Glosar

 A Abdicare - renunţare la tron. Aboliţionism - mişcare politică apărută la sfârşitul sec. al XVIII-lea în A nglia, Franţa şi SUA, care susţinea desfiinţarea sclaviei. Academie - instituţie ştiinţifică; societate de învăţaţi, de literaţi, de artişti etc., creată pentru dezvoltarea ştiinţelor şi artelor. Actul de navigaţie - lege emisă de O liver C rom well, care a contribuit la dezvoltarea econom iei capitaliste în A nglia. Conform acestei legi, corăbiile străine aveau voie să aducă în porturile engleze num ai m ărfuri fabricate în ţările lor. M ărfurile provenite din alte ţări urm au să fie aduse num ai de corăbii engleze. Acţiuni - titlu ri sau valori m obiliare care reprezintă o fracţiune din capitalul unei societăţi anonim e. Ad-hoc - (din latină - anume pentru acest scop) se referă la un organism constituit pentru a exercita o misiune determ inată în tim p. Adunare Constituanta - organ suprem al puterii de stat cu funcţii legislative. Adunare Naţionala - organ suprem al puterii de stat în unele ţări cu funcţii legislative sau consultative. Amendam ent - îm bun ătăţire , m odificare adusă unui proiect de act norm ativ sau de tratat. Anarhism - teorie şi mişcare politică ce propunea desfiinţarea statului (în mare parte pe cale violentă) şi înlocuirea sa cu o federaţie de mici asociaţii organizate pe baze egalitariste, care să asigure cadrul „afirm ă rii libere a individului". Antanta - denum ire dată alianţei politice şi m ilitare create de trei state: Anglia, Franţa şi Rusia (Tripla înţelegere). Armistiţiu - înţelegere, acord de suspendare tem porară a ostilităţilor dintre beligeranţi. „Atelierul lumii" - nume prim it de Anglia în sec. XVIII-XIX, deoarece ea producea aproape orice m ărfuri de înaltă calitate, devenind cea mai m are putere econom ică din lume. Autodeterminare - principiu conform căruia poporului îi revine dreptul de decizie privind statutul politic al ţării. Autonomie - dreptul unui stat sau regiuni de a se ad m inistra în cadrul unui stat condus de o putere centrală. B Balanţa comerciala - raportul dintre im porturi şi exporturi ale unei ţări. Balanţa monetara - raportul dintre masa m onetară ce este scoasă şi cea adusă în ţară. Banca naţionala - principala instituţie financiară a unui stat. Baroc - orientare culturală şi stilistică deosebit de com ­ plexă, care s-a afirm at în Europa în sec. al XVII-lea, fiind încadrată între Renaştere şi începuturile Ilum inism ului. Bilingv - persoană care vorbeşte în m od curent două lim bi; stare de fapt când două lim bi sunt utilizate în egală măsură. Biserica Anglicana - biserică istorică, despărţită de Roma în tim pul Reformei protestante în Anglia, prin ruptura regelui Henric al VIII-lea cu papa de la Roma. Blocada continentala - ansam blu de măsuri decretate la Berlin (21 nov. 1806) de Napoleon I pentru a închide porturile Europei continentale pentru com erţul M arii Britanii, în scopul ruinării econom iei britanice. Bonapartism - form ă a dictaturii personale, instaurată de Napoleon Bonaparte. Breasla - asociaţie de meşteşugari de aceeaşi branşă, creată pentru apărarea intereselor comune. Burghezie - categorie socială urbană deţinătoare de capital, care îşi desfăşoară activitatea în dom eniile industrial, com ercial, bancar etc. Bursa de valori - piaţă specializată în operaţii de vânzarecum părare a valorilor m obiliare. C Caimacam - locţiitorul dom nului care prelua tronul în condiţiile lipsei tem porare a dom nitorului (m inorat sau indisponibilitate) sau atunci când dom nitorul era numit, dar nu era încă înscăunat. Se bucura de toate privilegiile şi avea aceleaşi atribuţii ca şi dom nitorul. Cărvunari — reprezentanţi ai boierilor liberali, negustorilor şi intelectualilor din M oldova şi Ţara Românească, influenţaţi de ideile revoluţiei burgheze din Franţa şi de mişcarea revoluţionarilor num iţi carbonari din Italia. Cerere - cantitatea de produse pe care consumatorii ar dori să le cumpere ori de servicii pe care ar dori să li se ofere. Chestiunea orientala - perioadă în istoria Europei caracterizată prin încercările de rezolvare a problem elor diplom atice şi politice generate de decăderea Im periului O tom an. Expresia nu este aplicată unei problem e anume, ci include o varietate de chestiuni apărute între secolele al XVIII-lea şi al XX-lea, în special cele care au generat instabilitate în regiunile europene aflate sub dom inaţia turcilor. Clasicism - curent în artă şi literatură, caracterizat prin im itarea m odelelor, interesul pentru aspectul m oral, urm ărirea unui ideal, disciplinarea im aginaţiei şi a sensibilităţii, ordine, echilibru şi claritate. Coaliţie antifranceza - alianţe (total 7) ţărilor europene (Marea Britanie, Prusia, Austria, Rusia ş.a.) care luptau îm potrivă Franţei în anii 1792-1815. Cod civil - totalitatea regulilor cuprinse într-un act normativ, cu referire la organizarea juridică a societăţii. Cod de legi - act norm ativ cuprinzând norm ele juridice dintr-o anum ită ram ură a dreptului. Colonialism - politică a unor state de cucerire de teritorii şi ţări străine, slab dezvoltate, de transformare şi menţinere a lor în stare de colonii. Colonie - teritoriu ocupat şi administrat de o naţiune străină Colonizare - proces îndelungat şi complex de întemeiere a noi aşezări pe meleaguri deseori îndepărtate de ţara de baştină. Comitet de obladuire - organ de conducere a ţării, sim ilar guvernului. Concert european - principiu de organizare a păcii europene stabilit de Congresul de la Viena, cu scopul m enţinerii ordinii şi legitim ităţii dinastice de către m arile puteri. Concurenţa libera - rivalitate com ercială, luptă dusă cu mijloace economice între industriaşi, com ercianţi, m o­ • 226 / Glosar nopoluri, ţâri etc. pentru acapararea pieţei şi desfacerea unor produse, pentru clientelâ şi pentru obţinerea unor câştiguri cât mai mari. Confederaţie - uniune politicâ de state sau de unitâţi teritoriale autonom e sau independente care, având interese com une în activitatea in ternaţionalâ, au în comun anum ite organe de conducere, dar îşi pâstreazâ autonom ia adm inistrativâ. Congres - reuniune naţionalâ sau internaţionalâ în care invitaţi sau delegaţi dezbat problem e de ordin politic, economic, organizatoric, ştiinţific şi cultural. Congresul Continental - a fost prim ul guvern al Statelor Unite ale Am ericii (între 1774 şi 1781). A deţinut puteri guvernam entale atât executive, cât şi legislative. La 4 iulie 1776 a proclam at independenţa celor 13 colonii engleze din Lumea Nouâ. Conservatism - doctrinâ politicâ m odernâ care pledeazâ pentru apârarea vechilor form e ale vieţii politice, socialeconomice şi culturale, a ordinii tradiţionale. Constituţie - legea fundam entalâ a unui stat, învestitâ cu o forţâ juridicâ superioarâ celorlalte legi, care cuprinde principiile esenţiale ale organizârii lui, stabileşte drepturile şi datoriile principale ale cetâţenilor, sistemul electoral, organizarea organelor supreme şi locale etc. Consulat - mod de guvernare a Republicii Franceze în perioada 1799-1804. Contract normal - încercare de reglementare întreprinsâ de autoritâţile ţariste în Basarabia în anul 1864, care prevedea încheierea unei înţelegeri „benevole" între proprietarul de pâm ânt şi ţârani. Contract social - teorie conform câreia statul a apârut ca urm are a unei înţelegeri între oam eni, ca fiind un organ suprem care se obligâ sâ le apere viaţa, securitatea şi proprietatea. Convenţie - înţelegere, acord între douâ sau mai multe state, instituţii sau persoane cu privire la anum ite pro bleme sau la anum ite obiective. Credit - relaţie bâneascâ ce se stabileşte între o persoanâ fizicâ sau juridicâ (creditor), care acordâ un îm prum ut în bani sau care vinde m ârfuri ori servicii pe datorie, şi o altâ persoanâ fizicâ sau juridicâ (debitor), care primeşte îm prum utul sau cum pârâ pe datorie, urm ând ca restituirea sâ se efectueze la o datâ ulterioarâ stabilitâ. Cultură politică - ansam blul concepţiilor, atitudinilor şi practicilor politice ale unui individ sau ale unui grup uman. D Democraţie liberală - form ulâ de dem ocraţie avansatâ caracterizatâ prin echilibrul constituţional între valoarea fundam entalâ a dem ocraţiei (egalitatea) şi cea a liberalism ului (libertatea). Declaraţia drepturilor (Bill of Rights) - act al Parlamentului englez ce statornicea suprem aţia puterii legislative parlam entare asupra puterii executive regale, dând Angliei o organizare modernâ. Deznaţionalizare - politicâ orientatâ spre pierderea de câtre un popor sau un grup etnic a particularitâţilor naţionale. Dictatură - instituţie politicâ, putere de stat în care o persoanâ sau un grup de persoane este învestitâ cu autoritate nelim itatâ prin legi şi adesea bazatâ pe violenţâ; exercitare fârâ nicio restricţie a puterii de stat de câtre o persoanâ sau un grup de persoane. Dietă - veche adunare politicâ în unele state din centrul şi estul Europei, organ de reprezentare a stârilor privilegiate. Diploma leopoldină - act semnat de Leopold I, cu valoare de lege fundam entalâ pentru Transilvania, ocupatâ de arm atele austriece. Directorat - form â de guvernâm ânt din Franţa, instauratâ în conform itate cu Constituţia din 1795. Divan - în Im periul O tom an: consiliu cu atribuţii politice, adm inistrative şi juridice, alcâtuit din cei mai înalţi dem ­ nitari; în Ţârile Române: Sfat Domnesc. Doctrină egalitaristă - doctrinâ susţinând egalitatea absolutâ a oam enilor şi suprim area inegalitâţilor sub toate aspectele (social, economic, politic etc.). Dominion - nume dat unor posesiuni engleze care se bucurau de o anum itâ independenţâ. Dumă - (în Imperiul Rus) adunare legislativâ (parlament). A fost creatâ în 1905 şi a funcţionat pânâ la 6 octom ­ brie 1917. E Echilibru european - sistem de alianţe care presupune coalizarea forţelor contra unei puteri cu tendinţe hegemonice. Egalitate în faţa legii - fiecare individ râspunde pentru propriile fapte, indiferent de avere, sex, naţionalitate, profesie sau alte caracteristici individuale sau sociale. Enoriaş - credincios care ţine de o anum itâ parohie (com unitate religioasâ creştinâ condusâ de un preot). Etalon de aur - definiţia monedelor printr-o cantitate de grame de aur. Spre exemplu, francul cântârea 322 mg de aur. Eteria - nume dat unei organizaţii politice secrete cu ram ificaţii şi în Ţârile Române, înfiinţatâ la începutul sec. al XlX-lea de patrioţii greci pentru eliberarea Greciei de sub stâpânirea otom anâ. Expansionism - atitudine prin care se urmâreşte extinderea politicâ şi economicâ asupra unui teritoriu strâin. Expansiune - extindere a influenţei şi dom inaţiei economice şi politice a unui stat asupra altui stat sau regiuni; acaparare de teritorii strâine. Expoziţie Universală - evenim ent in te rn a ţio n a l de prezentare publicâ a produselor în vederea cunoaşterii şi vânzârii lor pe piaţa m ondialâ. F Falce; pogon - unitâţi de mâsurâ pentru suprafeţele de teren agricol, folosite în M oldova şi în M untenia (o falce echivaleazâ cu 1,43 ha, pogonul - cu circa o jumâtate de hectar). Fanarioţi - negustori şi câmâtari greci din Fanar (cartier din Constantinopol/lstanbul); dem nitari ai Porţii, dregâtori sau dom nitori în Ţârile Române care proveneau din aceastâ com unitate înstâritâ. Federaţie - uniune a mai m ultor state autonom e (care îşi pâstreazâ propria organizare) în cadrul unui stat unitar, cu un guvern central şi cu organe de stat comune. Firman - (în Im periul O tom an) poruncâ scrisâ, decret, act emis de sultan, purtând pecetea sa şi semnat de marele vizir. Cuprindea o form ulâ de introducere, în care se arâta câ firm anul era elaborat în conform itate cu legile corespunzâtoare. Firmanul prevedea fie unele obligaţii politice şi economice ale statelor supuse Porţii, fie învestirea sau mazilirea dom nilor. Glosar / 227 • Frăţie - legătură de solidaritate în scopul atingerii unui ideal comun; fraternitate. G Gentry - mica nobilim e din Anglia. Girondini - fracţiune politică în Franţa (m ajoritatea m em ­ brilor fiind din departam entul G ironda), care exprima interesele burgheziei financiare şi com erciale din porturile atlantice în tim pul Revoluţiei Franceze. Gubernie - unitate teritorial-adm inistrativă superioară în Imperiul Rus. Guvernator - conducător al unei mari unităţi administrativteritoriale sau al unei colonii. H Hatişerif - ordin sau decret emis de cancelaria Porţii către m arii dem nitari ai im periului şi către dom nitorii M oldovei şi M unteniei, purtând pecetea sultanului pentru a fi executată întocm ai. Habeas Corpus Act (Petiţia drepturilor) - act legislativ adoptat de Parlamentul englez în anul 1679. El garanta libertatea individuală şi stabilea norm ele de arestare şi de judecare. Homestead Act (Legea gospodăriilor) - act emis la 20 mai 1862 în SUA, conform căruia coloniştilor urmau să le fie distribuite, în urm ătorul deceniu, circa 40 de m ilioane de acri de pământ. I Iacobini - m em bri ai uneia dintre cele mai radicale grupări revoluţionare franceze în perioada Revoluţiei Franceze din 1789-1794 (de la denum irea bisericii Sf. lacob). Ienicer - soldat din corpul de elită al vechii infanterii otomane, recrutat la început dintre prizonierii de război, iar m ai târziu dintre copiii creştini convertiţi la islam. Iluminism - mişcare filosofico-culturală din sec. XVII-XIX, care îşi propune să com bată ignoranţa, prejudecăţile, superstiţiile prin răspândirea culturii, a „lu m in ilo r" în mase şi prin aplicarea analizei raţionale în toate d o ­ m eniile experienţei umane. Imperialism - politică a unui stat de a dom ina alt stat în form e diferite (culturale, economice, m ilitare). Imperiu - stat m onarhic; teritoriu cuprinzând un stat dom inant (metropolă) şi posesiunile lui coloniale. Independenţă - situaţie a unui stat sau a unui popor care se bucură de suveranitate naţională şi autonom ie politică, având dreptul de a-şi rezolva liber problem ele interne şi externe (cu respectarea drepturilor altor state şi a principiilor dreptului internaţional). Independenţi - puritani englezi care afirm au deplina autonom ie a fiecărei com unităţi religioase şi respingeau orice ierarhie religioasă. Industrializare - proces de transformare a unei ţări agrare într-o ţară cu o industrie dezvoltată prin crearea unei industrii mecanizate. Infrastructură - conceptul de infrastructură are mai multe sem nificaţii, în funcţie de dom eniul de activitate cu care este asociat: infrastructura unei clădiri, a unei nave, infrastructura de transport a unei ţări sau continent, infrastructura socială (dotările fizice şi instituţiile existente pentru a satisface nevoile societăţii în educaţie, sănătate etc.), infrastructura economică (ansamblul elementelor ce form ează baza tehnico-m aterială a unei societăţi, în special energie, com unicaţii, tipuri de transport). Insurecţie - luptă deschisă arm ată şi organizată pentru răsturnarea unui regim , a unei autorităţi sau pentru înlăturarea unor arm ate străine. Integritate teritorială - principiu de bază al dreptului internaţional, potrivit căruia fiecare stat are dreptul săşi exercite deplin şi nestingherit suveranitatea asupra teritoriului său. Investiţii - plasare de capitaluri în întreprinderi industriale, agricole, comerciale etc., cu scopul obţinerii de profituri. Ispravnic - dregător care aducea la îndeplinire poruncile dom neşti; (în sec. XVIII-XIX, în M oldova şi Ţara Românească) dregător însărcinat cu conducerea unui judeţ sau a unui ţinut. Istoriografie - ştiinţă auxiliară a istoriei, care se ocupă de studiul evoluţiei concepţiilor şi al operelor istorice. J „Jandarmul Europei" - astfel a fost denumit împăratul Rusiei, Nicolai I, pentru înăbuşirea revoluţiilor de la 1848-1849 din Ungaria, Transilvania şi Ţara Românească. Judeţ - (în vechea organizare a Ţării Româneşti) unitate adm inistrativ-teritorială în componenţa căreia intră mai multe oraşe şi comune, corespundea ţinutului în Moldova. Junimism - mişcare culturală, literară şi politică din a doua jum ătate a sec. al XIX-lea, form ată în jurul societăţii „Junim ea" din Iaşi. L Laicizare - proces de em ancipare de autoritatea bisericească. Landtag - adunare reprezentativă sau legislativă în la ndurile germ ane [land (provine din germ.) - stat com ponent al unei federaţii]. Legitimism monarhic - teorie care proclam ă drept principiu fundam ental al orânduirii de stat „dreptul" sfânt °i inalienabil la tron al dinastiilor legitim e şi puterea absolută a acestora. Levelleri (nivelatori) - puritani englezi care susţineau egalitarism ul social şi econom ic, precum şi o form ă republicană de guvernare. Liberalism - mişcare politică şi economică, filosofie politică bazată pe valorile toleranţei, libertăţii individuale şi de exprimare. Liberalismul economic - ideologia lansată de Adam Smith, care presupunea că statul nu se im plică activ în sfera economică, lăsând piaţa şi concurenţa liberă să-i stabilească pe cei care vor obţine venituri sau care vor falimenta. Libertatea individuală - dreptul de a acţiona fără nicio constrângere din exterior, cu condiţia să nu afecteze drepturile şi libertăţile legitime ale celorlalţi indivizi. Linie telegrafică - m ijloc de comunicare care transmite informaţie prin impulsuri nemodulate, folosind un anumit cod. Cel mai cunoscut cod este alfabetul Morse. Prima linie telegrafică a legat Washingtonul şi Baltimore. Locotenenţă domnească - organ colectiv, politic şi a d ­ m inistrativ ce ţinea locul dom nului în M oldova şi Ţara Românească în epoca m odernă şi exercita atribuţiile acestuia până la numirea (alegerea) unui nou domnitor. Lovitură de stat - acţiune rapidă care vizează răsturnarea regim ului politic existent şi preluarea prin forţă a puterii. • 228 / Glosar M Marxism - teorie econom ico-socială bazată pe lucrările lui Karl M arx, un filozof, economist, jurnalist şi revoluţionar germ an de origine evreiască din secolul al XlX-lea, care a colaborat în elaborarea sus-numitei teorii cu Friedrich Engels. Mănăstiri închinate - m ănăstiri pe care, în Evul M ediu, dom nii din M oldova şi Ţara Românească le-au donat (închinat) unor mănăstiri greceşti din Muntele Athos şi din patriarhiile de Constantinopol şi Ierusalim. Această „închinare" presupunea, pe lângă subordonarea adm inistrativă, şi trim iterea în străinătate a întregului venit al mănăstirii donate. Manufactură - form ă sim plă a cooperaţiei, bazată pe diviziunea socială a muncii m anuale a lucrătorilor reuniţi în ateliere. Materialism - poziţie filozofică potrivit căreia m ateria este substanţa fundam entală în natură, sau factorul prim , iar conştiinţa este factorul derivat. Mazili - foşti posesori de dem nităţi; numele unei categorii sociale privilegiate (mici boieri, fără funcţie publică) în M oldova şi Ţara Românească. Mazilire - înlăturarea unui dom nitor sau a unui funcţionar din dregătorie. Mercantilism - doctrină econom ică, apărută la începutul dezvoltării capitalism ului, conform căreia avuţia statului era identificată cu banii şi cu metalele preţioase, iar sursa principală a veniturilor era considerată circulaţia m ărfurilor. Metropolă - stat posesor de colonie. Mişcarea cartistă - mişcare a m uncitorilor englezi (anii 30-50 ai sec. al XlX-lea) care avea scopul de a obţine satisfacerea unor cerinţe economice şi politice. Modernizare - perfecţionarea m ijloacelor şi form elor cu scopul de a le da un aspect conform cerinţelor tim pului. Monopol - drept exclusiv de a dispune de ceva, de a efectua ceva, dom inaţie într-una sau m ai multe ram uri economice. Montagnarzi - (în tim pul Revoluţiei Franceze din 1 7 89­ 1794) grup de m em bri ai C onvenţiei, adversari ai girondinilor, care ocupau locurile cele mai de sus din sala de şedinţe (le groupe de la M ontagne). Conduşi de M arat, Danton şi Robespierre, au impus politica „salvării publice" şi au declanşat Teroarea. Motor cu abur - m otor term ic cu ardere internă care transform ă energia termică a aburului în lucru mecanic. A fost folosit în industrie şi la m ijloacele de transport până în prim a parte a sec. al XX-lea. A fost înlocuit de m otorul cu ardere internă şi de cel electric. N Naturalism - ramură a realismului; mişcare literar-artistică de la sfârşitul sec. al XlX-lea. Naţionalism - doctrină care afirm ă superioritatea intereselor naţiunii faţă de interesele grupurilor, claselor sau indivizilor care o constituie. Naţiune - o com unitate stabilă de oam eni constituită istoriceşte în baza unităţii de lim bă, teritoriu, viaţă economică şi tradiţii, care se manifestă în particularităţile specifice ale culturii naţionale şi în conştiinţa originii şi sorţii comune. Naţiunile politice - stările (grupurile privilegiate) din Transilvania în Evul M ediu, şi anume: nobilim ea m aghiară, saşii şi secuii. Deoarece la adunările stărilor, alături de nobilim ea m aghiară, erau chemaţi (începând din 1291) şi reprezentanţii saşilor, secuilor şi rom ânilor, stările Transilvaniei aveau o evidentă componentă etnică şi, din sec. al XV-lea, s-au numit naţiuni. Românii, ca popor supus şi ortodox, nu au m ai fost recunoscuţi ca stare (grup privilegiat) din 1366, sub regele Ludovic I de Anjou, care a condiţionat apartenenţa la nobilim e de apartenenţa la Biserica Catolică, lipsind astfel elita ortodoxă românească de drepturile şi proprietăţile sale. Neutralitate - situaţie politică şi juridică a unui stat care se abţine de a se amesteca în conflictul dintre două sau mai multe state, nu participă la alianţe sau la pacte m ilitare, la războaie între alte state, întreţine relaţii paşnice cu toate statele, chiar dacă acestea se află în stare de război unele cu altele. Notabili - funcţionari pe tim pul Vechiului Regim în Franţa. O Ofertă - cantitatea de m ărfuri propusă spre comercializare sau a serviciilor propuse consumatorilor. Opinie publică - ansam blu de cunoştinţe, convingeri şi trăiri afective manifestate cu o intensitate relativ mare de m em brii unui grup sau ai unei com unităţi faţă de un anum it dom eniu de im portanţă socială m ajoră; P Panduri - ostaşi reuniţi în arm ata lui Tudor Vladimirescu, recrutaţi cu precădere din ţărani liberi din judeţele Olteniei pe care ultimul domn fanariot, Alexandru şuţu, i-a impus la dări, ceea ce a trezit nemulţumiri în rândul acestora. Parohie - com unitatea credincioşilor dintr-o localitate sau cartier, condusă de un preot paroh. Parte beligerantă - stat care se află în stare de război. Petiţie - cerere adresată de unul sau mai mulţi cetăţeni către autorităţi, privind necesitatea respectării drepturilor şi libertăţilor democratice sau a adoptării unei decizii într-o problem ă de ordin personal sau obştesc. Petiţia-proclamaţie în numele tuturor stărilor M oldovei - adresare către dom nul M oldovei, din 28 martie 1848, com pusă din 35 de puncte, care cerea respectarea Regulam entului organic de către autorităţi şi făcea propuneri de îm bunătăţire a situaţiei ţării (eradicarea corupţiei, abolirea cenzurii, siguranţa personală etc.) Piaţă - regim economic în care preţurile la m ărfuri sunt reglementate de jocul cererii şi ofertei, fără intervenţia unor factori externi (stat, autorităţi religioase etc.). Plebiscit (lat. - decizia poporului) - consultarea prealabilă a cetăţenilor, care urmează să se pronunţe prin „d a " sau „n u " asupra unui act de stat de o im portanţă deosebită. Poporanism - curent social-politic de la sfârşitul sec. al XlXlea şi începutul sec. XX, care considera masa ţărănească drept elementul de bază al dezvoltării sociale. Pozitivism logic - curent filosofic apărut la începutul secolului XX. Bazele neopozitivismului au fost puse de Cercul de la Viena. A reînviat interesul faţă de pozitivism, potrivit căruia singura cunoaştere adevărată este cea ştiinţifică. Presă - totalitatea publicaţiilor cotidiene şi periodice (ziare, reviste etc.) folosite drept m ijloace de inform are, de educare etc. Glosar / 229 • „Primăvara popoarelor" - revoluţia din anii 1848-1849 în Europa, care a dat semnalul deşteptării naţionalismului european. Problema basarabeană - chestiune politică internaţională apărută după anexarea Basarabiei de Rusia în 1812 şi delim itată din cadrul problem ei orientale. Problema orientală - conflict de interese dintre marile puteri pentru dom inarea regiunii m editeraneene o rientale, Balcanilor, strâm torilor Bosfor şi Dardanele, gurilor Dunării şi M ării Negre, care erau stăpânite de Im periul O tom an. Proclamaţie - com unicare oficială prin care se aduce la cunoştinţa publică un fapt de m are im portanţă. Productivitatea muncii - eficienţă a muncii exprimată prin raportul dintre cantitatea de produse realizată şi volumul de muncă consumat. Profit - venitul adus de capitalul utilizat într-o întreprindere, reprezentând diferenţa dintre încasările efective şi totalul cheltuielilor aferente. Pronunciament - declaraţie, m anifest prin care este exprim at protestul faţă de un sistem politic, social etc. Proprietate privată - proprietate care aparţine pers o a n e lo r fizice, pe rso a n e lo r ju rid ic e , statului sau unităţilor adm inistrativ-teritoriale, fiind form ată din orice bunuri (cu excepţia celor aflate exclusiv în proprietate publică) şi asupra cărora proprietarul exercită posesia, folosinţa şi dispoziţia în interes propriu, însă în limitele determ inate de lege. Protectorat - regim de guvernare ce exprim ă, în fapt, o stare de dependenţă a unui stat faţă de altul. Cel care „protejează" îşi asumă politica externă a statului protejat, dar îi lasă celui din urmă unele aparenţe de independenţă în planul politicii interne: adm inistraţia, finanţele, poliţia. (Exemplu: în 1829-1856, Principatele Române s-au aflat sub protectoratul Rusiei ţariste.) Protecţionism - politică econom ică a unui stat, care urmăreşte protejarea tem porară, parţială sau totală a industriei şi a agriculturii indigene prin aplicarea unui regim vam al cu tarife ridicate la m ărfurile de im port, prin restricţii valutare etc. Puritani - adepţii calvinismului în Anglia, care doreau să „purifice" biserica engleză de practicile Bisericii Catolice (ierarhie ecleziastică, mănăstiri, ceremonii fastuoase etc.). Putere politică - capacitatea de acţiune a om ului asupra om ului prin interm ediul statului. Puterile Centrale - denum ire dată alianţei politice şi m ilitare create de trei state în anul 1882: Italia, G erm ania şi Austro-U ngaria (Tripla Alianţă). R Raia - teritoriu supus adm inistrativ otom anilor, în care erau dislocate garnizoane şi funcţiona adm inistraţia turcă. Răscoala curuţilor (15 iunie 1703 - 1 mai 1711) - prim ul război semnificativ al Regatului Ungar, condus de Francisc Răkoczi al Il-lea, îm potriva Habsburgilor. Război vamal - proces economic caracteristic perioadelor de accentuare a crizelor economice, specificul căruia este protecţionismul tarifar (impunerea taxelor vamale) şi netarifar (restricţii cantitative la import). Realism - mişcare, curent, atitudine în creaţia sau teoria literară şi artistică apărută în sec. XlX-lea, care a avut ca principiu de bază reflectarea realităţii în datele ei esenţiale. Recensământ (de populaţie) - înregistrare statistică care are scopul de a stabili pe întreg teritoriul unei ţări, la un m om ent dat, num ărul şi structura populaţiei după principalele sale caracteristici (dem ografice, etnice, economice, religioase şi social-culturale). Redută - mic fort de apărare, de form ă poligonală, în ­ conjurat de şanţuri. Reformă agrară - reform ă prin care m arile latifundii moşiereşti sunt expropriate şi îm părţite ţăranilor. Regim neoabsolutist - regimul politic din Im periul Austriac (im plicit, din Transilvania, cuprinsă în im periu) în anii 18 49 -186 0. După sfârşitul revoluţiei din 1849, Curtea de la Viena a dus o politică ce s-a caracterizat prin două aspecte: 1) consolidarea puterii absolute; 2) reforme şi m odernizare, deci absolutism şi modernizare = neoabsolutism. Regim nobiliar (boieresc) - puterea politică este deţinută de nobilim e, care-şi im pune autoritatea asupra do m ­ nitorului. Regulamentele organice - legi organice prom ulgate în Ţara Românească (1831) şi în M oldova (1832), în perioada protectoratului rus. Fiind aproape identice, au pregătit unitatea politică şi instituţională a Ţărilor Române. Republică - form ă de guvernăm ânt în care organele supreme ale puterii de stat sunt alese pe un tim p determ inat. Responsabilitate individuală - principiu care proclam ă individul ca singur răspunzător pentru acţiunile sale. Restaurare - readucerea pe tron a dinastiilor detronate în urma unor revoluţii sau a unor lovituri de stat. Revoluţie - ansam blul transform ărilor calitative profunde care cuprind un anum it sistem. Revoluţie agrară - transform area proprietăţii feudale asupra păm ântului în proprietate capitalistă. Revoluţie diplomatică - rivalitatea între marile puteri care a dus la reevaluarea sistemului de alianţe, cum ar fi alianţa între Austria şi Franţa îm potrivă Prusiei şi Angliei. Aceste evenimente au adus la declanşarea Războiului de şapte Ani (1756-1763). Revoluţie industrială - ansam blul fenom enelor care au caracterizat, începând cu secolul al XVIII-lea, transform area lum ii m oderne graţie evoluţiei capitalism ului, tehnicii şi com unicaţiilor. „Revoluţia glorioasă" - eveniment hotărâtor al istoriei Angliei. Detronarea prin m ijloace paşnice a regelui Iacob al II-lea Stuart (acuzat pentru politica sa de favorizare a catolicismului) a m arcat trecerea pentru prim a dată în istorie la o m onarhie constituţională parlam entară. Revoluţie m anagerială - fenom en apărut la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, pe fondul predom inanţei, în sectorul afa cerilor din econom iile ţărilor dezvoltate, a firm elor antreprenoriale „de fam ilie". Ea reprezintă schimbarea radicală a principiilor şi practicilor de conducere a firm elor de afaceri, care constă în separarea atributelor m anageriale de cele de proprietate prin acceptarea ştiinţei conducerii ca disciplină de sine stătătoare şi în profesionalizarea actului de m anagement. Risorgimento (ital. - renaştere) - termen care defineşte perioada de mişcare pentru eliberare de sub dominaţia străină şi unificarea Italiei (sfârşitul sec. al XVIII-lea - 1870). • 230 / Glosar Romantism - mişcare artistică şi literară apărută în Europa spre sf. sec. al XVIII-lea. Cultiva sensibilitatea, em oţiile, im aginaţia şi fantezia în detrim entul raţiunii şi logicii. Promova inspiraţia din folclor şi trecutul istoric. Alte trăsături: contem plarea naturii, eroi excepţionali. Rumân - şerb în Ţara Românească. Rusificare - proces de lungă durată, prin care are loc asim ilarea culturală şi lingvistică (voluntară sau impusă) a neruşilor de către poporul rus. S Secesiune - acţiune a unui grup sau a unui stat de a se separa în mod paşnic sau violent cu scopul de a întemeia un alt grup sau în vederea unirii cu alt stat. Secularizare - trecerea averilor mănăstireşti sau bisericeşti în proprietatea statului. Semânâtorism - curent ideologic şi literar constituit la începutul secolului XX în jurul revistei „Sem ănătorul" (1901-1910). La apariţia sem ănătorism ului a contribuit şi interesul crescând care s-a manifestat în acea perioadă faţă de problem a ţărănească, aflată în faza unei crize acute, marcată prin repetate răscoale, care au culm inat cu răscoala din 1907. Principalul teoretician al acestui curent a fost Nicolae lorga. Semicolonie - stat care form al este independent, dar care, din punct de vedere economic, depinde de un stat străin. Sfânta Alianţă - coaliţie a Im periului Rus, Prusiei şi Im ­ periului Austriac creată, la iniţiativa ţarului Alexandru I, la 26 septembrie 1815. Simbolism - mişcare artistică şi literară de la finele secolului al XIX-lea, potrivit căreia valoarea fiecărui obiect şi fenomen din lumea înconjurătoare poate fi exprimată şi descifrată cu ajutorul sim bolurilor; mod de exprim are, de manifestare propriu acestui curent. Sindicate - asociaţii profesionale ale diferitor categorii de salarizaţi, al căror scop este apărarea intereselor economice şi sociale ale acestora. Sistem de fabrică - mod de organizare a producţiei industriale la uzine şi fabrici. Sistem economic - mod de organizare a producţiei şi a repartiţiei bunurilor m ateriale într-o societate. Sistem financiar - ansam blu de elemente sau categorii financiare caracterizat prin legături organice între com ­ ponentele sale, care îi im prim ă un caracter unitar, de sistem (în cadrul unei ţări). Sistemul de la Viena - conferinţă a statelor europene desfăşurată la sfârşitul războaielor napoleoniene cu scopul de a restaura în Europa ordinea conservatoare existentă înaintea izbucnirii Revoluţiei Franceze. Scopul Congresului de la Viena a fost restabilirea regim urilor absolutiste şi înlăturarea urm ărilor ocupaţiei franceze în Europa. Socialism - teorie şi sistem politic bazat pe aplicarea practică a socializării m ijloacelor de producţie, în care m em brii com unităţii şi-au propus să îm partă în mod mai echitabil veniturile. Societăţi pe acţiuni - societate comercială constituită prin asocierea mai multor persoane (acţionari), în care responsabilitatea acţionarilor e limitată la valoarea acţiunilor. Stat de drept - teritoriul şi populaţia unei ţări, în care sunt exercitate autoritatea organelor alese şi activitatea oam enilor în baza legilor adoptate de comun acord. Stat naţional - stat în care există un grup etnic (naţional) m ajoritar. Statu-quo - situaţie existentă sau care a existat la un m oment dat, în raport cu care se apreciază efectele unui tratat, ale unei convenţii etc. Subsidiu - ajutor bănesc acordat (de stat) în unele ţări unei persoane, unei instituţii etc. Supplex-uri - petiţii (numite supplex libellus) scrise de rom ânii din Transilvania începând cu episcopul unit, grecocatolic Ioan Micu-Klein (1692-1768) către autorităţile austriece pentru a cere drepturile rom ânilor transilvăneni. Suveranitate naţională - principiul conform căruia nicio putere externă nu este superioară unei naţiuni în graniţele statului său. Suzeranitate - controlul exercitat de un stat asupra altuia, care este lipsit de independenţă, dar îşi păstrează condiţionat autonom ia internă. Ş Şcoală parohială - şcoală de lângă biserică. Şerbie - instituţie feudală caracterizată prin starea de dependenţă personală a ţăranului de stăpânul feudal. Şovinism - atitudine politică care constă în afirm area superiorităţii unei naţiuni asupra celorlalte. T Taler olandez - iniţial, era o monedă de argint a Provinciilor Unite ale Ţărilor de Jos, având drept element caracteristic un leu ram pant, simbolul O landei, gravat pe revers. Târg - spaţiu mai întins şi special am enajat într-un oraş, unde se vând şi se cum pără (zilnic sau la anum ite date) vite, cereale, alim ente, zarzavaturi etc. T Ţărănism - curent politic şi ideologic, apărut în România la sfârşitul sec. al XIX-lea, care pornea de la ideea rolului conducător al ţărănim ii, considerată ca o clasă socială unitară, într-un stat preponderent agrar. U Umanism - mişcare culturală europeană din sec. XIV-XVII, care reabilitează literatura antichităţii greco-latine, precum şi reflecţia personală despre om şi valorile umane. V Vecin - şerb în M oldova. Voloste - unitare adm inistrativ-teritorială inferioară în Rusia (din 1797). întrunea câteva sate de ţărani ai statului (cu o populaţie totală de la 300 la 2000 de bărbaţi). Z Zemstvă - organ eligibil al autoadm inistrării locale în Rusia (în perioada 1864-1919), care era responsabil de învăţăm ânt, sănătate, construcţia drum urilor etc. şi se găsea sub controlul M inisterului de Interne. Zollverein - U niunea V am ală G erm ană (denum irea germ ană: Zollverein); acord vam al încheiat între Prusia şi statele germ ane vecine, care a intrat în vigoare la începutul anului 1834. Scopul acestui acord era fa cilitarea fluxului comercial între aceste state şi reducerea competiţiei interne, în contextul revoluţiei industriale. Glosar / 231 • G lo sar biografic A Adison Joseph (1672-1719), reprezentant al ilum inism ului, scriitor şi publicist englez. A cultivat eseul literar, carac-terizat prin atitudine satirico-m oralizatoare. D ram aturg de succes, a editat, îm preună cu R. Steele, revista „The Spectator". Aivazovski Ivan Konstantinovici (1817-1900), pictor rus, maestru al peisajului m arin, surprins cu o m are acurateţe crom atică în toată grandioasa şi eterna lui zbatere (Studiu de cer deasupra mârii, Facerea lumii, M area Neagra, M oara pe malul unui râu etc.). Autor a peste şase mii de lucrări, a pictat şi bătălii navale, a fost m em bru a mai m ultor academii. Alecsandri Ioan (1826-1884), diplom at şi scriitor rom ân, frate cu Vasile Alecsandri. A participat la Revoluţia de la 1848 din M oldova, a fost agent diplom atic al României la Paris şi Londra. A frecventat cenaclul „Junim ea", autorul nuvelei Dor de m orţi şi al com ediei M orunul. Alecsandri Vasile (1821-1890), scriitor şi om politic rom ân. A activat în calitate de director al Teatrului Naţional din Iaşi, colaborator la „D acia literară", editor al revistei „Propăşirea", redactor al revistei „Rom ânia literară". A participat la Revoluţia de la 1848 din M oldova, a m ilitat pentru Unirea Principatelor. Deputat, ministru de Externe şi ministru al Romaniei la Paris. A publicat mai multe creaţii (Pasteluri, Poezii populare, Balade, Doine şi lăcrimioare, Legende, Hora Unirii), a scris com edii (Chiriţa în provincie, Iaşii în carnaval), dram e (Despot-Vodâ, Ovidiu) nuvele şi povestiri, încercări de rom an. A fost m embru fondator şi m em bru de onoare al Societăţii Academice Române. Alexandri Nicolae (1859-1931), jurist şi om politic rom ân, rudă a lui Vasile Alecsandri, s-a născut la Chişinău. A fondat în 1913 la Chişinău revista „Cuvânt moldovenesc", a fost m embru al biroului de organizare a „Sfatului Ţ ării" şi director al cotidianului Sfatul Ţării", senator, vicepreşedinte al Parlamentului României. Alexandru, numele a trei îm păraţi ruşi din dinastia Romanov; Alexandru I (1777-1825), îm părat (1801-1825), a in iţiat reform e liberale, a aderat la a treia coaliţie îm potriva lui N apoleon, a anexat Basarabia în urm a războiului cu otom anii (1806-1812), îm preună cu Austria şi Prusia a form at „Sfânta A lianţă" (1815); Alexandru II (1818-1881), îm părat (1855-1881), fiu al ţarului Nicolai I, a realizat câteva reform e (agrară, adm inistrativă, m ilitară, a organizat m ai multe războaie cu otom anii, a cucerit Asia Centrală, a înăbuşit răscoala poloneză; Alexandru III (1845-1864), îm părat (1881-1894), fiu al lui Alexandru II, a dus o politică absolutistă, a încheiat o alianţă cu Franţa. Aman Theodor (1831-1881), pictor şi grafician rom ân, a jucat un mare rol în reorganizarea învăţăm ântului artistic românesc. A fost ultimul reprezentant al academ ism ului în pictura românească, receptiv însă la inovaţiile moderne. A fost autorul unor subiecte de istorie şi legende naţionale (Izgonirea turcilor la Câlugâreni, Boierii surprinşi la ospâţ de trim işii lui Vlad Ţepeş), portrete (Principesa Zoe Brâncoveanu), peisaje (Corâbii la Constanţa). Andreescu Ioan (1850 - 1882), pictor rom ân, a studiat la Bucureşti (elev al lui Th. Aman) şi la Paris, unde s-a alăturat şcolii de pictură de la Barbizon. A avut vocaţie de peisajist (La arat, Stejarul), a pictat flori, natură m oartă şi portrete (Autoportret, Profil de faţa). Arbore Zamfir (1848-1933), publicist şi scriitor rom ân, redactorul revistei „Am icul cop iilor", a scris proze, lucrări despre Basarabia (Basarabia în sec. XIX, Dicţionarul geografic al Basarabiei). A contribuit la răspândirea ideilor socialiste în România. Asachi Gheorghe (1788-1869), ctitor de cultură, scriitor rom ân. A fost întem eietorul învăţăm ântului superior în lim ba rom ână, a pus bazele presei în lim ba rom ână,, editând un şir de reviste şi ziare (Albina româneasca, Gazeta de M oldavia, Patria), alm anahuri, magazine ştiinţifice şi literare. B Bach Johann Sebastian (1685-1750), com pozitor şi organist germ an. A compus cantate şi oratorii (Patimile dupâ Ioan, Patimile dupâ M atei, O ratoriul de Crâciun), piese pentru orgă şi pentru clavecin, sonate, suite şi concerte. O pera lui a influenţat creaţia lui M ozart, Beethoven, Şostakovici etc. Bakunin Mihail Aleksandrovici (1814-1876), revoluţionar rus, teoretician al anarhism ului şi al narodnicism ului. A partcipat la mişcarea revoluţionară din Europa din 1848. El a considerat că religia şi statul îngrădesc libertatea om ului. A fost adversar a lui K. M arx, fiind exclus în 1972, îm preună cu mişcarea sa, din Internaţionala I. Balzac Honore de (1799-1850), rom ancier francez, scriitor politic (Comedia umanâ), a dezvăluit tendinţele m ajore ale vrem ii, creând m em orabile tipuri şi caractere, pe fundalul unor scene şi scene de m oravuri şi medii sociale de mare diversitate. O perele sale (Gobseck, Colonelul Chabert, M edicul de ţarâ, In câutarea absolutului, Iluzii pierdute etc.) au influenţat decis evoluţia rom anului, asupra căruia a emis judecăţi esenţiale. Barbu Lăutarul (1780-1860), cântăreţ, cobzar şi violonist rom ân. Descendent al unei fam ilii de lăutari din secolul XVII, a activat în calitate de staroste al breslei de lăutari din Iaşi mai bine de 40 de ani. Este autorul m ultor m elodii lăutăreşti, fiind apreciat înalt de Liszt cu prilejul unei vizite la Iaşi. • 232 / Glosar biografic Bariţiu Gheorghe (1812-1893), om politic, publicist şi istoric rom ân (Părţi alese din istoria Transilvaniei pe doua sute de ani în urma). A fost fruntaşul Revoluţiei de la 1848 din Transilvania, a fost fondatorul presei româneşti din Transilvania (Gazeta din Transilvania), m embru fondator al Societăţii Academice Române. Bâlcescu Nicolae (1819-1852), om politic, istoric şi scriitor român (Mersul revoluţiei în istoria românilor, Românii supt M ihai Voievod Viteazul). A fost analist critic al societăţii româneşti şi prom otor al unui program de transform ări revoluţionare, s-a im plicat în mişcarea revoluţionară, m embru fondator al societăţii secrete „Frăţia" şi este considerat unul din fruntaşii Revoluţiei de la 1848 din Ţara Românească. Bânulescu-Bodoni Gavril (1746-1821), episcop al M oldovei şi al Ţării Româneşti (1792) şi m itropolit al Basarabiei (1812-1821). A înfiinţat la Chişinău o tipografie şi a contribuit la publicarea mai m ultor volum e (Liturghie, Ceaslov, Biblia şi altele). Din iniţiativa sa, la Chişinău au fost deschise o şcoală duhovnicească şi un sem inar teologic. Beethoven Ludwig van (1770-1827), com pozitor germ an. Geniu al muzicii universale, s-a manifestat în trei mari genuri: sim fonia, sonata şi cvartetul. Titanica sa operă, constituită din peste 300 de titluri, conţine creaţii cunoscute şi interpretate în întreaga lume (Missa solemnis, opera Fedilio, uverturile Leonore şi C oriolan, 9 sim fonii, 10 sonate, pentru vioară şi pian etc.). Bernardazzi Alessandro (1831-1907), arhitect rus de origine italiană. Intre 1856 şi 1878 a fost arhitectorul principal al oraşului Chişinău. Autor a peste 30 de proiecte (Biserica Creştinească, Capela Liceului de Fete, azi biserica Sf. Teodora şi altele). Bismarck Otto, prinţ von (1815-1898), om politic germ an. A fost prim -m inistru al Prusiei (din 1862), a realizat unificarea G erm aniei în urma războaielor purtate cu Danem arca, Austria, Franţa. După anexarea Alsaciei şi Lorenei, a proclam at Imperiul G erm an (1871), devine cancelar al Reich-ului (1871-1890), a practicat o politică autoritară, a închieat cu Austria şi Italia (1882) Tripla Alianţă. Brâtianu, fam ilie de personalităţi politice româneşti: Brătianu Dumitru C. (1817-1892), diplom at şi om politic român. frate cu Ion C. Brătianu. A participat la Revoluţia de la 1848, m embru în Com itetul Dem ocratic de la Londra, a m ilitat pentru Unirea Principatelor; Brătianu Ion C. (1821-1891), om politic rom ân, frate cu Dum itru C. Brătianu. A luat parte la evenimentele revoluţionare de la 1848, la Paris militează pentru înfiinţarea de şcoli în Principate, revenit în ţară îl susţine pe Al. Ioan Cuza în Unirea Principatelor. A fost de mai multe ori ministru şi prim -m inistru al Romaniei, participă la Congresul de la Berlin (1878), unul din fondatorii PNL, m em bru de onoare al Academ iei Române; Brătianu Ion I. C. (1864-1927), om politic rom ân, fiu al lui Ion C. Brătianu. A fost preşedinte al PNL, prim -m inistru al Romaniei, prin activitatea sa diplom atică şi politică a contribuit la desăvârşirea statului naţional unitar rom ân. Brâncoveanu Constantin, dom n al Ţării Româneşti (1688-1714), a dus o politică diplom atică de echilibru, apreciind realist raporturile de forţă interne şi externe. Dom nia lui a însemnat o epocă de glorie şi de înflorire culturală, în arte se dezvoltă stilul brâncovinesc, zideşte biserici şi m ănăstiri, curţi şi palate. Byron Gheorghe Gordon, lord (1788-1824), poet englez, a exercitat o influenţă definitorie asupra rom antism ului european. Creator al eroului rom antic sumbru şi impetuos, dom inat de pasiuni tumultuoase. Este autorul m ultor poeme (Childe Harold, Don Juan, Cain, Beppo etc.). C Cantacuzino Constantin, stolnicul (1640-1716), diplom at, istoric şi geograf rom ân, reprezentant de seamă a um anismului în Ţările Române. Conduce peste 30 de ani activitatea externă a cancelariei domneşti, contribuie la editarea Bibliei de la Bucureşti şi la organizarea Academ iei Sf. Sava. Cantemir Antioh (1709-1744), scriitor ilum inist şi diplom at rus, fiu al lui D. Cantemir. Unul din iniţiatorii clasicismului în literatura rusă. A scris satire (Minţile mele sau a celor ce iubesc ştiinţa), tratate filosofice (Scrisori despre cultura şi om), ode, fabule, epopei (Petrida). Cantemir Dimitrie (1673-1723), cărturar rom ân, dom n al M oldovei (1693, 1710-1711), a încercat să recâştige in ­ dependenţa ţării încheind o alianţă cu Petru I, ţarul Rusiei. După înfrângerea de la Stănileşti (1711) se refugiază în Rusia, unde a devenit consilier al lui Petru I. A fost unul dintre savanţii cu renume european al secolului. A scris lucrări filosofice (Icoana de nezugravit a ştiinţei sacrosancte), literare (Istoria ieroglifica), istorice (Hronicul vechimii a romanom oldo-vlahilor), geografice (Descrierea M oldovei), a inventat prim ul sistem de notare pentru muzica turcească. Caragiale Ion Luca (1852-1912), scriitor rom ân, a scris com edii (O noapte furtunoasa, O scrisoare pierduta şi altele), nuvele psihologice (O faclie de Paşte, Pacat...), povestiri fantastice (Abu Hassan). A fost director general al teatrelor, redactor al ziarului „Tim pul", editează reviste umoristice, a făcut parte din Societatea „Junim ea". Carol - regi ai Angliei: Carol I (1600-1649), rege al Angliei, Scoţiei şi Irlandei, fiul lui Iacob I. A dom nit în mod despotic, atrăgând duşm ănia maselor. înfrânt de arm ata parlam entului condusă de O. Crom well; Carol II (1630-1685), rege al Angliei, Scoţiei şi Irlandei, fiu al lui Carol I, a restabilit absolutismul şi a dus o politică externă favorabilă Franţei. Glosar biografic / 233 • Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen (1839-1914), dom n (1866-1881) şi rege (1881-1914) al României. A fost ales după detronarea lui Al. loan Cuza prin plebiscit. In tim pul dom niei lui a fost proclam ată independenţa României (1877), a fost com andantul suprem al arm atei româneşti în războiul antiotom an (1877-1878), a legat România de Puterile Centrale. Colbert Jean-Baptiste (1619-1683), economist şi om politic francez, a cum ulat funcţia de controlor general al finanţelor, aplicând o politică fiscală şi financiară abilă, care a consolidat puterea centrală a regelui Ludovic XIV. A fost protector al artelor, fondator de academ ii. Costin Miron (1633-1991), cronicar şi cărturar rom ân, a fost mare vornic şi mare logofăt. A redactat multe lucrări (Letopiseţul Ţârii M oldovei de la Aron-Vodâ încoace), a scris opere (De neamul m oldovenilor) cu referire la originea rom ână a poporului şi a lim bii române. Coşbuc Eugen (1866-1918), poet rom ân, reprezentant al şcolii transilvănene de literatură. In operele sale a cântat satul românesc în toate aspectele lui (Balade şi idiile, Fre de tort), a scris desprea viaţa cotidiană (Nunta Zam firii, Cântece de vitejie), a redactat studii de folcloristică, a colaborat cu revistele „Sem ănătorul", „Viaţa literară". Creanga Ion (1839-1889), scriitor rom ân, diacon, apoi institutor, prieten a lui M. Eminescu. A fost autor de m anuale şcolare şi texte didactice, poveşti şi povestiri (Povestea lui Harap-Alb, Capra cu trei iezi, Danilâ Prepeleac, Ivan Turbincâ, Punguţa cu doi bani). C apodopera sa, Am intiri din copilârie, este o proiecţie idealizată a vârstei copilăriei. Cuza Alexandru loan (1820-1873), prim ul dom n al Principatelor Unite (1859-1862) şi al statului naţional România. A fost participant activ la revoluţia de la 1848 din Moldova. împreună cu M. Kogălniceanu, a iniţiat un program larg de reforme, care au condus la modernizarea statului. A fost silit să abdice de la putere în 1866 de către „monstruoasa coaliţie". D Danton Georges Jacques (1759-1794), om politic, avocat şi orator francez, a fost unul din conducătorul Revoluţiei Franceze (1789-1794). A întem eiat Clubul Cordelierilor, a fost m em bru al Com itetului Salvării Publice şi şef al guvernului insurecţional. G hilotinat de partizanii lui Robespierre, pentru că a cerut încetarea terorii. Darwin Charles Robert (1809-1882), naturalist englez, creatorul teoriei evoluţioniste (Originea speciilor...), a demonstrat experimental m aterialitatea lum ii vii şi a susţinut originea anim ală a om ului. Delavrancea Barbu (1858-1918), scriitor, avocat şi om politic rom ân, orator rem arcabil şi publicist pasionat. O pera lui literară se situează la interferenţa rom antism ului cu naturalism ul. A creat nuvele idilice (Sultânica) sau realiste (Hagi Tudose). Trilogia lui (Apus de soare, Viforul şi Luceafârul) evocă patetic dom nia lui Ştefan cel M are şi a urm aşilor săi. Dizel Rudolf Christian Karl (1858-1913), inginer germ an, inventatorul şi realizatorul m otorului cu aprindere prin compresiune, care îi poartă numele. Disraeli Benjamin, conte de Beaconsfield (1804-1881), om politic şi scriitor britanic. A fost un mare rom ancier (Vivian Gerey, Alroy), deputat conservator, şeful Partidului Tory, apărător al protecţionism ului, prim -m inistru pe tim pul reginei Victoria. Dostoevscki Fiodor Mihailovici (1821-1881), scriitor rus, a debutat cu un rom an (Oameni sârmani), a scris despre experienţa sa siberiană (Amintiri din casa morţilor, Insemnâri din subteranâ). O perele sale (Crimâ şi pedeapsâ, Idiotul, Demonii, Fraţii Karamazov) au o im portanţă capitală pentru literatura rusă şi cea universală. E Ecaterina, numele a doua împaratese ale Rusiei: Ecaterina I (1684-1727), împărăteasă (1725-1727), soţia lui Petru cel M are, a înfiinţat înaltul Consiliu Secret, prin care a consolidat autocraţia; Ecaterina II (1729-1796, îm părăteasă (1762-1796), a reprezentat în Europa tipul de „despot lum inat", cultivând relaţiile cu Voltaire şi Diderot, a impus multe reforme adm inistrative, a susţinut literatura şi artele. A dus o politică anexionistă, prin războaiele purtate cu otom anii şi suedezii, a participat la cele trei îm părţiri ale Poloniei. Elisabeta Petrovna (1709-1762, îm părăteasă a Rusiei din dinastia Romanov, fiica lui Petru I, a favorizat prin reformele sale dezvoltarea econom ico-socială şi culturală a ţării, a fondat Universitatea din Moscova. Eminescu Mihai (1850-1889), poet rom ân (Luceafârul, Opere, Sara pe deal, Scrisori, Glossa şi altele), a fost director al Bibliotecii Universităţii din laşi, revizor şcolar, redactor la ziarul conservator „Tim pul". Este considerat pe bună dreptate cel mai m are poet al rom ânilor, „expresia integrală a sufletului rom ânesc" (N. lorga), „om ul deplin al culturii rom âneşti" (C. Noica). F France Anatole (1844-1924), scriitor francez, a avut un spirit profund şi vast, complex, sceptic şi ironic, dar tolerant şi constructiv. A scris opere (Insula pinguinilor, Revolta îngerilor, Viaţa literarâ, Geniul latin) în care reia şi dezbate în mod original principalele problem e ale filosofiei m orale. • 234 / Glosar biografic Franklin Benjamin (1706-1790), fizician, gânditor ilum inist şi om politic am erican. A fost deputat al prim ului Congres am erican, A redactat îm preună cu Th. Jefferson „Declaraţia de independenţă", a fondat prim a bibliotecă publică la Philadelphia şi Universitatea din Pennsylvania, a cercetat fenom enele electrice, a inventat paratrăsnetul. G Garibaldi Giuseppe (1807-1882), general şi om politic italian, unul din conducătorii luptei pentru eliberarea şi unificarea naţională a Italiei. A luptat îm potriva austriecilor, a luptat în Sicilia, Neapole (expediţia căm ăşilor roşii) contribuind la unificarea Italiei, a partcicipat ca voluntar la apărarea Franţei în războiul franco-prusian (1870-1871). Ghica, fam ilie de boieri din Ţara Românească şi M oldova, care a dat im portanţi dom ni şi oam eni politici în secolele XVII-XIX: Ghica G heorghe, Ghica G rigore II, G hica M atei, Ghica G rigore III, G hica G rigore Dim itrie, Ghica G rigore Alexandru. Goethe Johann Wolfgang von (1749-1832), scriitor, gânditor şi om de ştiinţă germ an, figură reprezentativă a epocii sale, este creatorul poeziei naţionale germ ane (Cântece, Poezii), a scris multe dram e (Prometeu, Egmont), proză (Suferindele tânărului Werther), poeme (Faust, Elegiile romane), rom ane (Afinităţile elective). Gogol Nicolai Vasilevici (1809-1852), scriitor rus, reprezentant de seamă al literaturii secolului său, maestru al com icului. A fost creatorul rom anului m odern rus (Suflete moarte), a scris dram e (Revizorul), proză rom antică de evocare a trecutului eroic (Taras Bulba). Goya y Lucecientes, Francisco Jose de (1746-1828), pictor şi gravor spaniol, portretist desăvârşit, rafinat şi sarcastic (Familia regelui Carol IV, Ducesa de Alba, M aja nuda etc.). Grigorescu Nicolae (1838-1907), pictor şi desenator rom ân, creatorul cel mai însemnat al picturii m oderne rom âne (Pe malul Şiretului, Fetele torcând la poarta, Luminiş, Ciobănaş, Ţăranca cu maramă, Car cu boii pe înserat etc.). H Haret Spiru (1851-1912), m atem atician, sociolog, pedagog şi om politic rom ân. A elaborat o teorie de mecanică socială, a fost de mai multe ori ministru al Instrucţiunii Publice, a realizat reform a generală a învăţăm ântului. Hasdeu Bogdan Petriceicu (1838-1907), scriitor, lingvist, folclorist şi istoric rom ân, unul dintre spiritele enciclopedice ale culturii rom âne. A fost fondatorul m ultor publicaţii, a scris poezii rom antice (Sarcasm şi ideal), proză (nuvela Duduca M am ica), rom ane istorice (Răzvan şi Vidra), studii istorice (lon-Vodă cel Cumplit), a proiectat şi redactat dicţionarultezaur al lim bii române. Hegel Gheorg Wilhelm Fridrich (1770-1831), filosof germ an, unul dintre clasicii filosofiei europene. A creat un sistem filosofic opus dualism ului lui Kant, teoretician al dialecticii, istoric şi spiritual (Fenomenologia spiritului, Ştiinţa logicii, Enciclopedia ştiinţelor filosofice, Estetica, Filosofia istoriei etc.). Hugo Victor Marie (1802-1885), scriitor francez, personalitate de prim rang a literaturii universale, reprezentant al rom antism ului. A scris dram e (Cromwell), poezii (Orientalele), poeme (Legenda secolelor), proză (Mizerabilii, NotreDame de Paris). I Iancu Avram (1824-1872), revoluţionar rom ân, unul din liderii Revoluţiei de la 1848-1849 din Transilvania, supranum it „Craiul m unţilor", a apărat regiunea M unţilor Apuseni îm potriva oştirilor m aghiare, pe care le-a învins în câteva lupte. Ipsilanti, fam ilie de fanarioţi: Ipsilanti Alexandru, Ipsilanti Constantin, dom ni ai Ţării Româneşti şi ai M oldovei; Ipsilanti Alexandru, general în arm ata rusă, şef suprem al Eteriei, a luptat pentru eliberarea Greciei de sub otom ani. Intrând în disensiune cu Tudor Vladimirescu, a pus la cale uciderea acestuia. K Kant Imm anuel (17 24 -180 4), filosof germ an, întem eietorul filosofiei clasice germ ane. A elaborat o ipoteză cosm ologică (Istoria generală a naturii şi teoria cerului), a expus sistemul idealism ul transcendental (Critica raţiunii pure, Critica raţiuni practice, Critica puterii de judecată). In planul ideilor social-politice este un reprezentant ilustru al ilum inism ului. Kiseleff Pavel Dmitrevici (1788-1872), general de arm ată rus, a fost preşedintele divanurilor Moldovei şi Ţării Româneşti (1829-1834), a avut un rol im portant în reorganizarea adm inistrativă a Principatelor şi în elaborarea „Regulam entelor organice", am basador al Rusiei la Paris. Kogâlniceanu Mihail (1817-1891), om politic, istoric, publicist şi scriitor rom ân. A contribuit la centralizarea id eo logiei paşoptiste, a redactat în em igraţie „D orinţele partidei naţionale din M oldova". A fost un m ilitant pentru unirea Principatelor, a avut un rol însemnat în prom ovarea unor reforme după Unire, ministru, prim -m inistru şi ministru de externe al României. a predat istoria la Academ ia M ihăileană din Iaşi, a editat „Arhiva rom ânească", a redactat o istorie naţională, a abordat proza autobiografică şi de observaţie socială. Glosar biografic / 235 • L Lazâr Gheorghe (1779-1823), cărturar şi pedagog rom ân, a fost întem eitorul şi conducătorul prim ei şcoli superioare în lim ba rom ână din Ţara Românească. A exercitat o mare influenţă asupra generaţiei de la 1848 şi în modernizarea culturii române. Lenin Vladim ir Ilici (1870-1924), revoluţionar şi om politic rus, fondator al organizaţiei revoluţionare bolşevice de stânga şi al partidului com uniştilor în Rusia. A prezentat în „Tezele din aprilie" planul transform ărilor revoluţiei burghezodemocratice în revoluţie socialistă, realizată prin lovitura de stat a bolşevicilor în noiem brie 1917, apoi a devenit primul preşedinte al guvernului sovietic. Lermontov Mihail Iurievici (1814-1841), poet, prozator şi dram aturg rus. A scris un şir de opere (Borodino, Caucazul, Poetul, M editaţie, poemul Demonul, rom anul Un erou al tim pului nostru), rod al unei sensibilităţi rom antice, a m odelat teme curente ale liricii tim pului, reîmprospătate în elanul sincer al trăirilor personale. Lincoln Abraham (1809-1865), om politic am erican, deputat în Congres, unul dintre fondatorii Partidului Republican, preşedinte al SUA în anii 1860-1865. Alegerea sa a declanşat secesiunea statelor din Sud, a fost un partizan al abolirii sclaviei, a propus un program de reconstrucţie destinat reconcilierii. M Maiorecu Titu (18 40 -191 7), critic, teoritician literar şi om politic rom ân, m inistru şi prim -m inistru al României. A fost m entor al societăţii „Junim ea", a prom ovat criteriul estetic în judecarea operelor literare (O cercetare critica asupra poeziei române de la 1867) şi a contribuit la afirm area m arilor scriitori ai epocii (Eminescu, Caragiale, Creanga, Slavici). A propus un m odel de oratorie politică (Discursuri parlam entare) şi a redactat un preţios jurnal (însemnări zilnice). Maria Tereza (1717-1780), îm părăteasă a Im periului Roman de Naţiune G erm ană şi regină a Ungariei, s-a aliat cu Franţa şi Rusia îm potriva Prusiei în Războiul de 7 ani (1756-1763), a participat la prim a îm părţire a Poloniei (1772), ocupând G aliţia. Marx Karl (1 81 8-1883), filosof şi economist germ an. A creat propriul sistem de gândire filosofică, economică şi socială, bazat pe materialism ul istoric, oglindit în opere diverse (Problema evreiasca, Sfânta fam ilie, Ideologia germana, Capitalul, M anifestul Partidului Comunist etc.). Mateevici Alexie (18 88 -191 7), poet rom ân, a dus o activitate publicistică pe paginile ziarului „B asarabia". A fost autorul m ultor traduceri şi prelucrări originale, a scris poezii (Limba noastra), a fost preot militar, participant la luptele de la Mărăşeşti (1917). Mavrocordat, fam ilie de fanarioţi din Constantinopol, înrudită cu boierim e românească, din rândul căreia au fost numiţi mai mulţi dom ni ai M oldovei şi Ţării Româneşti în secolele XVII - XVIII: Nicolae M avrocordat (a unificat dările, a fost preocupat de dezvoltarea învăţăm ântului), Ioan M avrocordat (a tratat Pacea de la Passarowitz, 1718 cu Imperiul Habsburgic şi Veneţia), Constantin M avrocordat (a realizat numeroase reform e ale justiţiei, a fiscalităţii, a arm atei, urm ărind m odernizarea statului). Mazzini Giuzeppe (1805-1872), om politic şi revoluţionar italian. A avut un rol im portant în Revoluţia de la 1848-1849, a fost unul dintre conducătorii mişcării pentru unificarea Italiei, susţinător al lui G aribaldi. Mendeleev Dmitri Ivanovici (1834-1907), chimist rus, profesor la Universitatea din Sankt Petersburg. A elaborat legea potrivit căreia elementele chimice cunoscute se pot ordona după masa atomică (Sistemul lui Mendeleev). Milescu Nicolae, spătarul (1636-1708), diplom at şi cărturar rom ân, boier din M oldova, ajunge spătar în 1659. Călătoreşte prin Europa, Im periul O tom an, China, unde a scris un şir de lucrări (Istoria Im periului otoman, Descrierea Chinei), alte scrieri valoroase sub raport literar şi documentar. Montesquieu Charles-Louis de Secondat, baron (1689-1755), scriitor, jurist şi filosof francez, principalul reprezentant al ilum inism ului, a colaborat la scrierea „Enciclopediei franceze". In rom anul „Scrisori persane" vizează realităţi şi m oravuri din Franţa epocii absolutiste. A fost unul din creatorii legislaţiei moderne (Spiritul legilor), principiile promovate de el au stat la fundam entul Constituţiei Franţei din 1791. Mozart Wolfgang Amadeus (1756-1791), com pozitor austriac, reprezentant al clasicismului vienez, unul dintre cei mai m ari creatori din istoria muzicii universale. A realizat opere strălucitoare: concerte de pian, muzică instrum entală, religioasă, muzică de divertisment, serenade (Rapirea din Serai, Nunta lui figaro, Don Giovanni, Recviem, M ica serenada). N Napoleon I Bonaparte (1769-1821), îm părat al Franţei (1804-1814 şi 1815). A fost com andant al cam paniei în Italia (1796-1797), apoi din Egipt (1798-1799), instituie o dictatură m ilitară, devine consul, apoi se proclam ă îm părat. Realizează un şir de reforme interne pentru consolidarea statului. Pe plan extern, întreprinde un şir de cam panii m ilitare pentru dom inaţie în Europa, obţinând victorii, dar şi înfrângeri în anii 1812-1814 în Rusia, Austria şi Prusia. • 236 / Glosar biografic Negruzzi Costache (1808-1868), scriitor rom ân, reprezentant al curentului naţional şi popular al „Daciei literare". A fost director al Teatrului N aţional din Iaşi, m embru fondator al Societăţii Academice române. A scris nuvele istorice (Alexandru Lâpuşneanu), proză epistolară (Negru pe alb), poeme epice (Aprodul Purice). Newton Isaac (1642-1727), fizician, matem atician şi astronom englez. A dus o activitate m are ştiinţifică prodigioasă, desfăşurată în mai multe dom enii. A descoperit legea atracţiei universale şi a pus bazele mecanicii clasice şi ale mecanicii cereşti. In fizică, a studiat descompunerea şi interferenţa lum inii şi a construit telescopul cu reflexie. Nobel Alfrred (1833-1896), chimist şi industriaş englez, inventatorul dinam icii. A instituit prestigiosul premiu internaţional, printr-o dispoziţie testam entară, care se decernează, începând cu 1901, pentru cele mai im portante realizări în fizică, chimie, m edicină, literatură, politica de prom ovare a păcii şi economie. P Pestalozzi Johann Heinrich (1746-1827), pedagog elveţian. A m odernizat metodele şi conţinutul învăţăm ântului primar, îm binând educaţia cu activitatea practică (Orâ de searâ a unui sihastru, Leonard şi Gertruda). Petru cel M are, Alexeevici (1672-1725), ţar (1682-1721) şi îm părat (1721-1725) al Rusiei, ctitorul Rusiei moderne, rem arcabil m ilitar şi om politic. Pe plan intern, a reform at cu autoritate dispotică adm inistraţia, econom ia, arm ata, justiţia. A întem eiat oraşul Sankt Petersburg, transform ându-l în capitala Rusiei. Pe plan extern, a organizat cam panii m ilitare îm potriva Im periului O tom an şi Suediei, a încheiat o alianţă cu D. Cantemir, dom nul M oldovei, îm potriva otom anilor, devenit după înfrângerea de la Stănileşti (1711) unul din consilierii săi. Popov Alexandr Stepanovici (1859-1906), electrician rus, a inventat antena de radiorecepţie şi a realizat prim ul aparat de recepţie radiotelegrafică. Puşkin Alexandr Sergheevici (1799-1837), poet rus, prim ul m are poet rom antic, întem eietorul literaturii ruse m oderne. A scris poeme epico-lirice (Ruslan şi Ludmila, Prizonierul din Caucaz, Ţiganii), poeme istorico-eroice (Poltava, Câlâreţul de aram â), rom an în versuri (Evghenii Oneghin), nuvele (Dama de picâ, Fata câpitanului), dram a istorică (Boris Godunov). A fondat revista „Sovrem enik". R Rakoczi, fam ilie de nobili m aghiari din Transilvania: G heorghe Rakoczi I (1593-1648), principe al Transilvaniei (16 30­ 1648); G heorghe Rakoczi II (1621-1660), principe al Transilvaniei (1648-1660); Francisc Rakoczi (1676-1735), prin-cipe al Transilvaniei (1704-1711), a condus răscoala antihabsburghică din Ungaria şi Transilvania (1703-171 1). Rembrandt Harmenz van Rijn (1606-1669), pictor şi gravor olandez. A fost unul din cei mai m ari pictori ai lum ii, recunoscut pentru operele create: portrete de grup (Rondul de noapte, Lecţia de anatom ie a doctorului Tulp) şi in d ividuale (Jan Six, Evreu bâtrân), autoporetrete, com poziţii cu motive religioase (Hristos din Emaus, Binecuvântarea lui lacob, Întoarcerea fiului risipitor), gravuri în acvaforte (Dr Faust, Piesa de 100 de guldeni). Roosevelt Theodore (1858-1919), om politic am erican, deputat republican, preşedinte al SUA (1901-1909). A fost un susţinător al politicii externe dure, a prim it Premiul Nobel pentru pace. Rousseau Jean-Jacques (1712-1778), filosof şi scriitor francez, unul din principalii reprezentanţi ai ilum inism ului. In operele sale denunţă toate form ele puterii şi iluzia progresului, susţine revenirea la natură şi arm onia dintre oameni (Discurs asupra ştiinţei şi artelor, Discurs asupra originii şi cauzelor inegalitâţii dintre oameni, Contractul social). Russo Alecu (1819-1859), scriitor rom ân, participant la mişcarea revoluţionară de la 1848 din M oldova şi Transilvania. A avut concepţii unioniste, considerat unul din principalii ideologi ai curentului naţional-popular. A scris despre călătoriile sale şi legendele locurilor străbătute (Piaţa Teiului, Stânca Corbului), a fost un observator lucid al realităţii autohtone (laşii şi locuitorii lui la 1840), a scris poemul alegoric în proză (Cântarea României), poezii (Poezia popularâ), mem oralistică (Amintiri, Jurnalul unui exilat politic), culege balada „M ioriţa". S Schopenhauer Arthur (1788-1860), filosof germ an. O pera sa fundam entală (Lumea ca voinţâ şi reprezentare) este considerată o expresie a pesimismului absolut, instituie voluntarism ul în filosofia m odernă europeană. Stephenson George (1781-1848), inginer englez, considerat întem eietorul transportului feroviar, constructorul primei locomotve cu aburi. Sturdza, fam ilie de dom ni ai M oldovei: Ioan Sandu Sturdza, dom nitor al M oldovei (1822-1828), prim ul dom n pământean după epoca fanarioţilor, a întreprins unele reforme în adm inistraţie, este întem eietorul şcolii superioare de la „Trei Ierarhi"; M ihai Gr. Sturdza, dom n al M oldovei (1834-1848), a dus o politică preponderent conservatoare, a întreprins reforme în dom eniul organizării şi adm inistraţiei de stat, a înfiinţat Academ ia M ihăileană şi a încheiat o uniune vam ală cu Ţara Românească. Glosar biografic / 237 • T Tolstoi Lev Nicolaevici, conte (1828-1910), scriitor rus. A fost o personalitate m onum entală a literaturii ruse, a sintetizat în opera sa o epocă cu frăm ântările şi dram ele ei. A scris proză autobiografică (Copilăria, Adolescenţa, Tinereţea), rom ane cu dim ensiuni epopeice (Război şi pace, Ana Karenina), nuvele (Povestiri din Sevastopol, Cazacii), dram e (Puterea întunericului). Twain M ark (1835-1910), scriitor am erican, ucenic tipograf, pilot, soldat, miner, jurnalist. A scris un şir de rom ane pentru copii şi tineret de mare popularitate (Prinţ şi cerşetor, Un yankeu la curtea regelui Arthur). V Victoria (1819-1901), regină a M arii Britanii şi Irlandei (1837-1901). In tim pul guvernării ei, M area Britanie a atins apogeul puterii m aritim e şi coloniale. Perioada de înflorire economică şi culturală din a doua jum ătate a sec. XIX este cunoscută sub numele de epocă victoriană. Vladimirescu Tudor (1780-1821), om politic rom ân. A participat voluntar, cu cetele de panduri, la războiul ruso-otom an din 1806-1812, a fost organizatorul răscoalei de la 1821 din Ţara Românească, a încheiat cu eteriştii o înţelegere prin care trebuiau să-şi unească forţele contra otom anilor, soldată cu insucces. Trădat de Ipsilanti, este ucis în urma unui complot. Voltaire Franţois-Marie Arouet (1694-1778), scriitor francez. A avut o biografie petrecută între închisori şi pa-late, între exil şi trium f, a fost înzestrat cu un spirit deosebit, autor al unei opere ce cuprinde peste 2000 de titluri şi peste 14000 de scrisori. A scris poeme epice (Omul de lume, Templul gustului), tragedii (Brutus, M oartea lui Cezar, M ahom ed sau Fanatismul), povestiri filosofice (Naivul, Candid sau Optim istul), eseuri (Tratat despre toleranţa etc.). A aplicat o concepţie nouă şi în scrierea istoriei, pe care a supus-o unei judecăţi critice (Istoria lui Carol alXlI-lea, încercare asupra istoriei generale şi asupra moravurilor şi spiritului naţiunilor). X Xenopol Alexandru D. (1847-1920), istoric, economist şi sociolog rom ân. A fost profesor la Universitatea din Iaşi, profesor onorific la Sorbona, m em bru al „Junim ii", director al revistei „A rhiva". Este autorul prim ei sinteze complete a istoriei poporului rom ân (Istoria rom ânilor din Dacia Traiană, în 14 volum e), unul dintre filosofii istoriei (Caracterul ştiinţific a l istoriei). A acordat o atenţie deosebită publicării izvoarelor istorice (Documente privitoare la rapirea Bucovinei de austrieci).

Tabel cronologic 1640 1642- 1648 1643- 1715 1646 1649 1653-1858 1660-1820 1666 1679 1683 1688 1691 1700-1721 1710-1711 1711 1711, 1716 1714 1716-1718 1735-1739 1746, 1749 1756-1763 1766 1768-1774 1772, 1793, 1775 1776 1784 1787 1787-1792 1789-1799 1789 1791, 1793, 1792 1799-1804 1801-1825 1804-1814 1806-1812 1807 1807 1812 1813 1814 începutul epocii m oderne Războiul civil din Anglia G uvernarea lui Ludovic al XIV-lea în Franţa „Pravila" lui V. Lupu Actul despre declararea Republicii engleze Protectoratul lui O. Cromwell Revoluţia industrială în Anglia Prima menţiune despre Chişinău ca oraş Adoptarea „Habeas Corpus Act" înfrângerea otom anilor sub Viena „Revoluţia glorioasă" în Anglia D iplom a leopoldină Războiul Nordic Războiul ruso-turc Tratatul de la Luţk între D. Cantem ir şi Petru I Instaurarea regim ului fanariot în Principatele Române Fondarea Academ iei din Iaşi Războiul ruso-austro-turc Războiul ruso-austro-turc A b o lire a ş e rb ie i în M o ld o v a ş i Ţ a ra Românească Războiul de Şapte Ani Fondarea şcolii domneşti din Chişinău Războiul ruso-turc. Pacea de la KuciukKainargi 1795 Cele trei îm părţiri ale Poloniei Anexarea Bucovinei de către Habsburgi Declaraţia de independenţă a SUA Răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan Adoptarea Constituţiei SUA Războiul ruso-austro-turc. Pacea de la Iaşi. Anexarea teritoriului din stânga Nistrului Revoluţia burgheză din Franţa Adoptarea „Declaraţiei drepturilor om ului şi ale cetăţeanului" 1795 Adoptarea constituţiilor franceze Proclamarea Primei Republici în Franţa Consulatul în Franţa G uvernarea ţarului rus Alexandru I Primul Imperiul al lui Napoleon Războiul ruso-turc. Pacea de la Bucureşti. Anexarea Basarabiei la Rusia Tratatul de la Tilzit R. Fulton a construit prim ul vapor. „Regulamentul despre guvernarea vremelnică a Basarabiei" D e sch id e re a S e m in a ru lu i T e o lo g ic din Chişinău Stephenson a construit prim a locomotivă. 1814-1815 1818 1821 1825 1825 1825-1855 1828-1829 1830 1831-1834 1831, 1834 1833 1835 1837-1901 1840 1840-1842 1844 1848-1848 1850-1861 1851 1852 1852- 1870 1853- 1856 1855-1881 1856 1857 1857-1859 1858 1859 1859 1860- 1865 1860 1860 1861 1861- 1865 1861 1862 1863 1865- 1877 1866 1866- 1914 1866 1866 1866 Congresul de la Viena. Crearea Sfintei Alianţe „Regulam entul despre autonom ia regiunii Basarabiei" Răscoala sub conducerea lui T. Vladimirescu Prima criză econom ică în Anglia Răscoala decem briştilor în Rusia Dom nia lui N icolai I, ţarul Rusiei Războiul ruso-turc. Pacea de la A drianopol Revoluţia burghezo-dem ocratică în Franţa Adoptarea Regulamentelor O rganice Răscoale la Lion, Franţa Deschiderea prim ului gim naziu din Chişinău Deschiderea Academ iei M ihăilene din Iaşi Dom nia reginei Victoria în Anglia Deschiderea Teatrului N aţional din Iaşi "Războiul opium ului" Răscoala din Silezia, G erm ania Revoluţii burghezo-dem ocratice în Europa Răscoala taip in ilo r în China Prima expoziţie internaţională de la Londra P roclam area celui d e -al D oilea Im periu Francez G uvernarea lui Napoleon al III-lea în Franţa Războiul Crim eii Dom nia lui Alexandru al II-lea în Rusia Congresul de la Paris Lucrările adunărilor ad-hoc în Principatele Române Răscoala anticolonială în India Convenţia de la Paris Unirea Principatelor Române sub Al. I. Cuza Ch. Darwin publică lucrarea „O riginea speciilor prin selecţie naturală..." Preşedinţia lui A. Lincoln în SUA Inaugurarea Universităţii din Iaşi Cam pania „m iei lui J. G arib aldi" Recunoaşterea unirii depline a Principatelor Române Războiul civil din SUA A bolirea şerbiei în Im periul Rus Deschiderea prim ului Parlament în România Fondarea societăţii „Junim ea" Perioada Reconstrucţiei în SUA Abdicarea lui Al. I. Cuza. Dom nia lui Carol I în România Adoptarea prim ei Constituţii a României A. Nobel inventează procedeul fab ricării dinam itei. Constituirea Confederaţiei Germane de Nord Tabel cronologic / 239 • 1868 înfăptuirea legii agrare în Basarabia 1869 D. I. Mendeleev descoperă legea periodicităţii elementelor. 1870 1871 1870-1871 1871 Alipirea Romei şi definitivarea unificării Italiei Proclamarea Republicii a IlI-a în Franţa Războiul franco-prusian. Proclamarea celui de-al Doilea Reich G erman 1871 Com una din Paris 1871-1879 Guvernarea lui Bismarck în calitate de reichcancelar 1873 1873 1876 1876 1877 1877-1878 1878 Basarabia obţine statut de gubernie a Im ­ periului Rus. „A lianţa celor trei îm păraţi" Al. G. Bell inventează telefonul. Tratativele de la Livadia Proclamarea independenţei României Războiul ruso-turc Tratatul de la San-Stefano. Congresul de la Berlin 1878 1881 1882 1883 1885 Th. Edison inventează la m pa cu in c a n ­ descenţă. încoronarea lui Carol I rege al României Formarea Triplei Alianţe Aderarea României la Tripla Alianţă Form area pa rtid u lu i C ongresul N a ţion al Indian 1885, 1895 K. Bentz şi G. Daimler inventează automobilul 1886 Greva generală la care 1 mai a fost proclamată Ziua M uncii 1888 1888-1918 1889 1892 1894-1917 1895 1898 1899, 1907 1904-1902 1901-1909 1903 1904- 1905 1904, 1907 1905 1905- 1907 1906 1908 1910- 1917 1911- 1913 1912- 1920 1912-1913 1913 1913 1914-1918 1918 H. Hertz elaborează teoria undelor electromagnetice. Dom nia lui W ilhelm al II-lea în G erm ania Adoptarea Constituţiei în Japonia R. Diesel inventează motorul cu ardere internă. Dom nia lui N icolai al II-lea în Rusia G. M arconi şi A. Popov inventează radioul. Pierre şi M arie Curie descoperă radioactivitatea. Conferinţa de la Haga Construcţia Canalului Panama Preşedinţia lui Th. Roosevelt în SUA Fraţii W right realizează prim ul zbor cu avionul. Războiul ruso-japonez Crearea Antantei A. Einstein form ulează teoria relativităţii. Revoluţia burgheză dem ocratică în Rusia Crearea Partidului Laburist în Anglia Proclamarea independenţei Bulgariei Revoluţia în Mexic Revoluţia în China Preşedinţia lui W. W ilson în SUA Războaiele balcanice. Pacea de la Bucureşti H. Ford introduce banda rulantă în industrie. E. Rutherford şi N. Bohr elaborează structura atomică Primul Război M ondial Unirea Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei la Regatul Românie