliţi
p o n d erea categ o riilo r de c u ltu ri în suprafaţa cultivată).
2. Cerealele re p re z in tă p r in c ip a la g ru p ă de c u lt u r i
a g ric o le , a tît d u p ă s u p ra fa ţa c u ltiv a tă , c ît ş i d u p ă im p o r
ta n ţa e c o n o m ic ă . E le s în t u tiliz a te p e la rg în a lim e n ta ţia
o m u lu i, ca fu ra j p e n tru a n im a le , în in d u s trie , ca m a te
rie p rim ă .
O ca te g o rie a p arte de c u ltu ri, a p ro p ia te de cereale p r in
p a rtic u la rită ţile de u tiliz a re , o c o n s titu ie leg u m in o asele
p e n tr u boabe: faso lea, m a ză re a , n ă u tu l, b o b u l, lin te a ş.a.
t T? Analizaţi fig. 3.13 şi stabiliţi ponderea culturilor agricole în suprafaţa cultivată cu cereale şi leguminoase
pentru boabe.
Porumbul este o c u ltu r ă c u u t iliz ă r i m u ltip le : în
a lim e n ta ţia o m u lu i, ca fu ra j (atît b o a b e le , c ît şi t u lp in a
în sta re v e rd e sau uscată), în p ro d u c ţia de u le i, de m ie
re ş.a. S u p ra fa ţa c u ltiv a tă c u p o r u m b s-a re s trîn s m u lt
în c e p în d c u a n ii ’50 a i sec. a l X X - le a , p r o d u c ţia în s ă a
c re s c u t (fig. 3.15a).
W\ ? Analizînd fig 3.15a, explicaţi cauzele care au determinat creşterea producţiei de porumb în timp ce suprafaţa cultivată s-a redus.
C u lt u r a p o r u m b u lu i are o re p a rtiţie s p a ţia lă re la tiv
u n ifo r m ă . A r e a lu l p r in c ip a l este R e g iu n e a de N o r d , ca re
d e ţin e m a i m u lt de ju m ă ta te d in s u p ra fa ţa c u ltiv a tă şi
d in p r o d u c ţia to ta lă de b o a b e (fig . 3.16).
Grîul este p r im a p la n tă c u ltiv a tă de o m p e a cest te
r it o r iu , r ă m în în d în c o n tin u a re p r in c ip a la c u ltu r ă a li8 2 7 7 3 8 3 7 53 1
■ - cereale şi leguminoase pentru boabe
■ - culturi tehnice
■ - viţa-de-vie (vii)
■ - culturi pomicole (livezi)
■ - culturi legumicole
■ - culturi furajere
Fig. 3.12. Structura suprafeţei
cultivate pe categorii de culturi
(în %, în medie pe anii 2011-2015)
36 11 3 50
■ - porumb
■ - grîu
■ - orz
B - altele
Fig. 3.13. Structura suprafeţei
cultivate cu cereale şi leguminoase
pentru boabe (în %, în medie pe anii
2011-2015)
ŞTIŢI CĂ...
Cele mai vechi urme de cereale
descoperite pe acest teritoriu
datează aproximativ din anul
5000 î.H. Dovadă sînt boabele
carbonizate de grîu, mei si
ovăz, precum si uneltele agricole descoperite în cîteva staţiuni arheologice din valea Nistrului si cea a Prutului.
CAPITOI UI
ECONOMIA NAŢIONALA
Fig. 3.14. Lan de orz (satul Vădeni,
rnul Soroca)
Ş T IŢ I C A ... Patria porumbului este America, unde acesta
se cultivă din timpuri străvechi. În Europa, a fost adus
în timpul expediţiilor lui Columb, la sfîrşitul secolului al
XV-lea. În Moldova, porumbul a început să fie cultivat la
sfîrşitul secolului al XVII-lea
şi a devenit ulterior cultura cerealieră principală.
mii ha
1000
800
115
600
400
200
842
a) Porumb
suprafaţa
producţia
1549
mii t
2000
1556
468
1500
1000
500
1940 1950 1960 1970 1980 1990 2015
mii ha
500
400
300
200
479
b) Grîu
suprafaţa
■ producţia
971
1940 1950 1960 1970 1980 1990 2015
Fig. 3.15. Dinamica suprafeţei cultivate şi a producţiei de
porumb şi grîu
m e n ta ră . D u p ă a n ii ’50 a i sec. a l X X - le a , s u p ra fa ţa c u ltiv a tă c u g r îu a a v u t o te n d in ţă de m ic ş o ra re , ia r p r o
d u c ţia a c re s c u t s u b s ta n ţia l (fig . 3.15b). A p lic a r e a u n o r
te h n o lo g ii a va n sa te ş i a s o iu r ilo r se le c ţio n a te a p e rm is
cre şte re a p r o d u c ţie i la h e cta r. C u lt u r a g r îu lu i are o re
p a r tiţie s p a ţia lă r e la tiv u n ifo r m ă , în t r u -
c ît c o n d iţ iile n a tu ra le s în t p r ie ln ic e p e
în tre g t e r it o r iu l ţ ă r ii (fig. 3.16).
Orzul (fig. 3.14) se fo lo se şte ca fu
raj, la fa b ric a re a b e r ii, în a lim e n ta ţie
(a rp a ca ş, o r z m ă c in a t, f u lg i de o rz) ş.a.
R e p a r t iţ ia s p a ţia lă a c u lt u r ii o r z u lu i
este r e la tiv u n ifo r m ă , c u o a n u m ită
p re p o n d e re n ţă în R e g iu n e a d e S u d , în -
t r u c ît a ce a stă c u lt u r ă este m a i re z is te n
tă la secetă.
A lt e ce re a le c u ltiv a te p e n tru b o a b e
(secara, o v ă z u l, h riş c a , s o rg u l, m e iu l) au,
în p re ze n t, o în s e m n ă ta te re d u să. S e ca
ra se fo lo se şte la p ro d u c e re a p îin ii şi ca
fu ra j, ia r o v ă z u l - ca n u tre ţ (în d e o s e b i
p e n tru ca i) şi în a lim e n ta ţie . A m b e le se
c u ltiv ă m a i m u lt în R e g iu n e a d e N o rd .
3. Industriile de prelucrare. C e re a
le le se u t iliz e a z ă în in d u s t r iile m o r ă r itu -
lu i şi p a n ific a ţie i, a b e r ii, a n u t r e ţ u r ilo r
c o m b in a te şi în a lte r a m u ri.
Morăritul şi panificaţia s în t cele
m a i v e c h i a c tiv it ă ţi in d u s t r ia le şi au o
im p o r ta n ţă p r im o r d ia lă p e n tru o m , f i
in d re p re ze n ta te de fa b r ic i şi c o m b in a te
m a ri, p re c u m ş i de n u m e ro a s e m o r i şi
b r u t ă r ii m ic i. U n it ă ţ ile de p ro d u c ţie s în t
1129 1102
mii t
1200
1000
800
9 600
400
200
Cultura cer eale lor şi ind u st rii le de prelucrare 15
lo c a liz a te în to ate o ra şe le , f iin d o rie n ta te sp re p r in c ip a
l i i c o n s u m a to ri (fig . 3.16). C e le m a i m a r i c a p a c ită ţi de
p ro d u c ţie s în t în C h iş in ă u , u n d e se e v id e n ţia z ă C o m b in a tu l de p a n ific a ţie „ F ra n z e lu ţa “, c a re a s ig u ră a p ro x i-
/>•✓ :UFig. 3.16. Cultura cerealelor şi industriile de prelucrare
CAPITOLUL
ECONOMIA NAŢIONALA
ŞTIŢI CĂ... Hrişca îşi are originea în Podişul Tibet din China, unde se cultivă din vechime. Boabele de hrişcă măcinate se folosesc în alimentaţie.
Boabele şi planta întreagă se
folosesc ca furaj (masă verde
sau fîn). Hrişca este şi o importantă plantă meliferă.
ŞTIŢI CĂ... Fabrica de cofetării „Bucuria“ şi-a început activitatea în anul 1946. În prezent, producţia ei anuală atinge cifra de 40 mii de tone,
avînd un sortiment de peste
250 de varietăţi de produse,
comercializate cu succes atît
pe piaţa internă, cît şi în multe
ţări ale lumii (Rusia, România, Belarus, Israel ş.a.).
m a tiv 2/3 d in n e c e s a ru l de p îin e a l c a p ita le i (fig . 3.17).
A c e a s tă r a m u r ă in c lu d e şi p r o d u c ţia de p a ste fă in o a s e ,
b is c u iţi, d r o jd ii.
I n d u s tr ia m o r ă r it u lu i şi p a n ific a ţ ie i are le g ă tu ri de
p ro d u c ţie s trîn s e c u industria de cofetărie, ca re p r o
d u ce b o m b o a n e , c io c o la tă , t o r t u r i etc. A c e a s tă r a m u r ă
este re p re z e n ta tă de fa b ric ile „ B u c u r ia “ şi „ F ra n z e lu ţa “
d in C h iş in ă u , „ N e fis “ d in F lo re ş ti, p re c u m şi d e n u m e
ro a se s e c ţii de c o fe tă rie a le a lto r în tr e p r in d e r i.
Industria berii si a băuturilor răcoritoare este re
p re z e n ta tă d e c îte v a fa b r ic i m a r i şi de n u m e ro a s e u n ită ţi d e p ro d u c ţie m ic i. P r in c ip a le le m a te r ii p r im e p e n
t r u p ro d u c e re a b e r ii s în t o rz o a ic a (o sp e cie de o rz) şi
h a m e iu l (p la n tă te h n ic ă ce î i d ă b e r ii a ro m a sp e c ific ă ).
L o c a liz a r e a în t r e p r in d e r ilo r este d e te rm in a tă de p re
z e n ţa c o n s u m a to ru lu i, de aceea fa b ric ile de b ere, p re
c u m şi cele de b ă u tu r i ră c o rito a re , s în t a m p la sa te în
o ra şe le m a r i (fig . 3.16).
În industria nutreţurilor combinate se p r o d u c fu
raje, u t iliz în d ca m a te rie p r im ă ce re a le , ie rb u ri, d e ş e u ri
a le in d u s t r ie i a lim e n ta re etc. Î n tr e p r in d e r ile a ce ste i ra
m u r i s în t lo c a liz a te , de re g u lă , în a p ro p ie re de c o n s u
m a to r (fe rm e le de a n im a le ), d a r ş i de m a te ria p r im ă
(fig . 3.16).
C u lt u r a c e re a le lo r şi in d u s t r iile de p re lu c ra re au o
în s e m n ă ta te p r im o r d ia lă p e n tru a s ig u ra re a s e c u r ită ţii
a lim e n ta re a lo c u it o r ilo r ţă r ii.
I Dezbateri
k _lla temă
Discutaţi cu colegii şi propuneţi măsuri de creştere a productivităţii culturii cerealelor şi a legum inoaselor pentru boabe, care ar contribui la asigurarea securităţii alimentare a ţării.
______________________________________________________________________________ F^SLTt-
__________________ F O R M A R E SI E V A L U A R E »_____________________
1. Constataţi tendinţele în dinam ica suprafeţei cultivate şi a producţiei de porum b şi de grîu, analizînd fig. 3.15.
2. Consultaţi diferite surse de inform are şi scrieţi un eseu despre una din urm ătoarele culturi agricole: sorg, mazăre, fasole. utilizaţi algoritm ul:
a) regiunea de origine; b) cerinţele faţă de condiţiile naturale; c) dom eniul de utilizare; d) regiunile principale de cultură în lum e şi în Republica M oldova.
3. Com entaţi cîteva proverbe şi descrieţi unele obiceiuri populare, legate de grîu, pîine, porum b,
mămăligă.
4. * Realizaţi o investigaţie şi stabiliţi care sînt cerealele şi legum inoasele pentru boabe cultivate în
localitatea natală.
«I
CULTURA PLANTELOR TEHNICE
S I INDUSTRIILE DE PRELUCRARE
„Nu există nici plante rele, nici oameni răi, nu există decît proşti cultivatori.“
(V ictor Hugo, scriitor francez)
' Numiţi cîteva utilizări ale florii-soarelui şi sfeclei de zahăr. Ce părere aveţi despre avantajele
şi dezavantajele folosirii zahărului în alimentaţie?
1. Aspecte generale. C u ltu rile tehnice (n u m ite şi in
d u s tria le ) a lc ă tu ie s c u n a d in tr e p r in c ip a le le c a te g o rii de
c u lt u r i a g ric o le d in ţa ra n o a s tră , a c ă r o r p ro d u c ţie este
fo lo s ită p e la rg de p o p u la ţie , ia r o p a rte se e x p o rtă .
D in a m ic a şi s tr u c tu r a s u p ra fe ţe i c u ltiv a te c u p la n te
te h n ic e este p re z e n ta tă î n fig . 3.18.
S ? Analizaţi fig. 3.18 şi stabiliţi care sînt principalele plante tehnice cultivate în ţara noastră şi ce pondere au
deţinut ele în suprafaţa totală a plantelor tehnice în
medie pentru anii 2010-2014.
2. Cultura florii-soarelui si industria uleiului vegetal. P r in c ip a la c u lt u r ă te h n ic ă este flo a re a -s o a re lu i,
in tro d u s ă în M o ld o v a la m ijlo c u l s e c o lu lu i a l X lX - le a şi
e x tin z în d u - s e m u lt în s e c o lu l a l X X - le a .
F lo a re a - s o a re lu i are o d is tr ib u ţie s p a ţia lă re la tiv
u n ifo r m ă , c u o m ic ş o ra re tre p ta tă a s u p ra fe ţe i c u ltiv a te
de la n o rd sp re su d. R e g iu n e a de N o r d d e ţin e a p r o x im a
t iv ju m ă ta te d in s u p ra fa ţa ş i d in p r o d u c ţia to ta lă . P la n
ta se c u ltiv ă fre c v e n t ş i în p a rte a s u d ic ă a ţ ă r ii, în t r u c ît
este re z is te n tă la secetă (fig . 3.19).
Culturi tehnice - categorie de
plante agricole a căror producţie
necesită o procesare industrială
pentru a fi obţinute diverse produse: ulei vegetal, uleiuri eterice, zahăr, fibre naturale, biocombustibil
şi altele.
ŞTIŢI CĂ...
Patria florii-soarelui este America de Nord, iar în Europa
planta a fost adusă în secolul al
XVI-lea. Seminţele de floareasoarelui se folosesc la fabricarea
uleiului sau direct în alimentaţie. Srotul rămas după extragerea uleiului, precum şi planta
verde se folosesc ca furaj, iar
tulpina uscată - ca material
combustibil. Floarea-soarelui
este una dintre cele mai importante culturi melifere.
%
1940 1970 1990 2010-2014
CAPITOLU
I I I ECONOMIA NAŢIONALĂ
S e m in ţe le de flo a re a -s o a re lu i se u tiliz e a z ă ca m a te rie p r im ă în in d u s tria u le iu lu i
vegetal. F a b r ic i m a r i de u le i s în t la B ă lţi, T ig h in a (B e n d e r) şi C h iş in ă u , ia r în m u lte lo
c a lită ţ i a u fo st c o n s tru ite în t r e p r in d e r i m ic i de p ro d u c e re a u le iu lu i v e g e ta l (o lo in iţe ).
D in flo a re a -s o a re lu i se m a i o b ţ in şi a lte p ro d u se : ş ro tu l, m a rg a rin a , h a lv a u a ş.a.
Fig. 3.19. Cultura plantelor tehnice şi industriile de prelucrare
Cultura p la nt el or t eh nic e şi ind u st rii le de prelucrare 16
3. Cultura sfeclei de zahăr si industria zahărului.
Sfecla de z a h ă r este o p la n tă te h n ic ă c u n o s c u tă în E u
ro p a în c ă d in A n tic h ita te , d a r in tro d u s ă în c u ltu r ă m u lt
m a i t îr z iu . În B a s a ra b ia , este c u ltiv a tă d in a d o u a ju m ă
tate a s e c o lu lu i a l X I X - le a .
C u lt u r a sfe cle i de z a h ă r a a v u t o e x tin d e re ra p id ă în
p e rio a d a 1950-1990, re z u lta t a l s p e c ia liz ă r ii în această
c u ltu r ă în c a d r u l U R S S , p re c u m şi a l c o n s tr u c ţie i m a i
m u lt o r fa b r ic i de za h ă r.
În u ltim e le d o u ă d e c e n ii, s u p ra fa ţa c u ltiv a tă s-a
m ic ş o ra t (fig. 3.18). R e p a r tiţia s p a ţia lă a c u lt u r ii sfe cle i
d e z a h ă r este n e u n ifo rm ă , f iin d in flu e n ţa tă , în p r im u l
r în d , de c o n d iţ iile n a tu ra le . R e g iu n e a de N o r d d e ţin e
c ir c a 90% a tît d in s u p ra fa ţa c u ltiv a tă , c ît şi d in p r o d u c
ţ ia to ta lă , e v id e n ţiin d u - s e în d e o s e b i g o s p o d ă r iile d in
C îm p ia B ă lţ ilo r ş i P o d iş u l M o ld o v e i de N o r d ca re au
c o n d iţ ii a rg o c lim a tic e ş i de so l fa v o ra b ile .
S fe cla de z a h ă r se u tiliz e a z ă p r e d o m in a n t în in d u str ia z a h ă ru lu i. P r im a fa b ric ă d e z a h ă r a fo st c o n s tru ită
la R îb n iţ a în a n u l 1898, m a i t îr z iu f iin d d e s c h is e în c ă
10 fa b ric i. T o a te fa b ric ile s în t lo c a liz a te în R e g iu n e a de
N o r d , a d ic ă în a p ro p ie re n e m ijlo c ită de m a te ria p rim ă .
În p e rio a d a 1960-1980, p r o d u c ţia de z a h ă r a cre s c u t
r a p id (fig . 3 .2 0 ), în c e p în d c u a n u l 1990 în s ă , ace a sta s-a
m ic ş o ra t, ia r u n e le fa b r ic i ( d in B r ic e n i, F ru n z ă ) au fo st
în c h is e . F a b r ic ile de z a h ă r m a i p ro d u c a lc o o l, a c id c itric ,
d r o jd ii, ia r d e ş e u rile de p ro d u c ţie (b o rh o t, m e la să ) se rv e sc în c a lita te d e fu ra je şi la o b ţin e re a b io g a z u lu i.
4. Cultura si industria tutunului. T u tu n u l este o
c u ltu r ă te h n ic ă ce are o im p o r ta n ţă s p e c ific ă , d e o a re ce
este u t iliz a t ă n u n u m a i p e n tru fu m a t, c i şi în in d u s t r ia
fa rm a c e u tic ă , p e n tru o b ţin e re a n ic o t in e i etc.
O e x tin d e re ra p id ă a s u p ra fe ţe i c u ltiv a te s-a p ro d u s
în p e rio a d a 1950-1990 (fig . 3.18). C u lt u r a t u t u n u lu i a
fo st s tim u la tă de stat, R S S M f iin d p r in c ip a lu l p ro d u c ă
to r în U R S S . R a m u r a re s p e c tiv ă u t iliz a m u lte b ra ţe de
m u n c ă ş i e ra fo a rte p ro fita b ilă . În u lt im ii a n i în s ă , s u
p ra fa ţa c u ltiv a tă şi p r o d u c ţia de t u tu n s-a u re d u s.
l q ? Studiind fig. 3.18, identificaţi dinamica suprafeţei cultivate cu tutun şi explicaţi cauzele care au determinat
micşorarea suprafeţei după anul 1990.
406
181 178
102
12
1940 1960 1980 2000 2014
Fig. 3.20. Producţia de zahăr (mii
tone)
ŞTIŢI CĂ...
Din sfecla de zahăr se mai produce biogaz si bioetanol - combustibili ecologici sau energie
„verde“. Compania mixtă, moldo-germană, ÎM Sudzucker
Moldova SA a construit în anul
2013 în oraşul Drochia o fabrică
de producere a biogazului din
borhotul de sfeclă de la fabrica
de zahăr, cu capacitatea de producere de circa 8,5 mil. m3 de
biogaz anual. Din biogaz se
obţin circa 2,4 megawaţi-oră
(MW/h) de energie electrică,
precum şi apă fierbinte.
ŞTIŢI CĂ...
Tutunul îşi are patria în America, iar în Moldova a fost introdus de turci. În sec. al XlX-lea,
Basarabia era principala regiune de cultură a tutunului din
Imperiul Rus, avînd şi 7 fabrici
de fermentare a tutunului.
Soia este o cultură tehnică valoroasă, cu utilizări multiple: din
boabele măcinate se prepară
lapte, brînză, macaroane, biscuiţi, ulei, margarină, iar boabele întregi şi tulpina pot fi un
furaj foarte calitativ.
CAPITOLU
I I I ECONOMIA NAŢIONALĂ
ŞTIŢI CA... Rapiţa se cultivă
pentru seminţe (care conţin
40-45% de ulei), din care se
obţine ulei, folosit în alimentaţie si în industrie (biocombustibil); planta verde este un
nutreţ valoros, avînd si importanţă meliferă.
Fig. 3.21. Lan de rapiţă (rnul Cahul)
Fig. 3.22. Lan de levănţică
(rnul Anenii Noi)
I. ^Dezbateri
In d u s tria tu tu n u lu i este o r a m u r ă c u u n r o l im p o r
ta n t în e x p o rt. P r in c ip a la în tr e p r in d e r e a r a m u r ii este
C o m b in a t u l de T u tu n d in C h iş in ă u , c a re in c lu d e o fa
b r ic ă de fe rm e n ta re şi a lta de ţig a re te .
5. Alte culturi tehnice şi industriile de prelucrare.
C u ltu rile etero-oleaginoase si cele m e d ic in a le s în t u t ilizate în in d u s t r ia fa rm a c e u tic ă , în p ro d u c e re a de p a r fu -
m u r i, c o s m e tic ă etc. O e x tin d e re ra p id ă a s u p ra fe ţe lo r
o c u p a te c u p la n te e te ro -o le a g in o a s e a a v u t lo c în p e r io a d a 1970-1990. În p re z e n t, se c u ltiv ă , în s p e c ia l, m ă ra
r u l, le v ă n ţic a (fig . 3 .2 2 ), t r a n d a fir u l, m e n ta ş i sa lv ia .
In d u s tria u le iu rilo r eterice, f iin d a s ig u ra tă p e d e p lin
c u m a te rie p r im ă lo c a lă şi c u b ra ţe de m u n c ă , a d e v e n it
o r a m u r ă de s p e c ia liz a re . În u lt im ii a n i, s u p ra fa ţa c u ltiv a tă şi p r o d u c ţia s-a u re d u s fo a rte m u lt, o b ţin în d u -s e
a n u a l c ir c a 50 de to n e de u le iu r i e te rice .
D in t r e c u lt u r ile te h n ic e , se m a i c u ltiv ă so ia , ra p iţa ,
m a c u l ş.a. În u lt im ii a n i, cre şte ra p id s u p ra fa ţa c u ltiv a tă
c u s o ia şi ra p iţă - c u lt u r i v a lo ro a s e şi c u d iv e rs e u t iliz ă r i
(fig. 3.21). În tre c u t, s-a u c u ltiv a t, de ase m e n e a , c în e p a şi
in u l, d in ca re se o b ţin e a u fib re n a tu ra le .
D a to rită c o n d iţ iilo r n a tu ra le favo rab ile , p re ze n ţe i b ra
ţe lo r de m u n c ă şi v a lo r ii e c o n o m ic e în a lte , c u ltu ra p la n te
lo r te h n ic e are p o s ib ilită ţi m a r i de d e z v o lta re şi pe v iito r.
k Oi- o> o> o> o o
1 - 1 - 1 - CM CM
0 0
Fig. 3.25. Dinamica suprafeţei pomicole şi a producţiei de fructe
ŞTIŢI CĂ... Nucul este una
dintre cele mai preţioase culturi pomicole, avînd utilizări
multiple atît fructul, cît si
lemnul lui de calitate înaltă.
Miezul de nuci este un produs
scump si solicitat pe piaţa internă, dar mai ales pe piaţa
externă, în statele din Uniunea Europeană, în Rusia etc.
În ultimii ani, cultura nucului
se extinde rapid, iar suprafaţa
a depăşit 25 mii ha.
o re p a rtiţie te rito ria lă re la tiv n e u n ifo rm ă , re m a rc în d u -s e ,
în s p e c ia l, R e g iu n e a de N o r d .
? identificaţi factorii care determină concentrarea culturii
cartofului în nordul ţării, consultînd tabelul 3.1 (pag. 64).
2. Pomicultura are o im p o r ta n ţă d e o se b ită a tît p e n
t r u a s ig u ra re a in d u s t r ie i a lim e n ta re c u m a te rie p r im ă
ş i a p o p u la ţie i c u fru c te în sta re p ro a sp ă tă , c ît şi p e n tru
e x p o rt. C o n d iţ iile n a tu ra le s în t fa v o ra b ile p e n tru c u lt iv a re a în t r e g ii g a m e de p o m i fr u c t ife r i d in z o n a te m p e
ra tă ş i a u n o r s o iu r i s p e c ific e z o n e i s u b tro p ic a le (p ie rs ic u l, m ig d a lu l, n u c u l ş.a.).
S u p ra fa ţa p o m ic o lă s-a e x tin s s u b s ta n ţia l în p e r io a d a 1960-1980, f iin d o rg a n iz a te m u lte g o s p o d ă r ii p o
m ic o le s p e c ia liza te . In tro d u c e re a s o iu r ilo r se le cţio n a te ,
m a i p ro d u c tiv e , e x tin d e re a ir ig a ţiilo r , u t iliz a r e a te h n o
lo g iilo r in te n s iv e d e c u ltiv a re , a în g r ă ş ă m in te lo r c h im ice ş i a p e s tic id e lo r au c o n tr ib u it la cre şte re a re c o lte i la
h e c ta r ş i a p r o d u c ţie i de fru c te (fig . 3 .25).
D e ţ in în d 2/3 d in n u m ă r u l to ta l de p o m i, m ă r u l
este c u lt u r a p o m ic o lă ce a m a i im p o r ta n tă , u r m a t de
p r u n , p ie rs ic , v iş in , p ă r, n u c , c a is , c ire ş ş.a. În a re a lu l
d e r ă s p în d ir e a s p e c iilo r p o m ic o le e x is tă d ife r e n ţie r i te
r it o r ia le . A s tfe l, m ă r u l ş i p ă r u l se c u lt iv ă p r e d o m in a n t
în P o d iş u l M o ld o v e i de N o r d ş i în C îm p ia N is t r u lu i I n
fe rio r, ia r p r u n u l - în P o d iş u l C o d r ilo r , ca re d e ţin e ju
m ă ta te d in s u p ra fa ţa to ta lă , şi P o d iş u l N is t r u lu i.
O c u ltu r ă v a lo ro a s ă este p ie rs ic u l, ca re , f iin d o p la n
tă te rm o filă , se c u ltiv ă p r e d o m in a n t în ra io a n e le de sud.
V iş in u l, c ir e ş u l şi c a is u l s în t c u lt iv a ţ i p e la rg , d a r a u o
c o n c e n tra re m a i m a re în R e g iu n e a C e n tr a lă şi în a r iile
a p ro p ia te de o ra şe , fa v o riz a te de p ie ţe le de desfacere.
O p a rte c o n s id e ra b ilă d in p r o d u c ţia p o m ic o lă se e xp o r tă în U n iu n e a E u ro p e a n ă , R u s ia , B e la ru s , în d e o s e b i
m e re le , p ie rs ic ii, m ie z u l de n u c i (la e x p o r tu l c ă r u ia ţa ra
n o a s tră d e ţin e p r im u l lo c în E u r o p a ş i a l I V - la lo c în
lu m e ), fru c te le uscate.
3. Industria conservelor de fructe şi legume este o
r a m u r ă de s p e c ia liz a re a e c o n o m ie i n a ţio n a le , ca re d is
p u n e de o b a z ă b o g a tă şi v a ria tă de m a te rie p r im ă lo c a
lă. M a jo rita te a în t r e p r in d e r ilo r s în t c o n c e n tra te în v a le a
N is t r u lu i I n fe r io r (id e n tific a ţi centrele de p ro d u cere stud iin d h a rta d in fig . 3.26).
L e g um ic ul t ur a , p o m ic u lt u r a şi industria co ns e rv e lo r
Sâ\
■vi Numiţi şi argumentaţi factorii principali de localizare a fabricilor de conserve.
În p e rio a d a 1 9 6 0-1990, p r o d u c ţia de c o n s e rv e s-a m a jo ra t s u b s ta n ţia l, în s ă d u p ă
a n u l 1990, ca u rm a re a c r iz e i e c o n o m ic e , s-a m ic ş o ra t (f ig . 3 .27).
ŞTIŢI CĂ...
Cireşul este cultivat pe acest
teritoriu din vechime, drept
dovadă fiind faptul că şi în
prezent creşte necultivat în păduri. Cireşele sînt primele fructe care se recoltează la noi, ele
conţin mult zahăr, vitamine,
substanţe minerale. Lemnul de
cireş este foarte preţuit în industria mobilei şi, fiind „muzical", se foloseşte la fabricarea
instrumentelor muzicale.
ŞTIŢI CĂ...
Se cultivă pretutindeni, îndeosebi în gospodăriile individuale, şi arbuştii fructiferi: zmeurul, coacăzul, agrişul, căpşunul
şi altele. Există şi localităţi specializate în anumite culturi pomicole: de exemplu, satul
Truşeni (mun. Chişinău) este
considerat „capitala cireşelor“,
satul Pocrovca (rnul Donduşeni), „capitala zmeurei“ etc.
728
Fig. 3.26. Legumicultura, pomicultura, industria conservelor de fructe şi legume
În u ltim e le d e c e n ii, s o r t im e n t u l de p ro d u s e a d e
v e n it m a i v a ria t: s u c u ri, c o m p o tu r i, g e m u ri, d u lc e ţu ri,
fru c te şi le g u m e co n g e la te , m a rin a te ş i m u ra te , p a stă de
r o ş ii etc. (fig . 3 .2 8 şi fig . 3.29).
În u r m a p r e lu c r ă r ii fr u c te lo r şi le g u m e lo r, se o b ţ in
şi p ro d u s e se c u n d a re , c u m s în t o ţe tu l, te r c iu l ş i u n e le
d e ş e u ri c a re se fo lo se sc ca fu ra je etc. C e a m a i m a re p a r
te a p r o d u c ţie i a ce ste i r a m u r i este e x p o rta tă , în p re z e n t
f iin d m a i s o lic ita te p e p ia ţa e x te rn ă s u c u rile n a tu ra le .
O a c tiv ita te de p re lu c ra re a fru c te lo r este şi uscarea
acestora, în s p e c ia l a p ru n e lo r şi a p e re lo r, p ra c tic a tă d in
CM CM
Fig. 3.27. Dinamica producţiei de conserve de fructe şi legume (mii tone)
CAPITOLUL
I I I ECONOMIA NAŢIONALĂ
Fig. 3.28. O secţie a Fabricii de conserve „Orhei-Vit"
Fig. 3.29. Conserve produse la
Fabrica „Alfa-Nistru" (or. Soroca)
Dezbateri
la temă
v e c h im e m a i ales în ra io a n e le c e n tra le şi în cele de n o rd .
P ro d u c ţia este o b ţin u tă în g o s p o d ă riile in d iv id u a le , u n d e
se fo lo se sc m e to d e le tra d iţio n a le de u sca re p e lo zn iţe .
A v în d c o n d iţ ii fa v o ra b ile de d e z v o lta re , le g u m ic u ltu ra , p o m ic u lt u r a şi in d u s t r ia c o n s e rv e lo r v o r r ă m în e şi
p e v iit o r r a m u r i im p o rta n te ale e c o n o m ie i ţă r ii.
Discutaţi cu colegii despre dezvoltarea industriei conservelor în ţara noastră, aplicînd metoda analizei SWOT. Completaţi în caiet tabelul S W ot după modelul de mai jos:
Puncte tari Puncte slabe
Oportunităţi Riscuri
F O R M A R E ŞI E V A L U A R E £
uI n * JZ tti
1. Stabiliţi asem ănările în dinam ica suprafeţei cultivate cu legum e şi a celei pom icole, analizînd
fig. 3.23 şi fig. 3.25. Explicaţi factorii care au determ inat această dinam ică.
2. Scrieţi în caiet denum irile arealelor principale de răspîndire a culturilor pom icole indicate mai
3. Analizînd harta din fig. 3.26, identificaţi arealele specializate în legum icultură şi pom icultură şi
centrele principale de localizare a industriei conservelor. Explicaţi factorii ce determ ină concentrarea ramurii în aceste areale.
4. Imaginaţi-vă că sînteţi director al unei fabrici de conserve. Enumeraţi ram urile econom iei (sau
agenţii econom ici) cu care va întreţine relaţii de producţie întreprinderea pe care o conduceţi.
5. * Scrieţi un eseu despre una dintre culturile pom icole cultivate în ţara noastră.
V iticu ltura si industria vinicolă
1
18
18. VITICULTURA
S I INDUSTRIA VINICOLĂ
„E greu să precizăm timpul originii viticulturii în Basarabia -
acesta se pierde în trecutul cel mai îndepărtat.“
(Ştefan Ciobanu, Basarabia, 1926)
• Numiţi cîteva soiuri de viţă-de-vie pe care le cunoaşteţi. Ce utilizări au produsele pe
care le oferă viţa-de-vie?
• Stabiliţi cerinţele viţei-de-vie faţă de căldură şi umezeală, analizînd informaţia din
tabelul 3.1 (pag. 64).
1. Aspecte generale ale viticulturii. V it ic u lt u r a este
u n a d in tr e p r in c ip a le le s u b r a m u r i a le a g r ic u lt u r ii, a v în d
v e c h i t r a d iţ ii şi o e fic ie n ţă e c o n o m ic ă în a ltă . V iţa -d e -
vie este o p la n tă iu b ito a re de c ă ld u ră , p re fe ră te re n u rile
în c lin a te , c u e x p o z iţie s u d ic ă şi e stic ă , c u a lt it u d in i de
100-350 m ş i s o lu r i a fîn a te . C re ş te b in e p e te re n u rile
e ro d a te , a fe cta te de a lu n e c ă ri, te re n u ri m a i p u ţ in p r ie ln ic e p e n tru a lte c u ltu r i.
V it ic u lt u r a a c ă p ă ta t o im p o r ta n ţă d e o s e b ită în -
c e p în d c u sec. X I V - X V , f iin d s u s ţin u tă d e d o m n it o r ii
M o ld o v e i. S u p ra fa ţa c u ltiv a tă c u v iţă -d e - v ie s-a e x tin s
în p e rio a d a d o m in a ţie i ru s e ş ti, c în d B a s a ra b ia e ra p r in
c ip a lu l p ro d u c ă to r de s t r u g u r i ş i de v in d in I m p e r iu l
R u s. O e x tin d e re ra p id ă a s u p ra fe ţe i v itic o le a a v u t lo c
în p e rio a d a 1950-1980, v it ic u lt u r a d e v e n in d r a m u r ă de
s p e c ia liz a re în c a d r u l U R S S (fig. 3.30). În c e p în d c u m ijlo c u l a n ilo r ’80 a i s e c o lu lu i a l X X - le a , su p ra fa ţa v itic o lă
300
250
200
150
100
50
0
Ş T IŢ I c ă . . .
Viţa-de-vie se cultivă pe aceste pămînturi din timpurile cele
mai îndepărtate, primele atestări documentare fiind consemnate de istoricul grec Herodot (sec. VI î.H.), care îi considera pe geto-daci pricepuţi
cultivatori de viţă-de-vie. O
altă confirmare este prezenţa
viţei-de-vie sălbatice, care se
mai întîlneste si azi în păduri.
Ş T IŢ I C Ă ...
Republica Moldova se situează
printre primele 15 state ale lumii după producţia totală de
struguri, iar la producţia de
struguri pe locuitor deţine primul loc în lume - cca 150 kg,
întrecînd si ţările cu vechi tradiţii de viticultură, cum ar fi
Italia, Franţa, Spania, Grecia.
Fig. 3.30. Dinamica suprafeţei viticole şi a producţiei de struguri
CAPITOLU
I I I ECONOMIA NAŢIONALĂ
s-a m ic ş o ra t, c a u ze le p r in c ip a le fiin d : p o lit ic a r e s tric tiv ă a s ta tu lu i (o rie n ta tă sp re
c o m b a te re a a lc o o lis m u lu i în U R S S ), re s trîn g e re a p ie ţe i de d e sfacere, d a u n e le p r o v o
cate de c o n d iţ iile m e te o ro lo g ic e n e fa v o ra b ile în u n ii a n i, c o n s e c in ţe le c r iz e i e c o n o
m ic e ş.a.
C e a m a i m a re p a rte d in p la n ta ţ iile de v ii este o c u p a tă de s o iu r ile a lto ite , ca re s în t
Fig. 3.31. Viticultura şi industria vinicolă
V iti c ul tu ra şi industria vi nicolă
cele m a i v a lo ro a s e . Se c u ltiv ă p r e d o m in a n t s o iu r i p e n
t r u v in , ca re o c u p ă c ir c a 80% d in s u p ra fa ţa to ta lă .
2. Regiunile viticole. P e n tr u v it ic u lt u r ă , are o în
se m n ă ta te d e o s e b ită a m p la s a re a p la n t a ţ iilo r în fu n c ţie
de c o n d iţ iile n a tu ra le lo c a le . A s tfe l, se d is tin g c îte v a re
g iu n i v itic o le ş i podgorii, ca re o fe ră cele m a i b u n e c o n
d iţ ii p e n tru a n u m ite s o iu r i de v iţă -d e - v ie (g ă s iţi-le s tu
d iin d fig . 3.31).
C e a m a i im p o rta n tă este R egiunea C od rean ă, ca re
co n c e n tre a z ă a p ro a p e ju m ă ta te d in su p ra fa ţa v itic o lă . E a
c u p rin d e P o d iş u l C o d r ilo r , c u m u lte te re n u ri de ve rsan t,
c u o în c lin a r e s u d - su d -e stică . În această re g iu n e , se e v id e n ţia ză p o d g o riile : R om ăneşti, C h iş in ă u -C ric o v a , N isp o -
reni, C ă lă ra ş i-T u za ra . În a p ro p ie re a a ce sto r p o d g o rii, se
a flă fa b ric i şi c o m b in a te de v in u r i şi d iv in u r i (fig. 3.31).
R egiun ea de S u d are, de ase m e n e a , c o n d iţ ii n a tu ra le
p r ie ln ic e p e n tru v iţa -d e -v ie . C e le m a i c u n o s c u te p o d g o
r ii sîn t: C iu m a i ( r n u l T a ra c lia ), în ca re se c u ltiv ă s o iu r i
r o ş ii p e n tru v in , E tu lia ( U T A G ă g ă u z ia ) ş.a.
U n a re a l v e c h i de c u ltu r ă a v iţe i- d e -v ie este valea
N is tru lu i, în c a re se fo rm e a z ă u n m ic r o c lim a t c u c o n d iţ ii fa v o ra b ile , d e a d ă p o st, p e n tru p la n ta ţii. P o d g o ria cea
m a i c u n o s c u tă este P u rc a ri ( rn u l Ş te fa n -V o d ă ), s p e c ia liza tă în s o iu r i r o ş ii p e n tru v in .
În p a rte a de n o r d a ţ ă r ii, v it ic u lt u r a este m a i sla b re
p re ze n ta tă .
? Explicaţi de ce în partea de nord a ţării viticultura este
mai puţin răspîndită.
3. Industria vinicolă este o r a m u r ă v e ch e de sp e
c ia liz a r e a in d u s t r ie i ţ ă r ii, c o n t r ib u in d s u b s ta n ţia l la
v o lu m u l to ta l a l e x p o r tu lu i. I n d u s tr ia v in ic o lă p r o d u
ce u n s o rtim e n t b o g a t de b ă u tu r i a lc o o lic e : v in u r i, v in
s p u m a n t ( s im ila r ş a m p a n ie i), d iv in ( s im ila r c o n ia c u lu i) ,
ra c h iu , lic h io r . Se p ro d u c , de ase m e n e a , s u c u r i ( in c lu s iv
m u s t de s tru g u ri), p ro d u s e a u x ilia r e (oţet, d r o jd ii) ş.a.
C h ia r şi d e ş e u rile de p ro d u c ţie (te sc o v in a , s e m in ţe le de
s t r u g u r i ş.a.) au u t iliz a r e e c o n o m ic ă . D e e x e m p lu , d in
s e m in ţe se p ro d u c e u le i, c u v a lo ro a s e c a lită ţ i te ra p e u tice (în or. U n g h e n i).
F a b ric ile ş i s e c ţiile de p re lu c ra re p r im a r ă a s t r u g u r ilo r s în t lo c a liz a te în a p ro p ie re de m a te ria p r im ă (arealeŞ T IŢ I C Ă ...
În Republica Moldova, cele
mai răspîndite soiuri de struguri sînt: soiurile albe A ligote,
R kaţiteli, Sauvignon şi soiurile roşii M erlot, Cabernet-Sauvignon, Isabela, L id ia ş.a. Soiurile de masă mai frecvente
sînt M oldova, M ah araci tim
puriu, Regina viilo r, C ard in al,
M uscat ş.a. Patrimoniul viticol naţional este reprezentat
de soiurile autohtone Fetească
A lb ă şi Neagră, Rară Neagră,
Păsărească, T am îioasă ş.a.
k ^ H t e r m e n T chei]
Podgorie - areal specializat în
cultura viţei-de-vie (care asigură
producerea anumitor tipuri de vin),
avînd condiţii specifice de microclimă, relief şi sol.
ŞT IŢI C Ă ...
Labirinturile subterane de la
M ile ş tii M ic i şi Cricova, rezultate din exploatarea calcarului
şi folosite în vinificaţie începînd
cu anii 1960-1970, au un renume mondial. Golurile subterane
au o microclimă specifică: temperatură constantă (11-14 °C),
umiditate ridicată şi constantă
(97-98%), oferind condiţii optime pentru maturarea şi păstrarea vinurilor. Lungimea galeriilor de la Mileştii Mici este de
circa 200 km (dintre care se utilizează peste 50 km), fiind cele
mai mari galerii vinicole din
lume (fig. 3.32). În anul 2005
ele au fost introduse în The
G uinness B o o k o f Records,
avînd cea mai mare colecţie de
sticle de vin din lume.
CAPITOLU
I I I ECONOMIA NAŢIONALĂ
Fig. 3.32. Păstrarea vinului în butoaie
de stejar, în galerii subterane de
calcar la Mileştii Mici (rnul laloveni)
ŞTIŢI CĂ... Cele mai importante combinate de vinuri si
divinuri (coniacuri) sînt situate
în centrele urbane mari: Chişinău („Aroma“), Bălţi („Barza
Albă“), Călăraşi („Călăraşi-Divin“), Tiraspol („KVINT“). În
producţia de vinuri de marcă şi
vin spumant (similar şampaniei), sînt specializate combinatele din Cricova, Mileştii
Mici (rnul Ialoveni) ş.a.
le v itic o le ), ia r fa b r ic ile de p re lu c ra re s e c u n d a ră ş i c o m
b in a te le de v in u r i ş i d iv in u r i (c o n ia c u ri) se a flă a tît în
a re a le le v itic o le , c ît şi în c e n tre le de c o n s u m . P r o d u c ţia
de v in u r i are o d in a m ic ă o s c ila n tă (fig . 3.33). C e a m a i
m a re p a rte a a ce ste i p r o d u c ţ ii este e x p o rta tă în z e c i de
ţ ă r i a le lu m ii, p re p o n d e re n t în ţă r ile d in U n iu n e a E u r o
p e a n ă ş i în R u sia .
21,7
Fig. 3 .33. Dinamica producţiei de vinuri (milioane decalitri)
V it ic u lt u r a şi in d u s t r ia v in ic o lă , f iin d r a m u r i tr a
d iţio n a le , c u c o n d iţ ii n a tu ra le fa v o ra b ile de d e z v o lta re ,
v o r avea şi în c o n tin u a re o m a re im p o r ta n ţă p e n tru e c o
n o m ia n a ţio n a lă .
I Dezbateri
I la temă
Vechile tradiţii în viticultură şi înalta calitate a strugurilor şi produselor vinicole din ţara noastră sînt
cunoscute doar în unele ţări. Imaginaţi-vă că vi se propune să participaţi ca reprezentanţi ai Republicii
Moldova la cele mai prestigioase expoziţii de produse din lume. Discutaţi şi propuneţi măsuri de prom ovare a producţiei vitivinicole autohtone în toată lumea.
F O R M A R E SI E V A L U A R E »
1. Citiţi afirm aţiile de mai jos şi notaţi în caiet varianta corectă de răspuns: A, dacă afirmaţia este
adevărată, şi F, dacă afirmaţia este falsă.
A F Viţa-de-vie este o cultură practicată la noi din cele mai vechi tim puri.
A F Principala regiune a ţării specializată în viticultură este cea nordică.
A F Unul dintre principalele centre ale industriei vinicole este Tighina (Bender).
A F Viţa-de-vie preferă terenurile de luncă, cu soluri aluviale.
2. Analizaţi graficul din fig. 3.30 şi indicaţi:
a) cauzele ce au determ inat extinderea suprafeţei viticole în perioada 1950-1980;
b) cauzele ce au determ inat micşorarea suprafeţei viticole după anul 1980.
3. Analizaţi harta (fig. 3.31) şi identificaţi arealele principale de concentrare a centrelor industriei
vinicole şi explicaţi factorii de am plasare (localizare).
4. * Consultînd diferite surse de informare, scrieţi un eseu despre însem nătatea strugurilor în stare
proaspătă şi a sucului de struguri (must) pentru sănătatea om ului.
Creşterea anim alelor şi in d u striile produselor anim aliere
19
Sâ\
CREŞTEREA ANIMALELOR
• Ş I INDUSTRIILE PRODUSELOR ANIMALIERE
„...Moldovenii la şes au cirezi mari de boi frumoşi şi zdraveni.“
(Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei)
Amintiţi-vă principalele subramuri ale creşterii animalelor practicate în ţară,
consultînd şi fig. 3.5 (pag. 63).
Cum credeţi, unde ar fi raţional de localizat o fabrică de produse lactate, în apropiere de
consumator sau de sursele de materie primă?
1. Ramurile creşterii animalelor. C re ş te re a a n im a > >
le lo r ( n u m ită şi s e c to r z o o te h n ic ) este o r a m u r ă a a g r ic u lt u r ii c u o în s e m n ă ta te d e o se b ită în a s ig u ra re a p o p u
la ţie i c u d iv e rse p ro d u se . B a z a fu r a je r ă p e n tru creşterea
a n im a le lo r este re p re ze n ta tă de p ă ş u n i şi fîn e ţe n a tu ra le ,
c u lt u r i fu ra je re (lu c e rn ă , tr ifo i, m ă ză ric h e , sfe clă fu ra je
ră, p o ru m b p e n tru m a să v e rd e etc.), cereale, u n e le c u lt u r i
te h n ice , d iv e rse d e ş e u ri a lim e n ta re ş.a. S e c to ru l z o o te h
n ic a l ţ ă r ii se a flă în tr - o c r iz ă p ro fu n d ă , ca re se m a n ife s
tă, în p r im u l r în d , p r in m ic ş o ra re a s u b s ta n ţia lă a şeptelului p r in c ip a le lo r c a te g o rii de a n im a le (ta b e lu l 3.2).
Tabelul 3.2. Dinamica şeptelului de animale (mii de capete)
Anul Bovine Porcine Ovine şi caprine Cabaline Păsări
1991 1061 1850 1282 47 24625
2000 423 683 1030 67 12575
2005 331 398 942 73 17522
2010 222 377 915 60 22456
2015 211 515 887 42 23313
Creşterea bovinelor este p r in c ip a la s u b ra m u ră a
s e c to ru lu i z o o te h n ic şi a s ig u ră p o p u la ţia c u p ro d u s e
v a lo ro a s e (lap te, c a rn e , p ie i ş.a.). C e a m a i m a re p a rte a
ş e p te lu lu i de b o v in e (90% ) se a flă în g o s p o d ă r iile in d iv id u a le . P r in c ip a la p a r tic u la r it a te a r e p a r tiţie i s p a ţia le a
b o v in e lo r o c o n s titu ie m ic ş o ra re a e fe c tiv e lo r de la n o rd
sp re sud: R e g iu n e a de N o r d d e ţin e m a i m u lt d e ju m ă ta
te d in ş e p te lu l to ta l (fig . 3 .3 6 ).
H ? Explicaţi factorii care determină specializarea Regiunii de Nord în creşterea bovinelor, comparativ cu celelalte regiuni.
C a u rm a re a m ic ş o r ă r ii e fe c tiv e lo r de b o v in e (c o n su lta ţi ta b e lu l 3.2) şi a p r o d u c tiv ită ţii a n im a le lo r, s-a u re d u s
c o n s id e ra b il p ro d u c ţia de la p te şi de c a rn e (fig . 3 .3 4 şi
fig . 3 .3 5 ).
Ş T IŢ I C Ă ...
Timp îndelungat, creşterea
animalelor a fost una dintre
principalele activităţi economice ale populaţiei autohtone.
Păstoritul era favorizat de prezenţa din abundenţă a pajistilor naturale.
În Moldova medievală, efectivele de animale (bovine, ovine,
cabaline) erau foarte mari, iar
producţia animalieră juca rolul principal în export.
a ^ H TERMENl"cHElj
Şeptel (efectiv) - numărul total de
animale domestice crescute într-o
gospodărie sau într-o unitate administrativă, pe parcursul unei perioade (de regulă, un an).
Ş T IŢ I C Ă ...
O direcţie de modernizare a
sectorului zootehnic este ameliorarea raselor de animale.
De exemplu, în ultimele decenii, pe lîngă rasa autohtonă
Sură de stepă, au fost introduse rasele de import Neagră
bălţată, Roşie daneză, Roşie
estonă s.a., care sînt mai productive.
CAPITOLU
I I I ECONOMIA NAŢIONALĂ
1511
Fig. 3.34. Dinamica producţiei de
lapte (mii tone)
393
530
1
123
1
168
1980 1990 2000 2014
1
Fig. 3.35. Dinamica producţiei de
carne, în greutate vie (mii tone)
ŞTIŢI CĂ... Principalele rase
de ovine care se cresc în ţara
noastră sînt Ţigaia, Ţurcana şi
Karakul. Primele două rase
sînt autohtone şi creşterea lor
are caracter mixt - pentru
lînă, carne, lapte, pielicele.
Rasa Karakul este destinată
obţineriipielicelelor de calitate
înaltă.
Creşterea porcinelor a re u n r o l în s e m n a t, în t r u c ît
a s ig u ră c ir c a 50% d in p r o d u c ţia de c a rn e , o fe rin d , de
ase m e n e a , g r ă s im i ş i p ie i. S u b ra m u ra ace a sta are o re
p a r tiţie s p a ţia lă m a i u n ifo r m ă c o m p a ra tiv c u ce le lalte .
D u p ă ş e p te lu l de p o rc in e , r o lu l p r in c ip a l î i re v in e
R e g iu n ii de N o r d . A c e a s ta este fa v o riz a tă de s p e c ia liz a
re a în c u ltu r a c e re a le lo r, a sfe cle i d e z a h ă r ş i a c a r t o fu lu i
- p r in c ip a le le c o m p o n e n te a le b a z e i fu ra je re .
Creşterea ovinelor şi a caprinelor este o a c tiv ita te
p ra c tic a tă p e la rg în tre c u t, fa v o riz a tă d e p re z e n ţa p ă
ş u n ilo r e x tin s e , de u tilita te a m a re a p ro d u s e lo r o b ţin u te
etc. T re p ta t, ş e p te lu l s-a m ic ş o ra t, ca u rm a re a r e d u c e rii
s u p ra fe ţe lo r de p ă ş u n i. În o ie rit, este t r a d iţ io n a l s p e c ia
liz a tă R e g iu n e a de S u d , u n d e s în t m a i m u lte p ă ş u n i, în
d e o s e b i în S te p a B u g e a c u lu i.
Creşterea păsărilor de curte (avicultura) este a c tiv ita te a cea m a i r ă s p în d ită în c a d r u l s e c to ru lu i z o o te h n ic .
D u p ă a n u l 1950, a v ic u ltu r a a d e v e n it o s u b ra m u ră p r io -
Fig. 3.36. Creşterea animalelor
Scara: 1 cm = 34 km
Creşterea an im a le lo r şi industriile pr odus elo r animaliere
rita ră , c o n c e n tra tă în fe rm e fo a rte m a ri, n u m ite fa b ric i
de p ă s ă ri. A u fo st c o n s tru ite c ir c a 30 de fa b r ic i a vico le ,
lo c a liz a te , de re g u lă , în a p ro p ie re a o ra ş e lo r m a i m a ri.
P r in u rm a re , a c re s c u t c o n s id e ra b il p r o d u c ţia de c a rn e
de p a să re şi p r o d u c ţia de o u ă (c o n s u lta ţi fig . 3.37).
î î | ? Studiaţi harta (fig. 3.36), stabiliţi regiunile în care se
află mai multe fabrici avicole şi argumentaţi factorii
de localizare.
Cabalinele s în t u tiliz a te ca fo rţă de tra c ţiu n e , p e n
t r u c a rn e , s p o rt ş.a. D u p ă a n u l 1991, e fe c tiv u l de c a b a line a re o d in a m ic ă o s c ila n tă (ta b e lu l 3.2).
Creşterea albinelor (apicultura) este o o c u p a ţie v e
che, ca re o fe ră p ro d u s e v a lo ro a s e (m ie re , ce a ră , p ro p o -
lis ş.a.), c o n t r ib u in d şi la p o le n iz a re a p la n te lo r. A lb in ă r it u l este r ă s p în d it p e la rg , în s ă a re a lu l p r in c ip a l de
p ra c tic a re este R e g iu n e a C e n tra lă , c a re d is p u n e de o
b a z ă m e life ră m a i b o g a tă .
1129
Fig. 3.37. Dinamica producţiei de
ouă (milioane bucăţi)
Fig. 3.38. Fermă de struţi într-o
suburbie a Chişinăului
Ş T IŢ I C Ă ...
În prezent, se practică tot mai
frecvent creşterea unor animale „exotice“: struţi, prepeliţe, fazani, papagali, vulpi polare ş.a. De exemplu, în împrejurimile Chişinăului sînt
deja cîteva gospodării de creştere a struţilor (pentru carne,
ouă, pene) (fig. 3.38).
Fig. 3.39. Industria cărnii şi industria
produselor lactate
CAPITOLU
I I I ECONOMIA NAŢIONALĂ
ŞTIŢI CĂ... Altă subramură a
sectorului zootehnic este piscicultura, practicată în iazuri
si în lacuri de acumulare. În
gospodăriile individuale, se
cresc iepuri de casă (cuniculicultura). În trecut, era practicată si creşterea viermilor
de mătase (sericicultura),
care a dispărut treptat.
Fig. 3.40. Fabrica de produse lactate
JLC din oraşul Chişinău
I Dezbateri
I la temă
2. Industriile produselor animaliere. În b a z a p r o
d u c ţie i a n im a lie re , se d e z v o ltă d o u ă ra m u ri: in d u s t r ia
c ă r n ii şi in d u s t r ia p ro d u s e lo r la ctate.
Industria cărnii este re p re ze n ta tă de a b ato are, c o m
b in a te şi fa b ric i de ca rn e , u n ită ţ i fr ig o rific e . Î n tr e p r in
d e rile s în t lo c a liz a te , de re g u lă , în o ra şe le m a ri, a d ic ă în
a p ro p ie re de c o n su m a to r, e x ce p ţie fă c în d u n e le ab ato are
şi s e c ţii m ic i de p re lu c ra re a c ă rn ii, situ a te în a p ro p ie re de
m a te ria p rim ă . P r in c ip a le le ce n tre ale acestei r a m u r i s în t
re p re ze n ta te în fig . 3.39. O s u b ra m u ră c u tră s ă tu r i s im ila
re in d u s t r ie i c ă r n ii este in d u s tria peştelui, c u d e o se b ire a
că u tiliz e a z ă p re p o n d e re n t m a te ria p r im ă im p o rta tă .
Industria produselor lactate are v e c h i tr a d iţ ii, ce l
m a i c u n o s c u t p ro d u s f iin d b r în z a de o i, ca re , în m a re
p a rte , se e x p o rta . U n it ă ţ ile de p ro d u c ţie d in ace a stă ra
m u r ă s în t lo c a liz a te , de re g u lă , în a p ro p ie re de c o n s u
m a to r. Î n tr e p r in d e r ile in d u s t r ie i p ro d u s e lo r la c ta te s în t
p re z e n te în m a jo rita te a o ra ş e lo r (fig . 3 .3 9 şi fig . 3.40).
C re ş te re a a n im a le lo r şi in d u s t r iile p ro d u s e lo r a n im a lie re n e c e sită o m o d e rn iz a re p e n tru a f i c o m p e titiv e
p e p ia ţa in te rn ă ş i cea e x te rn ă .
Discutaţi cu colegii despre dezvoltarea sectorului zootehnic în ţara noastră, aplicînd metoda analizei SWOT. Completaţi în caiet tabelul SWoT după modelul de mai jos:
Puncte tari Puncte slabe
Oportunităţi Riscuri
1. În baza datelor din tabelul 3.2, analizaţi dinam ica şeptelului de bovine şi a celui de păsări şi
explicaţi factorii care au determ inat această dinam ică.
2. Explicaţi cauzele ce au determ inat criza din sectorul zootehnic în ultim ele două decenii, analizînd datele din fig. 3.34 şi fig. 3.35.
3. Din lista de centre indicate, scrieţi-le în caiet pe cele specializate în industria produselor lactate, după m odelul de mai jos, folosind harta (fig. 3.39) şi textul din manual.
C u p cin i, F lo re şti, B ă lţi, R îb n iţa , V u lc ă n e şti, C h işin ău, H înceşti, T ira sp o l
Centre localizate în apropiere de materia primă Centre localizate în apropiere de consumator
4.* Consultînd diferite surse de informare, scrieţi un eseu despre una dintre întreprinderile industriei cărnii sau a industriei produselor lactate din ţară.
Test de autoevaluare la subcapitolul 1
de autoevaluare la subcapitolul
(rezolvaţisarcinile în caiet) AGRICULTURA ŞI INDUSTRIA ALIMENTARĂ
1
2
Regiunea de Nord a ţării Regiunea de Sud a ţării
1. 1.
2. 2.
3. 3.
. Alcătuiţi triade cu ram urile culturii plantelor şi exem plele de culturi agricole ale acestora:
mazăre, legum icultura, rapiţă, hrişcă, varză, cultura cerealelor şi a legum inoaselor pentru boabe, levănţică, cartof, orz, sfeclă de zahăr, ceapă, cultura plantelor tehnice.
. Grupaţi culturile agricole enum erate în funcţie de regiunea principală de răspîndire, com -
pletînd în caiet un tabel după m odelul de mai jos:
piersic, porum b, cartof, viţă-de-vie, sfeclă de zahăr, orz.
3. Analizaţi harta din fig u ra 3.26 (pag. 77) şi explicaţi doi factori care determ ină concentrarea
legum iculturii şi a industriei conservelor de fructe şi legum e în sud-estul ţării.
4. Stabiliţi relaţia dintre ramurile industriale indicate mai jos, m ateriile prim e pe care le fo lo
sesc şi produsele oferite, com pletînd în caiet spaţiul liber din tabel după m odelul de mai
jos:
Ramuri Materii prime Produse oferite
1. Industria uleiului vegetal
2. Industria conservelor de
fructe şi legume
3. Industria cărnii
5. Deduceţi cîte doi factori principali de localizare (amplasare) a întreprinderilor din ramurile
indicate, com pletînd în caiet un tabel după m odelul de mai jos:
Ramuri Factori de localizare (amplasare)
1. Industria morăritului
şi a panificaţiei
2. Industria zahărului
3. Industria produselor
lactate
6. Propuneţi trei măsuri de creştere a productivităţii culturilor agricole în ţara noastră sub
acţiunea factorilor tehnico-econom ici de dezvoltare a agriculturii.
7. Argum entaţi, prin două exem ple, de ce ponderea sectorului prim ar în formarea PIB-ului
ţării se dim inuează în ultim ele două decenii.
8. Argum entaţi, prin trei exem ple, afirmaţia: „Viticultura şi industria vinicolă sînt ramuri de
specializare ale econom iei Republicii Moldova".
INDUSTRIA GREA, INDUSTRIA UŞOARĂ
ŞI SECTORUL SERVICIILOR »
INDUSTRIA
>«
« 5
o> o E tfh
O) 3 >«
« « « (0
’E ’E ’E *:
% %
3 3 3 e
■o ■O ■O .3
C C C *
Fig. 3.41. Componenţa pe ramuri a
industriei
>n « w
o o o
ţ j S* § « ® 3 E o o
® 5 E S 1 §£ I
o c o a o
a>
a
a>
■o
Fig. 3.42. Componenţa pe ramuri a
industriei grele
I n d u s t r ia este u n a d in t r e r a m u r ile p r in c ip a le a le
e c o n o m ie i n a ţio n a le ş i se d iv iz e a z ă , la r în d u l ei, în : in
d u s tria g re a , ca re c u p r in d e p ro d u c e re a m ijlo a c e lo r de
p r o d u c ţie (e n e rg ie , m a ş in i, u tila je , c h im ic a le ş.a.), in
d u s tria u şo ară ş i in d u s tria a lim e n ta ră , ca re p r o d u c b u
n u r i de la rg c o n s u m p e n tru p o p u la ţie (fig . 3.41). F ie c a re
d in tr e aceste r a m u r i se îm p a r te în s u b ra m u ri.
R e p a r tiţia te r it o r ia lă a în t r e p r in d e r ilo r in d u s t r ia le
este in flu e n ţa tă de u r m ă t o r ii fa c to ri: p re z e n ţa m a te rie i p rim e , a re s u rs e lo r de m u n c ă , a p ie ţe i de d e sfacere a
p ro d u c ţie i, n iv e lu l de d e z v o lta re a tr a n s p o r tu r ilo r , p re
z e n ţa s u rs e lo r de a p ă ş.a.
R a m u r ile in d u s t r ie i g re le (fig. 3 .42) s în t re p re z e n ta
te, de re g u lă , de în t r e p r in d e r i în z e s tra te c u u tila j in d u s
t r ia l de c a p a c ita te m a re . E le u t iliz e a z ă d ife rite m a te rii
p rim e : e n e rg ie şi c o m b u s tib il, m in e r e u r i m e ta life re , d ive rse s ă ru ri, le m n , apă, m a se p la s tic e şi altele.
Industria energetică
1
20
20.
€
INDUSTRIA
ENERGETICĂ
„Nici o energie nu este rea sau bună prin ea însăşi, ci modul în care este
folosită o orientează într-un sens sau altul. Electricitatea, de exemplu, poate
să lumineze un oraş sau să provoace un incendiu.“
(Joseph M urphy, gînditor irlandez)
' Ce tipuri de centrale electrice cunoaşteţi din cursurile de geografie studiate în clasele
anterioare?
1 Numiţi resursele energetice de care dispune Republica Moldova.
1. Caracteristici generale. I n d u s tria e n e rg e tic ă stă
la b a z a d e z v o ltă r ii e c o n o m ie i n a ţio n a le , d e o a re ce a s ig u ră c u e n e rg ie e le c tric ă şi te rm ic ă to ate se cto a re le e c o
n o m ie i. A c e a s tă r a m u r ă in c lu d e e x tra c ţia c o m b u s t ib ililo r (p e tro l, g a ze n a tu ra le ), u t iliz a r e a d iv e rs e lo r re su rse
e n e rg e tice (b io m a s ă , e n e rg ie so la ră , e n e rg ie e o lia n ă , h id ro e n e rg ie ), p ro d u c e re a e n e rg ie i e le c tric e şi a ce le i te rm ic e ş i tra n s m ite re a e i c ă tre c o n s u m a to r.
E n e rg e tic a ţ ă r ii n u d is p u n e de re su rse p r o p r ii s u ficie n te de c o m b u s t ib ili şi e n e rg ie . R e su rse le e n e rg e tice
p r o p r ii (e n e rg ia s o la ră , a a p e i, a v în t u lu i, le m n u l, deşeu r ile a g ric o le ş.a.) a c o p e ră în p re z e n t a p r o x im a t iv 13%
d in c o n s u m u l to ta l de e n erg ie. R e su rse le h id ro e n e rg e tic e
s în t lim ita te şi, în m a re p a rte , d eja v a lo rific a te p r in c o n
s tru c ţia complexelor hidroenergetice de la D u b ă s a ri, pe
f lu v iu l N is t r u , ş i de la C o s te ş ti-S tîn c a , p e r îu l P r u t (c o n
s tru ită şi e x p lo a ta tă îm p re u n ă c u R o m â n ia ).
D re p t u rm a re , e c o n o m ia n a ţio n a lă este d e p e n d e n tă
de im p o r t u l a p ro a p e în to ta lita te de c o m b u s tib ili şi e n e rg ie - g a ze n a tu ra le , p ro d u s e p e tro lie re (b e n z in ă , m o t o r in ă, p ă c u ră ş.a.), c ă rb u n e ş i e n e rg ie e le c tric ă (fig. 3.43).
2. Structura energeticii. I n d u s tr ia e n e rg e tic ă a ţ ă r ii
a în c e p u t a f i c re a tă în p rim e le d e c e n ii a le s e c o lu lu i tr e
cu t, ia r cele m a i im p o rta n te c e n tra le e le c tric e au fo st
c o n s tru ite în p e rio a d a 1950-1980.
W\ ? Stabiliţi tipul de centrale electrice, consultînd tabelul
3.3, şi localizaţi-le pe hartă (fig. 3.43).
L a o ra a c tu a lă , ţa ra n o a s tră d is p u n e de o c e n tra lă
te rm o e le c tric ă ( C T E ) , tr e i centrale electrice cu termoficare (CET) şi d o u ă c e n tra le h id r o e le c tr ic e ( C H E ) (fig.
3.43). D e ase m e n e a , s în t p e ste 160 de c e n tra le te rm ic e
ca re fu n c ţio n e a z ă p e b a z ă de b io m a s ă (fig . 3 .4 4 ), p e n tru
K ^ H t ERMENI-■CHEII i
Complex hidroenergetic - ansamblu de construcţii hidrotehnice, care include un rezervor artificial de apă construit pe rîuri, utilizat
atît în scopuri energetice (mişcarea
turbinei cu ajutorul forţei apei), cît
şi în alte scopuri - transport fluvial,
pescuit, irigaţii, agrement, prevenirea inundaţiilor.
ŞT IŢI C Ă ...
Strămoşii noştri utilizau energia vîntului şi a apei. De
exemplu, în anul 1901, în Basarabia au fost înregistrate
circa 6 700 de mori de vînt şi
circa 1 000 de mori de apă.
Criza energetică actuală sugerează necesitatea utilizării
mai largi a surselor regenerabile de energie. Prima centrală
electrică pe teritoriul actual al
ţării a fost construită în anul
1909 la Chişinău.
( ^ t e r m e n i -chi
Centralele electrice cu termoficare se deosebesc de centralele
termoelectrice prin faptul că au
ca funcţie de bază producerea
energiei termice (apă caldă pentru
termoficarea localităţilor), iar ca
funcţie secundară - producerea
energiei electrice.
CAPITOLU
I I I ECONOMIA NAŢIONALĂ
ŞTIŢI CĂ... În ultima sîmbătă
a lunii martie a fiecărui an, la
nivel mondial, este organizată
„Ora Pămîntului“, care constă
în stingerea luminii si oprirea
aparatelor electrocasnice timp
de o oră.
a c o p e rire a n e c e s a ru lu i de e n e rg ie a l in s t it u ţ iilo r p u b lice. În u lt im u l d e c e n iu au in tr a t în fu n c ţiu n e 2 c e n tra le
e le c tric e c u p a n o u r i fo to v o lta ic e (care p r o d u c e n e rg ie
e le c tric ă d in e n e rg ia so la ră ) - în o ra şe le C h iş in ă u şi U n -
g h e n i (fig. 1.13) - ş i o tu r b in ă e o lia n ă - în s. B ră tu ş e n i,
r n u l E d in e ţ (fig. 1.15). S în t în c o n s tru c ţie şi a lte c e n tra le
Fig. 3.43. Industria energetică
Industria energetică 20
p e b a ză de e n e rg ie re g e n e ra b ilă : în o ra ş u l S tră ş e n i (so
la ră ), în z e c i de in s t it u ţ ii p u b lic e d in ţa ră (b io m a să ), în
P o d iş u l C o d r ilo r (e o lia n ă).
C a p a c ita te a c e n tra le lo r e le c tric e v a ria z ă s e m n ific a
t iv (ta b e lu l 3.3).
Tabelul 3.3. Caracteristici ale centralelor electrice (a. 2016)
Denumirea
centralei
Anul dării
în exploatare
Puterea instalată
(mii kW)
% din
total
CTE Moldovenească
(Dnestrovsc) 1964 2520 83,8
CET-2 (Chişinău) 1976 240 8,0
CET-1 (Chişinău) 1951 66 2,2
CET Nord (Bălţi) 1956 24 0,8
Staţiile termice ale
fabricilor de zahăr 1960-1980 94 3,1
CHE (Dubăsari) 1954 48 1,6
CHE (Costeşti-Stînca) 1978 16 0,5
Total 3008 100,0
D e fic it u l de e n e rg ie e le c tric ă , d e te rm in a t de c re şte
rea c e rin ţe lo r in d u s t r ie i, a im p u s c o n s tru c ţia ce le i m a i
m a r i în t r e p r in d e r i e n e rg e tice - C e n tr a la T e rm o e le c tric ă
M o ld o v e n e a s c ă de la D n e s tro v s c (fig . 3.45). D re p t su rsă
de c o m b u s tib il, in iţ ia l, au s e rv it c ă rb u n e le ş i p ă c u ra , ia r
în p re z e n t - g a ze le n a tu ra le .
P r o d u c ţia to ta lă de e n e rg ie e le c tric ă a a v u t o d in a
m ic ă în cre şte re , d a r în u ltim e le d o u ă d e c e n ii s-a d im in u a t c o n s id e ra b il (fig. 3.4 7 ). D r e p t re z u lta t, n e c e s ită ţile
de e n e rg ie e le c tric ă ale ţ ă r ii s în t sa tis fă c u te de p r o d u c
ţia p r o p rie în p r o p o r ţie de c ir c a 50% ; c e a la ltă p a rte este
im p o rta tă (în u n ii a n i) d in U c r a in a ş i R o m â n ia .
ŞT IŢI C Ă ...
Cu sprijinul proiectului „Energie şi Biomasă“, finanţat de
Uniunea Europeană şi Programul ONU pentru Dezvoltare,
în instituţiile publice au fost
instalate peste 160 de centrale
termice pe bază de biomasă.
Acestea sînt alimentate cu
combustibil autohton de 130
de companii producătoare de
peleţi, brichete, baloturi de
paie etc., cu o capacitate de
producere de circa 120 de mii
de tone anual, echivalentă cu
80 de mii de tone de cărbune.
Fig. 3.44. Producerea combustibilului din biomasă
Fig. 3.45. Centrala Termoelectrică Moldovenească de la Fig. 3.46. Instalaţii de producere a biogazului la Fabrica de
Dnestrovsc zahăr din or. Drochia
CAPITOLUL
ECONOMIA NAŢIONALA
15,7 15,7
Fig. 3.47. Dinamica producţiei de
energie electrică (miliarde kWh)
În balanţa energetică a ţ ă r ii, o p o n d e re m a i m a re
re v in e p r o d u s e lo r p e tr o lie r e ( m o to r in a , b e n z in a ş.a.)
ş i g a z e lo r n a tu ra le . Î m b u c u r ă to r este fa p tu l, că c re ş
te p o n d e re a e n e rg ie i a u to h to n e , în d e o s e b i a b io m a s e i
(fig . 3 .4 8 ).
? Analizaţi fig. 3.48 şi comparaţi ponderea diferitor surse de energie în consumul final de energie.
R e ţe a u a e le c tric ă de tr a n s p o r t c u p r in d e 217 m ii
de k m de l i n i i e le c tric e a e rie n e de în a ltă te n s iu n e . In te rc o n e x iu n e a c u siste m e le e le c tro e n e rg e tic e a le U c r a in e i
ş i R o m â n ie i este re a liz a tă p r in m a i m u lte l i n i i e le c tr ice. T o to d a tă , e x is tă o lin ie e le c tric ă de în a ltă te n s iu n e ce
le a g ă R e p u b lic a M o ld o v a c u B u lg a r ia (fig. 3.43).
3. Obiectivele dezvoltării energeticii în perspectivă s în t u rm ă to a re :
• a s ig u ra re a s e c u r ită ţii e n e rg e tice a ţă rii;
• m o d e rn iz a re a c e n tra le lo r e le c tric e ;
• c o n s tr u c ţia n o ilo r c o n e x iu n i e n e rg e tice c u statele v e
c in e şi c o n e c ta re a la s is te m u l e n e rg e tic e u ro p e a n ;
• p ro m o v a re a e n e rg e tic ii „ v e rz i“, în s c o p u l re d u c e rii e m is iilo r de p o lu a n ţi în m e d iu l în c o n ju r ă to r (fig. 3 .46);
• p ro m o v a re a u n e i p o lit ic i de e fic ie n tiz a re ş i c o n s e rv a re
a e n e rg ie i, in c lu s iv de u t iliz a r e m a i in te n s ă a re s u rs e
lo r re g e n e ra b ile ;
• e d u c a ţia e c o lo g ic ă a p o p u la ţie i, p r in in te r m e d iu l p r o
g r a m e lo r e d u c a ţio n a le ş i de in fo r m a r e în s p ir it u l c o n
s u m u lu i r a ţio n a l de e n e rg ie şi c o m b u s tib il.
Dezbateri
11^3 la temă
organizaţi o masă rotundă pe tema: „asigurarea securităţii energetice a Republicii Moldova: probleme şi perspective". Înscenaţi un joc de rol cu participarea reprezentanţilor: a) energeticii tradiţionale
pe bază de cărbune, petrol şi gaze naturale; b) energeticii solare şi eoliene; c) energeticii combustibilului
din biomasă şi a biogazului; d) inspectoratului ecologic; e) ministerului energeticii.
__________________ F O R M A R E SI E V A L U A R E »______________________________________
1. Enumeraţi toate tipurile de centrale electrice şi termice care funcţionează în ţara noastră.
2. În baza fig. 3.47, constataţi dinamica producţiei de energie electrică şi indicaţi cauzele diminuării acesteia în ultimii 20 de ani.
3. Constataţi care este consumul de energie electrică în decurs de o lună în familia voastră, cît
costă un kilowatt de energie electrică şi propuneţi cîteva măsuri de economisire a acesteia.
4. Scrieţi un eseu în care să abordaţi problema privind influenţa diferitor tipuri de centrale electrice asupra mediului.
sI ^ t e r m e n TcheiE
Balanţă energetică - raportul
diferitor surse de energie (petrol,
gaze naturale, cărbuni, hidroenergie ş.a.) calculat în % din totalul
energiei consumate.
■ - Cărbune
■ - Gaze naturale
- Produse petroliere
® - Biocombustibili şi deşeuri
® - Energia electrică
® - Energia termică
Fig. 3.48. Structura consumului final
de energie (%, anul 2014)
Industria co n st ru ct o a r e de maşini şi de prelu crar e a me ta le lo r
21
Sa\
INDUSTRIA CONSTRUCTOARE DE MAŞINI
S I DE PRELUCRARE A METALELOR »
„Omul civilizat a construit maşina, dar a uitat întrebuinţarea picioarelor. “
(Ralph W aldo Em erson, poet am erican)
Ce ramuri ale industriei constructoare de maşini cunoaşteţi din cursurile de
geografie studiate în clasele anterioare?
Numiţi cîteva produse ale industriei constructoare de maşini pe care le folosiţi.
2
1. Caracteristici generale. În c a d r u l in d u s t r ie i g re
le, u n lo c im p o r ta n t î i re v in e in d u s t r ie i c o n s tru c to a re
de m a ş in i, ca re , în ţa ra n o a s tră , este o r a m u r ă re la tiv
n o u ă , lu în d n a şte re în a n ii ’6 0 -’80 a i sec. a l X X - le a . E a
c o n tr ib u ie la p ro g re s u l t e h n ic o - ş t iin ţ ific în to ate r a m u
r ile e c o n o m ie i n a ţio n a le . F a c t o r ii ca re au d e te rm in a t
d e z v o lta re a a ce ste i r a m u r i sîn t: p o z iţia g e o g ra fic ă fa v o
ra b ilă , p re z e n ţa re s u rs e lo r de m u n c ă şi a u n e i b a ze te h -
n ic o - ş t iin ţ if ic e ş i e x p e rim e n ta le (la b o ra to a re , in s t it u ţ ii
de p ro ie c ta re etc.), c e rin ţe le p ie ţe i de desfacere.
A c e a s tă r a m u r ă se c a ra c te riz e a z ă p r in t r - u n g ra d
în a lt de c o n c e n tra re în c e n tre le u rb a n e m a ri, ca re d is
p u n de b ra ţe d e m u n c ă c a lific a te şi de o in fr a s t r u c t u r ă
m a i d e zv o lta tă .
I n iţia l, r a m u r a c o n s tru c to a re d e m a ş in i a fo st o r ie n ta tă să fu n c ţio n e z e p e b a z a m e ta lu lu i im p o r ta t d in
re p u b lic ile s o v ie tic e (R u sia , U c r a in a ş.a.), în s ă în a n u l
Ş T IŢ I C Ă ...
Uzina metalurgică din
or. Rîbniţa este cea mai mare
întreprindere industrială din
ţară. Capacitatea de producţie
a fost iniţial de cca 700 de mii
de tone de oţel pe an, ulterior
fiind extinsă la cca 1 milion
de tone. Uzina produce oţel si
o gamă variată de laminate:
bare metalice pentru armatură, colţare, sîrmă, diferite piese de metal, obiecte de uz casnic etc. Cea mai mare parte a
producţiei este exportată în
SUA, în ţările Uniunii Europene s.a.
Fig. 3.49. a) O secţie a Uzinei metalurgice din Rîbniţa b) Laminate produse la Uzina metalurgică din Rîbniţa
CAPITOLU
I I I ECONOMIA NAŢIONALĂ
INDUSTRIA CO N STRUCTOARE DE MAŞINI ŞI DE
PRELUCRARE A M ETALELOR
o =
.« £
b O) b b A *-» m +-« *-* W
= 1 = S ■o 2 "O .2 -DO)
= .« = i = g
.2 e
- S U) v
3 O ■O 01
= 0)
Fig. 3.51. Componenţa pe subramuri a industriei constructoare de
maşini şi de prelucrare a metalelor
ŞTIŢI CĂ... Uzina „Răut“ din
Bălţi a fost fondată în anul
1944. În prezent, produce diverse componente pentru industria militară, aparate electrice de uz casnic (resouri si
aragaze, aparate de telefon,
contoare electrice s.a.), aparate
hidroacustice etc., care se exportă în cîteva ţări.
Compania „Draexlmaier Automotive“ din Bălţi, deschisă
de investitori germani în anul
2007, produce cabluri si alte
componente electrice pentru
automobile, furnizate marilor
companii auto: BMW, Mercedes-Benz, Audi, Volkswagen,
Bugatti, Jaguar, Porsche s.a.
Fig. 3.52. Industria constructoare de
maşini şi de prelucrare a metalelor
1985 a fo st d a tă în e x p lo a ta re U z in a m e ta lu rg ic ă d in R îb -
n iţa , d e stin a tă să a sig u re n e ce sită ţile de m e ta l (fig. 3.49).
E s te fo lo s it ca m a te rie p r im ă m e ta lu l u za t, c o le c ta t a tît
d in ţa ră , c ît şi d in U c ra in a .
U z in a m e ta lu rg ic ă este u n a d in tr e cele m a i c o m p e
tit iv e ş i m a i p e rfo rm a n te în t r e p r in d e r i d in ţa ră , e x p o rt în d p e la rg p ro d u s e le . D in a m ic a p r o d u c ţie i o s c ile a z ă în
fu n c ţie de c o n ju n c tu ra p ie ţe i e x te rn e (fig . 3.50).
908
712 345
- ~
1985 1990 2000
Fig. 3.50. Dinamica producţiei de oţel (mii tone)
2010 2014
Subramurile industriei:
O - electrotehnică şi electronică
Q - utilajului industrial
Q - maşinilor şi utilajelor agricole
^ - metalurgică
Q - de prelucrare a metalelor
frontieră de stat
limite de raioane
—---- căi ferate
drumuri magistrale
Dimensiunea centrului este
dată în raport cu numărul
de locuitori (a. 2016)
peste 100-200 20-100 sub
500 mii mii mii 20 mii
Scara: 1 cm = 33 km
Industria co n st ru ct o a r e de maşini şi de prelu crar e a me ta le lo r 21
2. Componenţa pe ramuri. I n d u s tr ia c o n s tru c to a re
de m a ş in i ş i de p re lu c ra re a m e ta le lo r in c lu d e 4 su b ra -
m u r i (fig . 3.51).
Analizaţi fig. 3.51, identificaţi subramurile şi deduceţi
ce produce fiecare dintre subramuri.
R a m u r a d a tă în tru n e ş te c ir c a 50 d e în t r e p r in d e r i
m a ri, la ca re se p r o d u c d iv e rs e m ă r fu r i: m a ş in i şi u tila je
a g ric o le , a p a ra te e le c tric e , p o m p e , e c h ip a m e n t te h n o lo
g ic , in s tru m e n te de m ă s u ră ş i c o n tro l, o b ie c te de u z c a s
n ic , m o to a re , c a b lu r i e le c tric e etc.
C a m a te rii p r im e se fo lo se sc m e ta le , m a se p la stic e ,
c a u c iu c s in te tic , s tic lă ş.a., p ro d u s e în ţa ră sau im p o rta te .
3. Caracterizarea subramurilor. Industria electrotehnică şi electronică este s p e c ia liz a tă în p ro d u c e re a
m a ş in ilo r şi m o to a re lo r e le c tric e , a u t ila ju lu i e le c tro te h
n ic , a g e n e ra to a re lo r, fir e lo r e le c tric e , m a ş in ilo r de u z
ca sn ic .
Î n t r e p r in d e r ile a c e ste i r a m u r i s în t lo c a liz a te în
o ra ş e le m a i m a r i (fig . 3 .5 2 ), ia r ce le m a i im p o r ta n te
s în t u z in e le „ E le k tr o m a ş " ( T ira s p o l) , „ M o ld a v k a b e l"
( T ig h in a [B e n d e r]), „T o p a z " ş i „ M o ld o v a - H id r o m a ş "
( C h iş in ă u ) , „ R ă u t “ ş i „ D r a e x lm a ie r A u t o m o t iv e 1'
( B ă lţi) ş.a.
C o m p a n ia „ D r a e x lm a ie r A u t o m o t iv e ' (fig . 3 .5 5 )
este în p re z e n t lid e r în s u b ra m u ră . L a u z in e le sale se
p r o d u c siste m e de b o r d m o d e rn e , c o m p o n e n te de in te
r io r şi siste m e fu n c ţio n a le in te g ra te p e n tru a u to m o b ile .
P r o d u c ţia este e x p o rta tă , ia r în u lt im ii d o i a n i această
c o m p a n ie d e ţin e p r im u l lo c p r in tr e a g e n ţii e c o n o m ic i
d in ţa ră d u p ă v a lo a re a m ă r f u r ilo r e x p o rta te .
Industria maşinilor şi utilajelor agricole este sp e
c ia liz a tă în p ro d u c e re a m a ş in ilo r a g ric o le , a p lu g u r ilo r ,
c u ltiv a to a re lo r, s e m ă n ă to rilo r ş.a. C e le m a i m a r i în t r e
p r in d e r i d in r a m u r ă s în t u z in e le „ A g r o m a ş in a " ş i „ M e c -
a g ro “ (fig . 3.53) d in C h iş in ă u .
Industria utilajelor industriale este s p e c ia liz a tă în
d iv e rs e p ro d u c ţii: u tila je p e n tru in d u s t r ia m a te ria le lo r
de c o n s tru c ţie , a le m n u lu i, p e n tru in d u s t r ia a lim e n ta
ră, f iin d lo c a liz a tă în 3 c e n tre (fig. 3.52). C e le m a i m a r i
în t r e p r in d e r i d in r a m u r ă s în t u z in e le „ I n c o m a ş " ( p ro
d u c e re a u tila je lo r d e s tin a te in d u s t r ie i m a te ria le lo r de
Fig. 3.53. Maşini de stropit pentru
livezi şi vii produse la Uzina „Mecagro” din Chişinău
Fig. 3.54. Instalaţie solară de încălzire a apei produsă la Întreprinderea
„Incomaş” din Chişinău
Fig. 3.55. Procesul de producţie la
Uzina „Draexlmaier Automotive”
din Bălţi
CAPITOLUL
ECONOMIA NAŢIONALA
c o n s tru c ţie ş i a a lto r p ro d u s e - fig . 3 .5 4 ) şi „ A lim e n t a r m a ş “ (p ro d u c e re a u tila je lo r
p e n tru in d u s t r ia a lim e n ta ră ) d in C h iş in ă u .
Industria de prelucrare a metalelor este s p e c ia liz a tă în p ro d u c e re a u n o r o b ie c te
de u z c a s n ic şi a d ife r ito r o b ie c te d in m e ta l u tiliz a te în c o n s t r u c ţ ii - u ş i, a c o p e riş u ri,
ca rca se p e n tru c lă d ir i ş.a. Î n tr e p r in d e r ile de p re lu c ra re a m e ta le lo r s în t lo c a liz a te a tît
în o ra şe le m a ri, c ît ş i în cele m ijlo c ii (fig. 3.52).
3. Probleme de dezvoltare a ramurii. În p e rio a d a d e tr a n z iţie la e c o n o m ia de
p ia ţă , m a jo rita te a în t r e p r in d e r ilo r c o n s tru c to a re de m a ş in i şi-a u re d u s b ru s c v o lu m u l
p ro d u c ţie i, ca u rm a re a c re ş te rii c o s t u r ilo r la m a te ria p r im ă şi la e n e rg ie , a re s trîn g e -
r i i p ie ţe i de d e sfacere ş.a. A c e a s ta a a fe c ta t în d e o s e b i p ro d u c e re a e le c tr o n ic ii, a tr a c
to a re lo r, a m o to a re lo r e le c tric e , a p o m p e lo r, m a ş in ilo r de sp ă la t, te le v iz o a re lo r ş.a.
P o r n in d de la s p e c ific u l in d u s t r ie i c o n s tru c to a re de m a ş in i şi de la im p o r ta n ţa
a ce ste ia p e n tru d e z v o lta re a a lto r se cto a re a le e c o n o m ie i, re o rie n ta re a a ce ste i r a m u r i
a r tr e b u i să a ib ă lo c în u rm ă to a re le d ir e c ţii:
- fa b ric a re a m a ş in ilo r şi a u tila je lo r p e n tru a g r ic u ltu r ă şi in d u s t r ia a lim e n ta ră ,
în d e o s e b i a c e lo r de ca p a cita te m ic ă , p e n tru g o s p o d ă r iile ţă ră n e ş ti;
- p ro d u c e re a u n o r a p a ra te ş i d is p o z itiv e e le c tro n ic e şi e le c tro te h n ic e , b a za te pe
te h n o lo g ii p e rfo rm a n te şi c a d re de în a ltă c a lific a r e .
1 Dezbateri
1 la temă
Colectaţi informaţii din mass-media cu privire la companiile care activează în ţara noastră: „Draexlmaier Automotive" din Bălţi şi „Agromaşina" din Chişinău. organizaţi o conferinţă de presă pe tema: „industria constructoare de maşini şi de prelucrare a metalelor: probleme şi succese". Simulaţi participarea
a cîte un reprezentant al acestor companii şi a unui grup de jurnalişti.
F O R M A R E SI E V A L U A R E » *1
1. În coloana A sînt indicate trei subram uri ale industriei constructoare de maşini, iar în coloana
B - cîteva produse industriale. Scrieţi în caiet, pe liniile coloanei A, num erele de ordine ale produselor din coloana B, corespunzătoare subram urilor date:
A: B:
1. industria utilajelor a g rico le ______ 1. Cabluri electrice
2. industria utilajelor industriale ______ 2. M otoare electrice
3. industria electrotehnică şi electron ică_____ 3. Semănători
4. Utilaje pentru industria alim entară
5. Pom pe
6. Cultivatoare
2. Explicaţi rolul industriei constructoare de maşini pentru celelalte ramuri ale econom iei naţionale.
3. Enumeraţi factorii care au determ inat concentrarea industriei constructoare de maşini în cele
patru oraşe mari ale ţării.
4. Consultaţi harta (fig. 3.52) şi stabiliţi ce subramură a industriei constructoare de maşini şi de
prelucrare a m etalelor este localizată în cele mai m ulte centre. Explicaţi cauzele acestui fapt.
22.
INDUSTRIILE MATERIALELOR
DE CONSTRUCŢIE, CHIMICĂ
SI DE PRELUCRARE A LEMNULUI
„În natură nimic nu se pierde, nimic nu se cîştigă, totul se transformă
(Antoine Laurent de Lavoisier, chim ist francez)
• Enumeraţi cîteva materii prime utilizate în industria materialelor de construcţie.
• Numiţi cîteva produse chimice pe care le folosiţi în gospodăria casnică.
1. Industria materialelor de construcţie cuprinde extracţia unor resurse de m ateriale de construcţie si prelucrarea lor industrială.
S ? Amintiţi-vă, din cele studiate anterior, principalele resurse de materiale de construcţie prezente în ţara noastră.
Unele dintre aceste resurse se utilizează nemijlocit în lucrările de construcţie, iar
altele - ca m aterie prim ă pentru producerea cim entului, sticlei, articolelor de ceram ică si a celor din beton arm at etc.
Industria m aterialelor de construcţie este reprezentată de peste 40 de întreprinderi si include m ai multe subram uri (fig. 3.56).
S ? analizaţi fig. 3.56, identificaţi subramurile industriei materialelor de construcţie şi stabiliţi legătura dintre subramuri, industria extractivă şi sectorul construcţiilor.
INDUSTRIA M ATER IALELO R DE CO N STR U CŢIE
Extragerea m aterialelor de construcţie minerale
Producerea Producerea
pietrişului lianţilor
O biective sociale şi econom ice Spaţiu locativ
Producerea betonului şi articolelor de
beton armat
Producerea cărăm izii şi a
m aterialelor din ceram ică
Producerea
sticlei
Sectorul construcţiilor
Fig. 3 .56. Relaţiile de producţie ale industriei materialelor de construcţie
Producerea pietrişului. În cadrul unor exploatări
miniere, din rocile dure (roci cristaline, gresie, calcar)
se fabrică pietris. Acesta este folosit la amenajarea d ru
m urilor, la producerea betonului, a asfaltului etc.
Industria lianţilor utilizează calcarul si argilele
speciale, diatom itul si ghipsul în fabricarea cimentului,
varului si ipsosului, care se folosesc pe larg în lucrările
de construcţie. În anii ’60 ai secolului trecut, au început
să activeze Com binatul de cim ent si ardezie din Rîbniţa, Com binatul de materiale de construcţie din Bălţi
Fig. 3 .57. Fabrica de ciment din
Rezina
CAPITOLU
I I I ECONOMIA NAŢIONALĂ
824
261 246
i r
1990 2000 2010 2015
Fig. 3.58. Dinamica producţiei de
ambalaje de sticlă (milioane bucăţi)
(în p re z e n t a p a rţin e C o m p a n ie i g e rm a n e „ K n a u f “ ), în
a n u l 1985 - F a b ric a de c im e n t d in R e z in a (în p re z e n t
a p a rţin e C o m p a n ie i „ L a fa r g e H o lc im “, lid e r m o n d ia l pe
p ia ţa c im e n t u lu i şi b e to n u lu i, fig . 3 .5 7 ), ia r în a n u l 1997
- C o m p a n ia „ S U P R A T E N “ d in C h iş in ă u .
Industria betonului si articolelor de beton armat
este s p e c ia liz a tă în p ro d u c e re a b e to n u lu i, p a n o u r ilo r
p e n tru p e re ţi şi a b lo c u r ilo r-p e re ţi, a s p a lie re lo r p e n tru
p la n ta ţiile de v iţă -d e -v ie şi liv e z i ş.a. P e n tru p ro d u c e re a
a rtic o le lo r de b e to n a rm a t, se u tiliz e a z ă ca m a te rie p r im ă
c im e n tu l, n is ip u l, p ie triş u l, a rm ă tu ra d in m e ta l. În tre
p r in d e r ile s în t situ ate, c u p re p o n d e re n ţă , în ora şe le m a ri.
cn ? Analizaţi fig. 3.60 şi numiţi centrele principale de producere a betonului şi articolelor de beton armat.
ŞTIŢI CĂ... Compania „SUPRATEN“ din Chişinău include patru fabrici şi produce o
gamă largă de materiale de
construcţie: vopsele şi grunduri; amestecuri uscate pe
bază de ipsos, mortar, adezivi,
materiale decorative; ferestre
şi uşi din material plastic
(PVC) ş.a.
Fig. 3.59. Fabrica de sticlă din
Chişinău
Fig. 3.60. Industriile materialelor de
construcţie, chimică şi de prelucrare
a lemnului
Industria sticlei u t iliz e a z ă ca m a te rie p r im ă n is ip u l
c u a rţo s (c o n s u lta ţi fig . 1.9, pag. 17). R a m u r a d a tă este
Industriile m aterialelor de construcţie,
chim ică şi de prelucrare a lem nului 22
re p re z e n ta tă în tr e i c e n tre in d u s t r ia le (f ig . 3 .6 0 ), u n d e
se p ro d u c d ife rite o b ie c te d in s tic lă , a m b a la j (fig . 3 .5 8 şi
fig . 3 .59), s tic lă p e n tru c o n s tru c ţie , o g lin z i ş.a.
Industria cărămizii si a materialelor din ceramică
u tiliz e a z ă ca m a te rie p r im ă a rg ila . Se p ro d u c e c ă r ă m idă, c e ra m ic ă p e n tru c o n s tru c ţie , te ra co tă , ţig lă , ţe v i ce
ra m ic e . În u lt im a p e rio a d ă au a p ă ru t m u lte în tr e p r in d e r i
m ic i de fa b ric a re a c ă r ă m iz ii p re sa te (n u m ită şi „ fo rta n “ )
şi a p lă c ilo r d in k e ra m it (p e n tru d a le le de pavaj), lo c a lizate a tît în o ra şe (fig . 3 .6 0 ), c ît ş i în m u lte sate.
I n d u s tr ia m a te ria le lo r d e c o n s tru c ţie este s trîn s le
gată c u sectorul construcţiilor - o r a m u r ă im p o r ta n tă
a e c o n o m ie i n a ţio n a le . În ace st s e c to r se e fe c tu e a ză lu
c r ă r i de c o n s tru c ţie a s p a ţiu lu i lo c a tiv , a o b ie c tiv e lo r s o
c ia le şi e c o n o m ic e , a d r u m u r ilo r , re p a ra ţii c a p ita le etc.
2. Industria chimică este u n a d in tr e cele m a i tin e re
r a m u r i a le in d u s t r ie i ş i fu n c ţio n e a z ă , în cea m a i m a re
p a rte , p e b a z a m a t e r iilo r p r im e de im p o r t. E a se b a ze a
ză p e m a te r ii p r im e de o r ig in e m in e r a lă (p e tro l, g a ze
n a tu ra le , s ă ru ri) şi v e g e ta lă , u t iliz în d to to d a tă şi d iv e r
se d e ş e u ri. I n d u s tr ia c h im ic ă este re p re z e n ta tă de c îte v a
s u b r a m u r i (fig . 3.61).
Identificaţi pe hartă (fig. 3.60) centrele industriei chimice. '
Industria de parfumerie si cosmetică se b a z e a z ă pe
u le iu r ile e x tra se d in p la n te e te ro -o le a g in o a s e şi p e alte
m a te r ii p rim e . C e a m a i m a re în tr e p r in d e r e d in su b ra -
m u ră este F a b ric a de p a r fu m e r ie ş i c o s m e tic ă „ V io r ic a -
C o s m e t ic ' d in C h iş in ă u (fig. 3.62).
Industria farmaceutică se b a ze a z ă p e m a te ria p r im ă lo c a lă ( u le iu ri e te rice , d ife rite su b sta n ţe e x tra se d in
p la n te m e d ic in a le , s e m in ţe de s tr u g u r i ş.a.) şi p e d iv e rse
p ro d u s e s in te tic e de im p o rt. S u b ra m u ra este re p re z e n
ta tă de p a tru în t r e p r in d e r i fa rm a c e u tic e , cea m a i m a re
f iin d „ F a rm a c o “, d in C h iş in ă u .
C e le la lte s u b r a m u r i a le in d u s t r ie i c h im ic e s în t re
p re ze n ta te de c îte v a în t r e p r in d e r i m a i m a ri: F a b ric a de
p ro d u s e c h im ic e de u z c a s n ic „ A s c h im “ d in or. D u r le ş t i
(m u n . C h iş in ă u ) , C o m b in a t u l de p ie le a r t ific ia lă
„ P ie la r t" d in C h iş in ă u ş.a. O s u b r a m u ră n o u ă este r a f in a re a p e tr o lu lu i, re p re z e n ta tă p r in t r - o în tr e p r in d e r e în
INDUSTRIA CHIMICĂ
Fig. 3.61. Componenţa pe subramuri a industriei chimice
m VIORICA-COSMETIC S.A.
Fig. 3.62. Fabrica de parfumerie şi
cosmetică „Viorica-Cosmetic” din
Chişinău
Fig. 3.63. Răfinăria din Comrat
CAPITOLUL
ECONOMIA NAŢIONALA
n i f | | P % j . . t
i i
I r j
! ! t r i e r i
S i * UiA A ..'
Fig. 3.64. Producţia Fabricii de mobilă „Nord Mobila" din or. Drochia
m u n ic ip iu l C o m r a t, ca re p re lu c re a z ă m a te ria p r im ă de
im p o r t şi, p a rţia l, p e cea a u to h to n ă (fig . 3.63).
3. Industria de prelucrare a lemnului se d e z v o ltă
p re p o n d e re n t p e b a z a le m n u lu i im p o rta t. L a o ra a ctu a lă ,
ra m u ra în tru n e ş te peste 20 de în tr e p r in d e r i ce fa b ric ă d iverse p ro d u s e şi in c lu d e cîte v a s u b ra m u ri. Industria cherestelei se c a ra c te riz e a ză p r in p ro d u c e re a g r in z ilo r şi a
s c în d u r ii, ia r în tr e p r in d e r ile s în t a m p la sate , de re g u lă , în
o ra şe le m ic i, situ a te în a p ro p ie re de ca le a ferată (fig. 3.60).
Industria mobilei este c o n c e n tra tă în ce n tre le u rb a n e
m a i m a ri. L a aceste în tr e p r in d e r i se p ro d u c e u n s o r t im e n t b o g a t de m o b ilă (fig. 3 .64), p re c u m şi p lă c i a g lo m e
rate d in le m n , d iv e rse f u r n it u r i p e n tru m o b ilă ş.a.
ŞTIŢI CĂ... Fabricile de mobilă
sînt specializate în diverse tipuri de producţie. Astfel, mobila cu carcasă se produce în
Chişinău, mobila pentru bucătărie - la Tiraspol, mobila
pentru instituţiile de învăţămînt - la Drochia, mobila de
birou - la Orhei, mobila capitonată - la Chişinău.
I Dezbateri
I la temă
î d ? Identificaţi pe hartă (fig. 3.60) şi scrieţi în caiet denumirile centrelor de producere a mobilei.
Industria celulozei şi a hîrtiei este re p re z e n ta tă de
fa b ric a de c a rto n d in C h iş in ă u ş i de c îte v a în t r e p r in d e r i
m ic i, ca re p ro d u c a m b a la j p e n tru d iv e rs e p ro d u s e . Î n
tr e p r in d e r ile re s p e c tiv e u t iliz e a z ă ca m a te rie p r im ă , în
cea m a i m a re p a rte , m a c u la tu ra .
I n d u s tr iile m a te ria le lo r de c o n s tru c ţie , c h im ic ă şi
de p re lu c ra re a le m n u lu i tre b u ie să se o rie n te z e că tre
u t iliz a r e a ra ţio n a lă a m a t e r iilo r p r im e lo c a le , că tre re u -
tila r e a te h n o lo g ic ă a în t r e p r in d e r ilo r şi s p o rire a c o m p e
t it iv it ă ţ ii p ro d u c ţie i.
Discutaţi cu colegii despre importanţa profesiilor (meseriilor) din industriile materialelor de
construcţie (zidar, sudor, macaragiu, tencuitor, inginer-constructor, zugrav, olar, arzător de produse din
sticlă), chimică (tehnician-chimist, inginer-tehnolog, inginer-farmacist) şi de prelucrare a lemnului (tîmplar, inginer silvic). Pregătiţi şi prezentaţi cîte o informaţie succintă despre unele dintre aceste profesii.
__________________ F O R M A R E SI E V A L U A R E »_____________________
1. Argum entaţi de ce întreprinderile industriei de producere a articolelor de beton armat sînt am
plasate, cu preponderenţă, în oraşele mai mari.
2. Evaluaţi influenţa industriei m aterialelor de construcţie asupra m ediului am biant.
3. Alcătuiţi o listă de produse ale industriilor m aterialelor de construcţie, chim ică şi de prelucrare
a lem nului, care se regăsesc în şcoala voastră.
4. Analizînd fig. 3.60, scrieţi în caiet denum irile centrelor industriei chim ice şi ale industriei de prelucrare a lemnului:
Centre ale industriei chimice Centre ale industriei de prelucrare a lemnului
Industria uşoară
1
23
23. INDUSTRIA
UŞOARĂ
I
„Factorul principal care contribuie la dezvoltarea industriei uşoare în
republică este gradul înalt de asigurare cu resurse de muncă.“
(M anualul de Geografie a R epublicii M oldova, ediţia 1985)
Numiţi cîteva tipuri de materii prime utilizate la fabricarea ţesăturilor.
Ce meşteşuguri populare cunoaşteţi?
1. Caracteristici generale. I n d u s tria u ş o a ră este u n a
d in tre r a m u r ile de p r im ă im p o r ta n ţă ale e c o n o m ie i n a
ţio n a le , în t r u c ît a s ig u ră p o p u la ţia c u o b ie cte de la rg c o n
su m : ţe s ă tu ri, îm b ră c ă m in te , în c ă lţă m in te , co v o a re ş.a.
F a c to rii p rin c ip a li de lo c a liz a re a în t r e p r in d e r ilo r
in d u s t r ie i u ş o a re sîn t: p re z e n ţa re s u rs e lo r de m u n c ă , a
c o n s u m a to r u lu i şi a m a te rie i p rim e . R a m u r a d is p u n e
de c o n d iţ ii fa v o ra b ile p e n tr u d e z v o lta re , a v în d a tît re
su rse de m u n c ă ie ftin e şi c a lific a te , c ît ş i m a te rie p r im ă
lo c a lă . U n e le m a te r ii p r im e se im p o rtă : b u m b a c , lîn ă ,
m ă ta se n a tu ra lă , fib re s in te tic e , p ie le a r tific ia lă , c a u c iu c
s in te tic ş.a.
î î | ? Enumeraţi materiile prime locale pentru industria
uşoară.
P ro d u c e re a ţe s ă tu rilo r, a îm b r ă c ă m in te i şi a în c ă lţ ă
m in te i se p ra c tic a , in iţ ia l, în m e d iu l c a s n ic , u lte rio r, în
E v u l M e d iu , au a p ă ru t p rim e le c e n tre m e şte şu g ă re şti. În
s e c o lu l a l X X - le a , au fo st c o n s tru ite n u m e ro a s e fa b ric i
m a ri, în z e s tra te c u u tila je m o d e rn e . În p re z e n t, r a m u ra
in c lu d e c ir c a 100 de în t r e p r in d e r i m a r i şi n u m e ro a s e fa
b r ic i ş i a te lie re m ic i, m u lte d in tr e ele f iin d lo c a liz a te în
m e d iu l ru ra l.
I n d u s tr ia u ş o a ră are o c o m p o n e n ţă m u lt ir a m u r a lă
(c o n v in g e ţi-v ă de aceasta, s t u d iin d fig . 3.65).
«ij ? Care dintre subramurile industriei uşoare indicate în
fig. 3.65 sînt practicate în localitatea natală?
2. Caracterizarea subramurilor. Industria textilă
u tiliz e a z ă m a te ria p r im ă n a tu ra lă (b u m b a c , lîn ă , m ă ta
se) şi fib re s in te tic e , d in c a re se p ro d u c d iv e rs e t ip u r i de
ţe s ă tu ri ş i a lte p ro d u s e . M a te r ia p r im ă a p ro a p e în în t r e
g im e este im p o rta tă . P r in c ip a la u n ita te a in d u s t r ie i te x
tile este C o m b in a t u l de ţe s ă tu ri d in b u m b a c „ T ir o te x “
Fig. 3.65. Componenţa pe subramuri a industriei uşoare
Fig. 3.66. Secţia de cusătorie a Fabricii cu capital străin „Stag” S.A. din
oraşul Chişinău
CAPITO
(102) I I I ECONOMIA NAŢIONALĂ
milioane m2
Fig. 3.67. Dinamica producţiei de
ţesături (milioane m2)
Fig. 3.68. Sortimentul de încălţăminte produsă la Fabrica „Zorile” din
Chişinău
23,2
Fig. 3.69. Dinamica producţiei de
încălţăminte (milioane perechi)
ŞT IŢ I C Ă ... Fabrica de încălţăminte „Tighina” din municipiul Tighina (Bender) este o
întreprindere performantă, înzestrată cu utilaj modern din
Germania. În prezent, se produc peste 100 de modele de încălţăminte, comercializată pe
piaţa internă şi în alte ţări:
Germania, Rusia, România,
SUA, Franţa, Ucraina ş.a.
d in T ira s p o l. C e a m a i m a re p a rte a p r o d u c ţie i o c o n s titu ie ţe s ă tu rile d in b u m b a c . V o lu m u l to ta l a l p r o d u c ţie i
s-a m ic ş o ra t la în c e p u tu l a n ilo r 1990, a p o i a m a i c re s c u t
u ş o r (fig . 3 .6 7 ). Ţ e s ă tu rile se e x p o rtă p e la rg , în d e o s e b i
în ţă r ile U n iu n ii E u ro p e n e ş i în R u s ia .
Industria confecţiilor şi tricotajelor p ro d u c e îm
b r ă c ă m in te d in ţe s ă tu ri (c o n fe c ţii) şi tric o ta tă . A c e a s tă
ra m u r ă este c o n c e n tra tă în o ra şe le m a i m a ri, c a re d is
p u n de m a i m u lte b ra ţe de m u n c ă ş i în ca re se a flă p r in
c ip a lii c o n s u m a to ri a i p r o d u c ţie i (fig . 3.70). În c a d r u l
a ce ste i r a m u r i, a a v u t lo c o s p e c ia liz a re a fa b ric ilo r. A s t
fel, la F a b ric a „ I o n e l“ d in C h iş in ă u se p ro d u c c o s tu m e
p e n tru b ă rb a ţi, la F a b ric a „ O d e m a “ d in T ir a s p o l - c ă
m ă ş i p e n tru b ă rb a ţi ş i c o n fe c ţii p e n tru c o p ii, la F a b ric a
„ R a d a ” d in B ă lţ i - c o s tu m e ş i a lte c o n fe c ţii p e n tru fe
m e i, la F a b ric a „ D a n a “ d in S o ro c a si la F a b ric a d in D u -
b ă s a ri - c o n fe c ţii p e n tru c o p ii etc.
În u lt im ii a n i, se p ra c tic ă to t m a i fre c v e n t im p o r
t u l de ţe s ă tu ri d in u n e le state e u ro p e n e , fa b ric a re a , d in
aceste ţe s ă tu ri, a c o n fe c ţ iilo r la în t r e p r in d e r ile d in ţa ră
şi e x p o r tu l u lt e r io r a l p r o d u c ţie i p e p ia ţa e u ro p e a n ă
(fig . 3 .6 6 ).
P r in c ip a lu l c e n tru a l in d u s trie i tric o ta je lo r este C h iş in ă u l, u n d e se p ro d u c e u n s o r tim e n t v a ria t de a rtic o le
tric o ta te .
Localizaţi pe hartă (fig. 3.70) şi alte centre ale industriei tricotajelor.
Industria pielăriei şi încălţămintei are v e c h i tr a
d iţ ii, f iin d p ra c tic a tă în tre c u t în a te lie re m e ş te ş u g ă re ş ti
de tă b ă c ire ş i p re lu c ra re a p ie lii, p re c u m ş i d e p ro d u c e re
a în c ă lţ ă m in t e i etc.
Sâwrm
Numiţi materia primă care se foloseşte pentru producerea încălţămintei.
P r in c ip a le le fa b r ic i d e în c ă lţă m in te se a flă în C h iş in ă u ( „ Z o r ile “ [fig. 3 .6 8 ], „ C r is t in a “ ), în T ig h in a (B e n
der) („ F lo a re “, „ T ig h in a “ ) ş i în O r h e i ( „ G a b in i“ ). S în t şi
a lte fa b r ic i sau a te lie re m ic i d e p ro d u c e re ş i re p a ra ţie a
în c ă lţă m in te i. U n s o rtim e n t b o g a t de a rtic o le se p r o d u
ce la F a b ric a de m a r o c h in ă r ie „ A r t im a “ d in C h iş in ă u :
g e n ţi, m a p e , m ă n u ş i etc. D u p ă a n u l 1990, p r o d u c ţia de
în c ă lţă m in te s-a m ic ş o ra t s u b s ta n ţia l, ca re z u lta t a l re -
Industria uşoară 23 ©
Ş T IŢ I C Ă ...
Există un număr mare de meserii (îndeletniciri) legate de
meşteşugurile populare, sistematizate în funcţie de materia
primă folosită: - pietrar, olar,
vărar (materie primă minerală
dobândită din natură); - morar, rachier, bucătar, culinar
(prelucrarea produselor alimentare); - boiangiu, torcător,
ţesătoare, brodeză, tricoteză,
croitoreasă, rogojinar, împletitor, lemnar (prelucrarea materiei prime textile şi lemnoase);
- măcelar, tăbăcar, cizmar, cojocar, blănar (prelucrarea produselor animaliere) etc.
Fig. 3.70. Industria uşoară
s t r în g e r ii p ie ţe i de d e sfacere s i a l c o n c u re n ţe i p ro d u s e
lo r de im p o r t (fig . 3.69).
Industria covoarelor e ra p ra c tic a tă în tre c u t p r in
ţe s u tu l m a n u a l, în c o n d iţ ii ca sn ice . În u n e le lo c a lită ţi,
se m a i c o n fe c ţio n e a z ă s i a z i în c o n d iţ ii c a s n ic e c o v o a
re tr a d iţio n a le m o ld o v e n e ş ti. D u p ă a n u l 1950, au fo st
c o n s tru ite fa b r ic i m a r i de c o v o a re în a p ro p ie re d e m a te
r ia p r im ă si de b ra ţe le de m u n c ă : în C h is in ă u („ F lo a re -
C a r p e t“ ), în U n g h e n i ( n u m ită în p re z e n t „ M o ld a b e la “ ),
în C o m r a t ( „ K ilim “ ) (fig . 3.70).
În in d u s t r ia c o v o a re lo r se u tiliz e a z ă a tît m a te rie p r im ă n a tu ra lă ( lîn a n a tu ra lă ), c ît si fib re a rtific ia le . P r o
d u c ţia d e c o v o a re a re o d in a m ic ă v a r ia b ilă (fig . 3.71),
ia r cea m a i m a re p a rte se e x p o rtă , d o v a d ă a c o m p e titiv it ă ţ ii în a lte a c o v o a re lo r m o ld o v e n e s ti.
Industria blănurilor are v e c h i t r a d iţ ii de p ro d u c e
re a c o jo a c e lo r, a c ă c iu lilo r d in p ie lic e le etc. C o m b in a t u l
milioane m2
5
4
3
2
1
0
1980 1990 1995 200 0 200 5 2008 2015
Fig. 3.71. Dinamica producţiei de
covoare
CAPITO
I I I ECONOMIA NAŢIONALĂ
k ^ H t e r m e n T cheiŞ
Artizanat - meşteşug practicat cu
artă. Obiectele lucrate artistic de
meşteşugarii respectivi se numesc
produse de artizanat.
de b lă n u r i d in B ă lţ i este p r in c ip a la în tr e p r in d e r e ca re
p ro d u c e u n s o rtim e n t b o g a t de a rtic o le d in b la n ă : c ă
c iu li, h a in e de b la n ă , g u le re , co jo a ce s.a., c o n fe c ţio n a te
d in p ie i n a tu ra le s i sin te tic e .
O s u b ra m u ră de im p o r ta n ţă s e c u n d a ră , d a r c u v e c h i
tr a d iţii, este artizanatul şi meşteşugăritul. În tre c u t,
era p ra c tic a t p e la rg m eşteşugăritul p o p u la r: o lă r itu l,
p ie tră ritu l, tă b ă c itu l, c iz m ă r itu l, c o jo c ă ritu l, ţe su tu l, c u
s u tu l, îm p le t it u l d in lo z ie si d in p a ie etc. Se u tiliz e a z ă
m a te r ii p r im e m in e ra le (a rg ilă s.a.), v e g e ta le si a n im a le
(le m n , r a m u r i de p la n te , p a ie , lîn ă , b lă n u r i, p ie i, p ie lic e -
le), m a te ria le te x tile , m e ta lic e , o b ţin în d u - s e a rtic o le de
u z c a s n ic s i g o s p o d ă re s c , s u v e n ire etc. (fig . 3.72).
P r o d u c ţia in d u s t r ie i u ş o a re este, în m a re p a rte ,
c o m p e titiv ă p e p ia ţa e x te rn ă , ia r ra m u r a a re c o n d iţ ii fa
v o ra b ile p e n tru a r ă m în e s i p e v iit o r o ra m u r ă de p r o f il
a e c o n o m ie i n a ţio n a le .
Fig. 3.72. Figurine din ceramică, avînd şi funcţie de instrumente muzicalejucării
1 Dezbateri
1 la temă
Discutaţi cu colegii şi propuneţi măsuri realizabile de renaştere a meşteşugurilor populare în ţara
noastră şi de promovare a produselor în străinătate. Argumentaţi-vă opiniile.
F O R M A R E SI E V A L U A R E »
1. Com pletaţi tabelul în caiet, după m odelul de mai jos:
Subramura industriei uşoare Materia primă utilizată Produsele obţinute
2. Analizaţi fig. 3.67 şi fig. 3.69 şi explicaţi factorii care au determ inat micşorarea producţiei de ţesături şi încălţăm inte în anii '90 ai secolului trecut.
3. Realizaţi o investigaţie şi precizaţi ce activităţi m eşteşugăreşti se practică în localitatea voastră.
4. im aginaţi-vă că sînteţi conducătorul unei fabrici de confecţii. Cu ce agenţi econom ici veţi stabili legături de producţie pentru ca fabrica să funcţioneze cît mai bine? Argum entaţi-vă alegerea.
Sectorul se rviciilo r
1
24
24 SECTORUL
SERVICIILOR
„Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent,
care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzînd hrana,
îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare.“
(C onstituţia R epublicii M oldova, A rtic o lu l 47)
j f Analizaţi fig. 3.1 şi enumeraţi ramurile din sectorul terţiar (al serviciilor) care sînt prezente în
localitatea voastră.
• Numiţi cîteva dintre serviciile publice de care are nevoie în fiecare zi familia voastră.
1. Aspecte generale. O m u l a re n e v o ie , p e lîn g ă b u n u r ile m a te ria le , ş i de s a tisfa
ce re a a n u m ito r c e rin ţe s p iritu a le , de in s tr u ir e , c u ltu ra le , de în g r ijir e m e d ic a lă şi de
a lte s e rv ic ii. T o a te acestea s în t a s ig u ra te de u n s e c to r a p a rte a l e c o n o m ie i - sectorul
serviciilor, ca re jo a c ă u n r o l im p o r ta n t în v ia ţa s o c ie tă ţii. D e z v o lta re a a c e s tu i se c to r
şi c a lita te a s e r v ic iilo r p re sta te p o p u la ţie i d e te rm in ă , în m a re m ă s u ră , n iv e lu l de t r a i
a l o m u lu i. S e c to ru l s e r v ic iilo r are, la o ra a c tu a lă , cea m a i m a re p o n d e re în fo rm a re a
P I B - u lu i şi în o c u p a re a b ra ţe lo r de m u n c ă (s tu d ia ţi d ia g ra m e le d in fig . 3.2).
2. Caracterizarea ramurilor. Învăţămîntul şi ştiinţa. O în s e m n ă ta te p r im o r d ia lă p e n tru so c ie ta te o a re in s tr u ir e a tin e r e i g e n e ra ţii. S is te m u l de în v ă ţ ă m în t a l ţ ă r ii
este o rg a n iz a t p e c îte v a n iv e lu r i (fig . 3.73).
C SISTEMUL DE INVATAMINT
J u ^ u ^ u J u ^ u
educaţia
tim purie primar secundar profesional tehnic
postsecundar superior
3
□
■
gim nazial
u
liceal
□
profesional
tehnic
□
licenţă
I ■
u
m aster
□
doctorat
În p re ze n t, în v ă ţ ă m în t u l p r im a r şi ce l s e c u n d a r este
re p re z e n ta t de c ir c a 1 3 0 0 de in s t it u ţ ii. Î n v ă ţă m în tu l
s u p e r io r se d e s fă ş o a ră în p e ste 30 d e u n iv e rs ită ţi, in s t itu te ş i a c a d e m ii. În a fa ră de c e n tre le u n iv e rs ita re v e c h i
( C h iş in ă u , B ă lţi, T ira s p o l) , au m a i a p ă ru t in s t it u ţ ii n o i,
în s u d u l ţ ă r ii - la C a h u l, C o m r a t ş i T a ra c lia . C e a m a i
m a re in s titu ţie de în v ă ţ ă m în t s u p e r io r d in ţa ra n o a s tră
este U n iv e rs ita te a de S tat d in M o ld o v a ( U S M ) , fo n d a tă
în a n u l 1946 şi lo c a liz a tă în c a p ita lă . A c tiv e a z ă , d e asem e n e a, c îte v a z e c i de in s titu te şi ce n tre de c e rce ta re ş tiin ţ if ic ă şi in o v a re , o p a rte d in tr e ca re fo rm e a z ă A c a d e
m ia de Ş tiin ţe .
Fig. 3.73. Nivelurile sistemului de
învăţămînt
K ^ | t ERMENI-CHEIE
Sectorul serviciilor - totalitatea
unităţilor economice destinate deservirii populaţiei şi procesului de
producţie, incluzînd transportul,
comunicaţiile, comerţul, alimentarea cu energie şi apă, precum şi
instituţiile de învăţămînt, culturale, medicale, financiar-bancare, de
agrement etc.
CAPITOLU
I I I ECONOMIA NAŢIONALĂ
MOLDOVA discover th e routes o f Life
ŞTIŢI CĂ... În scopul promovării turismului autohton Republica Moldova a lansat în anul
2014 un nou brand turistic, cu
deviza: Descoperă căile vieţii.
Moldova.
Fig. 3.74. Cetatea Soroca
Fig. 3.75. Complexul muzeal
„Orheiul Vechi”
Ocrotirea sănătăţii d is p u n e d e o re ţe a v a ria tă de
in s t it u ţ ii m e d ic a le : sp ita le , c e n tre m e d ic a le s p e c ia liza te ,
c lin ic i, s a n a to rii ş.a. În C h iş in ă u fu n c ţio n e a z ă u n ş ir de
in s t it u ţ ii de n iv e l n a ţio n a l, c u m a r f i S p ita lu l C lin ic R e
p u b lic a n , ca re are p e ste 1 0 0 0 de lo c u r i şi c îte v a c e n tre
m e d ic a le s p e c ia liz a te .
Instituţiile culturale s în t re p re ze n ta te de b ib lio te c i,
m u ze e , te a tre , c ă m in e c u ltu ra le , c in e m a to g ra fe ş.a.
0 ? Numiţi cîteva instituţii culturale din localitate sau din
raionul natal.
În r a m u ra comerţului fu n c ţio n e a z ă c ir c a 10 m ii de
u n it ă ţ i de c o m e rţ c u a m ă n u n t u l şi a n g ro . P ra c tic , în fie
c a re lo c a lita te e x is tă u n it ă ţ i c o m e rc ia le c u d iv e rs e d e s tin a ţii. Î n u lt im ii a n i s-a u d e s c h is c e n tre c o m e rc ia le m a ri,
m o d e rn e (s u p e rm a rk e tu ri, m a llu r i) în o ra şe le C h iş in ă u ,
B ă lţi, T ir a s p o l ş i altele.
Serviciile sociale in c lu d a siste n ţa s o c ia lă , s e r v ic iile c o m u n a le (a s ig u ra re a c u apă, c ă ld u ră , g a ze n a tu ra le
ş.a.), de d o c u m e n ta re a p o p u la ţie i, de n o ta ria t şi altele.
O r a m u r ă im p o r ta n tă este şi cea Financiar-bancară,
c a re re p re z in tă b ă n c ile ş i d iv e rs e in s t it u ţ ii fin a n c ia re .
Administraţia publică in c lu d e to a te a c tiv it ă ţile legate
de a d m in is tr a ţia p u b lic ă c e n tra lă (p a rla m e n t, p re ş e d in
ţie , g u v e rn ş.a.) şi cea de n iv e l r a io n a l/ m u n ic ip a l ş i lo
c a l ( p r im ă r ii, c o n s ilii etc.).
3. Turismul este r a m u r a ce c u p rin d e a c tiv it ă ţile de
c ă lă to rie p e n tru o d ih n ă ş i re cre e re , p re c u m şi to ta lita te a
s e r v ic iilo r p re sta te în acest scop.
R e p u b lic a M o ld o v a d is p u n e de u n p o te n ţia l t u r is t ic
n a tu r a l d e s tu l de v a lo ro s . P e isa je le n a tu ra le p ito re ş ti,
n u m e ro a s e le o b ie c te a c v a tice , c lim a fa v o ra b ilă , c u m u lte
z ile în s o r ite etc. s în t fa c to ri a tr a c tiv i p e n tru t u r iş ti. A lt ă
c o m p o n e n tă a p o t e n ţia lu lu i t u r is t ic o c o n s titu ie p a tri-
Sectorul serviciilor
m o n iu l a n tr o p ic v a lo ro s : c e tă ţile S o ro c a (fig . 3.74) ş i T ig h in a (B e n d e r), C o m p le x u l
m u z e a l „ O r h e iu l V e c h i“ (fig. 3 .75), m ă n ă s tir ile ş i a lte lă c a ş u r i sfin te .
Studiaţi fig. 3.76 şi localizaţi poziţia pe hartă a mănăstirilor din partea de nord şi cea
S â \
centrală a ţării.
P e isa je le p ito re ş ti d in m e d iu l ru ra l, n u m e ro a se le p o d g o rii, lă c a ş u ri s fin te (fig. 3 .7 7
ş i fig . 3.79), o b ic e iu rile , m e ş te ş u g u rile p o p u la re , b u c ă tă ria n a ţio n a lă etc. - to ate acestea s în t fa c to ri a tra c tiv i p e n tru d e z v o lta re a tu ris m u lu i ru ra l. D in t r e o b ie c tiv e le e co -
Fig. 3.76. Harta turistică
(a. 2016)
- cetăţi
■orf - Complexul muzeal „Orheiul Vechi“
- monumente ale oamenilor iluştri:
- Ştefan cel Mare şi Sfînt
- Vasile Lupu
- Alexei Mateevici
- Alexandru Donici
§ - Constantin Stamati
mănăstiri
muzee
monumente arheologice
staţiuni balneare
parcuri
hoteluri
beciuri de păstrare a vinurilor
staţiuni de odihnă
1
(M)
A
*
frontieră de stat
limite de raioane
căi ferate
drumuri magistrale
^ - rezervaţii ştiinţifice Scara: 1 cm = 22 km
24
(108) ECONOMIA NAŢIONALĂ
Fig. 3.77. Biserica Sfîntul Gheorghe
de la Mănăstirea Căpriana, rnul
Străşeni
93,9
Fig. 3.78. Dinamica numărului de
turişti străini cazaţi (mii persoane)
Fig. 3.79. Biserica de lemn din
s. Palanca, rnul Călăraşi
Dezbateri
la temă
n o m ic e , p re z in tă in te re s t u r is t ic m u lte fa b ric i de v in u r i
si re n u m ite le h ru b e de p ă s tra re a v in u r ilo r de la C r ic o v a
(m u n . C h iş in ă u ) , M ile ş t ii M ic i ( rn u l Ia lo v e n i) ş.a., ca re
se în s c r iu în tra s e u l t u r is t ic „ D r u m u l v in u lu i1' (fig. 3.76).
U n in d ic a to r a l a c t iv it ă ţ ii tu r is tic e este n u m ă r u l de
v iz it a t o r i s t r ă in i ca re v in în ţa ra n o a stră . În u lt im ii a n i,
acest in d ic a to r este în u ş o a ră cre şte re (s tu d ia ţi fig . 3.78).
M a jo rita te a t u r iş t ilo r s t r ă in i s în t d in R o m â n ia , U c r a in a ,
R u s ia , S U A ş i Ita lia .
D e ş i ţa ra d is p u n e de u n p o te n ţia l t u r is t ic v a lo ro s ,
s e c to ru l d a t n u este v a lo r ific a t e fic ie n t, d in c a u z a lip s e i
de in v e s tiţii.
În s c o p u l d e z v o ltă r ii t u r is m u lu i este n ecesar:
• să se m a jo re z e in v e s tiţiile fin a n c ia r e p e n tru ra m u ra
dată;
• să se e la b o re ze u n p r o g r a m de e x tin d e re a in fr a s t r u c
t u r ii tu r is tic e (caza re , a lim e n ta re , d is tr a c ţii, o d ih n ă ,
c o n s tr u c ţia de d ru m u ri) ;
• să se v a lo r ific e re su rse le tu r is tic e ce ţ in d e s p e c ific u l şi
d e t r a d iţ iile n a ţio n a le ( t u r is m u l r u ra l, e c o lo g ic ş.a.).
S e c to r u l s e r v ic iilo r v a r ă m în e în c o n tin u a r e c e l
m a i im p o r t a n t în e c o n o m ia n a ţ io n a lă , în t r u c ît e l o fe ră
s e r v ic ii d e p r im ă n e c e s ita te p e n t r u o a m e n i ş i p r o c e s u l
d e p r o d u c ţie .
Discutaţi cu colegii despre dezvoltarea turismului în ţara noastră, aplicînd metoda analizei SWOT.
Completaţi în caiet tabelul S W ot după modelul de mai jos:
Puncte tari Puncte slabe
Oportunităţi Riscuri
F O R M A R E SI E V A L U A R E »
1. Explicaţi, prin trei exem ple, rolul sectorului serviciilor în viaţa om ului.
2. Num iţi cîte un exem plu de instituţii de învăţăm înt pentru fiecare nivel, studiind schema din
fig. 3.73 şi alte surse de informare.
3. Analizînd harta din fig. 3.76, identificaţi arealele cu o concentrare mai mare de obiective turistice şi explicaţi factorii care determ ină această concentrare.
4. Elaboraţi un eseu despre potenţialul turistic al localităţii (sau raionului/ m unicipiului) voastre şi
despre m odul în care este valorificat acest potenţial.
Transportul şi co m un icaţiile
i
25
25.
«I
TRANSPORTUL
S I COMUNICAŢIILE » ■>
„Atingerea ţelului depinde de mijloacele de transport de care dispunem.“
(Jan Lechicki, autor polonez)
• Explicaţi succint rolul transportului în economia naţională.
• Analizaţi schema din fig. 3.80 şi identificaţi tipurile de transport din Republica Moldova.
Enumeraţi tipurile de transport folosite în localitatea voastră.
1. Caracteristici generale. T r a n s p o r t u l şi c o m u n ic a ţiile a s ig u ră n e c e s ită ţile s o c ie tă ţii u m a n e , p r in d e p la
sa re a m ă r fu r ilo r , p e rs o a n e lo r ş i a in fo r m a ţie i. În fu n c ţie
de o b ie c tu l tr a n s p o r tu lu i, p u te m d is tin g e t r a n s p o r tu l
de m ă r f u r i şi t r a n s p o r tu l de p a sa g e ri.
R e p u b lic a M o ld o v a are u n sis te m de tr a n s p o r t şi c o
m u n ic a ţ ii r e la tiv b in e d e z v o lta t. A v în d o p o z iţie g e o g ra
fic ă fa v o ra b ilă (în p a rte a c e n tra lă a E u ro p e i) , t e r it o r iu l
e i este tra v e rs a t de c îte v a c ă i de tr a n s p o r t de im p o r ta n ţă
in te rn a ţio n a lă . S is te m u l n a ţio n a l de tr a n s p o r t c u p rin d e
to ate t ip u r ile de tr a n s p o r t p r in c ip a le (fig . 3 .80).
În u ltim e le d o u ă d e c e n ii, t r a n s p o r tu l şi c o m u n ic a
ţ iile în re g is tre a z ă cea m a i d in a m ic ă d e z v o lta re p r in tr e
r a m u r ile e c o n o m ie i n a ţio n a le . A s p o rit n u m ă r u l m ijlo a
c e lo r de t r a n s p o r t ş i c o m u n ic a ţii, r a m u r a f iin d în z e s tra tă
c u n o i te h n o lo g ii, c u s ta ţii de c a le fe ra tă şi s ta ţii auto, c u
a e ro p o rtu ri, s ta ţii te le fo n ic e , in te rn e t ş.a. A s tfe l, v o lu
m u l s e r v ic iilo r p re sta te ş i p o n d e re a r a m u r ii în fo rm a re a
P I B - u lu i ţ ă r ii au s p o rit c o n s id e ra b il (s tu d ia ţi fig . 3.81).
A c tiv ita t e a t r a n s p o r t u lu i este re fle c ta tă de d o i in d ic a to ri p r in c ip a li: parcursul (traficul) de mărfuri şi cel
de călători.
2. Caracterizarea ramurilor transportului. Transportul auto este p r in c ip a lu l tip d e t r a n s p o r t d u p ă
miliarde lei %
100
80
60
40
20
Fig. 3.80. Tipurile de transport
Parcurs (trafic) de mărfuri şi de
călători - totalitatea mărfurilor
sau a călătorilor transportaţi cu
anumite mijloace de transport, la
o anumită distanţă, într-un interval
de timp, care se exprimă în tone la
kilometri şi, respectiv, pasageri la
kilometri.
Fig. 3.81. Dinamica volumului serviciilor prestate de sistemul naţional
de transport şi comunicaţii
CAPITOLU
I I I
0,1% altele 0,1%
_
11,8% feroviar 7,6%
12,4% aerian 20,2%
19,5% troleibuze 7,8%
64,3%
56,2% auto
2000-2009 2010-2014
Fig. 3.82. Structura parcursului de
călători (în medie, în pasageri la
kilometri)
ŞTIŢI CĂ... Pe teritoriul actual
al republicii, primul sector de
cale ferată a fost dat în exploatare în anii 1865-1867. Linia
ferată unea localitatea Rozdilna din Ucraina (staţie în regiunea Odesa) cu Tiraspolul.
Ulterior, această linie a fost
continuată pînă la Chişinău
(anul 1871) si Ungheni (anul
1877), cu ieşire spre oraşul Iaşi
din România.
a ţ | |TERMENl"cHEl[
Nod feroviar - punct în care se intersectează trei şi mai multe linii de
cale ferată, prevăzut cu instalaţii de
deservire a transportului de mărfuri sau călători.
ECONOMIA NAŢIONALĂ
p a r c u r s u l d e c ă lă to r i (fig . 3 .8 2 ) ş i p a r c u r s u l d e m ă r
fu r i. A c e s ta este m a i „ t în ă r “ d e c ît t r a n s p o r t u l fe ro v ia r,
a v în d o d e z v o lta re r a p id ă în u ltim e le d e c e n ii. A s p o rit
s u b s ta n ţia l n u m ă r u l d e a u to m o b ile , lu n g im e a d r u m u
r ilo r , v o lu m u l de m ă r f u r i ş i n u m ă r u l de c ă lă to r i t r a n s
p o rta ţi.
D r u m u r ile m a g is tra le ca re tra v e rs e a z ă t e r it o r iu l ţă
r i i sîn t: O d e s a (U c ra in a ) - C h iş in ă u - C e r n ă u ţi ( U c r a ina); şoseaua B a lc a n i (fo sta P o lta v a ), re c e n t re n o v a tă ,
c a re v in e d in U c r a in a , tre c e p r in p a rte a c e n tra lă a ţ ă r ii
p în ă la L e u ş e n i ( rn u l H în c e ş ti) şi c o n tin u ă sp re R o m â
n ia ; C h iş in ă u - I s m a il (U c ra in a ) , c a re le a g ă c a p ita la c u
p a rte a s u d ic ă a ţ ă r ii. M a jo rita te a d r u m u r ilo r d in ţa ră
n e c e sită o m o d e rn iz a re , ace a sta f iin d o p rio rita te p e n
t r u r a m u r a t r a n s p o r tu lu i.
Urmăriţi pe hartă (fig. 3.83) aceste şi alte drumuri magistrale din ţară.
Transportul feroviar este u n u l d in tr e p r in c ip a le
le t ip u r i de tra n s p o rt, d e ş i im p o r ta n ţa lu i se re d u c e în
u lt im u l tim p . Î n tr u c ît au fo st c o n s tru ite în m a re p a rte
în p e r io a d a I m p e r iu lu i R u s , c ă ile fe ra te au e c a rta m e n t
( d is ta n ţa d in tr e şin e ) d e 1 524 m m , m a i la t d e c ît s ta n
d a r d u l e u ro p e a n c u 89 m m . A c e a s ta c re e a z ă d if ic u ltă ţi s u p lim e n ta re în a c tiv ita te a t r a n s p o r t u lu i fe ro v ia r.
L u n g im e a to ta lă a c ă ilo r fe rate a fla te în e x p lo a ta re este
d e 1 157 k m .
C e le m a i im p o rta n te l i n i i de c a le fe ra tă sîn t: O d e s a
(U c ra in a ) - T ig h in a (B e n d e r) - C h iş in ă u - U n g h e n i,
c u ie ş ir i la fro n tie re le c u U c r a in a şi R o m â n ia ; U n g h e n i
- B ă lţ i - O c n iţ a - C e r n ă u ţi (U c ra in a ) (fig . 3.83). În u lt im u l d e c e n iu , au m a i fo st c o n s tru ite d o u ă se cto a re de
c a le ferată: R e v a c a (m u n . C h iş in ă u ) - C ă in a r i (care re
d u c e d is ta n ţa sp re s u d u l ţă r ii) şi C a h u l - G iu r g iu le ş t i
(cu ie ş ire la p o r t u l f lu v ia l de la D u n ă re ). P r in c ip a le
le noduri feroviare sîn t: C h iş in ă u , U n g h e n i, T ig h in a
(B e n d e r), O c n iţa , B ă lţi, B a sa ra b e a sca , G iu r g iu le ş t i ( rn u l
C a h u l) .
? urmăriţi pe hartă (fig. 3.83) şi alte linii de cale ferată şi
stabiliţi care dintre ele sînt mai importante.
T r a n s p o r t u l fe ro v ia r jo a c ă u n r o l im p o r ta n t în p a r
c u r s u l de m ă r fu r i, d e o a re ce m ă r fu r ile se tra n s p o rtă pe
Transportul şi comunic aţiile 25
c a le a fe rată, d e re g u lă , la d is ta n ţe m a i m a ri. Se tra n s p o rtă , în s p e c ia l, m e ta le , c ă rb u
ne, p ro d u s e p e tro lie re , m a te ria le de c o n s tru c ţie , le m n , ce reale. P e n tr u c ă lă to ri, t r a n s
p o r t u l fe ro v ia r are, în p re ze n t, o im p o r ta n ţă re d u s ă (fig. 3.82).
Fig. 3.83. Transporturile (a. 2016)
CAPITOLU
I I I
Fig. 3.84. Cursele aeriene principale
ale aeroportului din Chişinău
ŞTIŢI CĂ... În anul 2008, a fost
dat în exploatare un port flu
vial pe Dunăre, lîngă satul
Giurgiuleşti (rnul Cahul), destinat transportării mărfurilor
si a pasagerilor (fig. 3.86). Sub
pavilionul ţării noastre, circulă aproximativ 400 de nave
maritime si fluviale, în special
în bazinul Mării Negre.
Fig. 3.86. Portul Giurgiuleşti
( S J I t e r m
Debarcader - loc pe malul unei
ape, amenajat pentru îmbarcarea
(debarcarea) călătorilor sau încărcarea (descărcarea) mărfurilor.
ŞTIŢI CĂ... În anul 1913, la
Chisinău a apărut pentru prima dată tramvaiul electric,
care a funcţionat doar pînă în
1961. În anul 1949, a fost deschisă prima linie de troleibuz,
de asemenea, în capitală, iar
mai tîrziu - si în oraşele Tiraspol, Tighina (Bender), Bălţi.
ECONOMIA NAŢIONALĂ
Fig. 3.85. Aeroportul internaţional Chişinău
Transportul aerian în c e p e să fie v a lo r ific a t d in a n u l
1926, o d a tă c u d e s c h id e re a c u rs e i B u c u re ş ti - C h iş in ă u ,
şi se d e z v o ltă d in a m ic în p e rio a d a u lte rio a ră . În p e rio a
d a 1950-1990, au fo st c o n s tru ite a e ro p o rtu ri în C h iş in ă u ,
B ă lţi, T ir a s p o l şi în a lte oraşe, s-a m ă r it n u m ă r u l de a v io a n e şi h e lic o p te re . A e r o p o r t u l p r in c ip a l se a flă în C h iş in ă u (fig. 3 .85). A c e s ta d e se rveşte a n u a l p este u n m ilio n
de p a s a g e ri şi face le g ă tu ra , p r in c u rs e a e rie n e , c u a e ro
p o r t u r i d in d ife rite ţ ă r i (fig. 3 .8 4 ). A v ia ţ ia se m a i u t iliz e a z ă în s ilv ic u lt u r ă (lu p ta c o n tra d ă u n ă to r ilo r şi b o lilo r), p e n tru a c o rd a re a a siste n ţe i m e d ic a le p o p u la ţie i ş.a.
Transportul prin conducte este re p re ze n ta t de gazo d u c te şi ap ed ucte. L a s fîr ş itu l a n ilo r 1960, a in tra t
în fu n c ţiu n e p r im u l g a zo d u c t, de la o ra ş u l Ş e b e lin k a
(U c ra in a ) p în ă la C h iş in ă u , c o n tin u a t u lte r io r p în ă la
o ra ş u l U n g h e n i.
S ? Urmăriţi pe hartă (fig. 3.83) ce oraşe sînt alimentate
cu gaze naturale prin acest gazoduct.
U n g a z o d u c t m a g is tra l ca re tra n z ite a z ă s u d u l ţ ă r ii
v in e d in R u s ia , p r in U c r a in a , şi c o n tin u ă p în ă în P e n
in s u la B a lc a n ic ă . În p re z e n t, se c o n s tru ie ş te g a z o d u c tu l
Ia şi (R o m â n ia ) - U n g h e n i - C h iş in ă u , ca re face c o n e x iu n e d ire c tă la s is te m u l de g a z o d u c te d in U E (fig . 3.83).
Transportul fluvial e ra p ra c tic a t în c ă d in cele m a i
v e c h i tim p u r i, în d e o s e b i p e f lu v iu l N is t r u ; în p re z e n t
are în s ă u n r o l n e în s e m n a t. C o n d iţ iile n a tu ra le p e n tru
n a v ig a ţie s în t n e fa v o ra b ile , c u e x c e p ţia r îu r ilo r N is t r u ,
P r u t şi D u n ă re . N is t r u l este n a v ig a b il de la lim a n p în ă
la O ta c i, ia r P r u t u l - de la v ă rs a re a sa în D u n ă r e p în ă la
L e o v a . P e N is t r u s în t m a i m u lte debarcadere (fig. 3.83).
Transportul şi comunic aţiile 25
P r in c ip a le le c a te g o rii de m ă r f u r i tra n s p o rta te p e ca le
f lu v ia lă s în t m a te ria le le de c o n s tru c ţie , c ă r b u n ii, m e ta
lele, ce re a le le ş.a.
Transportul electric urban este re p re z e n ta t de t r o
le ib u z e în o ra şe le C h iş in ă u , T ir a s p o l, B ă lţ i ş i T ig h in a
(B e n d e r).
3. Comunicaţiile. S is te m u l de c o m u n ic a ţii in c lu d e
to ta lita te a m ijlo a c e lo r te h n ic e de re a liz a re a c o m u n ic ă r ii în tre p e rso a n e şi p u n c te d ife rite . L e g ă tu rile se fac
p r in in te rm e d iu l u n e i in fr a s t r u c t u r i co re s p u n ză to a re de
e m is ie (expediere), tra n s m is ie , d is tr ib u ir e şi re ce p ţie a
in fo rm a ţie i (s c ris o ri, in fo r m a ţ ii în fo rm a t e le c tro n ic etc.).
H ? Studiaţi fig. 3.87 şi identificaţi subramurile comunicaţiilor. ’ ‘
În c a d r u l c o m u n ic a ţiilo r , p ro g re s u l c e l m a i re m a rc a b il are lo c în d o m e n iu l te le fo n ie i m o b ile (fig . 3 .8 8 ) şi
a l in te rn e tu lu i. A s tfe l, cre şte r a p id n u m ă r u l de c a lc u la
to a re şi te le fo a n e în fo lo s in ţă , de u t iliz a t o r i a i in te rn e tu -
lu i, ia r te h n o lo g iile in fo r m a ţio n a le m o d e rn e s în t fo lo s ite
în to ate d o m e n iile de a c tiv ita te .
T r a n s p o r t u l şi c o m u n ic a ţiile au u n r o l d e te r m in a n t în d e z v o lta re a ţ ă r ii şi în p ro m o v a re a p ro g re s u lu i
te h n ic o - ş t iin ţ ific , de aceea r ă m în e ş i p e v iit o r o r a m u ră
p r io r it a r ă a e c o n o m ie i n a ţio n a le .
COM UNICAŢIILE f
£ £ 3 N 4)
<0 O) £ o > c ÎL ® ® ® <5
O 4> 4> « 4> ■£
O. H H CC t- £
Fig. 3.87. Componenţa pe subramuri a comunicaţiilor
4373
Fig. 3.88. Dinamica numărului de
abonaţi la reţeaua de telefonie mobilă
Dezbateri
la temă
Deduceţi avantajele şi dezavantajele fiecărui tip de transport şi de comunicaţii din ţara noastră, lucrînd în echipe, şi completaţi în caiete un tabel după modelul de mai jos:
Tipul de transport şi comunicaţii Avantaje Dezavantaje
F O R M A R E SI E V A L U A R E »
1. Explicaţi deosebirea dintre noţiunile „cantitate de mărfuri transportată" şi „parcursul de mărfuri".
2. Analizînd harta (fig. 3.83), identificaţi centrele din ţară în care sînt aeroporturi şi debarcadere şi
înscrieţi-le în caiet.
3. Descrieţi, într-un eseu, tipurile de transport şi de comunicaţii prezente în localitatea voastră
(direcţia şi starea căilor de transport, staţiile principale etc.).
4. Propuneţi cîteva măsuri de modernizare a sistemului naţional de transport, pentru a reduce
poluarea mediului.
CAPITOLUL
(114)
* a\
ECONOMIA NAŢIONALA
26.
RELAŢIILE
ECONOMICE EXTERNE
„Lumea noastră este condusă de relaţii.“
(Paulo Coelho, scriitor brazilian)
' Numiţi cîteva produse industriale şi agricole importate de ţara noastră.
i Analizaţi schema din fig. 3.89 şi identificaţi tipurile de relaţii economice internaţionale.
RELAŢIILE ECONO M ICE
INTERNAŢIONALE
_
a>
E
o
O
w
4>
DC
4>
a
o
o
O
o
E 4>
S g
5! O)£ r a. .E
>(U
o
(0 >
o c < a> »- « *»
o
o
a> O -O
Fig. 3.89. Tipurile de relaţii economice internaţionale
aj^H'TERMENI-CHElj
Export - expedierea din ţară a
mărfurilor, pentru a fi comercializate în alte ţări; totalitatea mărfurilor produse într-o ţară şi furnizate
pe piaţa altor ţări.
Import - aducerea în ţară a mărfurilor, pentru a fi comercializate;
totalitatea mărfurilor aduse în ţară
de peste hotare, pentru a fi comercializate pe piaţa internă.
Balanţa comercială externă - diferenţa dintre valoarea exportului
şi cea a importului, calculată, de
obicei, pentru perioada de un an.
Balanţa comercială poate fi activa,
dacă exportul este mai mare decît
importul, şi pasiva, dacă importul
prevalează asupra exportului.
1. Caracteristici generale. Relaţiile economice externe re p re z in tă a n s a m b lu l de le g ă tu ri a le e c o n o m ie i
n a ţio n a le a u n e i ţ ă r i c u e c o n o m iile a lto r ţă ri, a v în d la
b a z ă d iv iz iu n e a in te r n a ţio n a lă a m u n c ii, a d ic ă s p e c ia liz a re a ţ ă r ilo r în a n u m ite p ro d u s e şi s e rv ic ii. E le au o
im p o r ta n ţă m a re p e n tru e c o n o m ia n a ţio n a lă . D u p ă o b
ţin e re a in d e p e n d e n ţe i R e p u b lic ii M o ld o v a , re la ţiile e c o
n o m ic e e x te rn e s-a u d iv e rs ific a t şi re o rie n ta t sp re m u lte
ţ ă r i a le lu m ii.
2. Comerţul exterior. În c a d r u l r e la ţ iilo r e c o n o m ice e x te rn e a le ţ ă r ii, r o lu l p r in c ip a l î i re v in e c o m e r ţu lu i
e x te rio r, c a re in c lu d e exportul şi importul.
În exp ort, p re v a le a z ă p ro d u s e le a g ro a lim e n ta re :
b ă u tu r i a lc o o lic e , c o n se rv e , s u c u ri, ţig ă ri, za h ă r, c a rn e ,
fru c te şi le g u m e în sta re p ro a s p ă tă ş.a. (fig. 3.90). În u lt im u l d e c e n iu , a c re s c u t e x p o r tu l de p ro d u s e a le in d u s
t r ie i u şo a re , d a r şi e x p o r tu l m e ta le lo r, a l u n o r m a ş in i,
e c h ip a m e n te şi u tila je , a l p ro d u s e lo r c h im ic e (p a rfu -
m e rie şi c o s m e tic ă , p ro d u s e fa rm a c e u tic e ), a l m o b ile i,
s tic le i ş.a. A c e a s tă s tr u c tu r ă a e x p o r t u lu i re fle c tă sp e
c ia liz a r e a e c o n o m ie i, p re d o m in a n t, în s e c to ru l a g ro a lim e n ta r. În s tr u c tu r a im p o rtu lu i, r o lu l p r in c ip a l re v in e
m a ş in ilo r, u tila je lo r şi m e ta le lo r, u rm a te de p ro d u s e le
9,6 8,5 43,4
■ - produse agroalimentare
■ - maşini, utilaje şi metale
■ - produse ale industriei uşoare
■ - produse chimice
■ - alte produse
■ - maşini, utilaje şi metale
■ - produse minerale
■ - produse chimice
■ - produse agroalimentare
■ - produse ale industriei uşoare
■ - alte produse
Fig. 3.90. Categorii de mărfuri expor- Fig. 3.91. Categorii de mărfuri importate (în %, în medie pe anii 2010-2015) tate (în %, în medie pe anii 2010-2015)
m in e ra le , în s p e c ia l, p ro d u s e le p e tro lie re (b e n z in ă , m o
to rin ă , p ă c u ră ş.a.), g a ze le n a tu ra le ş i e n e rg ia e le c tric ă .
cn ? Urmăriţi în diagrama din fig. 3.91 ponderea categoriilor de mărfuri importate şi argumentaţi de ce
anume aceste produse deţin o valoare mai mare.
C r iz a e c o n o m ic ă a d e te rm in a t m ic ş o ra re a e x p o r tu lu i
şi, ca re zu lta t, balanţa comercială externă a d e v e n it p a s ivă. A c e a s ta a d u s la cre şte re a d a to rie i e x te rn e a ţă r ii, ca re
este, în p re ze n t, de peste d o u ă m ilia r d e de d o la r i S U A .
În p re z e n t, R e p u b lic a M o ld o v a în tr e ţin e le g ă tu ri c o
m e rc ia le c u p e ste 100 de state. P r in c ip a lii p a rte n e ri c o
m e r c ia li s în t statele U n iu n ii E u ro p e n e (în p r im u l r în d
R o m â n ia ), c ă ro ra le r e v in p e ste 50% d in v o lu m u l to ta l
a l c o m e r ţ u lu i e x te rio r, in c lu s iv p e ste 60% d in v o lu m u l
e x p o r tu lu i. În aceste ţ ă r i se liv r e a z ă în d e o s e b i p ro d u s e
a g ro a lim e n ta re (fig . 3.93), c o n fe c ţii, tric o ta je , e c h ip a
m e n te a u to ş.a., ia r d in ele se im p o r tă m a ş in i şi u tila je ,
p ro d u s e c h im ic e ş.a.
I ? identificaţi ţările UE care sînt principalii parteneri
comerciali ai Republicii Moldova, analizînd fig. 3.92.
P a rte n e ri t r a d iţ io n a li r ă m în R u s ia , U c r a in a , B e la ru s
şi T u rc ia , u n d e se e x p o rtă p re p o n d e re n t p ro d u s e a g ro -
a lim e n ta re ş i de u n d e se im p o r t ă p ro d u s e p e tro lie re şi
c h im ic e , e n e rg ie e le c tric ă , c ă rb u n e , le m n ş.a.
3. Alte relaţii economice externe. În c a d r u l re la
ţ iilo r e c o n o m ic e e x te rn e , u n d o m e n iu im p o r ta n t este
cooperarea econom ică p r in c re a re a de u n it ă ţ i e c o n o m ice m ix te , c u p a rtic ip a re a c a p ita lu lu i a u to h to n şi a c e lu i
s tră in . P r in c ip a le le state c a re in v e s te s c c a p ita l în R e p u
b lic a M o ld o v a s în t ţă r ile U n iu n ii E u ro p e n e (G e rm a n ia ,
Ita lia , S p a n ia , F ra n ţa , O la n d a , R o m â n ia ş.a.), S U A , R u -
Relaţiile economice externe
Ş T IŢ I C Ă ...
Conform datelor din ultimii
ani, cele mai mari companii
din ţara noastră, după volumul exportului în expresie bănească, sînt: „Draexlmaier
Automotive“ (echipamente auto),
„Floarea-soarelui“ (ulei vegetal) din Bălţi, „Tirotex“ (textile) din Tiraspol, „SudzuckerMoldova“ (zahăr), „Moldabela“ (covoare) din Ungheni,
Uzina metalurgică din Rîbniţa
(laminate), „Natur Bravo“
(conserve), Combinatele de
vinuri din Cricova, Mileştii
Mici ş.a.
Ş T IŢ I C Ă ...
Cele mai importante unităţi
economice mixte cu participarea capitalului străin sînt:
Orange (moldo-franceză) şi
Moldcell (moldo-turcă), care
oferă servicii de telefonie mobilă; Union Fenosa (moldospaniolă), Moldovagaz şi
CTE Moldovenească (moldoruse), în domeniul energeticii;
Sudzucker-Moldova (moldogermană), în industria zahărului.
Fig. 3.92. Repartiţia comerţului
exterior pe state (în % din volumul
total), în medie pe anii 2013-2015
CAPITOLU
I I I ECONOMIA NAŢIONALĂ
ierea docum entelor
În anul 2012 a fost lansat primul în Republica
Moldova magazin al
brandurilor autohtone
- „Din inimă - casa comună a brandurilor
moldoveneşti", în cadrul Centrului Comercial „Zorile" din oraşul Chişinău. Această
lansare este parte a campaniei naţionale
de promovare a producătorilor autohtoni,
organizată cu susţinerea Agenţiei Statelor
Unite pentru Dezvoltare (USAID). Informaţi-vă suplimentar despre promovarea
brandurilor moldoveneşti pe site-ul www.
dininima.md şi din alte surse.
din
branduri de Moldova
Fig. 3.93. Produse agroalimentare - principalele mărfuri de
export
ŞTIŢI CĂ... Zone economice libere sînt în oraşele Chişinău (Expo-Business), Ungheni, Bălţi, Taraclia, Vulcăneşti, Otaci, Tvardiţa din
rnul Taraclia. Aici se desfăşoară activităţi comerciale,
financiare, de producere a
unor mărfuri ş.a.
I Dezbateri
I la temă
sia. C a p it a lu l s tr ă in a p ă tru n s în to ate r a m u r ile e c o n o m ie i
n a ţio n a le , a v în d o p re z e n ţă m a i m a re în : te le c o m u n ic a ţii
(în d e o s e b i te le fo n ia m o b ilă ), in d u s t r iile e n e rg e tică , u ş o a ră
şi a lim e n ta ră , s is te m u l b a n c a r, c o n s t r u c ţ ii ş.a. O m ă s u ră
o rie n ta tă că tre a tra g e re a in v e s t iţ iilo r s tră in e de c a p ita l şi
s tim u la re a d e z v o ltă r ii e c o n o m ie i este cre a re a z o n e lo r econ om ice libere - t e r it o r ii c u a n u m ite fa c ilit ă ţ i fisca le .
Ţ a ra n o a s tră tre b u ie să în t r e ţ in ă r e la ţii e c o n o m ic e e xte rn e c u d iv e rs e state, p e n tru a -ş i a s ig u ra m o d e rn iz a re a şi
p ro s p e rita te a e c o n o m ic ă .
Discutaţi cu colegii despre relaţiile economice externe ale ţării noastre, aplicînd metoda analizei
SWOT. Completaţi în caiet tabelul SWOT după modelul de mai jos:
Puncte tari Puncte slabe
Oportunităţi Riscuri
F O R M A R E SI E V A L U A R E » 1
1. Argum entaţi, prin două exem ple, de ce Republica M oldova are nevoie să întreţină relaţii econom ice cu alte ţări.
2. Examinaţi fig. 3.90 şi fig. 3.91 şi explicaţi cauzele care determ ină această structură a exportului
şi a im portului.
3. Cum consideraţi, de ce România şi Rusia sînt prim ele două state cu care ţara noastră întreţine
relaţii com erciale, după cum rezultă din datele prezentate în fig. 3.92?
4. Pornind de la faptul că în econom ia naţională pătrunde tot mai m ult capitalul străin, deduceţi
avantajele şi dezavantajele acestui fenom en pentru ţara noastră.
Lucrarea practică nr. 2
Lucrarea practică
Caracterizarea unei unităţi economice din localitate,
în baza algoritmului (activitate în grup)
I. A l g o r i t m u l d e c a r a c t e r i z a r e a u n e i g o s p o d ă r i i a g r i c o l e :
A s p e c t e l e c a r e v o r fi
c a r a c t e r i z a t e
A c t i v i t ă ţ i d i d a c t i c e
1. Poziţia eco no m ico -geografică a gospodăriei
• de localizat gospodăria pe harta-schem ă a localităţii (comunei)*;
• de evaluat poziţia gospodăriei faţă de căile de transport, de centrele urbane principale ale raionului (m unicipiului);
2. Factorii naturali care
determ ină dezvoltarea
agriculturii
• de evaluat influenţa asupra agriculturii a reliefului, clim ei, apelor,
solului;
3. Factorii antropici care
determ ină dezvoltarea
agriculturii
• de evaluat gradul de asigurare a gospo dăriei cu resurse de m uncă
(suficient/ insuficient);
• de evaluat gradul de înzestrare a gospodăriei cu m aşini, utilaje,
anim ale de m uncă (suficient/ insuficient);
4. Structura terenurilor
agricole
• de alcătuit şi de analizat o diagram ă circulară a structurii terenurilor agricole ale gospodăriei, prin evidenţierea a trei categorii de
terenuri: a) arabile; b) plantaţii m ultianuale; c) păşuni şi fîneţe;
5. Cultura plantelor şi producţia vegetală
• de în to cm it şi de analizat un tabel, cu datele pentru cîţiva ani,
privind suprafaţa cultivată şi cantitatea producţiei diferito r culturi
agricole: a) cereale şi legum inoase pentru boabe; b) culturi tehnice;
c) legum e; d) culturi pom icole; e) viţă-de-vie; f) culturi furajere;
6. Creşterea anim alelor şi
producţia anim alieră
• de în to cm it un tabel cu şeptelul de anim ale pentru cîţiva ani;
• de identificat direcţiile de specializare a sectorului zootehnic;
7*. Im pactul activităţii agricole asupra m ediului
• de evaluat im pactul activităţii agricole asupra m ediului;
• de propus căi de am eliorare a im pactului negativ;
8*. Perspectivele dezvoltării
gospodăriei
• de propus unele soluţii privito r la dezvoltarea în perspectivă a gospodăriei.
II. A l g o r i t m u l d e c a r a c t e r i z a r e a u n e i î n t r e p r i n d e r i i n d u s t r i a l e :
A s p e c t e l e c a r e v o r fi
c a r a c t e r i z a t e
A c t i v i t ă ţ i d i d a c t i c e
1. Evaluarea poziţiei econom ico-geografice a
întreprinderii
• de localizat întreprinderea pe harta-schem ă a localităţii (comunei)*;
• de evaluat poziţia întreprinderii în cadrul localităţii, faţă de căile
de transport, faţă de centrele urbane ale raionului (m unicipiului) şi
ale ţării;
2*. Istoria în treprinderii • de aflat anul întem eierii şi de făcut un scurt istoric al întreprinderii;
3. Factorii de dezvoltare a
întreprinderii
• de evaluat gradul de asigurare a întreprinderii cu resurse de m uncă (suficient/ insuficient);
• de evaluat gradul de înzestrare a întreprinderii cu m aşini şi utilaje
(suficient/ insuficient);
CAPITOLUL
ECONOMIA NAŢIONALA
4. Baza de m aterie prim ă • de identificat m ateriile prim e utilizate la întreprindere şi sursele de
aprovizionare cu m aterii prim e: a) locale; b) din alte centre;
5. S ortim entul producţiei • de în to cm it o listă a sortim entului producţiei întreprinderii;
6. D inam ica producţiei • de în to cm it un tabel (sau grafic) al din am icii producţiei în trep rin
derii pentru cîţiva ani;
7*. Im pactul activităţii
întreprinderii asupra
m ediului
• de evaluat im pactul activităţii întreprinderii asupra m ediului;
• de propus căi de reducere a im pactului negativ;
8*. Perspectivele dezvo ltării întreprinderii
• de propus unele soluţii privito r la dezvoltarea în perspectivă a în
treprinderii.
de autoevaluare la subcapitolul
(rezolvaţisarcinile în caiet) INDUSTRIA GREA, INDUSTRIA UŞOARĂ
SI SECTORUL SERvICIILOR »
1. Alcătuiţi triade cu ram urile şi subram urile industriei grele, com pletînd un tabel după m odelul
de mai jos:
producerea cărămizii şi a m aterialelor din ceramică; industria de prelucrare a lem nului; producerea
lianţilor;producerea m edicam entelor;producerea cherestelei;producerea sticlei; industria chimică;
producerea m obilei; producerea pieilor artificiale; producerea celulozei şi a hîrtiei; industria m aterialelor de construcţie; producerea lacurilor şi a vopselelor.
Ramura Ramura Ramura
Subramuri
1. 1. 1.
2. 2. 2.
3. 3. 3.
2. Stabiliţi relaţia dintre ram urile industriei indicate mai jos, m ateriile prim e pe care le folosesc,
produsele oferite şi doi factori principali de localizare (amplasare) pentru fiecare ramură, com
pletînd spaţiul liber din tabel după m odelul de mai jos:
Ramuri Materii prime Produse oferite Factori de localizare (amplasare)
Industria constructoare de maşini
şi de prelucrare a metalelor
Industria chimică
3. im aginaţi-vă că sînteţi conducătorul unei fabrici de încălţăm inte. Enumeraţi agenţii econom ici cu care veţi stabili legături de producţie pentru ca fabrica să funcţioneze cît mai bine.
Argum entaţi-vă alegerea.
4. Răspundeţi în scris la întrebări:
a) De ce în traficul de călători (pasageri) al ţării predom ină transportul auto?
b) De ce în ultim ii ani are loc o creştere rapidă a rolului transportului aerian în traficul de călători (pasageri) al ţării?
c) De ce transportul auto are o influenţă negativă asupra m ediului ambiant?
5. Argum entaţi, prin trei exem ple, afirmaţia: „Structura exportului reflectă specializarea econom iei Republicii Moldova".
CAPITOLUL
REGIUNILE
ECONOMICO-GEOGRAFICE
COMPETENŢE
S tu d iin d a cest ca p ito l, veţi
fi ca p a b ili:
• să re cu n o a şte ţi p o ziţia
p e h artă a p rin c ip a le lo r
o b ie c tiv e so c ia l-e c o n o m ice d in re g iu n ile e c o n o m ico -g e o g ra fice ;
să a n a liza ţi d a te le statistice d e s p re re g iu n i, raioan e,
lo calităţi;
să ca ra cte riza ţi o re g iu n e
e c o n o m ic o -g e o g ra fic ă în
b aza u n u i a lg o ritm ;
să c o m p a ra ţi d o u ă re g iu ni, ra io a n e , lo calităţi;
să p ro ie cta ţi căi d e s o lu
ţio n a re a u n o r p ro b le m e
a le ţării în b aza c o n c e p tu
lui d e z v o ltă rii d u ra b ile .
T e r it o r iu l R e p u b lic ii M o ld o v a este d iv iz a t , c o n v e n ţio n a l, în p a tr u r e g iu n i e co -
n o m ic o -g e o g ra fic e : d e N o r d , C e n tr a lă , d e S u d şi d in S tîn g a N is t r u lu i (ta b e lu l 4.1 şi
fig . 4 .i) .
Regiunea economico-geografică este u n t e r it o r iu c u p a r t ic u la r it ă ţ i n a tu ra le , is
to ric e şi s o c ia l-e c o n o m ic e , s p e c ia liz a t în a n u m ite r a m u r i a le e c o n o m ie i. D e lim it a r e a
r e g iu n ilo r a re la b a z ă u r m ă t o r ii fa c to ri: p o z iţ ia e c o n o m ic o -g e o g ra fic ă , c o n d iţ iile şi
re su rse le n a tu ra le , s p e c ific u l e v o lu ţie i is to ric e , p a r t ic u la r it ă ţ ile d e m o g ra fic e şi e tn o -
c u ltu ra le , s p e c ia liz a re a e c o n o m ie i, re la ţiile e c o n o m ic e ş.a.
Tabelul 4.1. Regiunile economico-geografice (a. 2016)
Regiunile Suprafaţa teritoriului (km2)
Populaţia totală
(mii de persoane)
Populaţia urbană (% din
totalul populaţiei regiunii)
Densitatea
populaţiei (loc./km2)
Regiunea de Nord 11235 1080 36 96
Regiunea Centrală 9983 1779 53 178
Regiunea de Sud 9324 793 38 85
Regiunea din
Stînga Nistrului 3304 406 58 123
Total 33846 4058 43 120
CAPITOLU
IV REGIUNILE ECONOMICO-GEOGRAFICE
Fig. 4.1. Regiunile economico-geografice (a. 2016)
27.
REGIUNEA
CENTRALĂ „Codrii mei bătrâni,
Prietenii mei buni,
Doinele v-ascult
Venind din buni-străbuni.“
(Petru Cruceniuc, poezia Codrii mei)
• Localizaţi pe hartă (fig. 4.1) limitele Regiunii Centrale şi numiţi raioanele şi m unicipiile din
cadrul acesteia.
• Consultaţi tabelul 4.1 şi comparaţi, conform indicatorilor respectivi, Regiunea Centrală cu
celelalte regiuni.
1. Poziţia economico-geografică. D in p u n c t d e v e
d e re a d m in is tra tiv , R e g iu n e a C e n tr a lă in c lu d e m u n ic ip iu l C h iş in ă u ş i 11 ra io a n e . E a are o p o z iţie e c o n o m ic o -
g e o g ra fic ă m a i fa v o ra b ilă d e c ît c e le la lte re g iu n i. R e ţe a u a
de c ă i de tr a n s p o r t este d e n să , t e r it o r iu l f iin d tra v e rs a t
de o m a g is tra lă fe ro v ia ră ( T ig h in a [B ender] - C h iş in ă u
- U n g h e n i, c u ie ş ire în R o m â n ia ) ş i de c îte v a m a g is tra
le a u to de im p o r ta n ţă in te rn a ţio n a lă . P re z e n ţa m u n ic ip iu lu i C h iş in ă u - c a p ita la ţ ă r ii - este fa c to ru l e s e n ţia l a l
p o z iţ ie i e c o n o m ic o -g e o g ra fic e a re g iu n ii.
2. Condiţiile şi resursele naturale. T e r it o r iu l re g iu n ii se c a ra c te riz e a z ă p r in t r - u n r e lie f d e p o d iş , c u p r in -
z în d , în m a re p a rte , P o d iş u l C o d r ilo r , fra g m e n ta t de
v ă i a d în c i şi de h îrto a p e . D in t r e re su rse le n a tu ra le se
re m a rc ă s o lu r ile fe rtile , m a te ria le le de c o n s tru c ţie , re
su rse le fo re stie re şi ap ele su b te ra n e , in c lu s iv cele c u r a
tiv e (fig. 4 .3 ). G r a d u l de îm p ă d u r ir e este m a i în a lt d e c ît
m e d ia p e ţa ră şi c o n s titu ie c ir c a 17%. A ic i se a flă d o u ă
m a r i r e z e r v a ţii ş tiin ţific e : C o d rii şi P la iu l F a g u lu i.
i i j ? Găsiţi pe hartă (fig. 1.9, pag. 17) principalele zăcăminte de materiale de construcţie şi de ape subterane
din Regiunea Centrală.
3. Populaţia r e g iu n ii c o n s titu ie c ir c a 44% d in to ta
lu l p e ţa ră şi în re g is tre a z ă cea m a i în a ltă d e n sita te m e
d ie - 178 lo c u it o r i/ k m 2. R e ţe a u a de a ş e z ă ri u m a n e in
c lu d e 5 4 0 d e sate şi 19 a ş e z ă ri u rb a n e . P r e d o m in ă o ra
şele m ic i şi cele m ijlo c ii, c u e x c e p ţia o r a ş u lu i C h iş in ă u .
Satele d in P o d iş u l C o d r ilo r au o is to rie b o g a tă şi s în t
situ a te , de re g u lă , p e v e rs a n ţi, ia r u n e o r i în h îrto a p e .
4. Economia. P o z iţia e c o n o m ic o -g e o g ra fic ă fa v o ra
b ilă şi p re z e n ţa re s u rs e lo r de m u n c ă n u m e ro a s e c o n s tiŞTIŢI CĂ...
Regiunea Centrală este populată din cele mai vechi timpuri, îndeosebi Podişul Codrilor si văile rîurilor Nistru şi
Răut. Satele au tradiţii etnoculturale, meşteşugăreşti, mîndrindu-se cu meşterii lor populari: Sadova, Răciula, Temeleuţi - împletitul în lozie;
Săseni, Bravicea, Meleşeni -
cioplitul în lemn; Hogineşti,
Iurceni - olăritul etc.
Fig. 4.2. Casă tradiţională din satul
Butuceni (rnul Orhei)
CAPITOLU
IV R E G IU N IL E E C O N O M IC O -G EO G R A FIC E
Comeş^Q - p d a W M '
........ e"l
Brănelti
ionici O Orh c iul VecM^, YV
^Iv an cea
Peresecina
Răciula
iQălăraşi Rezervaţia Ş tiinţifică
T % J FaguJui“ ,
M )H o ro d i$
ţcani
-ojuşna lisporeml
Ştiinţific
\C o d rii‘
M ereni
ruceni
.ăpuşna
Anenii Noi Hînceştii
Cărpineni Leuşeni «k Răzeni
R a m u r il e in d u s t r i e i:
| constructoare de maşini
şi de prelucrare a metalelor
de prelucrare a lemnului
a materialelor de construcţie
chimică
uşoară
a conservelor de fructe şi legume
vinicolă
a cărnii şi a laptelui
| C ET
S p e c ia liz a r e a a g r ic u lt u r ii:
1 viticultura, pomicultura, cultura cerealelor, legumicultura;
creşterea bovinelor pentru came şi lapte, creşterea porcinelor;
(M)
1
Posturi vamale
Monumente istorice
Muzee
D im e n s iu n e a
a ş e z ă r i lo r u m a n e ( a . 2 0 1 6 ) :
- peste 100 mii
legumicultura, pomicultura, viticultura;
avicultura, creşterea bovinelor pentru lapte.
Mănăstiri
Beciuri de păstrare a vinurilor
Staţiuni balneare
Staţiuni de odihnă
Parcuri
Ape minerale
Graniţă de stat
Limite de raioane
Limite de regiuni
economico-geografîce
Drumuri magistrale
Căi ferate
Rîuri Scara: 1 cm = 10 km
Fig. 4.3. Regiunea Centrală
Regiunea Centrală 27
tu ie fa c to ri im p o r t a n ţ i p e n tru d e z v o lta re a e c o n o m ic ă
a re g iu n ii. A ic i este c o n c e n tra t p r in c ip a lu l p o te n ţia l in
d u s t r ia l a l ţ ă r ii - p re p o n d e re n t în m u n ic ip iu l C h iş in ă u .
În c e n tre le ra io n a le , r o lu l d e b a z ă re v in e in d u s t r ie i a lim e n ta re şi ce le i u şo a re .
C o n d iţ iile p e d o c lim a tic e fa v o ra b ile şi p re z e n ţa p r in
c ip a le i p ie ţe d e c o n s u m - o ra ş u l C h iş in ă u - fa v o riz e a
ză, în m a re p a rte , d e z v o lta re a u n e i a g r ic u lt u r i de tip in
ten siv. În re g iu n e a C o d r ilo r , s în t m a r i p o d g o r ii şi m u lte
c e n tre de v in ific a ţ ie , situ a te a tît în o ra şe , c ît şi în u n e le
a ş e z ă ri ru ra le .
cfjV Găsiţi aceste centre pe hartă (fig. 4.3) şi motivaţi localizarea lor în apropierea Chişinăului.
În c a d r u l R e g iu n ii C e n tra le a c tiv e a z ă A g e n ţ ia de
D e z v o lta re R e g io n a lă C e n tr u , c a re p ro m o v e a z ă d iv e r
se p ro ie c te de d e z v o lta re s o c ia l-e c o n o m ic ă : re n o v a re a
u n o r o b ie c tiv e so c ia le , re a b ilita re a d r u m u r ilo r etc.
5. Centrele economice. În p a rte a c e n tra lă a re g iu n ii este s itu a tă c a p ita la ţ ă r ii - o ra ş u l C h iş in ă u , c u o
p o p u la ţie de 681 d e m ii de lo c u ito r i. L o c a lita te a are o
p o z iţie e c o n o m ic o -g e o g ra fic ă fa v o ra b ilă , f iin d s itu a
tă în c e n tr u l ţ ă r ii, la in te rs e c ţia c e lo r m a i im p o r t a n
te c ă i de tra n s p o rt. P o p u la ţia are o c o m p o n e n ţă e t n ică e te ro g e n ă , c u p re d o m in a re a p o p u la ţie i a u to h to n e
(70% d in to ta l), f iin d p re z e n te şi a lte c o m u n ită ţi e tn ic e
(ru şi, u c r a in e n i, b u lg a r i, a rm e n i, e v re i ş.a.).
C h iş in ă u l este p r in c ip a lu l c e n tru e c o n o m ic , a d m in is
tra tiv , p o litic , c u ltu ra l, de în v ă ţ ă m în t şi ş t iin ţ if ic a l ţă r ii.
I n d u s tria este m u ltir a m u r a lă , f iin d p re ze n te m a jo rita te a
r a m u r ilo r (fig. 4.3). A ic i se fa b ric ă m a i m u lt de 1/3 d in
p ro d u c ţia in d u s t r ia lă a ţă r ii, in c lu s iv 50% d in p ro d u c ţia
in d u s t r ie i c o n s tru c to a re de m a ş in i. O r a ş u l a d e v e n it u n
m a re n o d de tra n s p o rt, f iin d c o n e c ta t la re ţe a u a de c ă i
ferate în a n u l 1871. În c a p ita lă s în t p este 20 de in s t it u ţ ii
de în v ă ţ ă m în t s u p e rio r ş i p este 150 de in s t it u ţ ii de în v ă
ţă m în t p re u n iv e rs ita r, A c a d e m ia de Ş tiin ţe a M o ld o v e i.
O r a ş u l d is p u n e de u n v a lo ro s p a tr im o n iu is to ric , a r h ite c tu ra l, re lig io s , ca re are şi o m a re im p o r ta n ţă tu ris tic ă .
C e le m a i v a lo ro a s e a tr a c ţii tu ris tic e sîn t: m o n u m e n tu l
lu i Ş te fa n c e l M a r e şi S fîn t, A r c u l de T r iu m f, C a te d ra la
„N a ş te re a D o m n u lu i“ (fig. 4 .4 ), T e a tr u l „ M ih a i E m in e scu “, M u z e u l de Is to rie N a tu r a lă ş i E tn o g ra fie etc.
ŞTIŢI CĂ...
O raşul Chişinău este o localitate veche, pe teritoriul căreia
sînt situri arheologice datate
cu perioada neolitică, însă
atestată documentar pentru
prima dată abia în anul 1436.
În secolele XVH-XVIH, Chişinăul a fost un tîrg tipic moldovenesc, cu străzi înguste şi
case foarte diferite ca arhitectură. După anul 1812, odată
cu anexarea acestui teritoriu
la Imperiul Rus, devenind centru administrativ al Basarabiei, oraşul se dezvoltă rapid.
Timp de un secol, numărul de
locuitori a sporit de 15 ori.
- - -
Fig. 4.4. i „Naşterea Domnului" din Chişinău, 1836
CAPITOLU
IV REGIUNILE ECONOMICO-GEOGRAFICE
Fig. 4.5. Mănăstirea Hîrjauca
(rnul Călăraşi)
Ş T IŢ I C Ă ... Un interes deosebit, din punct de vedere turistic, îl prezintă C om plexul m uzeal „O rh e iu l Vechi“, situat
în apropiere de oraşul Orhei,
pe teritoriul satelor Trebujeni şi
Butuceni din valea rîului Răut.
Pe o suprafaţă de 220 ha, se găsesc diverse monumente naturale, arheologice şi istorice din
diferite epoci. Se preconizează
includerea acestui complex în
patrimoniul cultural mondial
sub protecţia UNESCO.
Fig. 4.6. Monumentul lui Vasile Lupu
din or. Orhei
Ş T IŢ I c Ă ... Cea mai mare întreprindere din C ălăraşi este
Combinatul „Călăraşi-Divin“,
care funcţionează din anul
1896. Sortimentul de băuturi
îmbuteliate este destul de variat: vinuri seci, demidulci şi
tari, divinuri de marcă
(Ştefan-Vodă, Noroc, Luceafărul, Călăraşi) ş.a.
În v e s tu l R e g iu n ii C e n tra le este s itu a t o ra ş u l U n -
g h e n i (38 de m ii de lo c u ito r i) - im p o r ta n t c e n tru in d u s
tr ia l, c u lt u r a l şi n o d fe ro v ia r. Î n tr e p r in d e r ile cele m a i
im p o rta n te s în t fa b ric ile de co v o a re , de co n se rv e , d e v in u r i, de c e ra m ic ă (cea m a i m a re d in ţară).
A lt c e n tru e c o n o m ic şi c u lt u r a l este o ra ş u l O r h e i (34
de m ii d e lo c u ito r i) , s itu a t în t r - o re g iu n e p ito re a s c ă d in
v a le a r îu lu i R ă u t. E ste u n u l d in tr e cele m a i v e c h i o ra şe
d in ţa ră , atestat d o c u m e n ta r în a n u l 1554 (fig. 4 .6 ). În
p re z e n t, a ic i fu n c ţio n e a z ă c îte v a în t r e p r in d e r i d in in
d u s tr ia a lim e n ta ră şi cea u ş o a ră (fig . 4 .3).
C e le la lte c e n tre u rb a n e d in re g iu n e au o p o p u la ţie
m a i m ic ă de 30 de m ii de lo c u it o r i şi în d e p lin e s c f u n c ţ ii
e c o n o m ic e de im p o r ta n ţă ra io n a lă şi lo c a lă , a v în d în t r e
p r in d e r i ale in d u s t r ie i a lim e n ta re ş i u şo a re .
T] ? identificaţi pe hartă (fig. 4.3) aceste aşezări urbane şi
aflaţi ce specializare economică au.
În re g iu n e s în t m u lte p e isa je n a tu ra le p ito re ş ti,
ape su b te ra n e , lă c a ş u r i s fin te , m o n u m e n te is to ric e ,
lo c a lit ă ţ i c u v e c h i t r a d iţ ii e tn o fo lc lo ric e ş.a., ca re p r e
z in tă o m a re v a lo a re t u r is t ic ă ş i de a g re m e n t (fig . 4 .2
ş i fig . 4 .8 ). În v a le a N is t r u lu i, la 2 0 k m d e C h iş in ă u , se
a flă o ra ş u l V a d u l lu i V od ă, ca re a d e v e n it u n im p o r
ta n t c e n tru b a ln e a r ş i de a g re m e n t (fig . 4 .7 ). În p re a jm a
s a tu lu i H îr ja u c a ( r n u l C ă lă r a ş i) - lo c a lita te p ito re a s c ă
Regiunea Centra @
d in C o d r i - este s itu a tă m ă n ă s tir e a o m o n im ă (fig . 4 .5 ) şi S ta ţiu n e a b a ln e o c lim a te ric ă
„ C o d r u “, c u iz v o a re d e ape m in e r a le c u ra tiv e .
P r in c ip a le le d ir e c ţ ii de d e z v o lta re a e c o n o m ie i r e g iu n ii le c o n s titu ie m o d e r n iz a
rea in d u s t r ie i şi a s e c to r u lu i s e r v ic iilo r , în d e o s e b i t u r is m u l, d a to rită p o t e n ţia lu lu i re
c re a tiv v a ria t.
Fig. 4.7. Vadul lui Vodă. Baza de odihnă „Speranţa" Fig. 4.8. Conacul familiei Ralli, s. Doina, rnul Străşeni
Dezbateri
la temă
Discutaţi cu colegii despre punctele tari şi punctele slabe ale dezvoltării social-economice a Regiunii Centrale şi completaţi în caiet un tabel după modelul de mai jos:
Puncte tari Puncte slabe
__________________ F O R M A R E SI E V A L U A R E »_____________________
1. Com paraţi indicatorul densităţii populaţiei din Regiunea Centrală cu indicatorii respectivi ai
celorlalte regiuni (tabelul4.1) şi deduceţi factorii care determ ină o densitate mai mare a popu
laţiei pe acest teritoriu.
2. Analizaţi com parativ harta agroclim atică (fig. 1.14, pag. 21) şi harta din fig. 4.3: a) determ inaţi
asigurarea cu căldură şi um ezeală a regiunii agroclim atice ii, care cuprinde Regiunea Centrală a
ţării; b) identificaţi pentru ce categorii de culturi sînt favorabile condiţiile agroclim atice şi care
sînt subram urile de specializare ale agriculturii din regiune.
3. În baza textului din m anual şi a hărţii (fig. 4.3), com pletaţi în caiet tabelul de mai jos. Înscrieţi
denum irea principalelor centre ale industriei alim entare şi ale industriei uşoare.
Denumirea ramurii Centrele principale
Industria vinicolă
Industria conservelor de fructe şi
lequme
Industria cărnii şi a produselor lactate
Industria uşoară
4. Consultaţi s/te-ul agenţiei de Dezvoltare Regională Centru (w w w .adrcentru.m d), identificaţi
şi descrieţi succint cîteva proiecte de dezvoltare social-econom ică realizate în cadrul Regiunii
Centrale.
5*. Scrieţi un eseu despre un obiectiv turistic din raionul (m unicipiul) vostru.
28
IV R E G IU N IL E E C O N O M IC O -G EO G R A FIC E
CARACTERIZAREA COMPARATIVĂ
A REGIUNILOR DE NORD SI DE SUD »
„Pînă acuma n-am văzut în Basarabia atîta frumuseţe.
Pe costişe şi în văi sînt lanuri /.../ cum nu se poate mai frumoase...“
(Din scrierile istoricului Nicolae Iorga, anul 1905)
• Localizaţi pe hartă (fig. 4.1.) limitele Regiunilor de Nord şi de Sud şi numiţi raioanele şi
m unicipiile din cadrul acestora.
1. Poziţia economico-geografică. R e g iu n ile de N o r d şi de S u d a u o p o z iţie g e o
g ra fic ă fa v o ra b ilă , p r in p re z e n ţa u n e i fro n tie re e x tin s e c u R o m â n ia şi U c r a in a , p r in
fa p tu l că s în t tra v e rsa te de c îte v a c ă i de tr a n s p o r t de im p o r ta n ţă in te rn a ţio n a lă (fig.
4 .9 a ş i 4 .1 1 ). F ro n tie ra e x tin s ă c u ţă r ile v e c in e fa v o riz e a z ă c o la b o ra re a tr a n s fr o n t a lieră, în d e o s e b i c o m e rţu l.
2. Condiţiile şi resursele naturale. T e r ito r iu l a m b e lo r r e g iu n i se c a ra c te riz e a ză p r in
c o n d iţ ii n a tu ra le fa v o ra b ile . R e lie fu l de c îm p ie d e lu ro a să c u a lt it u d in i de 100-300 m
o fe ră p re m is e p r ie ln ic e p e n tru a c tiv ita te a u m a n ă . În ceea ce p riv e şte c o n d iţ iile c lim a t ice, e x is tă d ife re n ţe : R e g iu n e a d e N o r d este m a i ră c o ro a s ă şi m a i u m e d ă , c o m p a ra tiv c u
R e g iu n e a de S u d . U n d e fic it de a p ă se re s im te în d e o s e b i în Stepa B u g e a c u lu i, fa p t ca re
c re e a ză d if ic u lt ă ţ i p e n tru t r a iu l ş i a c tiv ita te a o m u lu i.
g j ? Analizaţi comparativ harta agroclimatică (fig. 1.14, pag. 21) şi hărţile din fig. 4.9a şi 4.9b:
a) determinaţi asigurarea cu căldură şi umezeală a regiunilor agroclimatice i şi iii ale
ţării; b) identificaţi pentru ce categorii de culturi sînt favorabile condiţiile agroclimatice din cele două regiuni.
3. Populaţia c e lo r d o u ă r e g iu n i c o n s titu ie 46% d in p o p u la ţia to ta lă a ţă r ii.
? analizaţi datele din tabelele 4.1 şi 4.2 şi comparaţi regiunile de Nord şi de Sud: a) numărul de locuitori şi de localităţi; b) densitatea populaţiei; c) indicatorii demografici.
S itu a ţia d e m o g ra fic ă d in a m b e le r e g iu n i este n e s a tisfă c ă to a re , în t r u c ît b ila n
ţ u l n a tu ra l a l p o p u la ţie i este n eg ativ. D e o s e b it de g ra v ă este s itu a ţia în R e g iu n e a de
N o r d , c a re se c o n fr u n t ă c u o îm b ă t r în ir e d e m o g ra fic ă a c c e n tu a tă şi c u d e p o p u la re a .
D e n s ita te a cea m a i re d u s ă a p o p u la ţie i este în Stepa B u g eacu lu i, c a u z a p r in c ip a lă
Tabelul 4.2. Principalii indicatori ai populaţiei regiunilor de Nord şi de Sud (anul 2016)
Regiunile
Numărul
total de
localităţi
Aşezări
urbane
Comune
(sate)
Indicatorii demografici, în medie
pe ultimii 5 ani, promile
Rata
natalităţii
Rata
mortalităţii
Bilanţul
natural
Regiunea de Nord 645 22 341 10,9 14,8 -3,9
Regiunea de Sud 328 15 200 11,8 12,4 -0,6
Total în R. Moldova 1678 65 916 10,9 11,9 -1,0
Ca ra cterizarea c om p ar at iv ă a re g iu ni lo r de Nord şi de Sud 28
TIGHINA
Căuşeni
Zloţi,
)Comrat
u t a g ;
?eadîr-Lt
y TrifeştiiNoi
ÎMI) Alhota i
^jCahuJ
^RezervâţTî
^Prutul de
Specializarea agricultura:
viticultura, cultura cerealelor, cultura florii soarehii,
legumicultura; creşterea ovinelor, creşterea bovinelor
pentru came şi lapte,
legumicultura, pomicultura, viticultura;
creşterea ovinelor.
• spre Reni
‘ d u n ă r e a
»
^ Ape minerale
Parcuri
Port fluvial
Fig. 4.9b. Regiunea de Sud Scara: 1 cm = 17 km
CAPITO
( § ) I V REGIUNILE ECONOMICO-GEOGRAFICE
ŞTIŢI CĂ... Sase sate din Regiunea de Nord au peste cinci
mii de locuitori: Corjeuţi (rnul
Briceni), Pelinia şi Chetrosu
(rnul Drochia), Corlăteni (rnul
Rîşcani), Rădoaia (rnul Sîngerei), Brătuşeni (rnul Edineţ).
ŞTIŢI CĂ... În oraşul CeadîrLunga, se află Întreprinderea
de stat „At-Prolin“ de creştere
a cailor de prăsilă de rasă
Trăpaşul de O rlo v (fig. 4.10).
Înfiinţată în anul 1982, gospodăria are o herghelie de circa
100 de cai, incluşi în Registrul
Speciilor de Prăsilă. Ferma
dispune de un hipodrom, unde
se organizează competiţii sportive, iar cele mai importante
manifestaţii au loc în ziua sărbătorii tradiţionale „Hederlez“, de Sf. Gheorghe, cînd se
scot la păşunat animalele.
Fig. 4.10. Trăpaşul de Orlov
(Întreprinderea „At-Prolin"
din or. Ceadîr-Lunga)
f iin d c lim a m a i a r id ă şi d e fic it u l de apă. În a m b e le re g iu n i, m a jo rita te a a b s o lu tă a p o p u la ţie i este cea a u to h to n ă ,
în d e o s e b i în m e d iu l ru r a l. În v ir tu te a fa c to r ilo r is to r ic o -
g e o g ra fic i, p o p u la ţia R e g iu n ii de S u d are o c o m p o n e n
ţă e tn ic ă m a i p e s triţă . În lo c a lită ţile d in U T A G ă g ă u z ia
m a jo rita te a p o p u la ţie i o c o n s titu ie g ă g ă u z ii, ia r în cele
d in r a io n u l T a r a c lia - b u lg a r ii. O c o m p o n e n ţă e tn ic ă
m a i e te ro g e n ă o au ş i o ra şe le - m a i ales B ă lţi, T ig h in a
(B e n d e r), S o ro c a , C a h u l. P o p u la ţia lo c u ie ş te p re p o n
d e re n t în m e d iu l r u ra l, a ş e z ă rile fiin d , de re g u lă , m a r i
d u p ă n u m ă r u l de lo c u ito r i.
4. Economia. R e g iu n e a d e N o r d a re u n n iv e l de d e z
v o lta re e c o n o m ic ă m a i în a lt, c o m p a ra tiv c u R e g iu n e a de
S u d , d e te rm in a t d e c o n d iţ iile n a tu ra le m a i p rie ln ic e , de
p re z e n ţa u n e i re ţe le m a i d e n se de o ra şe , de fa c to r ii is to
r ic i m a i fa v o ra b ili. A g r ic u lt u r a ş i in d u s t r ia a lim e n ta ră
s în t a c tiv ită ţile d e b a z ă în a m b e le re g iu n i. E x is tă în s ă
d ife r e n ţie r i în s p e c ia liz a re a a c e sto r ra m u r i. R a m u r ile
in d u s t r ie i g re le ş i a le c e le i u ş o a re s în t m a i p re ze n te în
R e g iu n e a de N o r d , în d e o s e b i în o ra şe le B ă lţ i şi S o ro ca .
m ? În baza analizei comparative a hărţilor (fig. 4.9a şi
4.9b), identificaţi asemănările şi deosebirile în specializarea culturii plantelor şi a industriilor de prelucrare
în regiunile de Nord şi de Sud.
5. Centrele economice. În cele d o u ă r e g iu n i s în t
c îte v a ce n tre a d m in is tra tiv e , e c o n o m ic e ş i c u ltu r a le m a i
im p o rta n te .
În R e g iu n e a de N o r d , r o lu l p r in c ip a l î i re v in e o ra ş u
lu i B ă lţi, c u 146 de m ii de lo c u it o r i şi c u f u n c ţ ii m u ltip le .
L o c a lita te a este atestată d o c u m e n ta r în a n u l 1421. D a to rită
p o z iţie i g e o g ra fic e a van tajo ase, la in te rs e c ţia n u m e ro a s e
lo r c ă i de tra n s p o rt ş i c o m e rc ia le , a d e v e n it tîrg . În p re
ze n t, B ă lţ iu l este u n m a re c e n tru in d u s tria l. C e le m a i
im p o rta n te în tr e p r in d e r i sînt: u z in e le c o n s tru c to a re de
m a ş in i a le C o m p a n ie i „ D r a e x lm a ie r A u to m o tiv e ', c o m b in ate le de u le iu r i şi g r ă s im i („F lo a re a -S o a re lu i" ) , de la c ta
te („ In c o m la c "), de c a rn e şi m e z e lu r i („ B a s a ra b ia -N o rd " )
ş.a. În o ra ş a c tiv e a ză şi m u lte in s t it u ţ ii de în v ă ţ ă m în t
( in c lu s iv U n iv e rs ita te a de S tat „ A le c u R u sso "), c u ltu ra le
(T e a tru l N a ţio n a l „ V a s ile A le c s a n d ri" ) , s o c ia le etc.
S o ro ca este o lo c a lita te fo a rte ve ch e, c u o is to rie g lo
rio a să . P o z iţia g e o g ra fic ă p e m a lu l N is t r u lu i, la m a r g i
n e a e s tic ă a M o ld o v e i, lîn g ă u n u l d in tr e v a d u r ile f lu v iu
lu i, a d e te rm in a t im p o r ta n ţa e i p e n tru a p ă ra re a ţ ă r ii si
n e ce sita te a de a c o n s tr u i a ic i o cetate. În p re z e n t, este
u n im p o r ta n t c e n tru e c o n o m ic si c u ltu r a l, c u 38 d e m ii
de lo c u ito r i. D in t r e în t r e p r in d e r i se re m a rc ă fa b ric ile de
c o n s e rv e ( „ A lf a N is t r u “ ), de p ro d u s e la cta te ( „ A lb a “ ), de
c o n fe c ţii ( „ D a n a “ ) ş.a. O r a ş u l a re o lo c a liz a r e p ito re a sc ă
s i d is p u n e de u n p o te n ţia l t u r is t ic s e m n ific a tiv , de h o te
lu r i, p e n s iu n i etc.
C e l m a i m a re c e n tru u r b a n d in R e g iu n e a de S u d este
o ra ş u l T ig h in a (B e n d e r), ca re are 92 de m ii de lo c u ito r i.
T ig h in a e ra în tre c u t u n a d in tre p r in c ip a le le c e tă ţi de
s tra jă ale M o ld o v e i ş i u n în s e m n a t p u n c t v a m a l. O ra ş u l
are o p o z iţie e c o n o m ic o -g e o g ra fic ă a van tajo asă, f iin d
şi u n c e n tru in d u s t r ia l im p o r ta n t (id e n tific a ţi r a m u r ile
in d u s tr ie i, a n a liz în d h a r ta d in fig . 4.9b).
În s u d u l ţ ă r ii ce l m a i im p o r ta n t c e n tru e c o n o
m ic ş i c u lt u r a l este o ra ş u l C a h u l (40 de m ii de lo c u ito ri). A ic i s în t re p re ze n ta te c îte v a r a m u r i a le in d u s t r ie i
(id e n tific a ţi- le s tu d iin d h a r ta d in fig . 4.9b). C re ş te r o lu l
o r a ş u lu i C a h u l ca c e n tru de în v ă ţ ă m în t, a ic i f u n c ţ io n în d
U n iv e rs ita te a d e S tat „ B o g d a n P e tric e ic u H a s d e u “, c îte v a
c o le g ii, lic e e ş.a. În o ra ş se a flă o s ta ţiu n e b a ln e a ră ca re
fu n c ţio n e a z ă p e b a z a a p e lo r m in e r a le c u ra tiv e .
A lt c e n tru u r b a n im p o r ta n t d in re g iu n e este m u n ic ip iu l C o m r a t (26 de m ii de lo c u ito r i) , c e n tr u l a d m in is
t r a t iv a l U T A G ă g ă u z ia . L o c a lita te a a a p ă ru t la în c e p u tu l
sec. a l X lX - le a ca o c o lo n ie de g ă g ă u z i şi b u lg a r i, ca re au
im ig r a t p e aceste m e le a g u r i d e p e P e n in s u la B a lc a n ic ă .
În p re z e n t a ic i s în t re p re ze n ta te in d u s t r ia a lim e n ta ră ,
p re lu c ra re a m e ta le lo r, ra fin a re a p e t r o lu lu i ş.a. În o ra ş
a c tiv e a z ă o u n iv e rs ita te , u n c o le g iu p e d a g o g ic , u n m u z e u
a l ţ in u t u lu i n a ta l etc.
C e le la lte o ra şe d in re g iu n ile d e N o r d ş i de S u d au o
p o p u la ţie m a i m ic ă d e 25 de m ii d e lo c u it o r i şi re p re z in tă
c e n tre e c o n o m ic e ş i c u ltu ra le de im p o r ta n ţă ra io n a lă .
T j V identificaţi pe hărţile din fig. 4.9a şi 4.9b aceste centre
şi determinaţi ramurile de specializare a economiei.
P e isa je le p ito re ş ti a le c e lo r d o u ă re g iu n i, o b ie c tiv e le
n a tu ra le şi cele u m a n e , în d e o s e b i m ă n ă s tir ile p re z in tă
u n in te re s t u r is t ic d e o se b it (fig . 4 .1 2 ).
Ca ra cterizarea c om p ar at iv ă a r e g iu ni lo r de Nord şi de Sud
Fig. 4.11. Intersecţie modernizată pe
traseul auto Chişinău-Bălţi
Ş T IŢ I C Ă ...
Tighina (Bender) este unul
dintre cele mai mari noduri de
transport feroviar din ţară.
Localitatea are un patrimoniu
istorico-cultural valoros. Cel
mai cunoscut obiectiv este cetatea medievală (construită în
sec. XIV) renovată, care, împreună cu peisajele pitoreşti
din valea Nistrului, creează
premise favorabile pentru dezvoltarea turismului.
Ş T IŢ I C Ă ...
Bugeac (cuvîntul este de origine turcică şi, în traducere, înseamnă „unghi“ sau „colţ“) -
regiune istorico-geografică în
partea de sud a Basarabiei, ce
se întinde la răsărit de Prut
spre Nistru. După întemeierea
statului feudal al Moldovei
(1359), face parte din acesta.
În secolele XVI-XIX, acest ţinut de stepă a fost populat şi
de tătarii nogai, care se îndeletniceau cu păstoritul. În
1812, Bugeacul, împreună cu
întreg teritoriul Basarabiei, a
fost anexat de Imperiul Rus,
tătarii fiind izgoniţi.
CAPITOLUL
REGIUNILE ECONOMICO-GEOGRAFICE
ŞTIŢI CĂ... Vestigii unice în
sudul ţării sînt Valurile lui
Traian. Aceste fortificaţii de
pămînt uriaşe, au fost ridicate
în perioada Imperiului Roman. Valul lui Traian de Sus,
cu o lungime de circa 140 km,
începe la Prut, în aval de Leova şi se termină la Nistru, între satele Chiţcani şi Copanca.
Valul lui Traian de Jos începe
la Prut, lîngă satul Vadul lui
Isac, terminîndu-se în lacul
Sasîk (Kunduk) din Ucraina. Fig. 4.12. Mănăstirea Japca (rnul Floreşti), situată pe o terasă în dreapta
fluviului Nistru
Dezbateri
la temă
D in t r e p ro b le m e le s o c ia l-e c o n o m ic e a le c e lo r d o u ă
re g iu n i, cele m a i s trin g e n te s în t îm b ă t r în ir e a d e m o g ra
fic ă , ş o m a ju l, a s ig u ra re a in s u fic ie n tă c u a p ă de c a lita te a
lo c u it o r ilo r d in R e g iu n e a de S u d , p ro b le m e le e c o lo g ic e ,
în d e o s e b i în o ra şe le m a i m a r i ş.a.
Discutaţi cu colegii despre dezvoltarea social-economică a regiunilor de Nord şi de Sud, aplicînd metoda analizei SWoT. Completaţi în caiet tabelul SWoT pentru fiecare regiune, după modelul de mai jos:
Puncte tari Puncte slabe
Oportunităţi Riscuri
F O R M A R E SI E V A L U A R E »
1. Analizînd harta din fig. 1.9,pag. 17, identificaţi bogăţiile m inerale prezente în regiunile de Nord
şi de Sud şi com paraţi diversitatea lor.
2. Identificaţi asem ănările şi deosebirile în specializarea creşterii anim alelor şi a industriilor de
prelucrare în regiunile de Nord şi de Sud, analizînd com parativ hărţile din fig. 4.9a şi 4.9b.
3. În baza analizei hărţilor (fig. 4.9a şi 4.9b), com pletaţi în caiet tabelul de mai jos. Scrieţi care sînt
ram urile industriei grele reprezentate în regiunile de Nord şi de Sud şi centrele de producere.
Regiunile Ramurile industriei grele Centrele de producere
Regiunea de Nord
Regiunea de Sud
4*. Scrieţi un eseu despre unul dintre oraşele din regiunile de Nord şi de Sud, aplicînd algoritm ul
de caracterizare a unei aşezări um ane din Anexa 3.
I
29.
M
V l
REGIUNEA
DIN STÎNGA NISTRULUI
Cu Nistrul bătrîn în faţă,
Adu-ţi aminte de soră,
Adu-ţi aminte de tată.“
(Versuri din piesa muzicală Transnistria, de Iurie Sadovnic Orheianu)
identificaţi pe hartă (fig. 4.1) limitele Regiunii din Stînga Nistrului.
Comparaţi Regiunea din Stînga Nistrului cu celelalte regiuni, folosind datele din tabelul 4.1.
1. Poziţia economico-geografică. R e g iu n e a d in S t în
ga N is t r u lu i c u p rin d e te r it o r iu l ţ ă r ii s itu a t la est d e f lu
v iu l N is t r u . A c e a s tă re g iu n e este cea m a i m ic ă d in ţa ră
d u p ă s u p ra fa ţa te r it o r iu lu i ş i d u p ă n u m ă r u l d e lo c u ito r i,
în s ă a re o p o z iţie e c o n o m ic o -g e o g ra fic ă fa v o ra b ilă .
? Explicaţi avantajele poziţiei economico-geografice a
regiunii, consultînd harta din fig. 4.1.
R e g iu n e a c u p r in d e 146 de lo c a lit ă ţ i d in u n ită ţ ile ad -
m in is tr a tiv - te r ito r ia le d in S tîn g a N is t r u lu i. În c a d r u l
r e g iu n ii ele s în t d iv iz a te în 5 ra io a n e a d m in is tr a tiv e
(C a m e n c a , R îb n iţa , D u b ă s a ri, G r ig o r io p o l, S lo b o zia ) şi
m u n ic ip iu l T ir a s p o l (fig . 4.15).
2. Condiţiile şi resursele naturale ale r e g iu n ii s în t
fa v o ra b ile . E a este s itu a tă a p ro a p e în în tr e g im e în C îm -
p ia N is t r u lu i In fe rio r, c a re este m a i p u ţ in fra g m e n ta
tă. T e re n u rile p la n e d e ţin m a i m u lt d e ju m ă ta te d in
■ - moldoveni (români)
■ - ruşi
■ - ucraineni
■ - alte etnii
Fig. 4.13. Componenţa etnică
a populaţiei Regiunii din Stînga
Nistrului (în %, conform datelor
recensămîntului din anul 2004)
Fig. 4.14. Oraşul Tiraspol
CAPITOLUL
© IV REGIUNILE ECONOMICO-GEOGRAFICE
Fig. 4.15. Regiunea
din Stînga Nistrului
Fig. 4.16. Livezi din lunca Nistrului
Fig. 4.17. Legumicultura în lunca
Nistrului
s u p ra fa ţa to ta lă . R e su rse le s u b s o lu lu i s în t n e în se m n a te , f iin d re p re ze n ta te de c îte v a
t ip u r i de m a te ria le de c o n s tru c ţie (fig. 1.9, pag. 17).
3. Populaţia. R e g iu n e a are o d e n sita te m a re a p o p u la ţie i, c o n c e n tra tă p re p o n d e
re n t în v a le a N is t r u lu i, u n d e s în t s o lu r i fe rtile , p o s ib ilit ă ţ i de irig a re etc. C o m p o n e n
ţa e tn ic ă este m a i d iv e rs ific a tă d e c ît în a lte r e g iu n i (s tu d ia ţi fig . 4.13). M a i r ă s p în d ită
este p o p u la ţia a u to h to n ă , cea m a i m a re p a rte a e i lo c u in d în m e d iu l r u r a l. În o ra şe le
T ira s p o l, R îb n iţ a si D n e s tro v s c , p r e d o m in ă u c r a in e n ii si ru s ii.
R e g iu n e a are ce l m a i în a lt n iv e l de u r b a n iz a r e d in ţa ră - 58% . A u sta tu t de a şe za
re u rb a n ă 9 lo c a lită ţi, d in tr e ca re u n a este m u n ic ip iu - T ira s p o l. A ş e z ă r ile r u r a le s în t
m a ri, a v în d în m e d ie 2-3 m ii de lo c u ito r i, ia r c îte v a au p este 7 m ii de lo c u ito r i: S ucle ia , P a rc a n i, C io b u r c iu ş.a. În re g iu n e se m a n ife s tă a c u t c r iz a d e m o g ra fic ă , b ila n ţ u l
n a tu r a l în r e g is t r în d v a lo r i n e g a tiv e de m u lţ i a n i. A r e lo c u n p ro c e s r a p id de d e p o p u -
la re şi de îm b ă t r în ir e d e m o g ra fic ă .
4. Economia. I n d u s tria are o s tru c tu ră m u ltir a m u r a lă . În re g iu n e se c o n c e n
tre a z ă cea m a i m a re p a rte a in d u s t r ie i g re le a R e p u b lic ii M o ld o v a . A s tfe l, re g iu n e a
c o n tr ib u ie c u 3/4 la p r o d u c ţia de e n e rg ie e le c tric ă a ţ ă r ii şi c u 100% la p r o d u c ţia de
S p e c ia liz a r e a a g r ic u lt u r ii:
:ultura, pomicultura;
creşterea bovinelor pentru lapte şi carne,
creşterea porcinelor, avicultura.
chimică
a materialelor de construcţie
a sticlei
( ff) de prelucrare a lemnului
O
( ff) de morărit şi de panificaţie
(^ } a uleiului vegetal
a tutunului
( 2 ) a conservelor de fructe şi legume
Q vinicolă
O a laptelui şi produselor lactate
^ a cărnii
Caragaş
,P erv o m aisX ";pre Odesa
CiobruciUM
Scara: 1 cm = 23 km
Regiunea din Stînga Nistrului 29
m e ta le . În re g iu n e , se a flă p r in c ip a lu l p o te n ţia l a l in
d u s tr ie i de c o n s e rv e şi a l c e le i te x tile (id e n tific a ţi c e n tr e
le in d u s tr ia le , s tu d iin d h a r ta d in fig . 4.15).
C o n d iţ iile n a tu ra le p r ie ln ic e d e te rm in ă u n g ra d
în a lt d e v a lo r ific a r e a g ric o lă a t e r it o r iu lu i - c ir c a 80% .
P o s ib ilită ţile de irig a re fa v o riz e a z ă s p e c ia liz a re a în le
g u m ic u lt u r a şi p o m ic u lt u r ă (fig . 4 .1 6 şi fig . 4 .1 7 ). A ic i
se a flă ce le m a i m a r i liv e z i d in ţa ră , în c o m u n a P e rv o -
m a is c . Se c u ltiv ă fre c v e n t şi ce re a le le , flo a re a -s o a re lu i,
v iţa -d e -v ie , se c re sc b o v in e , p o rc in e , p ă s ă ri ş.a.
S ? În baza hărţii (fig. 4.15), constataţi în ce subramuri ale
agriculturii mai este specializată Regiunea din Stînga
Nistrului.
5. Centrele economice ce le m a i im p o rta n te s în t T ira s p o l şi R îb n iţa , în ca re lo c u ie ş te ju m ă ta te d in p o p u la
ţia r e g iu n ii.
T ira s p o lu l a re a p r o x im a t iv 144 de m ii d e lo c u ito r i,
f iin d s itu a t p e m a lu l s tîn g a l N is t r u lu i, în c a le a m a g is
tr a le lo r d e tr a n s p o r t ca re u n e s c C h iş in ă u l c u O d e s a
(U c ra in a ). În p re z e n t o ra ş u l a re f u n c ţ ii m u ltip le : a d m in is tra tiv e , e c o n o m ic e , de în v ă ţ ă m în t etc. U n it ă ţ ile e c o
n o m ic e cele m a i im p o rta n te s în t u z in e le c o n s tru c to a re
d e m a ş in i, ca re p ro d u c u tila j d e tu r n a t m e ta l, a p a ra te
e le c tro te h n ic e şi e le c tro n ic e ( „ M o ld a v iz o lit “, „ E le c tr o -
m a ş“ ş.a.). M a i s în t tre i fa b r ic i de c o n se rv e , C o m b in a t u l
de v in u r i şi d iv in u r i „ K V I N T “, C o m b in a t u l de ţe s ă tu ri
de b u m b a c „ T iro te x “ ş.a. În T ira s p o l, fu n c ţio n e a z ă o u n iversitate, cîte v a c o le g ii (de m e d ic in ă , a g ric o l, de m u zică ),
n u m e ro a se şco li, m u ze e , b is e ric i (fig . 4.1 8 ), u n te a tru .
R îb n iţa este a l d o ile a o ra ş, ca m ă rim e , d in re g iu n e ,
a v în d 50 d e m ii de lo c u it o r i (fig . 4 .1 9 ). S itu a t p e m a lu l
s tîn g a l N is t r u lu i, o ra ş u l R îb n iţ a este u n im p o r ta n t ce n -
Fig. 4.18. Catedrala ortodoxă din
Tiraspol
Ş T IŢ I C Ă ...
Localitatea T iraspol (adică
„oraş pe Nistru“, denumire
provenită de la cuvintele greceşti Tiras (numele vechi al
Nistrului) şi polis - „oraş“) a
fost întemeiată în anul 1792,
în apropiere de vechiul sat de
moldoveni Sucleia, iar din
1795 a devenit oraş. A avut,
tradiţional, funcţie militară,
ulterior însă a devenit un important centru comercial şi industrial.
Fig. 4.19. Un cartier nou din oraşul
Rîbniţa
CAPITOLU
REGIUNILE ECONOMICO-GEOGRAFICE
t r u in d u s t r ia l, în c a re s în t lo c a liz a te c îte v a z e c i de în t r e p r in d e r i d in d ife rite r a m u ri,
p r in tr e ca re u z in a m e ta lu rg ic ă - o a d e v ă ra tă c a rte de v iz it ă a o ra ş u lu i.
v i
C o nsu ltîn d fig. 4.15, stabiliţi ce ram uri in dustriale se d ezvo ltă în oraşul Rîbniţa.
O r a ş u l R îb n iţ a este u n it c u o ra ş u l R e z in a c u u n p o d r u tie r şi a ltu l fe ro v ia r, peste
f lu v iu l N is t r u . A c e s te d o u ă ce n tre u rb a n e au p re m is e fa v o ra b ile p e n tru d e z v o lta re a
u n u i n o d in d u s tr ia l.
O r a ş u l D u b ă s a r i este u n c e n tru r a io n a l c u o p o p u la ţie de 25 de m ii de lo c u ito r i.
O r a ş u l a re o p o z iţie g e o g ra fic ă fa v o ra b ilă , f iin d s itu a t p e m a lu l N is t r u lu i. P e a ic i, în
tre c u t, e ra u n lo c de tre c e re a r îu lu i, n u m it „ D r u m u l D u b ă s a r iu lu i“, ia r d e n u m ire a
lo c a lit ă ţ ii p r o v in e de la c u v în t u l „d u b a s “, ca re are sens de „ lu n tr e m a re “. P r in c ip a le le
u n it ă ţ i e c o n o m ic e s în t c e n tra la h id r o e le c tr ic ă (fig . 4 .2 0 ), fa b r ic ile de v in u r i, de c o n
se rv e ş i de c o n fe c ţii. D n e s tro v s c u l este u n o ra ş m ic şi tîn ă r, în f iin ţ a t în a n u l 1963,
în le g ă tu ră c u c o n s tr u c ţia c e n tra le i te rm o e le c
tric e , f iin d n u m it şi „ o ră ş e lu l e n e rg e tic ie n ilo r“.
În a p ro p ie re a o ra ş u lu i, p e n tru n e c e s ită ţile C T E ,
a fo st a m e n a ja t u n la c de a c u m u la re , fo lo s it şi în
sco p p is c ic o l.
C e le la lte o ra şe d in re g iu n e au u n n u m ă r m ic
de lo c u ito r i, p o p u la ţia f iin d o c u p a tă în d e o s e b i în
s e c to ru l s e r v ic iilo r , in d u s t r ia a lim e n ta ră ş i a g r ic u ltu ră .
R e g iu n e a d in S tîn g a N is t r u lu i are u n p o te n
ţ ia l d e d e z v o lta re s e m n ific a tiv , v a lo r ific a r e a r a ţ io n a lă a c ă r u ia a r c o n t r ib u i la p ro s p e ra re a s o c ia le c o n o m ic ă .
Fig. 4.20. Hidrocentrala de la Dubăsari pe fluviul Nistru, în funcţiune din anul 1954
Dezbateri
la temă
Este cunoscut faptul că, începînd cu anul 1990, relaţiile dintre localităţile de pe cele două maluri ale
Nistrului s-au restrîns considerabil. Discutaţi cu colegii şi propuneţi măsuri de extindere şi de aprofundare a acestor relaţii.
F O R M A R E SI E V A L U A R E
1. Explicaţi factorii care determ ină concentrarea mare a populaţiei regiunii în valea Nistrului.
2. Identificaţi asem ănările şi deosebirile în specializarea agriculturii în Regiunea din Stînga Nistrului şi în Regiunea Centrală, analizînd com parativ hărţile din fig. 4.15 şi 4.3.
3. Analizaţi harta din fig. 4.15 şi com pletaţi urm ătorul tabel în caiet: enum eraţi ram urile industriei
reprezentate în regiune şi notaţi denum irile centrelor de producere.
Ramurile industriei Centrele de producere
4*. Imaginaţi-vă că faceţi o călătorie turistică pe Nistru, de la Dubăsari pînă la satul Palanca. Utilizînd hărţile din fig. 3.76 (pag. 107) şi fig. 4.15, enum eraţi obiectivele turistice pe care le în tîlniţi şi
descrieţi unul dintre acestea.
IV
30 REPUBLICA MOLDOVA IN CONTEXTUL
GLOBALIZĂRII SI A DEZVOLTĂRII DURABILE
„Nicio naţiune nu poate să trăiască într-o completă izolare faţă de celelalte."
(Jan Tinbergen, econom ist olandez, laureat al Prem iu lu i N o bel pentru Ştiinţe Econom ice)
3
• Numiţi cîteva organizaţii internaţionale din care face parte Republica Moldova.
• Amintiţi-vă, din cele studiate în clasa a Viii-a, esenţa conceptului de dezvoltare durabilă.
1. Republica Moldova în organizaţiile internaţionale. În p e rio a d a a ctu a lă , p ra c tic to a te ţă rile lu m ii
în t r e ţ in r e la ţii e c o n o m ic e , c u ltu ra le , ş tiin ţific e , p o litic e ,
m ilita r e etc. P e n tr u a fa c ilita c o la b o ra re a în tr e state, au
fo st cre a te n u m e ro a s e o r g a n iz a ţ ii in te rn a ţio n a le . D u p ă
o b ţin e re a in d e p e n d e n ţe i, ţa ra n o a s tră a d e v e n it m e m
b r ă a m u lt o r o r g a n iz a ţ ii in te rn a ţio n a le . P r in c ip a la d in
tre acestea este O r g a n iz a ţia N a ţ iu n ilo r U n ite ( O N U )
ş i in s t it u ţ iile d in c o m p o n e n ţa sa. U n r o l im p o r ta n t în
p ro m o v a re a r e fo r m e lo r în ţa ra n o a s tră îl are c o la b o
ra re a c u in s t it u ţ iile fin a n c ia re in te rn a ţio n a le , în s p e c ia l c u F o n d u l M o n e t a r In t e r n a ţ io n a l ( F M I ) ş i B a n c a
M o n d ia lă ( B M ) , ca re s p r ijin ă ţă rile în c u rs d e d e z v o lta
re p r in a c o rd a re a de c re d ite ş i a ju to a re fin a n c ia re .
t T? Studiaţi tabelul 4.3 şi identificaţi organizaţiile internaţionale din care face parte Republica Moldova şi data
aderării.
2. Republica Moldova în colaborarea regională. Ţ ara
n o a stră face p a rte şi d in d iv e rse o rg a n iz a ţii re g io n a le .
Tabelul 4.3. Principalele organizaţii internaţionale din care face parte Republica Moldova
Organizaţiile internaţionale Data aderării Numărul total
de ţări membre
Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) 2 martie 1992 193
Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură
(UNESCO) ' ' ' 27 mai 1992 195
Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) 1995 194
Comunitatea Statelor Independente (CSI) 8 aprilie 1994 9
Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) 26 iulie 2001 162
Organizaţia de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN) 25 iunie 1992 12
Ş T IŢ I C Ă ...
ONU a fost creată în anul
1945 şi întruneşte 193 de state.
Republica Moldova are relaţii
cu mai multe instituţii ale
ONU: FAO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură), OMC (Organizaţia Mondială a Comerţului), UNESCO (Organizaţia
Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură), UNICEF (Fondul Naţiunilor Unite
pentru Copii), Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială ş.a.
CAPITOLU
IV REGIUNILE ECONOMICO-GEOGRAFICE
Fig. 4.21. Simbolul Acordului de
Asociere dintre Republica Moldova
şi Uniunea Europeană semnat
la 27 iunie 2014
[ d s u iidierea documentelor
Consultaţi site-ul Guvernului
Republicii Moldova (www.
gov.md) şi surse din massmedia şi stabiliţi obiectivele
principale ale Acordului de
Asociere dintre Republica
Moldova şi Uniunea Europeană, semnat la 27 iunie 2014,
cu privire la dezvoltarea economică.
ENI-CHEI]
Globalizare - proces bazat pe
creşterea interdependenţei dintre
statele lumii, ca rezultat al extinderii şi aprofundării relaţiilor în toate
domeniile vieţii economice, politice, sociale, culturale, ştiinţifice şi
de mediu.
În 1994, R e p u b lic a M o ld o v a a a d e ra t la C o m u n ita te a
S ta te lo r In d e p e n d e n te (C S I), ca re în tru n e ş te c îte v a sta
te d in fo sta U n iu n e S o v ie tic ă . A c e a s tă o rg a n iz a ţie se
c o n fru n tă în s ă c u m u ltip le d ific u lt ă ţi, a v în d o e fic ie n ţă
re d u s ă de fu n c ţio n a re .
R e p u b lic a M o ld o v a este stat m e m b r u - fo n d a t o r al
o rg a n iz a ţie i e c o n o m ic e re g io n a le C o o p e ra re a E c o n o
m ic ă la M a r e a N e a g ră . P r in c ip a lu l sco p a l a ce ste i o rg a
n iz a ţ ii este s tim u la re a in t e r a c ţ iu n ii şi a r m o n ie i în tr e
sta te le m e m b re , p re c u m şi a s ig u ra re a p ă c ii, s ta b ilită ţii,
p r o s p e r ită ţ ii ş i r e la ţ iilo r de b u n ă v e c in ă ta te în re g iu n e a
M ă r ii N e g re .
C e a m a i im p o r ta n tă o rg a n iz a ţie re g io n a lă la ca re
in te n ţio n e a z ă să a d e re R e p u b lic a M o ld o v a este U n iu n e a
E u ro p e a n ă (U E ) - o u n iu n e de state e u ro p e n e p ro s p e
re ale lu m ii c o n te m p o ra n e . A c o r d u l d e A s o c ie r e d in tr e
R e p u b lic a M o ld o v a şi UE, s e m n a t în a n u l 2 0 1 4 , p re v e
de u n a n s a m b lu de a c tiv ită ţi în to a te d o m e n iile , in c lu
s iv u n A c o r d d e L ib e r S c h im b A p r o f u n d a t şi C u p r in z ă to r
(fig . 4 .2 1 ). A c e s ta in s titu ie c o m e rţu l lib e r d in tre to a te
ţă rile U E ş i R e p u b lic a M o ld o v a . A d e ra re a la U E este, la
o ra a ctu a lă , u n o b ie c tiv s tra te g ic a l ţ ă r ii n o a stre . A c e a s tă
a d e ra re v a d e s c h id e n o i p e rs p e c tiv e p e n tru e c o n o m ia
n a ţio n a lă (e x tin d e re a p ie ţe i de d e sfacere, s tim u la re a
in v e s t iţ iilo r de c a p ita l ş.a.), p e n tru lib e r a c ir c u la ţie a
p e rs o a n e lo r, ceea ce v a c o n t r ib u i la m o d e rn iz a re a ţă rii.
O d ire c ţie im p o r ta n tă de c o la b o ra re re g io n a lă în
C o m u n ita te a E u ro p e a n ă este c re a re a euroregiunilor -
z o n e fro n ta lie re d e c o la b o ra re în tr e sta te le e u ro p e n e în
d o m e n iile e c o n o m ic , c u ltu ra l, e d u c a ţio n a l, a l m e d iu lu i
etc. A v a n ta ju l p r im o r d ia l a l e u r o r e g iu n ilo r p o rn e ş te
d e la fa p tu l că este m a i s im p lu să a i a fa c e ri c u v e c in u l.
R e p u b lic a M o ld o v a este p a rte la 4 e u ro re g iu n i, îm p r e
u n ă c u r e g iu n ile v e c in e d in R o m â n ia şi U c ra in a : a) P r u
tu l de Sus; b ) S ir e t - P r u t - N is t r u ; c) D u n ă re a d e Jos;
d) N is t r u ( id e n tific a ţi lim ite le a c e s to r e u r o r e g iu n i p e
h a rta d in fig . 4 .2 2 ).
3. Procesul de globalizare şi Republica Moldova.
Î n c e p u tu l sec. a l X X - le a se c a ra c te riz e a z ă p r in in te n s ific a re a p ro c e s u lu i de globalizare, ca re c u p r in d e p r a c tic
to a te ţă rile lu m ii. F u n d a m e n tu l p r o c e s u lu i de g lo b a liz a -
re este e c o n o m ia m o n d ia lă , ia r p ilo n u l p r in c ip a l - lib e -
Republica M oldova în contextul g lo b aliză rii
şi a d ezvo ltării durabile 30 (l37)
Fig. 4 .22. Euroregiunile din care face parte şi Republica Moldova
ra liz a re a s c h im b u r ilo r c o m e rc ia le la n iv e l in te rn a ţio n a l. A c e a s ta a d u s la fo rm a re a
u n e i p ie ţe e x te rn e g lo b a le . În aşa m o d , se m a n ife s tă to t m a i in te n s lib e r a c ir c u la ţie
a m ă r fu r ilo r , s e rv ic iilo r, c a p ita lu lu i fin a n c ia r, te h n o lo g iilo r , in fo r m a ţ iilo r , p e rs o a n e
lo r etc. R e a liz ă r i re le v a n te ale g lo b a liz ă r ii s în t re ţe a u a g lo b a lă In te rn e t, p ro g ra m e le
c o m u n e ale m u lt o r ţă ri în s p a ţiu l c o s m ic ş.a. C u to a te a v a n ta je le şi d e za v a n ta je le sale,
g lo b a liz a re a este u n p ro c e s in e v ita b il. P r in u rm a re , ţă rile lu m ii tre b u ie să -şi a d a p te
ze s tra te g iile d e d e z v o lta re la această re a lita te . R e p u b lic a M o ld o v a , f iin d u n stat m ic ,
este p u te r n ic in flu e n ţa tă d e p ro c e s u l g lo b a liz ă rii. Ţ a ra n o a s tră u rm e a z ă să -şi găsească
n iş a sa în c a d ru l e c o n o m ie i m o n d ia le şi a r e la ţ iilo r in te rn a ţio n a le , p r in p ro m o v a re a
in te re s e lo r n a ţio n a le .
CAPITOLUL
IV REGIUNILE ECONOMICO-GEOGRAFICE
4. Dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova.
M u lt ip le le p ro b le m e c u ca re se c o n fru n tă o m e n ire a
în u ltim a p e rio a d ă , în d e o s e b i p ro b le m e le s o c ia l-e c o -
n o m ic e şi d e m e d iu , d e fic it u l u n o r re su rse n a tu ra le şi
n e a ju n s u rile g lo b a liz ă r ii, au g e n e ra t c o n c e p tu l de dezvoltare durabilă. C o m is ia M o n d ia lă p e n tru M e d iu şi
D e z v o lta re d e fin e şte acest c o n c e p t ca „ d e z v o lta re care
u rm ă re ş te sa tisfa ce re a n e v o ilo r p r e z e n tu lu i, fă ră a c o m
p r o m ite p o s ib ilita te a g e n e r a ţiilo r v iito a re de a -ş i s a tis fa
ce p r o p r iile n e v o i“ .
D e z v o lta re a d u ra b ilă c u p rin d e tre i c o m p o n e n te :
socială, econom ică şi de m e d iu (fig. 4 .2 3 ). A tin g e re a s c o
p u lu i m a jo r u r m ă r it este p o s ib ilă d o a r p r in re a liz a re a
o b ie c tiv u lu i p e n tru fie c a re c o m p o n e n tă :
• so c ie ta te e c h ita b ilă ;
• e c o n o m ie v ia b ilă ;
• m e d iu a m b ia n t s u p o rta b il.
Tabelul 4.4. Produsul Intern Brut (PIB) în valoare nominală pe locuitor în unele state ale lumii, conform datelor FMI
(dolari SUA, anul 2015)
Locul în
lume Statele PIB-ul pe
locuitor
103. Albania 4200
133. Ucraina 2109
139. Republica Moldova 1740
Locul în
lume Statele PIB-ul pe
locuitor
1. Luxemburg 103187
2. Elveţia 82187
3. Qatar 78829
Locul în
lume Statele PIB-ul pe
locuitor
184. Malawi 378
185. Republica Centrafricană 339
186. Burundi 315
Locul în
lume Statele PIB-ul pe
locuitor
64. Turcia 9290
68. România 8807
72. Rusia 8447
Republica M oldova în contextul g lo b aliză rii
şi a d ezvo ltării durabile
C o n c e p tu l d e z v o ltă r ii d u ra b ile tre b u ie să fie p u s la
b a za d e z v o ltă r ii fie c ă re i ţă ri, în d e o s e b i a c e lo r sla b d e z
v o lta te . R e p u b lic a M o ld o v a are u n n iv e l de d e z v o lta re
e c o n o m ic ă sc ă z u t, c o m p a r a tiv c u m u lte state a le lu m ii
( c o m p a r a ţi ţă r ile lu m ii in d ic a te în ta b e lu l 4 .4 d u p ă
P I B -u l p e lo c u ito r). P r in c ip a la s o lu ţie p e n tru o d e z v o lta re e c o n o m ic ă ra p id ă şi s u s te n a b ilă a ţ ă r ii n o a stre este
im p le m e n ta re a p r in c ip iilo r d e z v o ltă r ii d u ra b ile .
R e p u b lic a M o ld o v a a în c e p u t a p r o m o v a p re v e d e rile d e z v o ltă r ii d u ra b ile p r in a p ro b a re a în p a rla m e n t, în
a n u l 2 0 1 2 , a S tr a te g ie i n a ţio n a le d e d e z v o lta r e „ M o ld o v a
2 0 2 0 “. A c e a s ta u rm ă re ş te d e z v o lta re a s o c ia l-e c o n o m ică a ţă rii, p r in tre c e re a de la m o d e lu l tr a d iţio n a l la cel
d u r a b il (fig . 4 .2 4 ).
În c o n c lu z ie , p ro g re s u l s o c ia l- e c o n o m ic şi p ro s p e ra -
re a R e p u b lic ii M o ld o v a p o t fi re a liz a te d o a r p rin : c o la
b o ra re a a v a n ta jo a să c u a lte ţă ri, a d a p ta re a la p ro c e s u l de
g lo b a liz a re ş i p ro m o v a re a d e z v o ltă r ii d u ra b ile .
1 Dezbateri
1 la temă
Discutaţi cu colegii despre perspectivele aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană (UE), aplicînd
metoda analizei SWOT. Evidenţiaţi punctele forte şi pe cele slabe ale UE, precum şi oportunităţile şi riscurile pentru ţara noastră în cazul aderării la UE. Completaţi în caiet tabelul SWOT, după modelul de mai jos:
Puncte tari Puncte slabe
Oportunităţi Riscuri
a) Dezvoltare tradiţională
Creştere
b) Dezvoltare durabilă
Creştere
Fig. 4.24. Schema dezvoltării
social-economice: a) tradiţională;
b) durabilă
__________________ F O R M A R E SI E V A L U A R E »_____________________
1. Deduceţi avantajele şi dezavantajele participării ţării noastre în organizaţiile internaţionale
m enţionate în cadrul acestei teme, consultînd şi alte surse de informare, şi com pletaţi în caiet
un tabel după m odelul de mai jos:
Organizaţiile internaţionale Avantaje Dezavantaje
2. Form ulaţi cîte un exem plu de dezvoltare durabilă pentru fiecare dintre cele trei com ponente
ale dezvoltării durabile prezentate în m odelul din fig. 4.23.
3. Identificaţi deosebirea dintre dezvoltarea social-econom ică tradiţională şi cea durabilă, analizînd schem ele din fig. 4.24.
4. * Scrieţi un eseu despre una dintre activităţile/ proiectele din ţara noastră ce se desfăşoară în
cadrul euroregiunilor.
CAPITOLUL
REGIUNILE ECONOMICO-GEOGRAFICE
de autoevaluare la capitolul
(rezolvaţi sarcinile în caiet)
1. Alcătuiţi triade cu denum irile obiectivelor turistice ale celor patru regiuni:
Rezervaţia Ştiinţifică „P laiul Fagului", Regiunea din Stînga Nistrului, Mănăstirea Japca, Valurile lui
Traian, Conacul din Dolna, Regiunea de Nord, Rezervaţia Ştiinţifică „lagorlîc", Complexul muzeal
„O rheiul Vechi", Regiunea de Sud, Catedrala ortodoxă din Tiraspol, Rezervaţia Ştiinţifică „Pădurea
Domnească", Mănăstirea „N o u l N eam ţ" din Chiţcani, Regiunea Centrală, Staţiunea balneoclim aterică din Camenca, Cetatea Soroca, Rezervaţia Ştiinţifică „P rutul de Jos".
2. Com pletaţi tabelul „Caracterizarea Regiunii Centrale", aplicînd m etoda analizei SWOT.
Caracteristici Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Riscuri
1. Poziţia economico-geografică
2. Condiţiile şi resursele naturale
3. Populaţia
4. Economia
5. Centrele economice
3. Com paraţi Regiunea de Nord cu Regiunea de Sud, după caracteristicile indicate. Deduceţi d eosebirile şi com pletaţi tabelul:
Caracteristici Regiunea de Nord Regiunea de Sud
1. Tipurile de resurse minerale
2. Densitatea populaţiei
3. Subramurile de specializare a agriculturii
4. Subramurile de specializare a industriei
4. Răspundeţi în scris la întrebări:
a) De ce Regiunea Centrală are cel mai mare num ăr de locuitori, com parativ cu celelalte regiuni
ale ţării?
b) De ce Regiunea de Nord are un nivel de dezvoltare a industriei mai înalt, com parativ cu Regiunea de Sud?
c) De ce Regiunea de Sud are ca subramură de dezvoltare tradiţională creşterea ovinelor?
d) De ce agricultura Regiunii din Stînga Nistrului este specializată îndeosebi în legum icultură şi
pom icultură?
5. Argum entaţi afirmaţia: „Regiunea din Stînga Nistrului are cel mai înalt nivel de urbanizare din
Republica Moldova", com parativ cu celelalte regiuni.
6. Argum entaţi, prin exem ple, două oportunităţi şi două riscuri pentru dezvoltarea social-economică a Republicii M oldova, în cazul aderării la Uniunea Europeană.
7. Propuneţi şi argum entaţi cîte o măsură realizabilă de dezvoltare durabilă a Republicii M oldova,
pentru cele trei com ponente: a) socială; b) econom ică; c) de m ediu.
ANEXE
A n e x a 1 . Date generale privind unităţile administrativ-teritoriale (01.01.2016)
Unităţile administrativ- teritoriale
Suprafaţa
teritoriului,
km2
Populaţia,
mii de locuitori
Densitatea
populaţiei,
locuitori/
km2
Localităţi,
total
Aşezări
urbane
Comune
(sate)
Ponderea
populaţiei
urbane, %
din total
Anenii Noi 887,62 83,4 94 45 1 25 11
Basarabeasca 295,41 28,5 96 10 1 6 44
Briceni 814,44 72,9 89 39 2 26 21
Cahul 1545,28 124,6 81 55 1 36 32
Cantemir 867,86 62,0 71 51 1 26 9
Călăraşi 753,55 77,8 103 43 1 27 21
Căuşeni 1310,58 90,5 69 48 2 28 27
Cimişlia 922,83 60,1 65 39 1 22 24
Criuleni 687,95 73,6 107 43 1 24 12
Donduşeni 644,12 42,9 67 30 1 21 24
Drochia 999,91 87,4 87 40 1 27 23
Dubăsari 309,22 35,3 114 15 - 11 -
Edineţ 932,92 80,7 85 49 2 30 32
Făleşti 1072,60 91,5 85 75 1 32 18
Floreşti 1108,19 87,6 79 74 3 37 22
Glodeni 754,18 59,6 79 35 1 18 19
Hînceşti 1471,95 120,2 82 63 1 38 14
Ialoveni 783,47 101,3 129 34 1 24 16
Leova 764,73 52,8 69 39 2 23 29
Nisporeni 629,02 65,6 104 39 1 22 22
Ocniţa 597,47 54,0 90 33 3 18 35
Orhei 1228,31 125,0 102 75 1 37 27
Rezina 621,79 50,8 82 41 1 24 25
Rîşcani 936,03 67,9 73 55 2 26 23
Sîngerei 1033,71 92,2 89 70 2 24 20
Soroca 1042,99 100,1 96 68 1 34 38
Străşeni 729,32 92,3 127 39 2 25 24
Şoldăneşti 598,37 41,9 70 33 1 22 18
Ştefan-Vodă 998,38 70,4 71 26 1 22 12
Taraclia 673,69 43,6 65 26 2 13 47
Teleneşti 848,62 72,6 86 54 1 30 11
Ungheni 1082,62 117,3 108 74 2 31 35
Mun. Chişinău 571,64 814,1 1424 35 7 12 91
Mun. Bălţi 78,01 150,7 1932 3 1 2 97
Mun. Tighina (Bender) 97,3 98,7 1014 2 1 1 93
UTA Găgăuzia 1848,45 161,9 88 32 3 23 41
UAT din Stînga Nistrului 3303,73 406,4 123 146 9 69 58
Total 33846,26 4058,2 120 1678 65 916 43
142 ANEXE
A n e x a 2 . Mişcarea naturală a populaţiei (la 1 000 de locuitori)
Anii Total Mediul urban Mediul rural
Născuţi
vii
Decedaţi Bilanţ
natural
Născuţi
vii
Decedaţi Bilanţ
natural
Născuţi
vii
Decedaţi Bilanţ
natural
1940 26,6 16,9 9,7 21,0 16,9 4,1 27,5 16,9 10,6
1950 38,9 11,2 27,7 29,7 9,8 19,9 40,8 11,6 29,2
1960 29,3 6,4 22,9 21,7 5,8 15,9 31,6 6,6 25,0
1970 19,4 7,4 12,0 18,5 6,6 11,9 19,8 7,8 12,0
1980 19,8 10,1 9,7 19,4 18,1 11,3 20,1 11,5 8,6
1990 17,7 9,7 8,0 16,7 7,4 9,3 18,5 11,9 6,6
1995 13,0 12,2 0,8 10,8 9,3 1,5 14,9 14,7 0,2
2000 10,2 11,3 -1,1 8,4 8,8 -0,4 11,4 13,2 -1,8
2005 10,5 12,4 -1,9 9,1 9,5 -0,4 11,5 14,5 -3,0
2010 11,4 12,3 -0,9 10,2 9,1 1,1 12,2 14,5 -2,3
2015 10,9 11,2 -0,3 9,3 8,7 0,6 12,0 12,9 -0,9
A n e x a 3 . Algoritmul de caracterizare a unei aşezări umane
1. Evaluarea poziţiei economico-geografice în raport cu:
a. căile d e transport;
b. capitala şi centrul raional (sau m unicipal);
c. alte centre e co n o m ice din apropiere.
2. Particularităţile cadrului natural şi problemele ecologice:
a. fo rm e le d e relief;
b. prezenţa resurselor m inerale;
c. prezenţa resurselor d e apă (rîuri, lacuri, bazine artificiale, ape subterane);
d. asigurarea localităţii cu apă potabilă;
e. prezenţa resurselor veg etale şi a celo r anim ale;
f. valorificarea resurselor naturale;
g. p ro b le m ele e co lo g ice şi m ăsurile d e p rotecţie a m ediului.
3. Schiţă istorico-geografică:
a. anul în tem eierii localităţii şi originea topon im u lui;
b. dezvoltarea eco n o m ie i lo calităţii în diferite perioade.
4. Populaţia:
a. dinam ica num ărului d e lo cu itori în diferite perioade;
b. m işcarea naturală şi m igraţia;
c. co m p o n enţa etnică şi cea confesională;
@
d. resursele d e m uncă şi distribuţia lor pe sectoare ale econom iei;
e. descrierea o b ice iu rilo r şi tra d iţiilo r din localitate;
f. p e rso n a lită ţi m arcante născute în lo calitatea respectivă (savanţi, o a m e n i d e artă ş.a.).
5. Economia:
a. u nităţile e co n o m ice din lo calitate (agricole, in dustriale ş.a.);
b. caracterizarea unor unităţi e co n o m ice (baza de m aterie prim ă, sortim entul p ro d u cţiei şi
com ercializarea ei);
c. transpo rtul şi com unicaţiile;
d. in stitu ţiile d e învăţăm înt, m edicale, culturale, com erciale, d e d eservire a populaţiei.
6. Aspecte arhitecturale ale localităţii:
a. reţeaua d e străzi;
b. tip u rile d e blo curi (case);
c. divizarea localităţii în cartiere (mahalale).
7. Proiecte de dezvoltare a localităţii (econom ice, de d ezvo ltare socială, ecologice, de a m e
najare a teritoriului).
A n e x a 4 . Algoritmul de caracterizare a unei regiuni economico-geografice
1. Componenţa regiunii:
a. lim itele regiunii;
b. u nităţile ad m in istartiv-teritoriale care fac parte din regiune.
2. Evaluarea poziţiei economico-geografice:
a. în raport cu reg iu nile şi statele vecine;
b. în raport cu cele m ai im p o rta n te căi de transport;
c. în raport cu centrele e co n o m ice şi cu lturale m ai mari.
3. Evaluarea economică a cadrului natural:
a. co n d iţiile naturale pentru trai şi pentru activitatea umană;
b. resursele naturale şi protecţia m ediului.
4. Populaţia:
a. repartiţia şi densitatea populaţiei;
b. structura populaţiei;
c. asigurarea cu resurse d e m uncă;
d. p articularităţile reţelei de aşezări um ane.
5. Caracterizarea economiei:
a. ram urile d e specializare a eco n o m ie i (a agriculturii, industriei ş.a.);
b. legăturile e co n o m ice cu alte regiuni;
c. p rin cip alele centre econom ice;
d. p rin cip alele o b ie ctive turistice.
Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii
Sochircă, Vitalie.
Geografia umană a Republicii Moldova. Manual pentru cl. a 9-a/ Vitalie Sochircă, Matei
Mâtcu; comisia de evaluare: Elena Beregoi [et. al.]. - Ed. a 3-a rev. - Chişinău: Arc, 2016
(Combinatul Poligrafic) - 144 p.
Apare cu sprijinul financiar al Fondului special pentru manuale.
ISBN 9975-61-999-8
911.3(478)(075.3)
S 65
Editura ARC, str. G. Meniuc nr. 3, Chişinău;
tel.: (37322) 73-36-19, 73-53-29; fax (37322) 73-36-23;
e-mail: info.edituraarc@gmail.com; www.edituraarc.md
Imprimat la Combinatul Poligrafic
Chişinău, str. P. Movilă nr. 35. Tel.: 24-30-92
Com. nr. 60926
ISBN 978-9975-61-999-8
9
ne
M in i s t e r u l E d u c a ţ ie i m i a l R e p u b lic ii M o ld o v a
Anatol Gremalschi
lurie Mocanu
am P20;
1 Pozitiv moşteneşte proprietăţi
. integer}
Ion Spinei
M in is te ru l E d u c a ţie i a l R e p u b lic ii M o ld o v a
Anatol Gremalschi
lurie Moca nu
Ion Spinei
Manual pentru clasa a
S tiin ta , 2016 5 > 7 -a
CZU 004(075.3)
G 80
Elaborat conform Curriculumului disciplinar în vigoare şi aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei (nr. 321
din 28 aprilie 2016). Editat din sursele financiare ale F o n d u lu i sp e cia l p e n tr u m a n u a le .
Comisia de evaluare: E c a te rin a A d a m , prof. şcolar (gr. did. I), Liceul de Creativitate şi Inventică „Prometeu”,
Chişinău; M a r ia n a C io b a n u , prof. şcolar (gr. did. superior), Liceul Teoretic Român-Francez „Gheorghe Asachi”,
Chişinău; G h eo rg h e C h istru g a , prof. şcolar (gr. did. superior), Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, Drochia;
S v e tla n a G o lu b e v -B r în ză , prof. şcolar (gr. did. superior), Liceul Teoretic „Nicolae Milescu-Spătaru”, Chişinău;
A n d r e i Sa ca ra , prof. şcolar (gr. did. superior), Liceul Teoretic „Miguel de Cervantes Saavedra”, Chişinău
Recenzenţi: T a tia n a C a r ta le a n u , doctor în filologie, conferenţiar universitar, Universitatea Pedagogică de Stat
„Ion Creangă”; T a tia n a B a c iu , doctor în psihologie, conferenţiar universitar, Universitatea Pedagogică de Stat
„Ion Creangă”; A le x e i C o lîb n ea c, profesor universitar, Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, maestru
în arte
Redactor: M a r ia n a B e le n c iu c
Corectori: M a r ia C ornesco, T a tia n a D a r ii
Redactor tehnic: N in a D u d u c iu c
Machetare computerizată: A n a to l A n d r iţc h i
Copertă: V ita lie Ic h im
Întreprinderea Editorial-Poligrafică Ştiinţa,
str. Academiei, nr. 3; MD-2028, Chişinău, Republica Moldova;
tel.: (+373 22) 73-96-16; fax: (+373 22) 73-96-27;
e-mail: prini@stiinta.asm.md; prini_stiinta@yahoo.com;
www.editurastiinta.md
DIFUZARE
ÎM Societatea de Distribuţie a Cărţii P R O - N O I ,
str. Alba-Iulia, nr. 75; MD-2051, Chişinău;
tel.: (+373 22) 51-68-17, 71-96-74; fax: (+373 22) 58-02-68;
e-mail: info@pronoi.md; www.pronoi.md
Toate drepturile asupra acestei ediţii aparţin întreprinderii Editorial-Poligrafice Ş tiin ţa .
Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii
Gremalschi, Anatol
Informatică: Man. pentru clasa a 9-a/Anatol Gremalschi, Iurie Mocanu, Ion Spinei; comisia de
evaluare: Ecaterina Adam [et al.]; Min. Educaţiei al Rep. Moldova. - Ch.: Î.E.P. Ş tiinţa, 2016 (Tipogr. „BALACRON” SRL). - 144 p.
ISBN 978-9975-85-013-1
004(075.3)
© A n a to l G re m a lsc h i, Iu r ie M o c a n u ,
Io n S p in e i. 2011, 2016
ISBN 978-9975-85-013-1 © Î.E.P Ş tiin ţa . 2011, 2016
CUPRINS
Recapitulare: algoritm i, program e şi executanţi .......................................................6
Capitolul 1. Vocabularul şi sintaxa limbajului PASCAL............................................ 9
1.1. Iniţiere în limbajul PASCAL......................................................................................9
1.2. Metalimbajul BNF.................................................................................................... 11
1.3. Diagrame sintactice ................................................................................................. 13
1.4. Alfabetul limbajului................................................................................................. 16
1.5. Vocabularul limbajului............................................................................................ 17
1.5.1. Simboluri speciale şi cuvinte-cheie...................................................................17
1.5.2. Identificatori....................................................................................................... 19
1.5.3. Numere .............................................................................................................. 21
1.5.4. Şiruri de caractere.............................................................................................. 24
1.5.5. Etichete .............................................................................................................. 25
1.5.6. Directive ........................................................................................................... 26
1.6. Separatori ................................................................................................................ 26
Test de autoevaluare nr. 1 ................................................................................................27
Capitolul 2. Tipuri de d ate sim p le ................................................................................30
2.1. Conceptul de dată ....................................................................................................30
2.2. Tipul de date i n t e g e r .......................................................................................... 32
2.3. Tipul de date r e a l ..................................................................................................34
2.4. Tipul de date b o o l e a n .......................................................................................... 36
2.5. Tipul de date c h a r ..................................................................................................38
2.6. Tipuri de date enumerare........................................................................................ 40
2.7. Tipuri de date subdomeniu...................................................................................... 43
2.8. Generalităţi despre tipurile ordinale de d ate..........................................................46
2.9. Definirea tipurilor de date ..................................................................................... 50
2.10. Declaraţii de variabile............................................................................................ 55
2.11. Definiţii de constante............................................................................................. 57
Test de autoevaluare nr. 2 ................................................................................................61
Capitolul 3. In stru cţiu n i.................................................................................................65
3.1. Conceptul de acţiune .............................................................................................. 65
3.2. Expresii.....................................................................................................................66
3.3. Evaluarea expresiilor................................................................................................71
3.4. Tipul expresiilor PASCAL ...................................................................................... 73
3.5. Instrucţiunea de atribuire ...................................................................................... 77
3.6. Instrucţiunea apel de procedură ..............................................................................79
3.7. Afişarea informaţiei alfanumerice .........................................................................80
3.8. Citirea datelor de la tastatură................................................................................. 83
3.9. Instrucţiunea de efect nul ...................................................................................... 86
3.10. Instrucţiunea i f ....................................................................................................87
3.11. Instrucţiunea c a s e ...............................................................................................90
3.12. Instrucţiunea f o r ..................................................................................................94
3.13. Instrucţiunea compusă.......................................................................................... 98
3.14. Instrucţiunea w h ile .......................................................................................... 100
3.15. Instrucţiunea r e p e a t........................................................................................ 104
3.16. Instrucţiunea g o to ............................................................................................. 107
3.17. Generalităţi despre structura unui program PASCAL..................................... 111
Test de autoevaluare nr. 3 .............................................................................................113
Capitolul 4. Tipuri de date structurate unidimensionale.................................... 116
4.1. Tipuri de date tablou ( a r r a y ) unidimensional................................................. 116
4.2. Tipuri de date şir de caractere.............................................................................. 121
Test de autoevaluare nr. 4 .............................................................................................125
Răspunsuri la testele de autoevaluare.........................................................................128
Anexa 1. Vocabularul limbajului PASCAL ................................................................ 138
Anexa 2. Sintaxa limbajului PASCAL.........................................................................139
Anexa 3. Compilarea şi depanarea programelor PASCAL 142
Dragi prieteni,
Cunoaştem deja că informatica este un domeniu al ştiinţei care studiază metodele de păstrare, transmitere şi prelucrare a informaţiei cu ajutorul calculatoarelor.
În clasele precedente de gimnaziu am examinat noţiunile de bază ale informaticii - date,
informaţie, calculator, executant, algoritm - şi ne-am format deprinderile practice de lucru la
calculator. Datorită editoarelor de texte putem crea şi prelucra cele mai diverse documente,
iar cu ajutorul procesoarelor de calcul tabelar putem sistematiza şi prelucra datele numerice şi
cele textuale. Am creat mai multe programe pentru comanda executanţilor şi ne-am convins
că funcţionarea calculatoarelor moderne este guvernată de algoritmi.
Manualul de faţă are drept scop însuşirea de către elevi a cunoştinţelor necesare pentru
dezvoltarea gîndirii algoritmice şi formarea culturii informaţionale. Realizarea acestui obiectiv
presupune extinderea capacităţilor fiecărei persoane de a elabora algoritmi pentru rezolvarea
problemelor pe care le întîmpină în viaţa cotidiană.
Este cunoscut faptul că algoritmii descriu foarte exact ordinea şi componenţa operaţiilor
necesare pentru prelucrarea informaţiei. De obicei, în procesul elaborării utilizatorii schiţează
algoritmii într-un limbaj de comunicare între oameni, de exemplu, în limba română, rusă sau
engleză. Pe parcurs, pentru o descriere mai sugestivă a prelucrărilor preconizate, pot fi utilizate
schemele logice. Însă pentru a fi înţeles de calculator, orice algoritm, în versiunea finală, trebuie
scris într-un limbaj de programare.
În manual, în scopuri didactice, este utilizat limbajul de programare PASCAL. Numit astfel
în cinstea matematicianului şi filosofului francez Blaise Pascal, acest limbaj a cunoscut o răspîndire mondială, fiind cel mai potrivit pentru predarea şi învăţarea informaticii. Reprezentînd
un instrument destinat formării şi dezvoltării gîndirii algoritmice, limbajul PASCAL include
toate conceptele de bază utilizate în sistemele informatice moderne: variabile, constante, tipuri
de date, instrucţiuni simple şi instrucţiuni compuse.
Fiecare porţiune de materie teoretică din manual este urmată de un şir de exemple, exerciţii
şi întrebări de control. Se consideră că elevul va introduce şi va lansa în execuţie programele
incluse în manual, va răspunde la întrebări şi, cînd e cazul, el însuşi va scrie şi va depana programele PASCAL, necesare pentru rezolvarea problemelor propuse.
Toate programele incluse în manual au fost testate şi depanate în mediul de programare
Turbo PASCAL 7.0. Evident, elevii şi profesorii pot utiliza şi alte produse program, destinate
instruirii asistate de calculator.
Fiind o parte indispensabilă a culturii moderne, informatica are un rol decisiv în dezvoltarea
umană şi deschide perspective promiţătoare pentru fiecare din noi, cei care trăim şi activăm
într-o societate, denumită foarte sugestiv - societate informaţională. Valorificarea acestor
perspective depinde, în mare măsură, de nivelul de cunoaştere a principiilor fundamentale
ale limbajelor de programare şi de capacitatea de a le aplica în practică.
Vă dorim succese,
Autorii
5
Recapitulare
ALGORITMI, PROGRAME
SI EXECUTANŢI
E s te c u n o s c u t fa p tu l că algoritmul re p re z in tă o m u lţim e fin ită d e in s t r u c ţ iu n i care,
f iin d e xe cu ta te în t r - o o rd in e b in e s ta b ilită , p r o d u c în tim p f in it u n re zu lta t. P ro c e s u l
d e e la b o ra re a a lg o r it m ilo r se n u m e ş te algoritmizare.
În in fo r m a tic ă n o ţiu n e a de a lg o ritm se a s o c ia z ă în m o d o b lig a to riu c u n o ţiu n e a
d e e x e cu ta n t. Executantul re p re z in tă u n o b ie c t ca re p o a te în d e p lin i a n u m ite c o m e n z i.
M u lţ im e a a c e s to r c o m e n z i fo rm e a z ă r e p e r to r iu l e x e c u ta n tu lu i.
În cla sa a 8 -a a m s tu d ia t e x e c u ta n ţii Cangurul şi Furnica, e la b o ra ţi în s c o p u ri
d id a c tic e p e n tru ş c o lile d in ţa ra n o a stră . A m in t im că e x e c u ta n tu l Cangurul p o a te
în d e p lin i c o m e n z ile PAS, ROTIRE, SALT, ia r e x e c u ta n tu l Furnica - c o m e n z ile SUS,
JOS, DREAPTA, STÎNGA.
D e o s e b im d o u ă m o d u r i d e c o m a n d ă a e x e c u ta n ţilo r: c o m a n d ă m a n u a lă ş i c o m a n d ă
p r in p ro g ra m . M o d u l d e comandă manuală p re s u p u n e in tro d u c e re a se p a ra tă a fie c ă re i
c o m e n z i ş i în d e p lin ir e a e i im e d ia tă de că tre e x e cu ta n t. M o d u l d e comandă prin program p re s u p u n e s c rie re a în p re a la b il a u n e i se cv e n ţe d e c o m e n z i, in tro d u c e re a a ce ste i
se cv e n ţe în m e m o r ia c e n tr u lu i d e c o m a n d ă a e x e c u ta n tu lu i ş i în d e p lin ir e a c o m e n z ilo r
re s p e c tiv e în re g im a u to m a t, fă ră in te rv e n ţia u tiliz a to r u lu i.
S e cve n ţe le d e c o m e n z i d e stin a te în d e p lin ir ii a u to m a te d e că tre e x e c u ta n ţi se n u m e s c
programe. E v id e n t, fie c a re p ro g ra m re p re z in tă u n a lg o ritm s c ris în lim b a ju l e x e c u ta n
t u lu i re sp e ctiv . P ro c e s u l de e la b o ra re a p r o g r a m e lo r se n u m e ş te programare.
În c la s a a 8 -a a m c re a t m a i m u lte p r o g r a m e p e n t r u c o m a n d a e x e c u t a n ţ ilo r
Cangurul ş i Furnica: d e s e n a re a p ă tra te lo r, o r n a m e n t e lo r ş i a s p ir a le lo r , a ra n ja re a
c a r a c te r e lo r im p r im a b ile în t r - o a n u m ită o r d in e etc. P r o g r a m e le re s p e c tiv e au fo s t
s c ris e în t r - u n lim b a j d e p r o g r a m a r e ce c o n ţin e in s t r u c ţ iu n ile s im p le PAS, SALT,
ROTIRE, SUS, JO S, DREAPTA, STÎNGA, a p e l d e p r o c e d u r ă ş i in s t r u c ţ iu n ile
c o m p u s e REPETĂ, C ÎT , DACĂ.
F iin d e la b o ra ţi în s c o p u ri p u r d id a c tic e , e x e c u ta n ţii Cangurul ş i Furnica n u p e r m it
e fe ctu a re a u n o r p r e lu c r ă r i c o m p le x e ale in fo rm a ţie i. În c a z u l p r o b le m e lo r de o re a lă
im p o r ta n ţă p ra c tic ă , p re lu c ra re a in fo r m a ţie i p o a te fi re a liz a tă c u a ju to ru l u n o r e x e c u
ta n ţi m u lt m a i p u te rn ic i, ş i a n u m e : c u a ju to ru l c a lc u la to a re lo r m o d e rn e .
În g e n eral, o ric e c a lc u la to r m o d e rn re p re z in tă u n e x e cu ta n t care în d e p lin e ş te în m o d
a u to m a t p ro g ra m e le în c ă rc a te în m e m o r ia lu i in te rn ă . Să re ţin e m că o ric e p ro g ra m d in
m e m o r ia in te rn ă a c a lc u la to r u lu i re p re z in tă , d e fap t, o s u c c e s iu n e de c u v in te b in a re
ca re in d ic ă o rd in e a (se c ve n ţa ) c a lc u le lo r.
6
P e n tru e x e m p lific a re , p re z e n tă m în c o n tin u a re u n fra g m e n t d e p ro g ra m s c ris în
lim b a ju l c a lc u la to ru lu i:
1 0 0 1 01 0 1 1 0 0 0 00 1 1 0 0 1 1 0 1 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0
0 1 0 1 0 0 1 0 0 1 0 1 1 1 0 1 0 0 0 1 0 0 1 0 10 0 1 01 0 1
1 1 0 1 0 0 1 0 0 1 0 0 1 1 0 0 0 0 1 0 1 0 0 1 0 1 1 1 0 1 0 0
0 0 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 1 1 1 1 0 1 0 10 1 0 00 1 1
În tru c ît a lc ă tu ire a p ro g ra m e lo r re p re ze n ta te în fo rm ă de c u v in te b in a re este u n lu c ru
e x te n u a n t s i in e fic ie n t, s-a c o n v e n it ca a lg o r it m ii d e s tin a ţi s o lu ţio n ă r ii p r o b le m e lo r c u
a ju to ru l c a lc u la to r u lu i să fie s c ris i în lim b a je sp e cia le , d e n u m ite lim b a je de p ro g ra m a re
de n iv e l în a lt. C e le m a i ră s p în d ite lim b a je de p ro g ra m a re d e n iv e l în a lt s în t A L G O L ,
F O R T R A N , B A S I C , P A S C A L , C , J A V A etc. T o a te aceste lim b a je c o n ţin a tît m ijlo a c e
p e n tru d e s c rie re a s i a p e la re a s u b a lg o ritm ilo r, c ît s i in s t r u c ţ iu n i p e n tru p ro g ra m a re a
a lg o r it m ilo r lin ia r i, a lg o r it m ilo r r e p e titiv i s i a c e lo r c u ra m ific ă ri. În s c o lile d in ţa ra
n o a stră , în s c o p u ri d id a c tic e , este u tiliz a t lim b a ju l P A S C A L , ca re este ce l m a i p o t r iv it
p e n tru p re d a re a s i în v ă ţa re a in fo r m a tic ii.
P e n tru e x e m p lific a re , p re z e n tă m în c o n tin u a re u n p ro g ra m P A S C A L care c a lc u le a z ă
r ă d ă c in ile e c u a ţiilo r d e g ra d u l I:
Program E xem plu;
var a , b , x : r e a l ;
begin
r e a d l n ( a , b ) ;
if a<>0 then
begin
x :=-b/a;
w r i t e l n (' E c u a ţ i a a r e o s i n g u r a r a d a c i n a ' ) ;
w r i t e l n ( x ) ;
end;
if (a=0) and (b=0) then
w riteln('E cuaţia are o m ulţim e infinita de r a d a c in i ') ;
if (a=0) and (b<>0) then
w r i t e l n (' E c u a ţ i a nu a r e s e n s ' ) ;
end.
C o m p a r în d fra g m e n tu l d e p ro g ra m s c ris în lim b a ju l c a lc u la to r u lu i c u p ro g ra m u l
E xem plu , n e c o n v in g e m că a p lic a re a lim b a ju lu i P A S C A L s im p lific ă fo a rte m u lt p r o
cesele d e e la b o ra re a p ro g ra m e lo r.
În g e n eral, în c a z u l u t iliz ă r ii u n u i lim b a j de p ro g ra m a re de n iv e l în a lt, p ro c e s u l de
re z o lv a re a u n e i p ro b le m e p r in in te r m e d iu l c a lc u la to ru lu i in c lu d e u rm ă to a re le etape:
1) s c h iţa re a a lg o r itm u lu i în t r - u n lim b a j de c o m u n ic a re în tre o a m e n i, de e x e m p lu
în lim b a ro m â n ă , ru s ă sau en g leză;
7
2) d e s c rie re a m a i su g e stiv ă , d a c ă este c a z u l, a p r e lu c r ă r ilo r p re c o n iz a te r e c u r g în d
la sc h e m e le lo g ice ;
3) s c rie re a a lg o r itm u lu i în t r - u n lim b a j de p ro g ra m a re d e n iv e l în a lt, d e e x e m p lu ,
în P A S C A L ;
4) tra d u c e re a p r o g r a m u lu i d in lim b a ju l d e n iv e l în a lt în lim b a ju l c a lc u la to r u lu i (în
se cv e n ţe de c u v in te b in a re );
5) d e r u la r e a p r o g r a m u lu i p e c a lc u la to r, d e p is ta re a s i c o re c ta re a e v e n tu a le lo r
e ro ri.
T ra d u c e re a p ro g ra m e lo r d in lim b a ju l de n iv e l în a lt în lim b a ju l c a lc u la to r u lu i se
n u m e şte compilare s i se e fe ctu e a ză în m o d a u to m a t c u a ju to ru l u n o r p ro g ra m e sp e cia le ,
d e n u m ite compilatoare.
Întrebări si exerciţii
O Amintiţi-vă cel puţin trei algoritmi pe care i-aţi studiat la lecţiile de matematică şi informatică.
© Ce fel de informaţii trebuie să conţină o descriere completă a unui executant?
© Care sînt mijloacele principale de reprezentare a algoritmilor?
© Prin ce se deosebeşte modul de comandă prin program de modul de comandă manuală?
© Care este diferenţa între algoritmi şi programe? Argumentaţi răspunsul dvs.
© Numiţi etapele principale de rezolvare a unei probleme cu ajutorul calculatorului.
© Care este diferenţa între un limbaj de programare de nivel înalt şi limbajul calculatorului?
8
Capitolul 1
VOCABULARUL SI SINTAXA
LIMBAJULUI PASCAL
1.1. Iniţiere în limbajul PASCAL
V o m e x a m in a u r m ă t o r u l p ro g ra m :
1 Program P1;
2 { Suma numerelor intregi x , y, z }
3 var x , y , z , s : i n t e g e r ;
4 begin
5 w r i t e l n ( 'Introduceti numerele intregi x, y, z:');
6 r e a d l n ( x , y, z ) ;
7 s:= x + y + z;
8 w r i t e l n ( 'Suma numerelor introduse:');
9 w r i t e l n ( s ) ;
10 e n d.
N u m e r e le 1, 2, 3, 10 d in p a rte a s tîn g ă a p a g in ii n u fa c p a rte d in p r o g r a m u l
P A S C A L . E le se rv e sc d o a r p e n tru re fe rire a lin iilo r în e x p lic a ţiile ce u rm e a z ă .
L i n i a 1. C u v în t u l program este u n c u v în t re z e rv a t a l lim b a ju lu i, ia r P1 este u n
c u v în t - u t iliz a t o r . C u v in t e le re z e rv a te s e rv e s c p e n tr u p e rfe c ta re a p r o g r a m e lo r , ia r
c u v in t e le - u t iliz a t o r - p e n tr u d e n u m ir e a v a r ia b ile lo r , s u b a lg o r it m ilo r , p r o g r a m e lo r ,
c o n s ta n te lo r etc.
L in ia 2. E ste u n te x t e x p lic a tiv , u n c o m e n ta riu . C o m e n t a r iu l în c e p e c u s im b o lu l “ {”
si se te r m in ă c u “ }” . C o m e n t a r iu l n u in flu e n ţe a z ă în n ic iu n fe l d e ru la re a p r o g r a m u lu i
si este d e s tin a t e x c lu s iv u t iliz a to r u lu i.
L in ia 3. C u v în t u l re z e rv a t var (variable - v a ria b ilă ) d e s c rie v a ria b ile le x , y , z si s ,
a p lic a te în p ro g ra m . C u v în t u l i n t e g e r (întreg) in d ic ă t ip u l v a r ia b ile lo r re sp e ctiv e .
P r in u rm a re x , y , z si s p o t a vea ca v a lo r i n u m a i n u m e re în tre g i. L in ia re s p e c tiv ă
fo rm e a z ă p a rte a d e c la ra tiv ă a p r o g r a m u lu i.
L in ia 4. C u v în t u l re z e rv a t begin (în c e p u t) in d ic ă în c e p u tu l p ă r ţ ii e x e c u ta b ile a
p ro g ra m u lu i.
L in ia 5. A c e a s tă lin ie in d ic ă a fişa re a u n u i m esaj la d is p o z it iv u l- s ta n d a r d de ie şire ,
în m o d o b iş n u it p e e cra n . C u v în t u l w r i t e l n (w rite line - s c rie ş i tre ce la lin ie n o u ă )
re p re z in tă a p e lu l u n u i s u b a lg o ritm - s ta n d a rd , a rg u m e n tu l f iin d te x tu l m e s a ju lu i ce se
afişează:
9
Introduceţi numerele intregi x, y , z:
M enţionăm că apostrofurile nu fac parte din textul care va fi afişat.
Linia 6. Citirea a trei numere de la dispozitivul-standard de intrare, în m od obişnuit
- tastatura. Num erele sînt tastate în aceeaşi linie şi sînt despărţite de unul sau mai multe
spaţii. După tastarea ultim ului număr se acţionează tasta . Num erele citite sînt
depuse în variabilele x, y, z. Cuvîntul readln (read line - citire şi trecere la linie nouă)
reprezintă apelul unui subalgoritm-standard. Argum entele subalgoritmului sînt num ele
variabilelor în care sînt mem orate numerele întregi introduse.
Linia 7. Instrucţiunea de atribuire. Variabila s primeşte valoarea x+y+z.
Linia 8. Afişarea mesajului
Suma numerelor introduse:
la dispozitivul-standard de ieşire.
Linia 9. Afişarea valorii variabilei s la dispozitivul-standard de ieşire.
Linia 10. Cuvîntul rezervat end indică sfîrşitul părţii executabile, iar punctul - sfîrşitul
programului.
Prin urmare un program în limbajul PASCAL este alcătuit din următoarele com ponente:
• antetul, în care se specifică denum irea programului;
• partea declarativă, în care se descriu variabilele, funcţiile, subalgoritmii etc. folosiţi
în program;
• partea executabilă, care include instrucţiunile ce urmează să fie executate într-o
anumită ordine de calculator.
Pentru editarea, com pilarea şi lansarea în execuţie a program elor PASCAL, au fost
elaborate aplicaţii speciale, denum ite m edii de dezvoltare a program elor. D e obicei, în
laboratoarele şcolare de inform atică este instalată aplicaţia Turbo PASCAL 7.0. Interfaţa
grafică a acestei aplicaţii conţine m eniuri ce perm it efectuarea urm ătoarelor operaţii:
• introducerea şi editarea program elor PASCAL;
• păstrarea program elor PASCAL în fişiere distincte;
• deschiderea, editarea şi salvarea fişierelor-text şi a fişierelor ce conţin program e
PASCAL;
• depistarea erorilor în program ele PASCAL;
• com pilarea şi lansarea în execuţie a program elor PASCAL.
Întrebări si exerciţii
j *
O Introduceţi şi lansaţi în execuţie programul P 1 .
© Care sînt părţile componente ale unui program PASCAL?
© Introduceţi şi lansaţi în execuţie următorul program:
Program P2;
{ A f i s a r e a c o n s t a n t e i p r e d e f i n i t e M a x I n t }
begin
10
w rite ln ( 'M a x In t= ', MaxInt);
end.
O Indicaţi antetul, partea declarativă şi partea executabilă ale programului P2. Explicaţi
destinaţia fiecărei linii a programului în studiu.
© Modificaţi programul P1 în aşa mod ca el să calculeze suma numerelor x, y introduse
de la tastatură.
1.2. Metalimbajul BNF
U n limbaj de programare se defineşte prin sintaxa şi sem antica lui. E cunoscut faptul
că sintaxa este un set de reguli care guvernează alcătuirea propoziţiilor, iar sem antica
este un set de reguli care determ ină înţelesul, sem nificaţia propoziţiilor respective. În
cazul lim bajelor de program are, echivalentul propoziţiei este programul.
Sintaxa oricărui limbaj de program are poate fi descrisă cu ajutorul u n u i limbaj
întrebuinţat în com unicarea dintre oam eni, cum ar fi, de exem plu, rom âna, engleza,
franceza etc. S-a considerat însă că o astfel de descriere este volu m in oasă şi neunivocă.
Pentru o descriere con cisă şi exactă a sintaxei lim bajelor de program are, s-au elaborat
lim bajele speciale, denum ite metalimbaje. Cel m ai răspîndit m etalim baj este cunoscut
sub denum irea de BNF - Forma N orm ală a lui Backus.
M etalim bajul BNF utilizează urm ătoarele sim boluri:
• simbolurile terminale, adică sim bolurile care apar exact la fel şi în program ele
PASCAL;
• simbolurile neterminale, care desem nează unităţile (construcţiile) gram aticale
ale lim bajului.
Sim bolurile neterm inale se înscriu între sem nele “<” şi “>”.
D e exem plu, cifrele 0, 1, 2, ..., 9, literele A, B, C, ..., Z sînt sim boluri term inale, iar
, sînt sim boluri neterm inale.
Descrierea sintaxei limbajului PASCAL constă dintr-un set de formule metalingvistice.
Prin formulă metalingvistică vo m înţelege o construcţie form ată din două părţi,
stînga şi dreapta, separate prin sim bolurile “::=” ce au sem nificaţia de “egalprin definiţie”. În partea stîngă a form ulei se găseşte un sim bol neterm inal.
O form ulă m etalingvistică perm ite descrierea, în partea ei dreaptă, a tuturor alternativelor posibile de definire a sim bolului neterm inal, prin folosirea caracterului “|”
cu sem nificaţia “sau”.
D e exem plu, form ula
::= 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9
defineşte unitatea gramaticală ca fiind unul din caracterele (simbolurile terminale)
0, 1, ..., 9.
La fel se interpretează şi formula metalingvistică:
::= a | b | c | d | e | f | g | h | i | j | k | l |m |
n | o | p | q | r | s | t | u | v | w | x | y | z
11
În p a rte a d re a p tă a u n e i fo rm u le m e ta lin g v is tic e p o t a p ă re a d o u ă si m a i m u lte
s im b o lu r i c o n s e c u tiv e . S itu a ţia c o re s p u n d e o p e ra ţie i d e concatenare (a lip ire ) a lo r.
A s tfe l:
::=
d e fin e şte c o n s tru c ţia g ra m a tic a lă ca f iin d o lite ră u rm a tă d e o c ifră .
Exemple:
1) | a9 4) | x4
2) | a1 5) | d0
3) | c3 6) | e8
În u n e le s itu a ţii a lte rn a tiv e le d e d e fin ire a u n u i s im b o l n e te rm in a l se p o t re p e ta d e
u n n u m ă r o a re c a re d e o r i ( c h ia r de z e ro o ri), fa p t ce v a fi m a rc a t p r in în c a d ra re a lo r
în a c o la d e le {, }.
D e e x e m p lu , fo r m u la
<Întreg fără semn> ::= {}
d e fin e şte s im b o lu l n e te rm in a l <Întregfără semn> ca o se cv e n ţă n e v id ă d e c ifre . S e cv e n ţe le 0, 0 0 0 0 , 0 01 , 1 9 0 0 , 35910 s în t c o n fo rm e a ce ste i d e fin iţii, ia r se cv e n ţa
3 a5 910 - n u .
F o r m u la
::= { | }
are u rm ă to a re a s e m n ific a ţie : u n id e n tific a to r în c e p e c u o lite ră ; d u p ă această lite ră
p o a te u r m a o se cv e n ţă fin ită de lite re sau c ifre . A s tfe l, a , a 1 , a 1 b , a 2 3 x , a1 4 b x z
s în t c o n fo rm e c u ace a stă d e fin iţie , d a r 2 a - n u .
În c a z u l în ca re a lte rn a tiv e le de d e fin ire a u n u i n e te rm in a l s în t o p ţio n a le (p o t lip s i) ,
ele se în c a d re a z ă în p a ra n te z e le d re p te [, ].
D e e x e m p lu , fo r m u la
::= [+ | - ] <Întreg fără semn>
defineşte fa c to ru l de scală ca u n n u m ă r în tre g fără se m n care p o ate fi p re ce d a t de + sau - .
A stfe l, 1, +1, - 1 , 2 0 , +20 , - 2 0 , + 003 s în t c o n fo rm e c u această d e fin iţie , d a r 3-5 - nu.
A tr a g e m a te n ţia a s u p ra fa p tu lu i că s im b o lu r ile [, ], {, } a p a rţin m e ta lim b a ju lu i şi
n u tre b u ie c o n fu n d a te c u s im b o lu r ile c o re s p u n z ă to a re u tiliz a te în lim b a ju l P A S C A L .
Întrebări si exerciţii
j *
O Explicaţi termenii sintaxă şi semantică.
© Care este destinaţia unui metalimbaj?
© Cum se defineşte sintaxa unui limbaj cu ajutorul metalimbajului BNF?
© Sintaxa unui limbaj foarte simplu este descrisă folosind următoarele formule metalingvistice:
::= 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9
::= {}
12
::= + | -
::= {}
Care din secvenţele ce urmează sînt conforme definiţiei unităţii lexicale ?
a) 0 f) 0 + 0 k) 0000
b) 1 g) 11100 + 1 l) 0001
c) 11100 h) 11100-1 m) -152
d) |00011 i) | 931 n) | +351
e) |20013 j) | 614 o) | 412
Care din secvenţele ce urmează sînt conforme definiţiei unităţii lexicale ?
a) | 0 + 1 f) | - 13 k) | 21 + 00000
b) | 1 + 0 - 3 g) | 2 H —16 l) | 39 + 00001
c) | 0 + 0+4 h) | - 2 1 - 1 6 m) 00001-00001
d) 1 + 1-9 i) 68-13 n) 379-486
e) | 6+6+21 j) | 42 + 650 o) | 31 + 12-51 + 861
© Sintaxa unui limbaj de comunicare utilizator-calculator este definită după cum urmează:
::= A: | B: | C: | D: | E:
::= {, }
::= C i t i r e | C o p i e r e | F o r m a t a r e
::=
Care din secvenţele ce urmează sînt conforme definiţiei unităţii lexicale ?
a)
b)
c)
d)
e)
C itir e f) C o p i e r e A: B:
C i t i r e A: g) C itir e D
C o p ie r e F: h) F o rm a ta re D:, F:
Copiere A:, i) Copiere E:, A:,
F o r m a t a r e D :, E: j) C o p i e r e F : , A:
1.3. Diagrame sintactice
Diagramele sintactice descriu mai clar sintaxa unui limbaj de programare. Reprezentarea
prin diagrame poate fi derivată din notaţia BNF, după cum urmează.
Fiecărui sim bol terminal îi corespunde un cerc sau un oval în care se înscrie simbolul
respectiv. Simbolurile neterminale se înscriu în dreptunghiuri. Ovalurile şi dreptunghiurile
se reunesc conform diagramelor din figura 1.1.
13
În figura 1.2 sînt prezentate diagramele sintactice pentru unităţile gramaticale <Întreg
fără semn>, şi , definite în paragraful precedent. Observăm
că fiecărui drum în diagrama sintactică îi corespunde o secvenţă de simboluri terminale
corectă din punct de vedere sintactic.
Întrebări si exerciţii » )
O Care este destinaţia diagramelor sintactice?
© Cum se reprezintă simbolurile terminale şi simbolurile neterminale pe diagramele sintactice?
© Cum se reprezintă formulele BNF pe diagramele sintactice?
14
<Întreg fără semn>
T
Întreg fără
semn
Fig. 1.2. Diagram ele sintactice <Întreg fărăsem n>, şi
O Reprezentaţi cu ajutorul diagramelor sintactice:
:: = 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9
:: = {}
::= + | -
::= {}
© Reprezentaţi cu ajutorul diagramelor sintactice:
::= A :|B :|C :|D :|E :
::= {, }
::= C i t i r e | C o p i e r e | F o r m a t a r e
::=
© În figura 1.3 sînt prezentate diagramele sintactice care definesc unitatea gramaticală . Determinaţi care din secvenţele ce urmează sînt conforme acestor diagrame:
15
a) |0.1
b) +0.1
c) -0.0
d) 9.000
e) -538.
f) | .538
g) 721.386.
h) |-421
i) |247.532
j) +109.000
© Scrieţi formulele BNF care corespund diagramelor sintactice din figura 1.3.
-------------- 7--------
Cifră T
Secvenţă
cifre - O
Secvenţă
cifre
Fig. 1.3. Diagram ele sintactice , ,
1.4. Alfabetul limbajului
Alfabetul limbajului PASCAL este format din următoarele caractere ale codului ASCII
(American Standard Code for Information Interchange):
• cifrele zecimale;
16
• literele mari şi m ici ale alfabetului englez;
• sem nele de punctuaţie;
• operatorii aritmetici şi logici;
• caracterele de control şi editare (spaţiu, sfîrşit de linie sau retur de car etc.).
În unele construcţii ale limbajului pot fi folosite şi literele alfabetelor naţionale, de
exem plu literele ă, â, î , ş, ţ ale alfabetului român.
1.5. Vocabularul limbajului
Cele m ai sim ple elem ente, alcătuite din caractere şi înzestrate cu sem nificaţie
lingvistică, se num esc lexeme sau unităţi lexicale. A cestea form ează vocabularul lim
bajului PASCAL.
Distingem următoarele unităţi lexicale:
• simboluri speciale şi cuvinte-cheie;
• identificatori;
• numere;
• şiruri de caractere;
• etichete;
• directive.
1.5.1. Simboluri speciale şi cuvinte-cheie
Simbolurile speciale sînt formate din unul sau două caractere:
+ plus
- m inus
* asterisc
/ bară
= egal
, virgulă
: două puncte
< mai m ic
> mai mare
[ paranteză pătrată din stînga
] paranteză pătrată din dreapta
( paranteză rotundă din stînga
) paranteză rotundă din dreapta
; punct şi virgulă
. punct
@ la
A accent circumflex
$ dolar
{ acoladă din stînga <= mai m ic sau egal
} acoladă din dreapta >= mai mare sau egal
17
# număr := atribuire
. . puncte de suspensie
(* echivalentul acoladei {
*) echivalentul acoladei }
<> neegal
( . echivalentul parantezei [
. ) echivalentul parantezei ]
M enţionăm că dacă un sim bol special este alcătuit din două caractere, de exem plu <=
sau := , între ele nu trebuie să apară niciun spaţiu intermediar.
Cuvintele-cheie sînt formate din două sau mai m ulte litere:
and şi nil zero
array tablou not nu
begin început of din
case caz
const constante
div cîtul împărţirii
do execută
downto în descreştere la
else altfel
end sfîrşit
file fişier
or sau
packed împachetat
procedure procedură
program program
record articol (înregistrare)
repeat repetare
set m ulţim e
then atunci
for pentru
function funcţie
goto treci la
to la
type tip
until pînă ce
if dacă var variabile
in în while cît
label etichetă with cu
mod restul împărţirii
Cuvintele-cheie sînt rezervate şi nu pot fi folosite în alt scop decît cel dat prin definiţia
limbajului.
Unităţile lexicale în studiu se definesc cu ajutorul următoarelor formule BNF:
::= + | - | * | / | = | < | > | ] | [ | , | ( | )
I : | ; | A | . | @ | { | } | $ | # | <=
18
| >= | <> | := | . . | | ::= (* | *) | ( . | .)
::= and | array | begin | case | const | div | do
| downto | else | end | file | for | function |
goto | if | in | label | mod | nil | not | of
| or | packed | procedure | program | record
| repeat | set | then | to | type | until |
var | while | with
De reţinut că simbolurile {, }, [ şi ] utilizate în notaţia BNF sînt în acelaşi timp şi elem ente ale vocabularului PASCAL. Pentru a evita confuziile, aceste simboluri, ca elem ente
ale vocabularului, pot fi redate prin simbolurile echivalente (* , * ) , ( . şi respectiv . ) .
Întrebări si exerciţii * »
O Memoraţi cuvintele-cheie ale limbajului PASCAL.
© Care este diferenţa dintre caractere şi simboluri?
© Desenaţi diagramele sintactice pentru unităţile lexicale , şi .
1.5.2. Identificatori
Identificatorii sînt unităţi lexicale care desemnează variabile, constante, funcţii, programe ş.a. U n identificator începe cu o literă, care poate fi urmată de orice combinaţie
de litere şi cifre. Lungimea identificatorilor nu este limitată, dar sînt semnificative doar
primele 63 de caractere.
Am intim formulele BNF care definesc unitatea lexicală :
::= 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9
::= a | b | c | d | e | f | g | h | i | j | k | l |
m | n | o | p | q | r | s | t | u | v | w | x |
y | z
::= { | }
Exemple de identificatori:
1) | 6) | z01b
2) y 7) lista
3) z 8) listaelevilor
4) x1 9) listatelefoanelor
5) y10 10) registru
19
11) a d r e s a 13)
12) a d r e s a d o m i c i l i u 14)
În construcţiile gramaticale ale limbajului PASCAL, cu excepţia şirurilor de caractere,
literele mari şi m ici se consideră echivalente. Prin urmare sînt echivalenţi şi id en
tificatorii:
1) | şi X
2) | y şi Y
3) | z şi Z
4) | x 1 şi X1
5) | y 1 0 ş i Y 10
6) z 0 1 b , Z 0 1 b , Z 01B şi z 0 1 B
7) l i s t a , L i s t a , L I s t a , L i s t A , L IS T a
Utilizarea literelor mari şi m ici ne permite să scriem identificatorii mai citeţ, de exem
plu:
1) L i s t a E l e v i l o r 3)
2) L i s t a T e l e f o a n e l o r 4)
M enţionăm că în construcţiile de bază ale limbajului PASCAL nu se utilizează literele
ă, â, î, ş, ţ ale alfabetului român. Aşadar în scrierea identificatorilor sem nele diacritice
respective vor fi omise.
Exemple:
1)
2)
3)
Întrebări si exerciţii
O Desenaţi diagramele sintactice pentru unităţile gramaticale , şi .
© Care din secvenţele propuse sînt conforme definiţiei unităţii lexicale ?
a) x1 e) xy i)
b) | X1 f) ^S up rafata j)
c) | 1x g) | SUPRAFATA k)
d) 1X h) răd ăcin a l)
rad acin a
R1
A1x
ListaA
S u p r a f a t a 4) P a t r a t
Num ar 5) S i r D e C a r a c t e r e
N u m a r E le v i 6) N u m a r I n c e r c a r i
A d r e s a D o m i c i l i u
B u g e t u l A n u l u i 2 0 1 1
c l a s a 1 0
a n u l 2 0 1 1
20
m) L is ta i p) D reptunghi s) Luni
n) B-1 q) i i t) Luna
o) | abc r) | l i j u) | 20.07.2011
Pentru secvenţele corecte indicaţi drumurile respective din diagrama sintactică .
© Găsiţi perechile de identificatori echivalenţi:
a) x101
b) ya15
c) radacinaX1
d) radacinaX2
e) triu n g h i
f) cerc
g) s ir d e c a r a c te r e
h) re g is tru c la s a 1 0
i) COTIDIAN
j) ZILE
k) CERCURI
l) SirD eC aractere
m) T riu n g h iu ri
n) R egistruC lasa10
o) zilE
p) X101
q) R egistruC lasa10
r) radaciniX1X2
s) RADACINAX1
t) yA101
© Care este destinaţia identificatorilor din programele PASCAL?
© Pentru a găsi soluţiile x1, x2 ale ecuaţiei pătrate ax2 + bx + c = 0, mai întîi se calculează discriminantul d. Propuneţi cîteva variante de reprezentare a coeficienţilor a, b, c ai discriminantului d si a soluţiilor x1, x2 prin identificatori.
1.5.3. Numere
Num erele pot fi întregi sau reale. În m od obişnuit, se foloseşte sistem ul zecim al de
numeraţie. În figura 1.4 sînt prezentate diagramele sintactice pentru unităţile lexicale
şi .
Exemple de numere întregi:
23 -2 3 0023 + 023
318 00318 + 0318 -3 1 8
1996 + 199 6 -1996 0001996
-0023 -0318 +001996 -000199
În cazul numerelor reale, partea fracţionară se separă de partea întreagă prin punct.
Punctul zecim al trebuie să fie precedat şi urmat de cel puţin o cifră zecimală.
21
< N u m ă r real>
Fig. 1.4. Diagram ele sintactice şi
Exemple de num ere reale:
3.1415 + 3.04 0.0001 283.19
-3.04 -0.0001 -256.19 28.17
+ 0.0001 6.28 +3.12421 63906.734
În scrierea num erelor reale se poate utiliza şi un factor de scală. Acesta este un număr
întreg precedat de litera e (sau E), care indică că numărul urmat de factorul de scală se
înm ulţeşte cu 10 la puterea respectivă.
Exemple:
Forma uzuală Notaţia în PASCAL 1
1) ( 8 ,12•IO-5 8.12e-5
■ 22
2) 749,512-108
3) -0,0823 •IO-12
4) | 3250,4•IO6
5) | 3,42M 0 16
Evident, 8.12e-05, 812e-7, 0.812e-4, 81.2e-6 reprezintă una şi aceeaşi valoare 8,1 2 -10-5.
749.512e+8
-0.0823e-12
3250.4e06
3.421e16
Întrebări si exerciţii
* *
O Care din secvenţele de caractere ce urmează sînt conforme definiţiei unităţii lexicale ?
a) | - 418 ./) | 0+2 469 k) | 32,014
b) | 0-418 g) §3 2 , 1 4 l) | -719
c) §621+ h) | +00621 m) +62.1
d) §2 4 69 1) §2 4 6 9 3 . n) | -00418
e) §-6 2 1 0 j) §- 6 2 1 o) | -00621
Găsiţi numerele întregi care reprezintă una şi aceeaşi valoare.
© Pornind de la diagramele sintactice din figura 1.4, scrieţi formulele BNF pentru definirea
unităţii lexicale .
© Care din secvenţele de mai jos sînt conforme definiţiei unităţii lexicale ?
a) 3.14
b) §2 .5 1 4 e + 5
c) 591328E+3
d) §.000382
e) 0.1961E+4
f) j +314629.
g) 0.000314E4
h) 2 8 1 . 3
i) | 591328
j) | 2 51 4 e+ 2
k) -464.597e+3
l) +519.328e-4
m) 591328e-3
n) 28130e-2
o) 0,618284e00
p) §1961.
q) §2 8 1 3 0 E - 2
r) §5 9 1 .3 2 8
s) | -658.14e-6
t) §2 5 1 4 e + 2
u) 618.248e-3
Găsiţi numerele reale care reprezintă una şi aceeaşi valoare. Scrieţi aceste numere în forma
uzuală.
© Pornind de la diagramele sintactice din figura 1.4, scrieţi formulele BNF pentru definirea
unităţii lexicale .
© Indicaţi pe diagramele sintactice din figura 1.4 drumurile care corespund numerelor:
a) -418 b) 1961.0 c) 2514E+2
23
d) 2 8 1 . 3
e) 2.514e+5
f) -1951.12
g) 32.014
h) (591.328
i) +19.511e+2
j) +0001
k) -614.85e-3
l) 2013e-4
1.5.4. Şiruri de caractere
Ş iru rile de caractere s în t ş iru ri de caractere im p rim a b ile , d e lim ita te de ap o stro f. În ş iru l
de caractere a p o s tro fu l apare d u b lat. A c c e n tu ă m că în c a z u l ş ir u r ilo r de caractere lite re le
m a ri şi m ic i ap ar d re p t caractere d istin cte .
Exemple:
1)
2)
3)
S pre d e o se b ire de alte u n ită ţi le x ica le ale lim b a ju lu i P A S C A L , în ş iru rile de caractere
p o t fi u tiliza te şi lite re le ă, â, î, ş, ţ ale a lfa b e tu lu i ro m â n . În acest sco p e n ecesar ca pe
c a lc u la to ru l la care lu c ra ţi să fie in stalate programele-pilot ce a sig u ră in tro d u ce re a , afişarea
şi im p rim a re a lite re lo r date.
Exemple:
1)
2)
3)
4)
U n it a t e a le x ic a lă se d e fin e ş te c u a ju t o r u l u r m ă t o a r e lo r f o r
m u le B N F :
::= ' {} '
::= '' |
D ia g ra m a sin ta ctic ă a u n ită ţii le x ica le în s tu d iu este p re ze n ta tă în figura 1.5.
'Şir de caractere'
'Limba engleză'
'Suprafaţă'
'Număr încercări'
'Variabila x'
'Calculul aproximativ'
'Apostroful '' este dublat'
Întrebări si exerciţii * *
O Indicaţi pe diagramele sintactice din figura 1.5 drumurile care corespund şirurilor de caractere:
'v a r i a b i l a z '
24
a)
b)
Fig. 1.5. Diagrama sintactică <Şir de caractere>
c)
d)
© Care dintre secvenţele ce urmează sînt conforme definiţiei unităţii lexicale :
a) 'Număr î n t r e g ' f)
b) ' S f î r ş i t u l p r o g r a m u lu i' g)
c) \ 'APOSTROF' h)
d) \ " x ' ' i)
e) ' f u n c ţ i e ' j)
'A n u l 1 9 9 7 '
'R ă d ă c in ă p ă t r a t ă '
'A n u l '9 7 '
'L i s t a t e l e f o a n e l o r '
'C a r a c te r e le ' ' x ' ' , ' ' y ' ' '
'UNITĂŢI LEXICALE'
1.5.5. Etichete
Etichetele sînt numere întregi fără sem n din dom eniul 0, 1, 9999 şi se utilizează
pentru a marca instrucţiunile limbajului PASCAL.
Exemple:
1 100 999 582 1004
Evident, formula BNF care defineşte unitatea lexicală în studiu are forma:
::= <Întregfără semn>
25
1.5.6. Directive
U n ita te a le x ic a lă se defineşte exa ct ca id e n tific a to ru l:
::= { | }
E fe ctiv, d ire c tiv e le s în t c u v in te rezervate care au o se m n ific a ţie specială. L im b a ju lsta n d a rd c o n ţin e o sin g u ră d ire ctivă:
f o r w a r d
A ce a sta se fo lo seşte la d e scrie re a u n o r p ro c e d u ri (s u b a lg o ritm i) şi fu n c ţii d e fin ite de
u tiliz a to r.
1.6. Separatori
O ric e p ro g ra m P A S C A L co n stă d in le x em e şi se p a rato ri. S e p a ra to rii fo lo s iţi în lim b a j
s în t sp a ţiu l, s fîrş itu l de lin ie (re tu r de car) şi c o m e n ta riu l.
Exemple:
1) x d i v y
2) n o t x
3) b e g i n
w r i t e l n ( x );
w r it e ln ( y ) ;
e n d .
În lip s a se p a ra to rilo r, la scrie re a co n se cu tiv ă a id e n tific a to rilo r, a c u v in te lo r-c h e ie , a
n u m e re lo r fără se m n şi a d ire c tiv e lo r, în c e p u tu l u n e i u n ită ţi le x ica le ar p u te a fi in te rp re ta t
în u n e le c a z u ri d re p t o c o n tin u a re a ce le i precedente.
În p a rtic u la r, c o n s tru c ţia “ x d i v y ” d in p r im u l e x e m p lu c o m u n ic ă c a lc u la to ru lu i
“ îm p a rte valo a re a v a ria b ile i x la valo a re a v a ria b ile i y ”. Însă, în lip s a sp a ţiio r de separare,
c o n s tru c ţia “ x d i v y ” va fi in te rp re ta tă ca u n id e n tifica to r.
M e n ţio n ă m că s im b o lu rile sp eciale co m p u se d in d o u ă caractere < = , > = , < > , : = , . .
etc., id e n tific a to rii, n u m e re le ş.a.m .d. s în t u n ită ţi le x ica le ale p ro g ra m u lu i. P r in u rm a re n u
se p o t in tro d u c e sp a ţii sau re tu ru ri de car în tre caracterele co m p o n e n te .
Exemple:
1)
2)
3)
4)
Corect Incorect
C itireD isc C itir e Disc
P r o g r a m P r o g r a m
: = : =
. . . .
26
5) 345
6) downto
7) begin
Comentariile s în t secvenţe de caractere preced ate de { şi u rm a te de }.
Exemple:
1)
2)
3)
C o m e n ta riile n u in flu e n ţe a ză în n ic iu n fe l d e ru la re a p ro g ra m e lo r P A S C A L şi se u t ilizează p e n tru a in c lu d e în ele u n e le p re c iz ă ri, e x p lic a ţii, in fo rm a ţii su p lim e n ta re etc. D e
sigur, c o m e n ta riile n u s în t destin ate c a lc u la to ru lu i, c i p e rso a n e lo r care cite sc p ro g ra m u l
resp ectiv.
A c c e n tu ă m că u tiliz a re a ra ţio n a lă a c o m e n ta riilo r, s p a ţiilo r şi re tu ru rilo r de car a sig u ră
scrie re a u n o r p ro g ra m e liz ib ile (u şo r de citit).
{ Program elaborat de Radu Ion }
{ Introducerea datelor iniţiale }
{ Datele iniţiale se introduc de la tastatura.
Rezultatele vor fi afişate pe ecran si tiparite
la imprimanta peste 3-4 minute }
3 45
down to
be gin
Test de autoevaluare nr. 1
1. Sintaxa limbajului de programare a executantului Robot este descrisă cu ajutorul form ulelor metalingvistice:
::= 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9
::= {}
::= s u s | j o s | d r e a p t a | s t î n g a
::= ( )
::= început {< Instrucţiune > ;} sfîrşit
Indicaţi programele corecte sintactic:
a) început su s(1 ); d re a p ta (4 ); jo s (0 ); stîn g a (0 0 ); sfîrşit
b) începutsus(1); dreapta(73); jo s(0 ); stînga(00+23); sfîrşit
c) început jo s (3 0 ); d re a p ta (4 5 ); su s(980); sfîrşit
d) începutstînga(21); jos(50); dreapta(45); sus(980); sfîrşit
e) început s tîn g a ( 3 ) ; jo s (1 3 ); stîn g a(2 1 ) sfîrşit; sfîrşit
f) început jo s(7 3 ); d re a p ta (5 ); sus(71) stîn g a (1 3 ); sfîrşit
g) începutsus(1); dreapta(-4); jo s(0); stînga(10950); sfîrşit
27
2. Desenaţi diagramele sintactice ce corespund formulelor metalingvistice < Comandă>,
< Instrucţiune> şi din itemul 1.
3. În figura de mai jos sînt prezentate diagramele sintactice care definesc unitatea gramaticală .
< C i f r ă o c t a lă >
< N u m ă r o c t a l>
C i f r ă o c t a lă T
Determinaţi care din secvenţele ce urmează sînt conforme diagramei < N um ăr octal>:
a) | +0 f) | -34637 k) | +123146482351
b) | l8 g) § 2 3 4 7 - 5 2 3 l) | 614,45
c) § - 1 7 2 5 0 h) | -0000007 m) | - 152
d) | + 6362,1 i) § 527345372 n) | + 35,1
e) 717424410571 j) 61 4 .4 5 o) -412
4. Scrieţi form ulele m etalingvistice ce corespund diagram elor sintactice din item ul 3.
5. În limbajul PASCAL un identificator începe cu o literă, care poate fi urmată de orice
combinaţie de litere şi cifre. Scrieţi formulele metalingvistice care definesc unitatea lexicală
.
6. Compuneţi cel puţin zece identificatori care ar reflecta specificul problemelor din fizică,
matematică, chimie, prelucrarea textelor şi imaginilor.
7. Transcrieţi din forma uzuală în notaţia PASCAL numerele:
3,14 b) 265 c) 23,4635
■ 28
d) +0,000001
e) 6,1532 d0-5
f) | -984,52
g) -523
h) +28
i) | +28000000
j) | 614,45-10-12
k) -3628,297 d012
l) -38,00001
m ) 35728,345452 -10-8
n) | 24815
o) -296,0020001
8. Transcrieţi din notaţia PASCAL în forma uzuală numerele:
a) | 6 124.485 f)
b) | + 18.315 g)
c) | - 2 1 8 .0 3 4 e -3 h)
d) | 193526 i)
e) 1000.01e+ 23 j)
-0 .0 3 4 2 8 e -0 8
232847.5213
-0000012e+2
1 8.45
6 2 3 .4 9 5 e -6
k) 2005
l) | + 2 3 .0 8 e -5
m ) -17502
n) | +1
o) -4 6 3 4 1 .2 e -0 6
9. Este cunoscut faptul că vocabularul limbajului PASCAL include unităţile lexicale: simboluri
speciale, cuvinte-cheie, identificatori, numere, şiruri de caractere, etichete şi directive. Indicaţi
unităţile lexicale din programul ce urmează:
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
Amintim că numerele 1, 2, 3,..., 15 din partea stîngă a paginii nu fac parte din programul
PASCAL. Ele servesc doar pentru referirea liniilor.
Exemplu: Program - cuvînt-cheie; TA1 - identificator; ; - simbol special; var - cuvîntcheie ş.a.m.d.
10. Indicaţi antetul, partea declarativă şi partea executabilă ale programului TA1 din itemul 9.
Program TA1;
var a , b , x : r e a l ;
begin
r e a d l n ( a , b ) ;
if a<>0 then
begin
x : = - b / a ;
w r i t e l n ( ' E c u a ţ i a a re o s in g u r a r a d a c i n a ' ) ;
w r i t e l n ( x ) ;
end;
if (a=0) and (b=0) then
w r i t e l n ( ' E c u a ţ i a a re o m u l ţ im e
infinita de radacini');
if (a=0) and (b<>0) then
w r i t e l n ( 'Ecuaţia nu are s e n s ') ;
end.
29
Capitolul 2
TIPURI DE DATE SIMPLE
2.1. Conceptul de dată
Informaţia care va fi supusă unei prelucrări este accesibilă calculatorului în formă de
date. Datele sînt constituite din cifre, litere, sem ne, numere, şiruri de caractere ş.a.m.d.
Într-un limbaj cod-calculator datele sînt reprezentate prin secvenţe de cifre binare.
De exem plu, la nivelul procesorului numărul natural 1039 se reprezintă în sistemul de
numeraţie binar ca:
10000001111
Pentru a scuti utilizatorul de toate detaliile legate de reprezentarea internă a datelor,
în PASCAL se folosesc diverse tipuri de date.
Prin tip de date se înţelege o mulţime de valori şi o mulţime de operaţii care pot fi
efectuate cu valorile respective.
De exem plu, în versiunea Turbo PASCAL 7.0 tipul integer include m ulţim ea nu
merelor întregi
{-32768, -32767, ..., -2, -1, 0, 1, 2, ..., 32767}.
Cu aceste numere pot fi efectuate următoarele operaţii:
+ adunarea;
- scăderea;
* înmulţirea;
mod restul împărţirii;
div cîtul împărţirii ş.a.
Tipul de date real (real) include o subm ulţim e a numerelor reale, cu ajutorul cărora
se realizează operaţiile +, - , * , / (împărţirea) etc.
Operaţiile mod şi div, admise în cazul datelor de tip integer, sînt inadm isibile în
cazul datelor de tip real.
Într-un program PASCAL datele sînt reprezentate prin mărimi, şi anume: prin variabile
şi constante. Termenul “m ărim e” a fost împrumutat din matematică şi fizică, unde m ărim ile sînt utilizate pentru descrierea anumitor fenom ene. Pentru exemplificare, am intim
unele mărimi studiate în cadrul lecţiilor respective: masa m, lungim ea l, aria S, volum ul
F, acceleraţia căderii libere g « 9,8 m /s2, numărul iraţional n « 3,14 ş.a.
Variabila este o mărime valorile căreia pot fi modificate pe parcursul execuţiei programului. Fiecare variabilă are num e, valoare şi tip. N um ele variabilei (de exem plu, m, l,
S, V, delta) serveşte pentru notarea ei în program. În tim pul execuţiei programului, în
30
orice m om ent concret, fiecare variabilă are o valoare curentă (de exem plu, 105 sau -3 6 )
ori nu este definită.
M ulţim ea de valori pe care le poate lua fiecare variabilă şi operaţiile admise se indică
prin asocierea num elui de variabilă cu un anum it tip de date. În acest scop, num ele de
variabilă şi tipul dorit de date se declară explicit cu ajutorul cuvîntului-cheie var.
Exemplu:
var x, y : integer;
z : real;
În procesul derulării programului, variabilele x şi y pot lua orice valori ale tipului de
date integer, iar variabila z - orice valori ale tipului de date real.
Constanta este o mărime valoarea căreia nu poate fi modificată pe parcursul execuţiei
programului. Tipul unei constante se declară im plicit prin forma ei textuală. De exemplu,
10 este o constantă de tip integer, iar 10.0 este o constantă de tip real.
Pentru a face programele mai lizibile, constantele pot avea denumiri simbolice. D enumirile respective se definesc cu ajutorul cuvîntului-cheie const.
Exemplu:
const g = 9.8;
pi = 3.14;
Evident, constantele g şi pi sînt de tipul real şi valorile lor nu pot fi schimbate pe
parcursul derulării programului.
Conceptul de dată realizat în limbajul PASCAL presupune:
1) fiecare mărime (variabilă sau constantă) într-un program în m od obligatoriu se
asociază cu un anum it tip de date;
2) tipul unei variabile defineşte m ulţim ea de valori pe care le poate lua variabila şi
operaţiile care pot fi efectuate cu aceste valori;
3) există tipuri de date de interes general, definiţia cărora se consideră cunoscută: integer, real, char (caracter), boolean (logic), text ş.a.;
4) pe baza tipurilor cunoscute programatorul poate crea tipuri noi, adecvate inform aţiilor de prelucrat.
Întrebări si exerciţii » »
O Cum se reprezintă datele în limbajul cod-calculator? Care sînt avantajele şi deficienţele
acestei reprezentări?
© Cum se reprezintă datele într-un program PASCAL? Care este diferenţa dintre variabile şi
constante?
© Explicaţi semnificaţia termenului tip de date. Daţi exemple.
© Cum se asociază o variabilă la un anumit tip de date?
© Determinaţi tipul variabilelor r , s , t , x, y şi z din declaraţia ce urmează:
var r , y i n t e g e r ;
s , z r e a l ;
t , x b o o le a n ;
31
0 Scrieţi o declaraţie care ar defini a, b si c ca variabile întregi, iar p si q ca variabile
text.
© Precizaţi tipul următoarelor constante:
a) | - 301 d) | - 61.00e+ 2 g) | 3 1 4 .0
b) | -3 0 1 .0 e) \ 3.14 h) | 0314
c) | +6100 f) | - 0.0001 i) | -0.000672
2.2. Tipul de date in te g e r
M ulţim ea de valori ale tipului de date integer este formată din numerele întregi care
pot fi reprezentate pe calculatorul-gazdă al limbajului. Valoarea maxim ă poate fi referită
prin constanta MaxInt, cunoscută oricărui program PASCAL. De obicei, valoarea minimă,
admisă de tipul de date în studiu, este -MaxInt sau - (MaxInt+1) .
Programul ce urmează afişează pe ecran valoarea constantei predefinite MaxInt:
Program P2;
{ Afisarea constantei predefinite MaxInt }
begin
writeln( 'MaxInt=', MaxInt);
e n d.
Pe un calculator IBM PC, versiunea Turbo PASCAL 7.0, constanta MaxInt are valoarea
327 67, iar m ulţim ea de valori ale tipului integer este:
{-32768, -32767, ..., -2, -1, 0, 1, 2, ..., 32767}.
Operaţiile care se pot face cu valorile întregi sînt: +, -, *, mod, div ş.a. Rezultatele
acestor operaţii pot fi vizualizate cu ajutorul programului P3:
Program P3;
{ Operatii cu date de tipul integer }
var x, y, z : integer;
begin
writeln('Introduceţi numerele intregi x, y:');
readln(x, y);
writeln('x=', x);
writeln('y=', y);
z:=x+y; writeln('x+y=', z);
z:=x-y; writeln('x-y=', z);
z:=x*y; writeln('x*y=', z);
z:=x mod y; writeln('x mod y=', z);
z:=x div y; writeln('x div y=', z);
e n d.
32
Rezultatele operaţiilor +, -, * cu valori întregi trebuie să aparţină m ulţim ii de valori ale
tipului de date integer. Dacă programatorul nu acordă atenţia cuvenită acestei reguli,
apar erori de depăşire. Aceste erori vor fi semnalate în procesul compilării sau execuţiei
programului respectiv. Pentru exemplificare, prezentăm programele P4 şi P5:
Program P4;
{ Eroare de depasire semnalata in procesul compilării }
var x : integer;
begin
x:=MaxInt+1; { Eroare, x>MaxInt }
writeln(x);
end.
Program P5;
{ Eroare de depasire semnalata in procesul executiei }
var x, y : integer;
begin
x:=MaxInt;
y:=x+1; { Eroare, y>MaxInt }
writeln(y);
e n d.
Priorităţile operaţiilor +, -, *, mod, div vor fi studiate mai tîrziu (tabelul 3.2).
Întrebări si exerciţii
O Care este mulţimea de valori ale tipului de date i n t e g e r ? Ce operaţii se pot face cu aceste
valori?
© Cînd apar erori de depăşire? Cum se depistează aceste erori?
© Determinaţi valoarea constantei M axInt a versiunii PASCAL cu care lucraţi dvs.
© Se consideră programele:
Program P6;
{ E r o a r e d e d e p a s i r e }
var x : i n t e g e r ;
begin
x := -2 * M a x In t;
w r i t e l n ( x ) ;
e n d.
Program P7;
{ E r o a r e d e d e p a s i r e }
var x , y : i n t e g e r ;
begin
x := -M a x In t;
33
y := x -1 0 ;
w r i t e l n ( y ) ;
e n d.
Cînd vor fi semnalate erori de depăşire: la compilare sau la execuţie?
© Daţi exemple de valori ale variabilelor x şi y din programul P3 pentru care apar erori de
depăşire.
2.3. Tipul de date r e a l
Mulţimea de valori ale tipului de date real este formată din numerele reale care pot
fi reprezentate pe calculatorul-gazdă al limbajului.
De exemplu, în versiunea Turbo PASCAL 7.0 dom eniul de valori ale tipului real este
-1,7-1038, ..., +1,7T 038, numerele fiind reprezentate cu o precizie de 11-12 cifre zecimale.
În programul ce urmează variabilelor reale x , y şi z li se atribuie valorile, respectiv,
1,1, -6 ,4 -108 şi 90,3 T 0-29, afişate ulterior pe ecran.
Program P8;
{ Date de tip real }
var x, y, z : real;
begin
x:=1.1;
y:=-6.14e8;
z:=90.3e-29;
writeln('x=', x);
writeln('y=', y);
writeln('z=', z);
e n d.
Am intim că la scrierea numerelor reale virgula zecimală este redată prin punct, iar
puterea lui 10 - prin factorul de scală (vezi paragraful 1.5.3).
Operaţiile care se pot face cu valorile reale sînt +, -, *, / (împărţirea) ş.a.
Operaţiile asupra valorilor reale sînt în general aproximative din cauza erorilor de rotunjire. Rezultatele operaţiilor în studiu trebuie să aparţină dom eniului de valori ale tipului
de date real. În caz contrar, apar erori de depăşire.
Proprietăţile operaţiilor +, -, * şi / pot fi studiate cu ajutorul programului ce urmează:
Program P9;
{ Operatii cu date de tipul real }
var x, y, z : real;
begin
writeln('Introduceţi numerele reale x, y:');
readln(x,y);
34
writeln ('x=', x) ;
writeln 'y=', y) ;
z:=x+y; writeln( 'x+y=', z);
z:=x-y; writeln( 'x-y=', z);
z:=x*y; writeln( 'x*y=', z);
z:=x/y;
e n d .
writeln( 'x/y=', z);
În tabelul 2.1 sînt prezentate datele afişate de programul P9 (versiunea Turbo PASCAL
7.0) pentru unele valori ale variabilelor x şi y. Se observă că rezultatele operaţiilor x+y
şi x-y din primele două linii ale tabelului 2.1 sînt exacte. În cazul valorilor x = 1,0,
y = 1,0 -10-11 (linia 3 a tabelului în studiu), rezultatul adunării este aproximativ, iar cel
al scăderii - exact. Am bele rezultate din linia a patra sînt aproximative. În cazul valorilor
x = y = 1,7-1038 (linia 5) are loc o depăşire la efectuarea adunării. Pentru valorile
x = 3,1 -10-39, y = 3,0 -10-39 (linia 6) rezultatul adunării este exact, iar rezultatul scăderii
este aproximativ.
Tabelul 2.1
Rezultatele programului P9
Nr. crt. x y
x + y x - y
1 1,0 1,0 2.0000000000E+00 0.0000000000E+00
2 1,0 1,0-10-10 1.0000000000E+00 9.9999999999E-01
3 1,0 1,0-10-11 1.0000000000E+00 9.9999999999E-01
4 1,0 1,0-10-12 1.0000000000E+00 1.0000000000E+00
5 1,7-1038 1,7-1038 depăşire 0.0000000000E+00
6 3,1-10-39 3,0-10-39 6.1000000000E-39 0.0000000000E+00
Însum îndu-se, erorile de calcul, proprii tipului de date real, pot com prom ite rezultatele execuţiei unui program. Evaluarea şi, dacă e necesar, suprimarea erorilor semnificative
cade în sarcina programatorului.
Priorităţile operaţiilor +, -, *, / vor fi studiate mai tîrziu (tabelul 3.2).
Întrebări si exerciţii * t
O Cum se scriu numerele reale în limbajul PASCAL?
© Determinaţi domeniul de valori ale tipului de date real din versiunea PASCAL cu care
lucraţi. Care este precizia numerelor respective?
© Ce operaţii se pot face cu datele de tip re a l ? Sînt oare exacte aceste operaţii?
© Lansaţi în execuţie programul P9 pentru următoarele valori ale variabilelor x, y:
a) | x = 2,0; y = -3,0; d)
b) | x = 14,3-102; y = 15,3-10-3; e)
c) x = 3,0; y = 2,0-1012; f)
x = 3,0; y = 2,0-10-12;
x = 2,9 -10-39; y = 6,4-10-3;
x = 7,51 • 1021; y = -8,64-1017;
35
g) x = 1,0; y = 2,9-IO-39; h) x = 1,7-1038; y = 2,9-IO-39.
Verificaţi rezultatele operaţiilor respective. Explicaţi mesajele afişate pe ecran.
© Care sînt cauzele erorilor de calcul cu date de tip real?
2.4. Tipul de date boolean
Tipul de date boolean (logic) include valorile de adevăr false (fals) şi true
(adevărat). În programul de mai jos variabilei x i se atribuie consecutiv valorile false şi
true, afişate ulterior pe ecran.
Program P10;
{ Date de tip boolean }
var x : boolean;
begin
x:=false;
writeln(x);
x:=true;
writeln(x);
e n d.
Operaţiile predefinite ale tipului de date boolean sînt:
not negaţia (inversia logică, operaţia logică NU);
and conjuncţia (produsul logic, operaţia logică SI);
or disjuncţia (sum a logică, operaţia logică SAU).
Tabelele de adevăr ale operaţiilor în studiu sînt prezentate în figura 2.1.
Proprietăţile operaţiilor logice not, and şi or pot fi cercetate cu ajutorul program ului P11.
Program P11;
{ Operatii cu date de tip boolean }
var x, y, z : boolean;
begin
x:=false; y:=false;
writeln('x=', x, 'y=', y);
z:=not x; writeln('not x = ', z
z:=x and y; writeln('x and y = '
z:=x or y; writeln('x or y = ',
writeln;
x:=false; y:=true;
writeln('x=', x, 'y=', y);
z:=not x; writeln('not x = ', z);
z:=x and y; writeln('x and y = ',
z:=x or y; writeln('x or y = ', z)
36
writeln;
x:=true; y:=false;
writeln('x=', x, 'y=', y);
z:=not x; writeln('not x = ',
z:=x and y; writeln('x and y
z:=x or y; writeln('x or y =
writeln;
x:=true; y:=true;
writeln('x=', x, 'y=', y);
z:=not x; writeln('not x = ',
z:=x and y; writeln('x and y
z:=x or y; writeln('x or y =
writeln;
e n d.
z);
', z);
, z);
z);
', z);
, z);
X n ot x
false true
true false
X y x a n d y
false false false
false true false
true false false
true true true
X y x or y
false false false
false true true
true false true
true true true
Fig. 2.1. Tabelele de adevăr ale operaţiilor logice not, and şi or
37
Spre deosebire de variabilele de tip întreg sau real, valorile curente ale variabilelor
boolean nu pot fi citite de la tastatură cu ajutorul procedurii-standard readln. D in
acest m otiv, în program ul P11 valorile curente ale variabilelor x şi y sînt date prin
atribuire.
Priorităţile operaţiilor n o t, and, o r vor fi studiate mai tîrziu (tabelul 3.2).
Întrebări si exerciţii * t
O Numiţi mulţimea de valori şi operaţiile cu date de tip b o o lean .
© Memorizaţi tabelele de adevăr ale operaţiilor logice.
© Creaţi un program care afişează pe ecran tabelul de adevăr al operaţiei logice not.
© Elaboraţi un program care calculează valorile funcţiei logice z = x & y pentru toate valorile
posibile ale argumentelor x, y.
© Elaboraţi un program care afişează valorile funcţiei logice z = x v y.
2.5. Tipul de date ch ar
Mulţimea valorilor acestui tip de date este o m ulţim e finită şi ordonată de caractere. Valorile în studiu se desemnează prin includerea fiecărui caracter între două sem ne
' (apostrof), de exem plu, 'A', 'B' ,'C' etc. Însuşi apostroful se dublează, reprezentîndu-se prin ''''.
În programul ce urmează variabilei x de tip char i se atribuie consecutiv valorile 'A',
'+' şi '''', afişate ulterior pe ecran.
Program P12;
{ Date de tip char }
v a r x : char;
b e g in
x:='A';
writeln(x) ;
x:='+';
writeln(x) ;
x:='''';
writeln(x) ;
e n d .
Valorile curente ale unei variabile de tip char pot fi citite de la tastatură cu ajutorul
procedurii-standard readln. Pentru exemplificare, prezentăm programul P13, care
citeşte de la tastatură şi afişează pe ecran valori de tipul char.
Program P13;
{ Citirea si afisarea caracterelor }
v a r x : char;
38
begin
readln(x); writeln(x);
readln(x); writeln(x);
readln(x); writeln(x);
e n d.
Caracterele respective se introduc de la tastatură şi se afişează pe ecran fără apostrofurile
care le încadrează în textul unui program PASCAL.
De regulă, caracterele unei versiuni concrete a limbajului PASCAL sînt ordonate conform tabelului de cod ASCII (vezi paragraful 1.4).
Num ărul de ordine al oricărui caracter din m ulţim ea de valori ale tipului char poate
fi aflat cu ajutorul funcţiei predefinite ord. De exemplu:
1)
2)
3)
ş.a.m.d.
Programul P14 afişează pe ecran numărul de ordine a patru caractere citite de la
tastatură.
Program P14;
{ Studierea functiei ord }
var x : char; { caracter }
i :
begin
integer; { numar de ordine }
readln (x); i:=ord x); writeln i);
readln (x); i:=ord x); writeln i);
readln (x); i:=ord x); writeln i);
readln
e n d.
(x); i:=ord x); writeln i);
Funcţia predefinită chr returnează caracterul care corespunde numărului de ordine
indicat. Aşadar:
1)
2)
3)
ş.a.m.d.
Programul P15 afişează pe ecran caracterele ce corespund numerelor de ordine citite
de la tastatură.
Program P15;
{ Studierea functiei chr }
var i : integer; { numar de ordine }
chr(65)='A';
chr(66)='B';
chr(67)='C'
ord('A')= 65
ord('B')= 66
ord('C')= 67
39
x :
begin
char; { caracter }
readln i); x:=chr i); writeln x);
readln i); x:=chr i); writeln x);
readln i); x:=chr i); writeln x);
readln
e n d.
i); x:=chr i); writeln x);
A m intim că un set extins ASCII include 256 de caractere, numerotate cu 0, 1,2, 255.
Tipul de date char se utilizează pentru formarea unor structuri de date mai com plexe, în
particular, a şirurilor de caractere.
Întrebări si exerciţii * *
O Care este mulţimea de valori ale tipului de date char?
© Cum este ordonată mulţimea de valori ale tipului char?
© Determinaţi numerele de ordine ale următoarelor caractere:
- cifrele zecimale;
- literele mari ale alfabetului englez;
- semnele de punctuaţie;
- operatorii aritmetici şi logici;
- caracterele de control şi editare;
- literele alfabetului român (dacă sînt implementate pe calculatorul dvs.).
© Determinaţi caracterele care corespund următoarelor numere de ordine:
77 109 79 111 42 56 91 123
© Elaboraţi un program care afişează pe ecran setul de caractere al calculatorului cu care lucraţi.
2.6. Tipuri de date enumerare
Tipurile integer, real, boolean şi char, studiate pînă acum, sînt tipuri predefinite, cunoscute oricărui program PASCAL. În completare la tipurile predefinite, programatorul poate defini şi utiliza tipuri proprii de date, în particular, tipuri enumerare.
Un tip enumerare include o m ulţim e ordonată de valori specificate prin identificatori.
Denum irea unui tip de date enumerare şi m ulţim ea lui de valori se indică în partea declarativă a programului după cuvîntul-cheie type (tip).
Exemplu:
type Culoare = (Galben, Verde, Albastru, Violet);
Studii = (Elementare, Medii, Superioare);
Raspuns = (Nu, Da);
Primul identificator din lista de enumerare desem nează cea m ai m ică valoare, cu
numărul de ordine zero. Identificatorul al doilea va avea numărul de ordine unu, al trei40
lea - numărul doi etc. Num ărul de ordine al unei valori poate fi aflat cu ajutorul funcţiei
predefinite ord.
Exemple:
1)
2)
3)
ş.a.m.d.
Programul ce urmează afişează pe ecran numerele de ordine ale valorilor tipului de
date Studii.
ord(Galben)= 0 4) ord(Violet)= 3
ord(Verde)= 1 5) ord(Elementare)= 0
ord(Albastru)= 2 6) ord(Medii)= 1
Program P16;
{ Tipul de date Studii }
type Studii = (Elementare, Medii, Superioare);
var i : integer; { numar de ordine }
begin
i:=ord(Elementare); writeln(i);
i:=ord(Medii); writeln(i);
i:=ord(Superioare);
writeln(i);
e n d.
Variabilele de tip enumerare se declară cu ajutorul cuvîntului-cheie var. Ele pot lua
num ai valori din lista de enumerare a tipului de date cu care sînt asociate.
În programul P17 variabila x ia valoarea Albastru; variabila y ia valoarea Nu. N u
merele de ordine ale acestor valori se afişează pe ecran.
Program P17;
{ Variabile de tip enumerare }
type Culoare = (Galben, Verde, Albastru, Violet);
Raspuns = (Nu, Da);
var x : Culoare; { variabila de tip Culoare }
y : Raspuns; { variabila de tip Raspuns }
i : integer; { numar de ordine }
begin
x:=Albastru;
i:=ord(x); writeln(i);
y:=Nu; i:=ord(y); writeln(i);
e n d.
În cazurile în care într-un program PASCAL se definesc mai multe tipuri de date, listele
de enumerare nu trebuie să conţină identificatori com uni.
De exem plu, declaraţia
type Studii = (Elementare, Medii, Superioare);
41
Grade = (Inferioare, Superioare)
este incorectă, întrucît identificatorul Superioare apare în ambele liste.
Valorile curente ale variabilelor de tip enumerare nu pot fi citite de la tastatură sau
afişate pe ecran cu ajutorul procedurilor-standard readln şi writeln. Totuşi utilizarea
tipurilor de date în studiu permite elaborarea unor programe lizibile, sim ple şi eficiente.
Întrebări si exerciţii
j t
O Cum se defineşte un tip de date enumerare? Care este mulţimea de valori ale unui tip enumerare?
© Contează oare ordinea în care apar identificatorii într-o listă de enumerare?
© Elaboraţi un program care afişează pe ecran numerele de ordine ale valorilor următoarelor
tipuri de date:
a)
b)
c)
d)
© Numiţi tipul fiecărei variabile din programul P18:
Program P18;
type L i t e r e = (A, B, C, D, E, F, G);
var x : L i t e r e ; y : c h a r ; i : i n t e g e r ;
begin
x:=A; i:= o rd (x ); w rite ln (i);
y:='A'; i:=ord(y) ; w r i t e l n ( i ) ;
e n d.
C o n t i n e n t e = (Europa, A s i a , A f r i c a , A m ericaD eN ord,
A m ericaD eSud, A ustralia, A ntarctida);
Sex = ( B a rb a t , Fem eie);
P u n c t e C a r d i n a l e = (Nord, Sud, E s t , V e s t ) ;
E t a j e = (Unu, Doi, T r e i , P a t r u , C i n c i ) ;
Ce va afişa pe ecran acest program?
© Se consideră declaraţiile:
type C u lo a re = (Galben, V erd e, Albastru, V iolet);
F undal = (Alb, Negru, G ri);
var x, y : C u l o a re ;
z : Fundal;
Care din instrucţiunile ce urmează sînt corecte?
a) x:= V erde e)
b) y:=Negru f)
c) | z:=Alb g)
d) x:=Gri h)
© Inseraţi înainte de cuvîntul-cheie end al programului P17 una din liniile ce urmează:
y:=Gri
z:=Violet
x:=Albastru
y:=Azuriu
42
a) r e a d l n ( x ) ;
b) w r i t e l n ( x ) ;
Explicaţi mesajele afişate pe ecran în procesul compilării programului modificat.
2.7. Tipuri de date subdomeniu
U n tip de date subdomeniuinclude o submulţime de valori ale unui tip deja definit, denum it tip de bază. Tipul de bază trebuie să fie integer, boolean, char sau enumerare.
Denum irea unui tip de date subdomeniu, valoarea cea mai m ică şi valoarea cea mai
mare (în sensul numărului de ordine) se indică în partea declarativă a programului după
cuvîntul-cheie type.
Exemple:
1) type Indice = 1..10;
Litera = 'A'..'Z';
Cifra = '0'.. '9';
Tipul Indice este un subdom eniu al tipului predefinit integer. Tipurile Litera
şi Cifra sînt subdom enii ale tipului predefinit char.
2) type Zi = (L, Ma, Mi, J, V, S, D);
ZiDeLucru = L..V;
ZiDeOdihna = S..D;
Tipurile ZiDeLucru şi ZiDeOdihna sînt subdom enii ale tipului enumerare Zi,
definit de utilizator.
3) type T1 = (A, B, C, D, E, F, G, H);
T2 = A... F;
T3 = C.. H;
Tipurile T2 şi T3 sînt subdom enii ale tipului enumerare T1. Tipurile de bază ale tipurilor de date subdomeniu din exem plele în studiu sînt:
Tip subdomeniu Tipul de bază
1) Indice
2) Litera
3) ^ Cifra
4) ZiDeLucru
5) ZiDeOdihna
6) | T2
7) T3
integer
char
char
Zi
Zi
T1
T1
43
Variabilele unui tip de date subdomeniu se declară cu ajutorul cuvîntului-cheie var.
O variabilă de tip subdomeniu m oşteneşte toate proprietăţile variabilelor tipului de bază,
dar valorile ei trebuie să fie num ai din intervalul specificat. În caz contrar, este semnalată
o eroare şi programul se opreşte.
Exemplu:
Program P19;
{ Valorile variabilelor de tip subdomeniu }
type Indice = 1..10;
Zi = (L, Ma, Mi, J, V, S, D);
ZiDeLucru = L..V;
ZiDeOdihna = S..D;
var i : Indice; { valori posibile: 1, 2, .. ., 10 }
z : Zi; { valori posibile: L, Ma, ..., D }
zl : ZiDeLucru; { valori posibile: L, Ma, ..., V }
zo : ZiDeOdihna; { valori posibile: S, D }
begin
i:=5; i:=11; { Eroare, i>10 }
z:=L; zl:=J; zl:=S; { Eroare, zl>V }
zo:=S; zo:=V; { Eroare, zo= mai mare sau egal;
> mai mare;
<> diferit.
Rezultatul unei operaţii relaţionale este de tip boolean, false sau true, în funcţie
de numerele de ordine ale valorilor operanzilor.
De exem plu, în prezenţa declaraţiilor
type Culoare = (Galben, Verde, Albastru, Violet);
rezultatul operaţiei
Verde < Violet
este true, deoarece ord(Verde)=1, ord(Violet)=3 şi 1 este mai m ic decît 3.
Rezultatul operaţiei
Galben > Violet
este false, fiindcă ord(Galben)= 0, ord(Violet)=3, iar 0 nu este mai mare decît 3.
47
Programul ce urmează afişează pe ecran rezultatele operaţiilor relaţionale pentru valorile
Verde şi Violet ale tipului de date Culoare.
Program P23;
{ Operaţii relaţionale asupra valorilor de tip ordinal }
type Culoare = (Galben, Verde, Albastru, Violet);
begin
writeln(Verde=Violet); { false }
writeln(Verde>Violet); { false }
writeln(Verde<>Violet); { true }
e n d.
Pentru tipurile ordinale de date există funcţiile predefinite pred (predecesor) şi succ
(succesor).
Predecesorul valorii ordinale cu numărul de ordine i este valoarea cu numărul de ordine
i-1 . Succesorul valorii ordinale în studiu este valoarea cu numărul de ordine i+1.
De exem plu, pentru valorile tipului ordinal de date Culoare obţinem:
pred(Verde) = Galben;
succ(Verde) = Albastru;
pred(Albastru) = Verde;
succ(Albastru) = Violet.
Valoarea cea m ai m ică nu are predecesor, iar valoarea cea m ai mare nu are succesor.
Programul P2 4 afişează pe ecran predecesorii şi succesorii valorilor ordinale 'B',
0 şi '0'.
Program P24;
{ Predecesorii si succesorii valorilor ordinale }
begin
{ 'A' }
{ 'C' }
{ -1 }
{ 1 }
{ '/' }
{ '1' }
writeln(pred('B')
writeln(succ('B')
writeln(pred(0)),
writeln(succ(0)),
writeln(pred('0')
writeln(succ('0')
e n d.
Se observă că predecesorii şi succesorii valorilor ordinale 0 (tip integer) şi '0' (tip
char) nu coincid, deoarece tipurile valorilor respective diferă.
■ 48
Subliniem faptul că tipul de date real nu este un tip ordinal. Prin urmare asupra
valorilor reale nu pot fi aplicate funcţiile ord (numărul de ordine), pred (predecesor) şi
succ (succesor). Nerespectarea acestei reguli va produce erori.
Întrebări si exerciţii
j t
O Numiţi tipurile ordinale de date. Care sînt proprietăţile lor comune?
© Cum se definesc numerele de ordine ale valorilor unui tip ordinal de date?
© Ce va afişa pe ecran programul ce urmează?
Program P25;
type Z i = (L, Ma, M i, J , V, S, D );
var z 1 , z2 : Z i ;
begin
z1:=M a;
w r i t e l n ( o r d ( z 1 ) ) ;
z 2 := p r e d ( z 1 ) ;
w r i t e l n ( o r d ( z 2 ) ) ;
z 2 := s u c c ( z 1 ) ;
w r i t e l n ( o r d ( z 2 ) ) ;
z1:=M i; z2:=V ;
w r i t e l n ( z 1 < z 2 ) ;
w r i t e l n ( z 1 > z 2 ) ;
w r ite ln ( z 1 < > z 2 ) ;
e n d.
© Excludeţi din programul de mai jos linia care conţine o eroare:
Program P26;
{ E r o a r e }
var i : i n t e g e r ;
begin
i:= M a x In t;
w r i t e l n ( p r e d ( i ) ) ;
w r i t e l n ( s u c c ( i ) ) ;
e n d.
Ce rezultate vor fi afişate pe ecran după execuţia programului modificat?
© Comentaţi programul ce urmează:
Program P27;
{ E r o a r e }
var i : i n t e g e r ; x r e a l ;
begin
i : = 1 ; x := 1 .0 ;
w r i t e l n ( o r d ( i ) ) ;
w r i t e l n ( o r d ( x ) ) ;
w r i t e l n ( p r e d ( i ) ) ;
w r i t e l n ( p r e d ( x ) ) ;
49
w r i t e l n ( s u c c ( i ) ) ;
w r i t e l n ( s u c c ( x ) ) ;
e n d.
Excludeţi liniile care conţin erori. Ce rezultate vor fi afişate pe ecran după execuţia programului modificat?
2.9. Definirea tipurilor de date
Limbajul PASCAL oferă utilizatorului tipurile predefinite de date integer, real,
boolean, char ş.a. Dacă este necesar, programatorul poate defini tipuri proprii de date,
de exem plu, enumerare şi subdomeniu.
Denum irea unui tip de date şi m ulţim ea lui de valori se definesc cu ajutorul urm ătoarelor unităţi gramaticale:
::= type ; { ; }
::= =
::= | | | |
| | |
::= ( {, })
::= ..
Diagramele sintactice corespunzătoare sînt prezentate în figura 2.2.
Exemple:
1) type T1 = (A, B, C, D, E, F, G, H);
T2 = B..F;
T3 = C..H;
2) type Pozitiv = 1..MaxInt;
Natural = 0..MaxInt;
Negativ = -MaxInt..-1;
3) type Abatere = -10...+10;
Litera = 'A'..'Z';
Cifra = ' 0 ' ..'9';
Clasificarea tipurilor de date ale limbajului PASCAL este prezentată în figura 2.3. T ipurile studiate deja sînt evidenţiate printr-un fundal mai închis.
În anumite construcţii ale limbajului PASCAL variabilele şi constantele trebuie să fie
de tipuri identice sau compatibile.
D ouă tipuri sînt identice, dacă ele au fost definite cu acelaşi num e de tip.
De exem plu, fie
type T4 = integer;
T5 = integer;
Aici tipurile integer, T4 şi T5 sînt identice.
50
D e f i n i ţ i e tip ---------- 0
I J
< D e f in iţ ie tip >
I d e n t ific a t o r ] — © - T ip
< T ip >
< T ip s u b d o m e n iu >
C o n s t a n t ă - O C o n s t a n t ă
Fig. 2.2. Diagram ele sintactice pentru definirea tipurilor de date
51
Fig. 2.3. Clasificarea tipurilor de date
D ouă tipuri sînt identice şi atunci cînd sînt definite cu num e diferite, dar aceste num e
sînt echivalente prin tranzitivitate.
De exem plu, fie
type T6 = real;
T7 = T6;
T8 = T7;
Aici real, T6, T7 şi T8 sînt tipuri identice.
D ouă tipuri sînt compatibile atunci cînd este adevărată cel puţin una din următoarele
afirmaţii:
1) cele două tipuri sînt identice;
■ 52
2) un tip este un subdom eniu al celuilalt tip;
3) ambele tipuri sînt subdom enii ale aceluiaşi tip de bază.
De exem plu, în prezenţa declaraţiilor
t y p e Zi = (L, Ma, Mi, J, V, S, D);
ZiDeLucru = (L, Ma, Mi, J, V);
ZiDeOdihna = (S, D);
Culoare = (Galben, Verde, Albastru, Violet);
tipurile Zi, ZiDeLucru, ZiDeOdihna sînt compatibile. Tipurile Zi şi Culoare sînt
tipuri incom patibile. Prin urmare sînt admise operaţiile relaţionale:
L < D Mi <> D Verde <> Violet
etc. şi nu sînt admise operaţiile de tipul:
L < Violet Verde = V S <> Albastru
ş.a.m.d.
În completare la tipurile de date definite de utilizator explicit cu ajutorul cuvîntuluicheie t y p e , într-un program PASCAL pot fi definite şi tipuri anonim e (fără denumire).
U n tip anonim se defineşte im plicit într-o declaraţie de variabile.
Exemplu:
v a r i : 1..20;
s : (Alfa, Beta, Gama, Delta);
t : Alfa..Gama;
Se observă că tipul subdomeniu 1..20, tipul enumerare (Alfa, Beta, Gama,
Delta) şi tipul subdomeniu Alfa..Gama nu au denumiri proprii.
De regulă, tipurile anonim e se utilizează în programele cu un număr m ic de variabile.
Întrebări si exerciţii * t
O Se consideră următorul program:
Program P2 8;
type T1 = - 1 0 0 . . 1 0 0 ;
T2
II
T3 = (A, B, C, D, E, F, G, H );
T4 = A . . E ;
T5 = i n t e g e r ;
T6 = r e a l ;
T7 = c h a r ;
T8 = b o o l e a n ;
var i T1;
j T5;
k T2;
m T3;
53
n T4;
p real;
q T6;
r char;
s T7;
t boolean;
y real;
z
co
begin
{ c a l c u l e ce u t i l i z e a z a }
{ v a r i a b i l e l e i n s t u d i u }
w rite ln ( 'S firsit' );
e n d.
Precizaţi tipurile de date ale programului. Ce valori poate lua fiecare variabilă din acest
program? Care tipuri sînt compatibile?
© Indicaţi pe diagramele sintactice din figura 2.2 drumurile care corespund definiţiilor tipurilor
de date din programul P2 8.
© Precizaţi tipurile anonime de date din următorul program:
Program P2 9;
type T1 = i n t e g e r ;
T2 = - 1 5 0 . . 1 5 0 ;
T3 = 1 . . 5 ;
var i T1;
j T2;
k T3;
m 1..5;
n : (Unu, Doi, T r e i , P a t r u , C i n c i ) ;
begin
{ calcule ce u tiliz e a z a }
{ v ariab ilele in studiu }
w rite ln ( 'S firsit' )
e n d.
Ce valori poate lua fiecare variabilă din acest program?
© Se consideră următoarele declaraţii:
type T1 = b o o l e a n ;
T2 = T1;
T3 = T2;
T4 = T3;
var x : T4;
Precizaţi valorile pe care le poate lua variabila x si operaţiile tipului corespunzător de date.
© Cînd două tipuri de date sînt identice? Daţi exemple.
© Cînd două tipuri de date sînt compatibile? Daţi exemple.
© Se consideră declaraţiile:
type T1 = i n t e g e r ;
T2 = T1;
■ 54
T3 = -5..+5;
T4 = T3;
T5 = -10..+10;
T6 = (A, B, C, D, E, F, G, H);
T7 = A..D;
T8 = E..H;
T9 = 'A ' . . 'D' ;
T10 =II
rq
Precizaţi tipurile identice si tipurile compatibile de date.
2.10. Declaraţii de variabile
Cunoaştem deja că fiecare variabilă care apare într-un program PASCAL în m od
obligatoriu se asociază cu un anum it tip de date. Pentru aceasta se utilizează următoarele
construcţii gramaticale:
::= var ; {;}
::= {, } :
Diagramele sintactice ale unităţilor gramaticale în studiu sînt prezentate în figura 2.4.
< V a r ia b ile >
—
c
D e c la r a ţie v a r ia b ile M )
< D e c la r a ţie v a r ia b ile >
I d e n tific a to r T ip
l O
Fig. 2.4. Diagram ele sintactice ,
Declaraţiile de variabile pot utiliza tipuri predefinite de date ( i n t e g e r , r e a l , c h a r ,
b o o l e a n ş.a.) şi tipuri definite de utilizator (enumerare, subdomeniu etc.).
Exemple:
1) var i , j : i n t e g e r ;
x : r e a l ;
p : b o o l e a n ;
r , s : c h a r ;
55
2) ty p e T1 = (A, B, C, D, E, F, G, H ) ;
T2 = C ..F ;
T3 = 1 . . 1 0 ;
T4 = ' A ' . . 'Z ';
var x, y , z : r e a l ;
r , s : c h a r ;
i , j : i n t e g e r ;
k T3;
p T1;
q T2;
v T4;
3) type Zi = (L, Ma, Mi, J , V, S, D);
var x, y : r e a l ;
z Zi;
z l : L . . V ;
m, n : 1 . . 1 0 ;
M enţionăm că în ultimul exemplu tipul variabilelor z l , m şi n este definit direct în declaraţiile de variabile. Prin urmare variabilele în studiu aparţin unor tipuri anonime de date.
Întrebări si exerciţii
j i
O Determinaţi tipul variabilelor din următorul program:
Program P30;
type T1 = i n t e g e r ;
S t u d i i = ( E le m e n ta re , M e d ii, S u p e r i o a r e ) ;
T2 = r e a l ;
C u l o a r e = (Galben, Verde, A l b a s t r u , V i o l e t ) ;
var x real;
y T1;
i integer;
j T2;
p boolean;
c Culoare;
s Studii;
q Galben..Albastru;
r 1..9;
begin
{ c a l c u l e î n c a r e se u t i l i z e a z a }
{ v a r i a b i l e l e i n s t u d i u }
w rite ln ( 'S firsit' );
e n d.
Precizaţi valorile pe care le poate lua fiecare variabilă şi operaţiile tipului corespunzător de
date.
56
© Indicaţi pe diagramele sintactice din figura 2.4 drumurile care corespund declaraţiilor de
variabile din programul P3 0.
© Ce mesaje vor fi afişate pe ecran pe parcursul compilării următorului program?
Program P31;
var i , j : integer;
begin
i:=1; j:=2; k:=i+j;
w rite ln ( 'k=', k);
e n d.
© Cum se declară variabilele unui tip anonim de date?
2.11. Definiţii de constante
Se ştie că valorile unui tip de date pot fi referite prin variabile şi constante. Pentru a
face programele mai lizibile şi uşor de modificat, limbajul PASCAL permite reprezentarea
constantelor prin denumiri simbolice. Identificatorul care reprezintă o constantă se numeşte nume de constantă sau, pur şi simplu, constantă. Peste tot în program, unde apare
un astfel de num e, el va fi înlocuit cu valoarea corespunzătoare.
Definirea num elor de constante se face cu ajutorul următoarelor construcţii gramaticale:
::= c o n s t ; { ;}
::= =
::= [+ | - ] | [+ | -] |
Diagramele sintactice ale unităţilor gramaticale în studiu sînt prezentate în figura 2.5.
Exemple:
1)
2)
3)
c o n s t a = 1 0 ;
b = 9.81;
c = '*';
t = 'TEXT';
c o n s t N u m a r C a r a c t e r e = 60;
LungimePagina = 40;
c o n s t n = 10;
m = 2 0 ;
Pmax = 2.15e+8;
Pm in = -P m ax ;
S = 'STOP';
57
Definiţie constantă I
Identificator Constantă
Fig. 2.5. Diagram ele sintactice , şi
Spre deosebire de variabile, tipul cărora se indică explicit în declaraţiile de variabile,
tipul constantelor se indică im plicit prin forma lor textuală. În exem plele de mai sus tipul
constantelor este:
a , N u m a r C a r a c t e r e , L u n g im e P a g in a , n , m - integer;
b , P m ax, P m in - real;
c - char;
t , S - şir de caractere.
În programul P 32 se definesc constantele Nmax, N m in, P i, S e p a r a t o r , I n d i c a
t o r şi M e s a j . Valorile acestor constante se afişează pe ecran.
Program P 3 2 ;
{ D e f i n i t i i d e c o n s t a n t e }
const Nmax = 4 0 ; { C o n s t a n t a d e t i p i n t e g e r }
N m in = -N m ax; { C o n s t a n t a d e t i p i n t e g e r }
P i = 3.14; { C o n s t a n t a d e t i p r e a l }
S e p a r a t o r = ' \ ' ; { C o n s t a n t a d e t i p c h a r }
I n d i c a t o r = TRUE; { C o n s t a n t a d e t i p b o o l e a n }
M esa j = ' Verificaţi imprimanta'; { S i r d e c a r a c t e r e }
■ 58
begin
writeln(Nmax);
writeln(Nmin);
writeln(Pi);
writeln(Separator);
writeln(Indicator);
writeln(Mesaj);
{ calcule in care se utilizeaza }
{ constantele in studiu }
e n d.
În m od obişnuit, datele constante ale unui program, de exem plu, numărul de linii ale
unui tabel, numărul n, acceleraţia căderii libere g ş.a.m.d., se includ în definiţii de constante.
Acest fapt permite modificarea constantelor, fără a schimba programul în întregime.
În programul P33 lungim ea L şi aria cercului S se calculează conform formulelor:
L=2nr; S = nr2 ,
unde r este raza cercului. Num ărul n este reprezentat prin constanta Pi=3.14.
Program P33;
{ Lungimea si aria cercului }
const Pi = 3.14;
var L, S , r : real;
begin
writeln('Introduceţi raza r:');
readln(r);
L:=2*Pi*r;
writeln('Lungimea L=', L);
S:=Pi*r*r;
writeln('Aria S=', S);
e n d.
Dacă utilizatorul are nevoie de rezultate mai exacte, se m odifică num ai linia a treia a
programului P33:
const Pi = 3.141592654;
Evident, restul programului rămîne neschimbat.
Spre deosebire de variabile, valorile constantelor nu pot fi modificate prin atribuire sau
operaţii de citire. Nerespectarea acestei reguli va produce erori de compilare.
Întrebări si exerciţii * t
O Determinaţi tipul următoarelor constante:
a) const a = 29.1; b) const t = 'F';
b = TRUE; q = ' 1 ';
c = 18; c = '18';
59
c) d = -1 6 .8 2 e -1 4 ; d) const x = 65;
f = -d ; q = FALSE;
i = 15; y = -x ;
j = '15'; m = 'PAUZĂ'
n = '-d '; z = -y ;
© Elaboraţi un program care afişează pe ecran valorile constantelor din exerciţiul 1.
© Indicaţi pe diagramele sintactice din figura 2.5 drumurile care corespund definiţiilor de
constante din programul P32.
© Inseraţi între cuvintele-cheie begin şi end ale programului P32 una din liniile ce urmează:
a)
b)
Explicaţi mesajele afişate pe ecran pe parcursul compilării programului modificat.
© Se consideră programul:
Program P34;
const t = ' 1 ' ;
s = - t ;
begin
writeln(s);
e n d.
Nmax:=10;
readln(Nmax);
Ce mesaje vor fi afişate pe ecran în procesul compilării?
© Ce rezultate se vor afişa după execuţia următorului program:
Program P35;
const i = 1;
j = i ;
k = j ;
var x, y
begin
, z : i n t e g e r ;
x:=i+1; writeln(x);
y :=j +2 ; writeln(y);
z:=k+3;
e n d.
writeln(z);
© Se consideră programul:
Program P36;
const a = 1;
b = 2;
c = 3;
d = 4;
var i , j , k : i n t e g e r ;
begin
i:=a+1; writeln(i);
■ 60
j:=b+1; writeln(j);
k:=c+1; writeln(k);
d:=a+1; writeln(d);
e n d.
Explicaţi mesajele afişate pe ecran.
© Excludeţi din programul ce urmează linia care conţine o eroare.
Program P37;
const a = 1;
var i , j : i n t e g e r ;
begin
w riteln ('Introduceţi i=');
readln(i); j:=i+a;
writeln(j);
w riteln ('Introduceţi a=');
readln(a);
j:=i+a;
writeln(j);
e n d.
Ce rezultate vor fi afişate pe ecran după execuţia programului modificat?
Test de autoevaluare nr. 2
1. Explicaţi semnificaţia termenului tip de date. Numiţi cel puţin două tipuri de date şi daţi
cîteva exemple de astfel de date. 23
2. Cum se reprezintă datele într-un program PASCAL? Explicaţi termenii m ărim e, va ria b ilă şi
constantă. Care este diferenţa dintre variabile şi constante?
3. Indicaţi tipul datelor din programul de mai jos:
Program TA2;
{ Tipuri de date sim p le }
var i , j : integer;
a, b, c : r e a l ;
s : c h a r ;
p : b o o l e a n ;
begin
i:=5; j:=i+9;
w r i t e l n ( i ) ; w r i t e l n ( j ) ;
a:=1.0; b:=1.0e-01; c:=-2.001;
writeln(a); writeln(b); writeln(c);
s:='A'; writeln(s);
p:=true; writeln(p);
e n d.
61
Exemplu: i - variabilă de tip integer ; a - variabilă de tip real; 5 - constantă de tip
integer ş.a.m.d.
4. Care este mulţimea de valori ale tipului de date integer ? Ce operaţii se pot face cu
aceste valori?
5. Se consideră următorul program PASCAL:
Program TA3;
{ E r o r i de d e p a s i r e }
var x, y, z : i n t e g e r ;
begin
writeln( 'Introduceţi numerele in tregi x, y:');
readln(x, y);
z:=x*y; w rite ln ( 'x*y=', z);
end.
Daţi exemple de valori ale variabilelor x şi y din programul TA3 pentru care apar erori de
depăşire.
6. Care este mulţimea de valori ale tipului de date real ? Ce operaţii se pot face cu aceste
valori? Sînt oare exacte aceste operaţii?
7. Se consideră următorul program PASCAL:
Program TA4;
{ E r o r i de d e p a s i r e }
var x, y, z : r e a l ;
begin
writeln( 'Introduceţi numerele reale x, y:');
readln(x, y);
z:=x*y; w rite ln ( 'x*y=', z);
end.
Daţi exemple de valori ale variabilelor x şi y din programul TA4 pentru care apar erori de
depăşire.
8. Care este mulţimea de valori ale tipului de date boolean ? Ce operaţii se pot face cu
aceste valori?
9. Alcătuiţi tabelele de adevăr ale operaţiilor logice not, and şi or.
10. Indicaţi eroarea din programul TA5:
Program TA5;
{ E r o a r e }
var p, q, r : b o o l e a n ;
begin
writeln( 'Introduceţi va lorile logice p, q:');
r e a d l n ( p , q) ;
r : =p and q;
62
w r i t e l n (q ) ;
e n d.
11. Care este mulţimea de valori ale tipului de date char ? Cum este ordonată această mulţime? Ce operaţii se pot face cu valorile de tip char ?
12. Elaboraţi un program care afişează pe ecran numerele de ordine ale cifrelor zecimale.
13. Care este mulţimea de valori ale unui tip de date enum erare? Cum este ordonată această
mulţime? Ce operaţii se pot face cu astfel de valori?
14. Creaţi un program care afişează pe ecran numerele de ordine ale valorilor următoarelor
tipuri de date enum erare:
a) F u n c t i a Oc u p a t a = ( Muncitor, SefDeEchipa, M a i s t r u ,
S e f D e S a n t i e r , D i r e c t o r ) ;
b) S t a r e a C i v i l a = ( C a s a t o r i t , N e c a s a t o r i t ) ;
15. Cum se defineşte un tip de date subdom eniu? Care este mulţimea de valori ale unui tip
de date subdom eniu? Ce operaţii se pot face cu astfel de valori?
16. Ce valori poate lua fiecare variabilă din următoarele declaraţii:
type T1 = 'A'..'Z';
T2 = 1 . . 9 ;
T3 = '0' .. '9' ;
T4 = ( Al fa, B e t a , Gama, D e l t a ) ;
var p T1;
q T2;
r T3;
s char;
t integer;
u T4;
Numiţi tipul de bază al fiecărui tip de date subdom eniu.
17. Numiţi tipurile ordinale de date. Care sînt proprietăţile lor comune?
18. Ce va afişa pe ecran programul ce urmează?
Program TA6;
type Cu l o a r e = (Galben, V erd e, Albastru, Violet);
begin
writeln(pred( ' Z' ));
writeln(succ( 'D'));
writeln(pred(-5));
w r i t e l n (s u c c ( 9) ) ;
w r i t e l n (ord(Verde));
w r i t e l n (o r d ( V i o l e t ));
end.
63
19. Ce va afişa pe ecran programul ce urmează?
Program TA7;
type N iv e l = (A, B, C, D, E, F, G);
var n, m : N i v e l ;
begin
n:=B; w rite ln (o rd (n ));
m : = p r e d ( n ) ; w r i t e l n (o r d ( m ) );
m : = s u c c ( n ) ; w r i t e l n (o r d ( m ) );
n : =C; m:=E;
w r i t e l n ( n < m ) ;
w r i t e l n ( n > m ) ;
w r i t e l n ( n < > m ) ;
e n d.
20. Explicaţi următorii termeni: tipuri identice, tipuri compatibile, tipuri anonime.
21. Se consideră declaraţiile:
type T1 = i n t e g e r ;
T2 = T1;
T3 = -5..+5;
T4 = T3;
T5 = -10..+10;
T6 = (A, B, C, D,■ E, F, G, H);
T7 = A..D;
T8 = E..H;
T9 = 'A' . . ' D' ;
T10
II
rq
x : 1..100;
y : (Alfa, Beta, Gama, Delta);
Precizaţi tipurile identice, tipurile compatibile şi tipurile anonime de date.
22. Determinaţi tipul următoarelor constante:
const A l f a = 5;
B eta = 12. 485;
I n d i c a t o r = t r u e ;
Mesaj = 'Eroare de exec u ţie ' ;
Semn = ' + ' ;
I n s c r i s = '12.485';
23. Într-un algoritm se utilizează variabilele întregi i, j, variabilele reale x ,y , constantele 3,14
şi 9,8. Scrieţi declaraţiile PASCAL pentru variabilele şi constantele în studiu.
64
Capitolul 3
INSTRUCŢIUNI J
3.1. Conceptul de acţiune
Conform conceptului de acţiune realizat în limbajul PASCAL, calculatorul reprezintă
un executant, m ediul de lucru al căruia este format din m ulţim ea tuturor variabilelor şi
constantelor declarate în programul respectiv. În procesul derulării programului, executantul efectuează asupra mărimilor din m ediul de lucru anumite acţiuni (operaţii), de
exemplu: adunarea sau scăderea, citirea de la tastatură sau afişarea pe ecran etc. În urma
acestor acţiuni valorile variabilelor pot fi schimbate, iar cele ale constantelor - nu.
Operaţiile necesare pentru a prelucra datele unui program şi ordinea executării lor se
definesc cu ajutorul instrucţiunilor. Există două categorii de instrucţiuni:
1) instrucţiuni simple;
2) instrucţiuni structurate.
Instrucţiunile simple nu conţin alte instrucţiuni. Instrucţiunile simple sînt:
- instrucţiunea de atribuire;
- instrucţiunea de apel de procedură;
- instrucţiunea de salt necondiţionat;
- instrucţiunea de efect nul.
Instrucţiunile structurate sînt construite din alte instrucţiuni. Instrucţiunile structurate sînt:
- instrucţiunea compusă;
- instrucţiunile condiţionale if şi case;
- instrucţiunile iterative for, while şi repeat;
- instrucţiunea with.
Instrucţiunile if şi case se utilizează pentru programarea algoritmilor cu ramificări,
iar instrucţiunile for, while şi repeat - pentru programarea algoritmilor repetitivi.
Am intim că algoritmii repetitivi se folosesc pentru descrierea unor prelucrări care trebuie
executate de mai multe ori, iar cei cu ramificări - pentru a selecta prelucrările dorite în
funcţie de condiţiile din m ediul de lucru al executantului.
În cadrul unui program instrucţiunile pot fi prefixate de etichete. Etichetele pot fi referite
în instrucţiunile de salt necondiţionat goto. Am intim că eticheta este un număr întreg
fără sem n (vezi paragraful 1.5.5).
Diagrama sintactică este prezentată în figura 3.1. M enţionăm că eticheta
se separă de instrucţiunea propriu-zisă prin sim bolul “ : ” (două puncte).
Într-un program PASCAL scrierea instrucţiunilor pe linii nu este limitată, o instrucţiune poate ocupa una sau mai m ulte linii, sau într-o linie pot fi mai multe instrucţiuni. Ca
separator de instrucţiuni se foloseşte sim bolul “; ” (punct şi virgulă).
65
Etichetă W D ]
Fig. 3.1. Diagrama sintactică
3.2. Expresii
Formulele pentru calculul unor valori se reprezintă în PASCAL prin expresii. Acestea
sînt formate din operanzi (constante, variabile, referinţe de funcţii) şi operatori (simbolurile
operaţiilor). Operatorii se clasifică după cum urmează:
::= * | / | d i v | m od | a n d
::= + | - | o r
::= < | <= | = | >= | > | <> | i n
În com ponenţa expresiilor intră factori, termeni şi expresii simple.
Factorul poate fi o variabilă, o constantă fără sem n, apelul unei funcţii ş.a. Mai
exact:
66
::= | | | n o t |
() |
Exemple:
15 4) sin(x)
x 5) n o t p
P 6) cos(x)
U n term en are forma:
::= { }
Exemple:
1) 15 4) x*y*z
5) p a n d q
6) sin(x)/3
2) x
3) | l5*x
Prin expresie sim plă se înţelege:
::= [+|-] { }
Exemple:
15 4) p o r q
+ 15 5) -a+b-c
15*x+sin(x)/3 6) sin(x)/3+cos(x)
La rîndul său, o expresie are forma:
::= { }
Exemple:
1) -15
2) x*y+cos(z)/4
3) x<15
4) 15*x+sin(x)/3<>11
5) | a>c
6) x+6>z-3.0
Diagramele sintactice ale unităţilor gramaticale în studiu sînt prezentate în figurile 3.2
şi 3.3.
O expresie luată între paranteze se transformă într-un factor. Cu astfel de factori se pot
forma noi termeni, expresii simple, expresii ş.a.m.d.
Exemple:
Notaţia matematică Notatia în PASCAL
1) a + b
c + d
|a+b)/(c+d)
67
2)
-b+sin(b-i
2a
3)
1
xy
4) ps
5) x vy
6) 1 1
------> -------
a+b c+d
(-b+sin(b-c))/(2*a)
-1/(x*y)
(ps)
not (x or y)
1/(a+b)>1/(c+d)
În cadrul unei expresii, un apel de funcţie poate să apară peste tot unde apare o variabilă sau o constantă (fig. 3.3). Limbajul PASCAL conţine un set de funcţii predefinite,
cunoscute oricărui program. Aceste funcţii sînt prezentate în tabelul 3.1.
Întrebări si exerciţii * i
O Scrieţi conform regulilor limbajului PASCAL expresiile:
a) a2+b2; b) a2 + 2ab + b2;
68
Tabelul 3.1
Funcţiile predefinite ale limbajului PASCAL
Denumirea funcţiei Notaţia în PASCAL
valoarea absolută |*| abs(x)
sinus sin * sin(x)
cosinus cos * cos(x)
arctangenta arctg * arctan(x)
pătratul lui * *2 sqr(x)
rădăcina pătrată ■ sqrt(x)
puterea numărului e e* exp(x)
logaritmul natural ln * ln(x)
rotunjirea lui * round(x)
trunchierea lui * trunc(x)
paritatea numărului i (false pentru i par si true în caz contrar) odd(i)
numărul valorii ordinale v ord(v)
predecesorul lui v pred(v)
succesorul lui v succ(v)
caracterul cu numărul i chr(i)
testarea sfîrsitului de fişier eof(f)
testarea sfîrsitului de linie eoln(f)
c) (a + b)2; i)
a t2 ..
d) ; j)
e) -b + ^ - A a c . jy
2a
f) cos a + cos P; l)
g) cos (a + P); m)
h) 2nr; n)
© Indicaţi pe diagramele sintactice din figura 3.3 drumurile care corespund următoarelor
expresii PASCAL:
a) x c)
b) 3.14 d)
sin(x)
not q
nr 2 ;
* 1*2 V X3X4 ;
^ v i 2;
l *l < 3;
|z|< 6 &|^|> 3,14;
* > 0 & y > 8 & R < 15.
69
Variabilă
Constantă fără semn
Apel funcţie
Factor
Expresie < D -
Constructor mulţime
Fig. 3.3. Diagram ele sintactice pentru definirea expresiilor
■ 70
g) sqr(b)-4*a*c>0
h) (a>b) an d (c>d)
e) (+3.14)
f) x>2.85
© Transpuneţi expresiile PASCAL în notaţii obişnuite:
a) sqr(a)+sqr(b) e) cos(ALFA-BETA)
b) | 2*a*(b+c) f) |sqr(a+b)/(a-b)
c) sqrt((a+b)/(a-b)) g) x>0 o r q
d
f) n o t n o t n o t p
g) q an d n o t p
h) n o t q an d p
i) a+—b
j) sin(-x)
k) sin-x
l) cos(x+y)
m) sin(abs(x)+abs(y))
n) sqrt(-y)
3.3. Evaluarea expresiilor
Prin evaluarea unei expresii se înţelege calculul valorii ei. Rezultatul furnizat depinde de
valorile operanzilor şi de operatorii care acţionează asupra acestora. Regulile de evaluare
a unei expresii sînt cele obişnuite în matematică:
- operaţiile se efectuează conform priorităţii operatorilor;
- în cazul priorităţilor egale, operaţiile se efectuează de la stînga spre dreapta;
- mai întîi se calculează expresiile dintre paranteze.
Priorităţile operatorilor sînt indicate în tabelul 3.2.
Tabelul 3.2
Priorităţile operatorilor limbajului PASCAL
Categorie Operatori Prioritate
operatori unari n o t , @ prima (cea mai mare)
operatori multiplicativi *, / , d i v , mod, an d a doua
operatori aditivi +, - , o r a treia
operatori relaţionali <, <=, =, >=, >, <>, i n a patra (cea mai mică)
71
Exemplu:
Fie x = 2 şi y = 6. Atunci:
1) | 2*x+y = 2*2 + 6 = 4 + 6 = 10;
2) | 2*(x+y) = 2(2 + 6) = 2 • 8 = 16;
3) | x+y/x-y = 2 + 6/2-6 = 2 + 3-6 = 5-6 = -1;
4) (x+y)/x-y = (2 + 6)/2-6 = 8/2-6 = 4-6 = -2;
5) | x+y/(x-y) = 2 + 6/(2-6) = 2 + 6/(-4) = 2+(-1,5) = 0,5;
6) x+y<15 = 2 + 6<15 = 8<15 = true;
7) (x+y<15) and (x>3) = (2 + 6<15 ) and (2>3) = (8<15) and (2>3) =
= true and false = false.
Se observă că părţile com ponente ale unei expresii (fig. 3.3) se calculează în următoarea
ordine:
1) factorii;
2) termenii;
3) expresiile simple;
4) expresia propriu-zisă.
Valoarea curentă a unei expresii poate fi afişată pe ecran cu ajutorul procedurii writeln:
writeln ()
Programul P38 afişează pe ecran rezultatele evaluării expresiilor x*y+z şi x+yy)or(6*x>y+z) j)
© Care sînt regulile de evaluare a unei expresii PASCAL?
© Indicaţi prioritatea fiecărui operator al limbajului PASCAL.
© Precizaţi ordinea în care se calculează componentele unei expresii PASCAL.
© Elaboraţi un program care evaluează expresiile c si g din exerciţiul 1. Valorile curente ale
variabilelor reale x, y si z se citesc de la tastatură.
n o t (x+y+z>0)
n o t (x+y>0) an d n o t (z<0)
3.4. Tipul expresiilor PASCAL
În funcţie de m ulţim ea valorilor pe care le poate lua, fiecare expresie se asociază cu un
anumit tip de date. Conform conceptului de dată realizat în limbajul PASCAL, tipul expresiei derivă (rezultă) din tipul operanzilor si operatorilor care acţionează asupra acestora.
Prin urmare tipul unei expresii poate fi dedus fără a calcula valoarea ei.
Tipul rezultatelor furnizate de operatori este indicat în tabelul 3.3. Tabelul 3.4 conţine
tipul rezultatelor furnizate de funcţiile predefinite ale limbajului PASCAL.
Indiferent de tipul operanzilor, operatorul / (împărţirea) furnizează num ai rezultate
de tip real, iar operatorii relaţionali - num ai rezultate de tip boolean.
Pentru a afla tipul unei expresii, factorii, term enii si expresiile simple se examinează în
ordinea evaluării lor. Tipul fiecărei părţi com ponente se deduce cu ajutorul tabelelor 3.3
si 3.4.
De exem plu, fie expresia:
(x>i) o r (6*i=, >, <>
tipuri identice boolean
tipuri compatibile boolean
unul integer, altul real boolean
73
Tabelul 3.4
Tipul rezultatelor furnizate de funcţiile predefinite
Funcţia Tipul argumentului Tipul rezultatului
abs(x) i n t e g e r sau r e a l coincide cu tipul lui x
sin(x) i n t e g e r sau r e a l real
cos(x) i n t e g e r sau r e a l real
arctan(x) i n t e g e r sau r e a l real
sqr(x) i n t e g e r sau r e a l coincide cu tipul lui x
sqrt(x) i n t e g e r sau r e a l real
exp(x) i n t e g e r sau r e a l real
ln(x) i n t e g e r sau r e a l real
round(x) real integer
trunc(x) real integer
odd(i) integer boolean
ord(v) ordinal integer
pred(v) ordinal coincide cu tipul lui v
succ(v) ordinal coincide cu tipul lui v
chr(i) integer c h a r
eof(f) fişier boolean
eoln(f) fişier boolean
Aflăm tipul fiecărei părţi com ponente şi al expresiei în ansamblu în ordinea de evaluare:
1) | x > I
2) | 6 * i
3) | x / y
4) s i n ( x / y )
5) 6 * i < s i n ( x / y )
6) (x>i) or ( 6 * i < s i n ( x / y ) )
Prin urmare expresia în studiu este de tip b o o l e a n .
Întrucît în procesul deducţiei valorile concrete ale expresiilor în studiu nu se calculează,
tipurile subdom eniu se extind asupra tipurilor de bază.
D e exem plu, în prezenţa declaraţiilor:
type T 1 = 1 ..1 0 ; { s u b d o m e n iu d e i n t e g e r }
T 2 = 1 1 ..2 0 ; { s u b d o m e n iu d e i n t e g e r }
boolean;
in te g e r ;
r e a l;
r e a l;
boolean;
b oolean .
I 74
v a r i:T 1 ;
j :T2;
Expresie Tipul expresiei
1) i+ j in te g e r ;
2) i mod j in te g e r ;
3) i / j rea l;
4) s i n (i + j ) rea l;
5) i> j b oolean .
ş.a.m.d.
În funcţie de tipul expresiei, distingem:
- expresii aritmetice ( i n t e g e r sau r e a l ) ;
- expresii ordinale ( i n t e g e r , b o o le a n , ch ar, enumerare);
- expresii booleene (boolean).
De obicei, expresiile aritmetice se utilizează în calcule (instrucţiunea de atribuire), expresiile ordinale - în instrucţiunile c a s e şi f o r , iar expresiile booleene - în instrucţiunile
i f , r e p e a t şi w h il e .
Întrebări si exerciţii * t
O Prin ce metodă se află tipul unei expresii PASCAL?
© În prezenţa declaraţiilor:
x, y : real;
i, j : integer;
p, q : boolean;
r char;
s (A, B, C, D F, G, H );
aflaţi tipul următoarelor expresii:
a) i mod 3
b) i/3
c) i mod 3 > j div 4
d) x+y/(x-y)
e) n o t (xord(r)
o) pred(E)
h) p and (cos(x)<=sin(y)) p) (-x+sin(x-y))/(2*i)
75
© Tipul unei expresii poate fi aflat din forma textuală a rezultatelor afişate pe ecran de instrucţiunea w r i t e l n ().
Exemple:
Rezultatul afişat pe ecran Tipul expresiei
1) 100 integer;
2) 1.0000000000E+02 r e a l;
3) true b o o lean .
Elaboraţi programele respective şi precizaţi tipul expresiilor ce urmează, pornind de la forma
textuală a rezultatelor afişate:
a) 1 + 1. 0
b) 1/1 + 1
c) 9*3 mod 4
d) 4*x>9*y
e) chr(65)
f) n o t (x>y)
g) pred(9)>succ(7)
h) | 15 div ord(3)
i) trunc(x)+round(6*y)
j) sqr(3)-sqrt(16)
Se consideră că variabilele x şi y sînt de tip real.
© Se consideră declaraţiile:
t y p e T1 =1 .. 10;
T2 =II
I— 1
I— 1
.20;
T3 =--'A' .. 'Z';
T4 == (A, B, C, D, E, F, G, H);
v a r i T1 ;
j T2 ;
k T3 ;
m 'C ' . . 'G';
n T4 ;
P C. .G;
q boolean;
Aflaţi tipul următoarelor expresii:
a) i-j
b) i d i v j
c) | 6.3*i;
d) cos(3*i-6*j)
e) 4*i>5*j
f) | km
h) chr(i)
i) ord(k)
j) ord(m)
k) n>p
l) ord(n)
m) succ(n)
n) pred(p)
o) ord(p)
p) ord(k)>ord(m)
q) (i>j) a n d q
r) n o t (i+j>0) o r q
76
3.5. Instrucţiunea de atribuire »
Instrucţiunea în studiu are forma:
:=
Execuţia unei instrucţiuni de atribuire presupune:
a) evaluarea expresiei din partea dreaptă;
b) atribuirea valorii obţinute variabilei din partea stîngă.
Exemple:
1) | x:=1 4) | p:=not q
2) y:=x+3 5) q: = (ab then x:=1 else x:=4;
if ab) o r p th e n x:=-6 e l s e x:=-5;
g) i f n o t (a>b) th e n x:=19 e l s e x:=-2;
h) i f (a=b) o r p th e n x:=89 e l s e x:=-15.
© Elaboraţi un program care calculează valorile uneia dintre funcţiile:
y = -
2x, x > 0;
x „ — ,x<0:
[2
c) y =
|x, x > 3;
I x + 4, x < 3;
b)
d)
H
[x+3, x > 5;
[x -3, x < 5;
H
[x, |x|>5;
\2x, |x|<5.
Jx + 6, x>4;
[x -3 , x<4.
P ro g ra m P50;
v a r x, y : r e a l ;
b e g in
write('x='); readln(x);
i f x>4 t h e n y:=x+6 e l s e y:=x-3;
w riteln( 'y=', y);
readln;
e n d .
© Ce rezultate va afişa următorul program?
P ro g ra m P51;
v a r x, y : r e a l ;
b e g in
write('x='); readln(x);
y:=x;
i f x>0 t h e n ; y: =2*x;
w riteln( 'y=', y);
readln;
e n d .
© Comentaţi mesajele afişate pe ecran pe parcursul compilării programului P52:
P ro g ra m P52;
{ E r o a r e }
v a r x, y : r e a l ;
89
begin
w rite( ' x = ' );
readln(x);
if x>4 then y:=x+6;
else y:=x-3;
writeln( 'y=', y); readln;
e n d.
0 Scrieţi un program care transformă numerele zecimale 1, 5, 10, 50, 100, 500 si 1000, citite
de la tastatură, în cifre romane.
3.11. Instrucţiunea case
Instrucţiunea de ramificare multiplă c a s e conţine o expresie num ită selector si o listă
de instrucţiuni. Fiecare instrucţiune este prefixată de una sau mai multe constante de caz.
Sintaxa instrucţiunii în studiu este:
::= c a s e o f [{; }] [; ] e n d
::= {, } :
Diagramele sintactice corespunzătoare sînt prezentate în figura 3.8.
Selectorul trebuie să fie de tip ordinal. Toate constantele de caz trebuie să fie unice si
compatibile, din punctul de vedere al atribuirii, cu tipul selectorului.
Exemple:
v a r i : integer; c : char; a, b, y : real;
90
1)
2)
Execuţia instrucţiunii case începe prin evaluarea selectorului. În funcţie de valoarea
obţinută, se execută instrucţiunea prefixată de constanta respectivă.
În programul ce urmează, instrucţiunea case este utilizată pentru conversia cifrelor
romane în num ere zecimale.
Program P53;
{ Conversia cifrelor romane }
var i : integer; c : char;
begin
i:=0;
writeln('Introduceţi una din cifrele');
writeln('romane I, V, X, L, C, D, M ' );
readln c);
case c of
'I' : i:=1;
'V' i:=5;
'X' : i:=10;
'L' i:=50;
'C' : i:=100;
'D' : i:=500;
'M' i:=1000;
end;
if i=0 then writeln(c, ' - nu este o cifra romana')
else writeln(i);
readln;
e n d.
Subliniem faptul că în unele implementări ale limbajului sintaxa şi semantica instrucţiunii case au fost modificate. Lista cazurilor poate să includă o instrucţiune precedată de
cuvîntul-cheie else (în unele versiuni otherwise). Constantele de caz pot fi înlocuite
cu intervale de forma:
..
case i of
0, 2, 4, 6, 8 : writeln( 'Cifra para');
1,
end;
3, 5, 7, 9 : writeln( 'Cifra impara');
case c of
y :=a+b;
y :=a-b;
y :=a*b;
y :=a/b;
e n d.
91
Exemplu (Turbo PASCAL 7.0):
Program P5 4;
{ Simularea unui calculator de buzunar }
var a, b : real;
c : char;
begin
write('a='); readln(a);
write('b='); readln(b);
write('Cod operaţie '); readln c);
case c of
' + ' : writeln('a+b=', a+b);
' — ' : writeln('a—b=', a-b);
' *' : writeln('a*b=', a*b);
'/' : writeln('a/b=', a/b);
else writeln('Cod operaţie necunoscut');
end;
readln;
e n d.
Întrebări si exerciţii j t
O Indicaţi pe diagramele sintactice din figura 3.8 drumurile care corespund instrucţiunilor
c a s e din programele P53 si P54.
© Cum se execută o instrucţiune c a s e ? De ce tip trebuie să fie selectorul?
© Ce fel de constante pot fi utilizate în calitate de constante de caz?
© Înlocuiţi instrucţiunea c a s e a programului P54 cu o secvenţă echivalentă de instrucţiuni
i f .
© Utilizînd instrucţiunea c a s e , scrieţi un program care transformă numerele zecimale 1, 5,
10, 50, 100, 500, 1000, citite de la tastatură, în cifre romane.
© Ce va apare pe ecran în urma execuţiei programului P55?
P rogram P 5 5 ;
t y p e S e m n a l= (R o s u , G a lb e n , V e r d e ) ;
v a r s : S e m n a l;
b e g in
s := V e r d e ;
s:=pred(s);
c a s e s o f
R osu : w rite ln ( 'STOP') ;
G a lb e n : w rite ln ( 'ATENTIE') ;
V e rd e : w rite ln ( 'START');
e n d ;
readln;
e n d .
92
© Comentaţi programele:
P rogram P56;
{ E r o a r e }
v a r x : r e a l ;
b e g in
w riteln( 'x='
c a s e x o f
; r e a d l n ( x ) ;
0,2,4,6,8 : w riteln ('Cifra para ' );
1 , 3 , 5 , 7 , 9 :
e n d ;
readln;
e n d .
w riteln ('Cifra impara ' );
P rogram P57;
{ E r o a r e }
v a r i : 1 . . 4 ;
b e g in
w rite('i='); readln(i);
c a s e i o f
1 writeln( 'unu ' );
2 writeln( 'doi ' );
3 writeln( 'tr e i ' );
4 writeln( 'patru ' );
5 writeln( 'cinci ' );
e n d ;
readln;
e n d .
P rogram P58;
{ E r o a r e }
t y p e Semnal = (Rosu, Galben, V e r d e ) ;
Cu l o a r e = ( A l b a s t r u , P o r t o c a l i u ) ;
v a r s : Semnal;
c : Cu l oa r e ;
b e g in
{ . . . }
c a s e s o f
Rosu : w r i t e l n ( 'STOP' );
Galben : w r i t e l n ( 'ATENTIE' );
Verde : w r i t e l n ( 'START' );
A l b a s t r u : w r i t e l n ( 'PAUZA' );
e n d ;
{ . . . }
e n d .
93
Instrucţiunea for indică execuţia repetată a unei instrucţiuni în funcţie de valoarea
unei variabile de control. Sintaxa instrucţiunii în studiu este:
::= for : =