Evoluţia economică în epoca modernă a necesitat dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii. Cercetarea ştiinţifică a deschis noi posibilităţi tehnologice prin înfăptuirea unor mari descoperiri în domeniul fizicii, matematicii, chimiei, medicinii etc. Fiecare descoperire şi-a găsit aplicare practică în diverse domenii, ceea ce a contribuit la dezvoltarea societăţii şi modernizarea modului de viaţă al oamenilor. în epoca modernă educaţia şi gândirea s-au influenţat reciproc. Cultura generală a cetăţenilor a fost determinată de progresul ştiinţelor şi democraţiei. în multe state a fost introdus învăţământul primar obligatoriu. A crescut nivelul intelectual al oamenilor, numărul cititorilor de cărţi şi reviste, al spectatorilor în sălile de teatru, al vizitatorilor în muzee ş expoziţii. Creaţia intelectuală s-a diversificat şi s-a internaţionalizat. Principalele stiluri artistice în sec. XVII-XIX au fost barocul şi clasicismul. Primul s-a dezvoltat în ţările catolice ca artă a Contrareformei. Clasicismul reprezintă o revenire la valorile antichităţii, urmând să transforme oamenii în elemente utile familiei şi societăţii, o artă care să le înnobileze sufletul şi să-i pregătească pentru fapte eroice. în a doua jumătate a sec. al XVII-lea şi în sec. al XVIII-lea cultura românească a intrat în epoca de maximă înflorire, lansând personalităţi remarcabile în diverse domenii. Se întocmesc cronici; s-au făcut primii paşi în constituirea limbii române literare, se dezvoltă învăţământul; tipografiile devin adevărate centre ale culturii româneşti. Se traduc multe opere religioase; se deschid biblioteci cu literatură manuscrisă şi tipărită în diferite limbi, inclusiv în cea română; se răspândeşte cultura scrisă, apare şi se dezvoltă istoriografia. în sec. al XIX-lea societatea românească se afla într-un proces continuu de modernizare. în pas cu progresul societăţii moderne, învăţământul ş ştiinţa s-au diversificat mult, devenind domeniile cu dezvoltarea cea mai dinamică. Este remarcabilă înflorirea literaturii şi artelor, datorită căreia secolul al XIX-lea mai este denumit “perioada clasică a culturii româneşti”. Deş influenţele occidentale sunt foarte puternice, se promovează civilizaţia românească, dobândind un specific naţional, apar reviste şi societăţi culturale. La 1812, când Basarabia a fost anexată de către Rusia, ea avea, ca şi restul Moldovei, o cultură proprie. La fel ca la apus de Prut, dezvoltarea culturală din acea perioadă intra aici într-o etapă de laicizare, deşi biserica mai continua să fie principalul factor culturalizator din societate. După anexare, evoluţia culturii româneşti din Basarabia a fost determinată de un şr de condiţii nefavorabile, deoarece se promova perseverent o politică de izolare naţional-culturală a românilor basarabeni. REŢINE ♦ î n e p o c a m o d e r n ă a u a v u t l o c t r a n s f o r m ă r i r a d i c a l e î n t o a t e d o m e n i i l e s o c i e t ă ţ i i , î n s p e c i a l î n c e l s p i r i t u a l , s - a u î n r e g i s t r a t u n ş i r d e d e s c o p e r i r i î n ş t i i n ţ ă ş l t e h n i c ă , a p r o g r e s a t î n v ă ţ ă m â n t u l , o n o u ă e t a p ă a u c u n o s c u t l i t e r a t u r a ş i a r t e l e . ♦ O d a t ă c u d e z v o l t a r e a e c o n o m i c ă , a d e v e n i t m a i i n t e n s s c h i m b u l d e v a l o r i c u l t u r a l e d i n t r e p o p o a r e l e l u m i i , a c e s t e v a l o r i d e v e n i n d a c c e s i b i l e u n e i m a s e m a i l a r g i d e o a m e n i . ♦ D e z v o l t a r e a c u l t u r i i a m o d i f i c a t c a r a c t e r i s t i c i l e v i e ţ i i i n t e l e c t u a l e , a r t i s t i c e , m o r a l e ş i m a t e r i a l e a l e s o c i e t ă ţ i i , c o n t r i b u i n d l a d e z v o l t a r e a d e m a i d e p a r t e a c i v i l i z a ţ i e i u m a n e . Palatul Domnesc din Iaşi m m z m C u l t u r ă , c i v i l i z a ţ i e , e d u c a ţ i e , ş t i i n ţ ă , a r t e , l i t e r a t u r ă , l a i c i z a r e , m o d e r n i s m , c l a s i c i s m , p o z i t i v i s m , c u r e n t e , a s o c i a ţ i i . GÂNDIRE CRITICĂ: ♦ C e s e m n i f i c a ţ i e I n c l u d e î n s i n e s i n t a g m a „cultură şi civilizaţie”? ♦ C a r e a u f o s t v a l o r i l e ş i r e a l i z ă r i l e c u l t u r a l e m a t e r i a l e ş i s p i r i t u a l e r e a l i z a t e d e p o p o a r e l e l u m i i î n g e n e r a l ş i d e p o p o r u l n o s t r u î n s p e c i a l , î n e p o c a m o d e r n ă ? ♦ C u m a u i n f l u e n ţ a t r e a l i z ă r i l e c u l t u r a l e a l e u n o r p o p o a r e d e z v o l t a r e a a l t o r n a ţ i u n i ? ♦ C e r o l a u j u c a t p e r s o n a l i t ă ţ i l e d e c u l t u r ă î n e v o l u ţ i a s o c i e t ă ţ i i m o d e r n e ? • 224 / Cap. VII. Civilizaţia şi cultura în epoca modernă EVALUARE ^ I. TIMPUL ÎN ISTORIE__________ | F o r m u l e a z ă c â t e o î n t r e b a r e p e c a r e o p o ţ i a d r e s a i m a g i n a r d i f e r i t o r o a m e n i d e c u l t u r ă d i n p e r i o a d a m o d e r n ă , c u p r i v i r e l a c o n s e c i n ţ e l e r e a l i z ă r i l o r l o r a s u p r a c i v i l i z a ţ i e i c o n t e m p o r a n e . ^ II. RELAŢIA CAUZĂ-EFECT______ | S t u d i a z ă c r o n i c a d e z v o l t ă r i i t e h n i c e î n p e r i o a d a m o d e r n ă ş i d e t e r m i n ă 3 - 5 s c h i m b ă r i c a r e a u a v u t i m p a c t a s u p r a p r o g r e s u l u i e c o n o m i c ş i m o d u l u i d e v i a ţ ă a l o a m e n i l o r p e n t r u p e r i o a d a c o n t e m p o r a n ă . III. STUDIEREA IZVOARELOR___ | „Civilizaţia adevărată a unui popor constă nu în adoptarea cu deridicata de legi, instituţii, etichete, haine străine. Ea constă în dezvoltarea naturală, organică a propriilor puteri, a propriilor facultăţi ale sale” ( M i h a i E m i n e s c u ) . C e p ă r e r e a i d e s p r e s p u s e l e m a r e l u i p o e t ? C a r e s u n t p i l o n i i p e c a r e a r t r e b u i s ă s e s p r i j i n e o c i v i l i z a ţ i e ? A r g u m e n t e a z ă - ţ i p ă r e r e a f ă c â n d t r i m i t e r e l a e x e m p l e c o n c r e t e d i n i s t o r i e . Mihai Eminescu B IV. VALORI Şl TRADIŢII_________ | A n a l i z e a z ă l a a l e g e r e u n a d i n o p e r e l e l i t e r a r e r o m â n e ş t i , n u m e ş t e m o t i v u l ş i s t i l u l o p e r e i . A r g u m e n t e a z ă - ţ i a l e g e r e a . V. AUTOEVALUARE M e d i t e a z ă a s u p r a m o d u l u i d e v i a ţ ă a l o m u l u i î n p e r i o a d a m o d e r n ă . A r a t ă c e m o m e n t e p o t f i p r e l u a t e c a v a l o r i p r i m o r d i a l e p e n t r u t i n e ş i c a r e p o t f i n e g l i j a t e s a u c h i a r c o m b ă t u t e . ^ V I. AUTODEZVOLTARE_________ | R e a l i z e a z ă o a d resa re că tre u rm aşi î n b a z a î n v ă ţ ă m i n t e l o r ş i c o n c l u z i i l o r r e a l i z a t e : ♦ studiază atent experienţa umană acumulată de secole şi cea a membrilor din comunitate; ♦ consultă literatură suplimentară cu referire la structurarea unei adresări şi sintetizarea experienţei umane; ♦ formulează o adresare către urmaşi pentru a scoate învăţăminte din acţiunile umane şi a nu repeta greşelile strămoşilor; ♦ prezintă memoriul în fa ţa colegilor sau membrilor comunităţii; ♦ sistem atizează rezultatele şi include-le într-un portofoli
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu