Procesele istorice şi cele demografice au dus la constituirea unei lumi multiculturale şi multietnice în cadrul statelor naţionale sau multinaţionale. Soldate deseori cu conflicte violente, relaţiile dintre grupurile etnice au fost soluţionate, de obicei, prin dialogul intercultural, toleranţă şi cooperare. ■II Ştiu,_vreau_sa _ştiu • Numeşte cîte trei trăsături culturale distincte specifice pentru trei popoare europene. • Identifică trei elemente comune ale popoarelor Europei. • Avînd la bază imaginea şi sloganul de mai sus, explică necesitatea dialogului cultural. Obiectivele Anului European al Dialogului Intercultural: ■ promovarea dialogului intercultural drept instrument care să-i ajute pe cetăţenii UE să obţină cunoştinţe şi aptitudini şi să acţioneze într-un context cultural mai deschis şi mai complex, chiar dacă au identităţi şi credinţe diferite; ■ conştientizarea contribuţiei diversităţii culturale asupra tradiţiilor şi obiceiurilor cetăţenilor UE; ■ accentuarea rolului dialogului intercultural în crearea unei societăţi dinamice şi cît mai variate. III S tudiez: învăţ sa ştiu În prezent, lumea este supusă unor schimbări rapide, interacţiunea dintre oameni capătă noi dimensiuni, iar contactul şi comunicarea interculturală au devenit caracteristici dominante ale vieţii moderne. Comunicarea multiculturală înseamnă interacţiunea directă dintre persoane de diferite culturi şi presupune acceptarea şi tolerarea diferenţelor. Toleranţa şi respectul faţă de alte culturi, tradiţii şi popoare reprezintă garanţia păcii şi a armoniei în societate. În acest sens, diversitatea culturală este un tezaur al întregii umanităţi care trebuie conservat şi valorificat în contextul proceselor de globalizare. Uniunea Europeană (UE) este o familie de ţări democratice europene care s-au angajat să conlucreze pentru pace şi prosperitate. Ea încurajează cooperarea dintre popoarele Europei şi apără valorile acestora promovînd unitatea în diversitate. Printre obiectivele 58 Uniunii Europene se numără atît faptul ca cele 500 de milioane de cetăţeni ai săi, cu diferite rădăcini etnice, culturale şi lingvistice, să se înţeleagă şi să comunice, cît şi intensificarea eforturilor în vederea dezvoltării multilingvismului ca instrument destinat să ajute întreprinderile din UE să devină mai competitive şi să asigure noi pieţe de export în Europa şi dincolo de aceasta. ■II Exersez: învăţ sa fiu Asemenea majorităţii statelor europene, Republica Moldova este un stat naţional, avînd mai mult de 70% din populaţie formată din români (moldoveni). În Republica Moldova există 18 etnii minoritare, cele mai numeroase dintre ele fiind formate din ucraineni, ruşi, bulgari, găgăuzi. Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova din 27 august 1991 „garantează exercitarea drepturilor sociale, economice, culturale şi a libertăţilor politice ale tuturor cetăţenilor Republicii Moldova, inclusiv ale persoanelor care aparţin grupurilor naţionale, etnice, lingvistice şi religioase, în conformitate cu prevederile Actului final de la Helsinki şi ale Cartei de la Paris pentru o Nouă Europă”. Tradiţii şi obiceiuri. Cu ocazia sărbătorilor şi a evenimentelor importante din viaţa lor, oamenii au diferite obiceiuri şi tradiţii care se transmit din generaţie în generaţie. Anume tradiţiile şi obiceiurile unei culturi sînt cele care consolidează poporul şi contribuie la păstrarea identităţii naţionale. Cele mai interesante obiceiuri şi ritualuri s-au păstrat în cadrul sărbătorilor religioase: Naşterea Domnului (Crăciunul), Botezul Domnului (Boboteaza), Învierea Domnului (Paştele), Sf. Vasile (hramul casei) şi al sărbătorilor de familie legate de ciclul vieţii (căsătoria, botezul nou-născutului etc.). Societatea democratică Capitolul 2 H I Util şi practic În Suedia există cinci limbi recunoscute drept minoritare: finlandeza, meankieli, sami, romani şi idiş. În anul 2000, Suedia a ratificat Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare şi Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale. De atunci, au fost organizate diverse conferinţe la nivel local, regional şi naţional, în cadrul cărora membrii diferitor grupuri minoritare se întîlnesc şi discută despre problemele lor. La aceste conferinţe au participat şi reprezentanţi ai guvernului suedez, care le-au oferit minorităţilor posibilitatea de a-şi exprima cererile politice. ■ Identifică soluţiile găsite de conducerea statului suedez pentru crearea armoniei în societate. Argumentează-ţi opinia. I ÎnVaţ de la oameni de succes Vasile Pârvan, istoric, arheolog şi scriitor român: „Fără tradiţie nu există cultură: nici omul simplu, nici geniul nu pot crea nimic fără tradiţie” 59 Capitolul 2 Societatea democratică Minorităţile imigrante în unele ţări din UE Ţara, populaţia în 2009 Grupuri mari de imigranţi Numărul imigran ţilor Grecia, Albanezi 500000 11 mi- Bulgari 55 000 lioane Români 34 000 Georgieni 34 000 Pakistanezi 23 000 Ruşi 20 000 Irlan- Date din 2006 da, Cetăţeni ai 4,5 mi- Marii Britanii 110 000 lioane Polonezi 60 000 Lituanieni 25 000 Nigerieni 16 000 Italia, Români 900 000 60 de Albanezi 460 000 milioa- Marocani 430 000 ne Chinezi 190000 Ucraineni 180 000 Filipinezi Africani 120 000 subsaharieni 285000 Spania, Date din 2010 46 de Români 700000 milioa- Marocani 760000 ne Ecuadorieni 380 000 Columbieni Cetăţeni ai 260000 Marii Britanii 225000 Italieni 165 000 Bulgari 155 000 Chinezi Africani 152 000 subsaharieni c. 110 000 Portul românesc are ca trăsătură esenţială unitatea în varietate, costumele tradiţionale, specifice regiunilor respective, prezentînd diverse realizări artistice. Acestea se deosebesc după anotimp, ocazii cotidiene şi festive, vîrstă şi sex. Tradiţional, femeia poartă ie, catrinţă şi năframă. Ia este o cămaşă albă din bumbac, in sau borangic, ornamentată cu diferite broderii, cusături, mărgele etc. Catrinţa, fota şi şorţul sînt obiecte de îmbrăcăminte din costumul popular românesc purtate de femei peste fustă. Iarna, femeile poartă pieptare, bundiţe, cojoace, decorate cu motive geometrice aplicate sau brodate. În trecut, costumul femeiesc era completat cu traistă. Costumul bărbătesc e compus dintr-o cămaşă lungă, în sudul şi estul spaţiului românesc, şi mai scurtă, în nord şi vest. Pantalonii, confecţionaţi din pînză sau postav, sînt, în sud şi est, lungi şi strîmţi, iar în nord şi vest - mai scurţi şi mai largi. Brîul ţesut sau chimirul de piele constituie detaliile ce completează costumul. Iarna, bărbaţii poartă haine din postav ornamentate sau cojoace din piele şi pieptare. Ornamentarea costumelor este geometrică, prezentînd forme de inspiraţie naturală: păsări, flori, animale. Culorile de bază sînt negru, roşu, cafeniu-închis, albastru, verde şi violet. H I Reflectez: am învăţat 1. Numeşte tradiţii şi obiceiuri practicate în Republica Moldova de către diferite etnii cu ocazia diverselor sărbători. 2 . Descrie un obicei caracteristic unei naţionalităţi din ţară (ucraineni, ruşi, bulgari, găgăuzi, romi etc.). 3. Explică diferenţele dintre portul popular al diferitor popoare. M l .Acţionez • Utilizînd informaţia din tabelul alăturat, elaborează trei diagrame în care să reflecţi aspectul multietnic şi multicultural al statelor UE. • Redă, printr-o schemă sau printr-un desen, convieţuirea grupurilor etnice în Republica Moldova. 60 Societatea democratică Capitolul 2 Sînt cetăţean competent III Gîndesc critic III Sînt erudit ■ Elaborează un portofoliu la tema „Diversitatea culturală a popoarelor convieţuitoare în Republica Moldova” în care vei plasa informaţii, fotografii, elemente din cultura acestora etc. Prezintă portofoliul în cadrul unei expoziţii sau al unui concurs. Înscenează sau descrie un obicei din tradiţiile altor popoare europene. Explică semnificaţia acestuia. O . Bucătăria germană este bogată, consistentă si variată
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu