Primul ajutor premedical

 Viaţa e scurtă, de aceea este scumpă. Preţul vieţii a apărut de la puţinătatea ei.” Nezami Ganjavi Acordînd unei persoane primul ajutor în cazul unui accident poţi salva o viaţă. III Ş tiu, vreau sa ştiu • Ce ştii despre resuscitarea unei victime în caz de asfixiere? III S tudiez: înVaţ sa ştiu Pe parcursul vieţii sale, omul se poate confrunta cu diverse situaţii critice, precum înecul, electrocutarea, stopul cardiorespirator etc. Înecul reprezintă asfixia (sufocarea) din cauza umplerii cu apă a căilor respiratorii şi poate apărea accidental sau în cazul unei tentative de suicid. Salvarea de la înec necesită eforturi fizice mari şi o bună cunoaştere a tehnicilor de înot. De aceea, înainte de a încerca să salveze de la înec o victimă, fiecare trebuie să se gîndească şi la propria siguranţă, pentru a nu deveni, la rîndul său, o jertfă. O persoană care nu ştie să înoate sau nu stăpîneşte foarte bine tehnica înotului nu va intra în apă să salveze pe cineva de la înec, ci va solicita ajutor şi va efectua resuscitarea cardiorespiratorie victimei după ce aceasta va fi adusă la mal. De obicei, persoana aflată în pericol de înec este salvată de salvamari, care sînt echipaţi special. Înotînd pînă în dreptul victimei, salvamarul se va apropia de spatele acesteia, o va apuca de sub braţ sau de părţi şi, ţinînd-o cu faţa în sus, la suprafaţa apei, o va duce la mal. Curentul electric poate cauza atît arsuri superficiale (la locul de intrare şi ieşire), cît şi leziuni ale organelor interne. Şocurile electrice de scurtă durată, de intensitate redusă, care nu determină simptome şi nici arsuri ale tegumentului, nu necesită tratament. 84 Viaţa şi sănătatea - valori personale şi sociale Capitolul 3 În cazul şocurilor de intensitate ridicată sau al celor care au provocat arsuri tegumentare, se recomandă consultarea cît mai urgentă a medicului. Primul ajutor ce poate fi acordat pînă la sosirea medicului constă în: • întreruperea sursei de curent electric, fără a atinge victima sau sursa de curent cu mîinile goale; se vor folosi mănuşi izolante sau un material (lemn, plastic, cauciuc) electroizolant pentru a îndepărta sursa de curent; • efectuarea resuscitării victimei, dacă aceasta are stop cardiorespirator, dar numai după întreruperea sursei de curent (altfel există pericolul de electrocutare a salvatorului); • aşezarea victimei în poziţia de siguranţă, dacă aceasta are puls şi respiraţie spontană, şi supravegherea ei pînă la sosirea echipajului medical. Tratamentul în cazul unei electrocutări depinde de severitatea arsurii şi de natura altor traumatisme găsite. În funcţie de severitatea lor, arsurile pot fi: • minore, care sînt tratate local cu creme cu antibiotic şi pansament steril; • puţin severe, care necesită intervenţie chirurgicală pentru curăţarea rănii sau chiar aplicarea unor grefe de piele; • severe, care au nevoie de intervenţie chirurgicală pentru îndepărtarea musculaturii afectate sau chiar amputaţie. Alte traumatisme ce necesită tratament pot fi: • leziunile oculare; • fracturile osoase; • leziunile organelor interne etc. H I Studiu de caz ■ Urmăreşte imaginile de mai jos şi expune-ţi părerea privind măsurile de precauţie ce trebuie luate în cazul unui pericol de electrocutare. || Situaţie-problema Cînd a introdus în priză încărcătorul telefonului mobil, prietenul tău a fost electrocutat. ■ Explică cum vei proceda în situaţia dată, utilizînd cunoştinţele despre acordarea primului ajutor premedical. 85 Capitolul 3 Primul ajutor de bază implică: • recunoaşterea stopului cardiorespirator; • alertarea sistemului de urgenţă şi solicitarea de ajutor; • eliberarea căilor respiratorii; • începerea respiraţiei artificiale; • începerea masajului cardiac extern. H I Util şi practic Echipamente utile în acordarea primului ajutor medical: • dispozitivul de respiraţie artificială, format dintr-o piesă bucală, un bloc de supape şi un tub gofrat; • tuburile de oxigen, confecţionate din oţel, care intră în dotarea punctelor de prim ajutor medical, triaj şi evacuare (PPAMTE) şi a autosanitarelor; • sondele nazale, cortul cefalic şi balonul de oxigen, folosite la administrarea oxigenului, care intră în dotarea autosanitarelor; • geanta sanitară; • pansamente; • targa sanitară pentru transport. ■II Exersez: înod-ţ sd fiu Stopul respirator poate fi cauzat de electrocutare, intoxicaţii cu substanţe chimice neuroparalitice, înec ş.a. Printre semnele de recunoaştere a stopului cardiorespirator se numără pierderea cunoştinţei, oprirea respiraţiei, încetarea bătăilor inimii, absenţa pulsului arterei carotide, cianoza tegumentelor, midriaza. Resuscitarea cardiorespiratorie are ca scop repunerea în funcţie a unei inimi oprite şi a respiraţiei. Metodele de resuscitare trebuie aplicate în orice situaţie, chiar şi atunci cînd avem la îndemînă doar cele mai simple mijloace, şi în cel mai scurt timp (pînă la trei minute). Această metodă de tratament include respiraţia artificială şi resuscitarea cardiacă. Respiraţia artificială poate fi efectuată prin mai multe metode: insuflarea endotraheală de aer cu ajutorul unui aparat de respiraţie artificială, metoda „gură la gură”, „gură la nas” şi metodele manuale Sylvester, Holger-Nielsen, Heimlich etc. Resuscitarea cardiacă are drept scop reluarea bătăilor cordului, folosind manevre externe (masajul cardiac extern) sau interne. După apariţia semnelor de ameliorare, victima este menţinută sub supraveghere şi i se administrează oxigen pentru a combate hipoxia tisulară. ■II Reflectez: dm învăţat 1. Numeşte cinci obiecte pe care trebuie să le ai în trusa medicală în cazul acordării primului ajutor. 2 . Identifică acţiunile pe care le implică primul ajutor. ■ II.A cţionez • Enumeră acţiunile pe care le vei întreprinde în cazul unui stop cardiorespirator. Descrie-le. • Redactează un eseu nestructurat cu titlul „Rolul meu în cazuri de acordare a ajutorului premedical”. Viaţa şi sănătatea - valori personale şi sociale 86 Viaţa şi sănătatea - valori personale şi sociale Capitolul 3 Sînt cetăţean competent H I Sînt creativ PRIMUL AJUTOR MEDICAL În caz de înţepare În cazul plăgilor tăiate În cazul vînătăilor În cazul traumei la ochi În cazul fracturării m îinii În cazul hemoragiilor În cazul intoxicării şi piciorului nazale alimentare În caz de leşin În caz de insolaţie În caz de arsuri În caz de degerături ■ Descrie cum trebuie de procedat în fiecare caz ilustrat. I I I Gîndesc critic „- Ce s-a întîmplat? Lorelli i-a explicat ce senzaţie stranie a avut cînd şi-a dat seama că nu-şi mai simte mîinile şi picioarele. - Nu pot să înţeleg, a spus ea. N-am mai avut problema asta pînă acum. - Sună ca şi cum ai avut un AMNE. Adică atac muscular de hipotermie extremă. - N-am auzit niciodată de aşa ceva. - Este un lucru foarte obişnuit. Am citit despre asta într-un tratat de medicină, a spus Adam. Citesc multe cărţi de medicină. Am de gînd să devin medic. În timp ce se îndreptau spre casă, suflă un vînt aspru şi Lorelli regreta că Adam tremura în hainele ude. - Ai căzut în lac, nu-i aşa? l-a întrebat Tom Paine... - M-a salvat de la înec, a spus Lorelli.” Gareth P. Jones, Moşte