iecare suflet este pentru alt suflet o lume ascunsă" Friedrich Nietzsche Puţină lume ştie că tristeţea prelungită, stările continue de teamă sau panică, fără un motiv aparent, lipsa de încredere în propria persoană, sentimentele de durere sufletească şi de disperare apărute în momentul unui eşec, al unei despărţiri sau al pierderii unei persoane dragi sînt suferinţe care pot fi depăşite pe căi decente. ■II Ştiu,_vreau_sa _ştiu • Cum crezi, depresia este o boală sau o stare a organismului? • Numeşte cunoştinţele şi comportamentele pe care doreşti să le obţii în urma studierii acestei teme. III S tudiez: învăţ sa ştiu Depresia este o tulburare psihică foarte comună (ce afectează între 5 şi 10% din populaţie), manifestată, în primul rînd, printr-o modificare profundă a dispoziţiei, prin suferinţă morală şi încetinirea psihomotorie. Depresia nu este pur şi simplu tristeţe, ci o boală autentică ce trebuie diagnosticată şi tratată. Uneori cauzele depresiei pot fi uşor identificate, de exemplu, decese în familie, eşecuri personale, nesiguranţa vieţii etc., alteori acestea rămîn necunoscute, iar persoanele afectate nu îşi dau seama că suferă de această tulburare. Pe de altă parte, depresia poate fi privită ca o reacţie de răspuns la stres, care poate fi cauzat de diverse probleme, de exemplu, o notă proastă la un examen sau la un colocviu etc. Chiar şi statul la coadă după cumpărături, greutăţile întîmpinate la serviciu, problemele din familie, lipsa dragostei, apariţia eşecurilor etc. pot provoca stres. După stres, în mod obligatoriu, urmează reacţia de răspuns (de apărare) a organismului. Indiferent de intensitatea stresului, organismul răspunde printr-o stare de depresie. Adesea stresul de intensitate mică este chiar folositor organismului, 88 Viaţa şi sănătatea - valori personale şi sociale Capitolul 3 antrenîndu-l permanent (potrivit opiniei cercetătorului canadian Hans Selye). Cu cît stresul este mai mare, cu atît starea de depresie este mai puternică (mai profundă) şi de durată. Pentru a ţine depresia la distanţă, trebuie să avem o dietă echilibrată, să respectăm orele de somn şi să gîndim pozitiv. Anxietatea, numită şi „teama fără obiect”, este o trăire neplăcută provocată de anticiparea difuză a unui pericol greu de prevăzut şi de controlat. Însoţită de agitaţie, palpitaţii, oscilaţii ale tensiunii arteriale, transpiraţie, senzaţia de „nod în gît”, dureri precordiale, anxietatea este o stare psihică cunoscută, la un moment dat, de către orice persoană, fie înaintea unui examen decisiv, fie atunci cînd se confruntă cu o problemă dificilă. Anxietatea nu poate fi considerată întotdeauna o tulburare psihică. ■II Exersez: învăţ sa fiu Evitarea sau reducerea stresului se poate face prin diverse mijloace şi metode, precum păstrarea calmului în situaţiile de stres, respiraţia lentă şi profundă, deoarece odată cu expiraţia se elimină şi stresul din corp, masarea lobilor urechilor cu puţin ulei de mentă, practicarea unui sport etc. Anxietatea este o trăire afectivă neplăcută caracterizată printr-un sentiment acut de lipsă a controlului asupra unor eventuale ameninţări sau evenimente negative. O persoană anxioasă se simte neajutorată din II Situaţie-problema Colegul tău de clasă întotdeauna este hiperactiv şi deseori te pune în situaţii neplăcute. ■ Cum vei proceda în situaţia dată? Crezi că poţi deveni anxios? ■ II Studiu de caz Diagnosticat cu anxietate generalizată şi atacuri de panică, un bărbat de 32 de ani, necăsătorit, este trimis de medicul psihiatru la cabinetul psihologic. Ajuns la cabinet, bărbatul îi prezintă medicului fişa de externare cu următoarele recomandări: „luarea în evidenţă de către un cabinet medical de specialitate”, „continuarea tratamentului medicamentos în ambulatoriu”, „oferirea consilierii psihologice, a terapiei ocupaţionale”. După prima şedinţă de consiliere, bărbatul este abătut, depresiv, cu capul plecat, nesigur şi plictisit. ■ Cum ar trebui să procedeze psihologul? 89 H I Util şi practic Centrul de Diagnosticare şi Reabilitare „Armonie” a fost creat pentru acordarea asistenţei psihologico-medicale elevilor, consilierea şi formarea profesională continuă a psihologilor şcolari, informarea şi consilierea cadrelor didactice şi părinţilor despre problemele cu aspect psihologico-psihiatric. Capitolul 3 Cabinetul de consiliere psihologică din cadrul clinicii SANCOS a fost creat pentru a asigura oamenilor posibilitatea de a se cunoaşte, de a-şi rezolva dificultăţile şi de a avea relaţii mai bune cu cei din jur. Se adresează copiilor, adolescenţilor, adulţilor, cuplurilor şi familiilor, venind în sprijinul lor cu asistenţă şi ajutor specializat. Clinica oferă servicii de consiliere, testare şi evaluare psihologică în formă individuală sau de grup (cupluri, grup de dezvoltare). CLINICA SANCOS cauza convingerii sale că nu poate controla şi prezice situaţiile cu care se confruntă sau că nu poate să-şi atingă scopul. Serviciile ce acordă asistenţă socială şi psihologică Crearea condiţiilor pentru educaţie şi învăţămînt, adaptarea socioprofesională şi integrarea socială a persoanelor cu dizabilităţi constituie unul dintre obiectivele principale ale unui stat şi ale comunităţii mondiale în general. Serviciile sociale pentru copii şi tineri pot fi divizate în cîteva categorii, în funcţie de prestatorul acestora: a) instituţii publice, inclusiv organele de drept; b) structuri intersectoriale, formate din reprezentanţii instituţiilor publice şi cei ai organizaţiilor neguvernamentale; c) organizaţii neguvernamentale. În raioanele şi municipiile Republicii Moldova au fost organizate şi funcţionează structuri teritoriale de asistenţă socială. Unul dintre centrele specializate în domeniul acordării asistenţei psihologicomedicale elevilor cu diverse probleme psihice, emoţionale, relaţionale şi cu abateri în conduită este CDR „Armonie” al DGETS. H I Reflectez: am învăţat 1. Precizează căile decente de depăşire a barierelor psihologice. 2 . Utilizînd termenii din rubrica Dicţionar, scrie cinci propoziţii în care să reflecţi stările psihologice periculoase ale omului. ■II.Acţionez • Explică rolul statului în prevenirea stărilor patologice psihofiziologice ale cetăţenilor. • Argumentează convingător actualitatea temei. Viaţa şi sănătatea - valori personale şi sociale 90 Viaţa şi sănătatea - valori personale şi sociale Capitolul 3 Sînt cetăţean competent H I Sînt creativ ■ Analizează manifestările stresului. Corp oboseală dureri de cap infecţii frecvente încordare musculară spasme musculare iritaţii ale pielii respiraţie grea agitaţie iritabilitate depresie pierderea încrederii în sine apatie fobie indecizii coşmaruri îngrijorare gîndire confuză gîndire defectuoasă negativitate decizii pripite Emoţii Gîndire apetit scăzut insomnie consumul de acool predispunere spre accidente pierderea apetitului sexual fumatul exceciv nelinişte Comportamente III Particip ■ Explică fiecare cale sau mijloc de depăşire a stresului şi impactul acestora. 91 Capitolul 3 Viaţa şi sănătatea - valori personale şi sociale III Evaluare Sînt competent să: Demonstrez competenţe rezolvînd itemii: analizez eventualele consecinţe ale comportamentului asociat riscurilor; proiectez strategiile de ameliorare a propriei stări de sănătate şi de asigurare a securităţii colective. A. Cunoaştere 1. Explică termenii: coeziune socială, comportament inadvertent şi abstinenţă. 2. Enumeră tipurile de ITS. 3. Numeşte trei motive pentru care adolescenţii nu ar trebui să consume alcool. 4. Descrie relaţia dintre starea depresivă şi factorii sociali. 5. Identifică documentele naţionale în care sînt specificate modalităţile de asigurare medicală a cetăţenilor. 6. Evidenţiază una dintre trăsăturile principale ale unui medic de familie. B. Aplicare 1. Compară hepatitele B şi C cu virusul HIV. 2. Demonstrează interdependenţa dintre stres şi depresie. 3. Interpretează semnificaţia unui aforism cu referire la pasiune. 4. Explică acţiunile pe care le implică primul ajutor medical de bază. 5. Specifică rolul coeziunii sociale în depăşirea anumitor riscuri. 6. Demonstrează impactul neconfidenţialităţii cadrelor medicale asupra persoanelor bolnave. Exemplifică. 7. Formulează două concluzii cu referire la asigurarea medicală obligatorie în medicină. C. Integrare 1. Alcătuieşte o listă de medicamente care ar trebui să fie în trusa medicală de prim ajutor. 2. Analizează un caz de risc de electrocutare, înec, stop cardiorespirator şi evidenţiază căile de soluţionare. 3. În baza unui film despre situaţii excepţionale, scrie un eseu cu titlul „Acţiunile mele de acordare a ajutorului premed
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu