Tehnici de cusut si de brodat

 Procedeul tehnic de împodobire a obiectelor de port popular este cusătura, care include o mare varietate de puncte. Motivele ornamentale brodate sînt în majoritate geometrice, stilizate. Decorul brodat pe articolele de port popular depinde de localitate, de măiestria şi tehnica executării. Pentu copii se brodau cămăşi cu motive ornamentale mai simple. Tehnicile de cusut şi de brodat, transmise din generaţie în generaţie, prin care mîinile meşterilor au realizat diferite obiecte de ritual, de port popular, au ajuns pînă în zilele noastre. După tehnica de executare, cusăturile pot fi grupate în: puncte cu caracter funcţional, puncte cu caracter decorativ. Punctele de cusut şi brodat sînt alcătuite din linii drepte, aranjate vertical sau oblic. Însăilătura (punctul de însăilare sau de saia) este o cusătură funcţională simplă, folosită pentru prinderea a două piese croite sau ca operaţie ce precede cusutul obişnuit. Cu ajutorul acestei cusături se pregătesc pentru tivire marginile obiectului. După ce se îndoaie marginea, se execută punctul de însăilare, care se aseamănă cu punctul înaintea acului. Se execută cu un fir de culoare pastelată (vedeţifişa tehnologică). M Amintiţi-vă tehnicile de cusut şi de brodat, tivul cu găurele (simple, duble, zigzag) studiate în clasele precedente. 19 Fig. 2.16. Articole de port popular, decorate cu punctcruciuliţă Fig. 2.17. Modele de broderie netedă pe fire numărate Fig. 2.19. Modele de cheiţă Punctul înaintea acului se execută pe fir drept, paralel cu firele pînzei, de la dreapta spre stînga. Numărul de fire cu care se lucrează depinde de grosimea pînzei. Pentru executarea mai rapidă se pot lua pe ac, concomitent, mai multe puncte. Cu ajutorul acestui punct într-un fir se marchează semnul de mijloc pentru executarea corectă a decorului. Punctul-cruciuliţă este cel mai utilizat în cusăturile populare. Se execută din două linii oblice (diagonale), care se întretaie într-un pătrat imaginar. Acest punct se realizează prin numărarea firelor de ţesătură cuprinse într-o cruciuliţă (3/3, 4/4, 4/3), în funcţie de grosimea firelor. Iile se brodau „în cruciuliţe”: altiţa (broderie compactă în partea superioară a mînecii), încreţul (bandă îngustă cu broderie monocrom, aşezată sub altiţă), rîurile (şiruri de broderie dispuse vertical sau oblic pe mînecile iei şi pe partea din faţă - stan). O altă variantă a cămăşii bărbăteşti are în loc de guler o bentiţă împodobită cu ornament, iar în jurul despicăturii de pe piept este aplicat un decor geometric (fig. 2.16). Broderia netedă pe fire numărate - „broderia albă” - este criteriul prin care ne deosebim de alte popoare. Cusătura cu aspectul unui strat de fire (orizontale sau verticale) pe suprafaţa pînzei este folosită la cămăşile tradiţionale (fig. 2.17). Punctul neted pe fire numărate se lucrează pe un pătrat imaginar „linie lîngă linie”, iar între linii se lasă distanţa de 1-2 fire. În culori, broderia netedă pe fire numărate se utiliza la realizarea unor obiecte de ritual (năfrămiţa, prosopul, faţa de masă tradiţională). Fig. 2.18. Articole confecţionate în tehnica broderiei netede pe fire numărate Tivul cu găurele. Detaliile croite pe fir sînt lucrate la margini cu tivul cu găurele simple. La marginile mînecilor se execută tivul cu găurele duble sau zigzag. Se măsoară de la margine spre interior de două ori lăţimea tivului, plus 0,5 cm, şi se extrag cîte 1-2 fire pe toate laturile, se însăilează, se execută tivul cu găurele simple. Găurica oarbă se execută ca şi găurica simplă, diferenţa constînd în faptul că nu se extrag în prealabil fire din pînză. Cheiţele sînt punctele cu ajutorul cărora se unesc două bucăţi de pînză. Ele sînt folosite la montarea iilor, cămăşilor tradiţionale femeieşti şi bărbăteşti, feţelor de masă. Cheiţele pot fi lucrate cu croşeta sau cu acul (fig. 2.19). E necesară o iscusinţă deosebită atunci cînd sînt folosite ca mijloc practic de a uni detaliile iei, poalelor. Cheiţa încrucişată, cheiţa festonată vă sînt cunoscute din clasele anterioare. Cheiţa „puricei” este frecvent utilizată la unirea detaliilor cămăşii tradiţionale. Detaliile se unesc cu grupuri a cîte trei puncte de trei fire. La distanţa de 0,5 cm se lucrează următorul grup. Detaliile poalei se unesc cu aceeaşi cheiţă. 20 E d u c a t ia t e h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a modulul *Tehnici de broderie artistică Punctul de goblen („pictura cu acul”). Există mai multe variante de executare a acestui punct. Punctul oblic este cel mai frecvent utilizat în broderiile tip goblen. Se lucrează pe firul orizontal al suportului de la dreapta spre stînga. Se stabileşte mărimea punctului, definind pătratul a cărui diagonală va fi punctul oblic. ^Reţineţi! Arta broderiei linişteşte, odihneşte, relaxează, de aceea se recomandă şi ca un remediu terapeutic. Fig. 2.20. Modul de executare a Fig. 2.21. Obiecte realizate cu punct de goblen punctului de goblen oblic Lucru individual 1. Execută mostre cu modele de cheiţă, punct de goblen (la alegere) 2. Completează tabelul „Tehnici de lucru” din portofoliul cu mostre finisate. Meditaţi şi argumentaţi Legăturile cu trecutul sînt o o mărturie vie, plăcută, un tezaur preţios. De exemplu: arborele genealogic este un prilej de mîndrie pentru copiii din familia Harbuzaru (localitatea Bujor, r. Hînceşti). Cum arată arborele genealogic al familiei voastre? Ce tehnici ai putea să alegi, din cele studiate, pentru a realiza acest proiect personalizat? 2.5. Realizarea articolului de port popular În clasele a 7-a - a 8 -a aţi realizat, conform proiectelor elaborate, un obiect de port popular - ia sau cămaşa tradiţională bărbătească (în miniatură). În clasa a 9-a vă propunem să confecţionaţi poale pentru ie sau pentru cămaşa bărbătească (în miniatură), sau batista în trei colţuri în mărime naturală. X 1 1 X X X* * * XX * * * X XX \ X Fişa teehnologică 1. Confecţionarea unui articol de port popular (poale pentru ie în miniatură) E ta p e teh n o lo g ice. S u c c e s iu n e a o p e ra ţiilo r Ilu s tra ţii Materiale şi ustensile: pînză de culoare albă (bumbac, in), aţă de cusut albă, aţă de o culoare pastelată (papiote), mulineu (roşu, negru, galben), ac, foarfecă mare, foarfecă mică, panglică centimetrică, gherghef, degetar, perniţă pentru ace I. Croirea şi prelucrarea detaliilor 1. Se m ăsoară pînza cu panglica centim etrică conform mărimii. 2. Se extrag firele şi se taie pînza la toate laturile pe fir drept. 3. Se pregătesc detaliile pentru prelucrarea marginilor. 4. Se extrag firele la distanţa de 2-2,5 cm şi se însăilează la toate laturile. 5. Se execută tivul cu găurele sim ple - marginile laterale, m arginea de sus a poalelor. 6. Se execută tivul cu găurele duble sau zigzag - marginea de jos a poalelor. II. Plasarea estetică şi executarea decorului 1. Se determină locul plasării decorului. 2. S e m archează pe lungime linia de mijloc, cu punctul înaintea acului, cu aţă de culoare pastelată. 3. Se stabileşte poziţia fiecărui motiv ornamental după model. 4. Se execută com poziţia ornam entală cu punctul-cruciuliţă de la mijloc spre părţi, lăsînd 1 cm de la marginea tivului cu găurele. III. Montarea detaliilor 1. Se unesc detaliile prin punctul de cheiţă selectat. 2. Se introduce elasticul sau şiretul în mijlocul tivului cu găurele (pe partea de sus a detaliilor) Sugestie: granisirea articolelor cu dantelă îngustă. IV. Finisarea articolului (se înlătură saielele, se spală, se calcă) F işa te h n o lo g ic ă 2. C o n fe c ţio n a re a b a tis te i în tre i c o lţu ri (în m ă rim e n atu rală) E ta p e teh n o lo g ice. S u c c e s iu n e a o p eraţiilo r Materiale şi ustensile: pînză de culoare albă (bumbac, in), aţă de cusut albă, aţă de o culoare pastelată (papiote), mulineu (roşu, negru, galben), ac, foarfecă mare, foarfecă mică, panglică centimetrică, gherghef, degetar, perniţă pentru ace Ilu s tra ţii IV. Finisarea articolului (se înlătură saielele, se spală, se calcă) I. Croirea şi prelucrarea detaliilor 1. Se croieşte conform croiului (triunghi obţinut dintr-un pătrat înjumătăţit pe diagonală). 2. Se croieşte bentiţa în lungime. Sugestie: dim ensiunile batistei în trei colţuri pot varia. 3. Se extrag fire la distanţa de 2 cm şi se însăilează la două laturi. 4. Se execută tivul cu găurele simple, colţul tip plic sau drept (la alegere). II. Plasarea estetică şi executarea decorului 1. Se determină locul plasării decorului pe bentiţă. 2. Se m archează pe lungime linia de mijloc, cu punctul înaintea acului, cu aţă de culoare pastelată. 3. Se stabileşte poziţia fiecărui motiv ornamental după model. 4. S e execută com poziţia ornam entală cu punctul-cruciuliţă de la mijloc spre părţi, lăsînd 1 cm de la marginea tivului cu găurele. Sugestie: decorarea cu broderie a laturilor batistei în trei colţuri. III. Montarea detaliilor 1. Se unesc detaliile prin punctul de montare - tighel. Se îndoaie bentiţa, se însăilează. 2. Se execută punctul ascuns de tivire cu tăietură închisă. Sugestie: garnisirea batistei în trei colţuri cu dantelă îngustă, zimţişori. E d u c a ţ ia t e h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a Lucru individual 1. Realizează etapa a IlI-a a proiectului, conform cerinţelor tehnologice. 2. Efectuează autoevaluarea după fiecare etapă de lucru, pentru a corecta erorile posible. Lucru în grup 1. Aranjaţi lucrările confecţionate pe un stand. Evaluaţi batistele în trei colţuri, poalele iilor/cămăşilor bărbăteşti conform criteriilor stabilite (pag. 5-6 din manual). 2. Selectaţi cele mai reuşite articole pentru expoziţia din liceu sau pentru participarea la concursuri, conferinţe etc. Oră de sinteză si de evaluare finală I. S u s ţin e re a p u b lic ă a p ro ie c tu lu i re a liz a t în c o n fo rm ita te c u c rite riile s ta b ilite (e ta p a a IV -a a p ro ie c tu lu i): 1. Respectarea etapelor tehnologice. 2. Aspectul estetic al articolelor confecţionate. 3. Funcţionalitatea, utilitatea lor. II. T e s t 1. Scrieţi în spaţiul rezervat cifra care va indica succesiunea corectă a operaţiilor de confecţionare a unui articol de port popular. □ Prezentarea motivelor ornamentale. □ Argumentarea necesităţii de confecţionare şi utilizare. □ Desenarea schiţei grafice a articolului. □ Realizarea articolului conform regulamentului tehnologic. □ Organizarea mijloacelor de realizare conform proiectului elaborat. 2. Numiţi criteriile de clasificare a cămăşilor tradiţionale. 3. Examinaţi cu atenţie costumul tradiţional din imaginea alăturată: a) enumeraţi piesele costumului tradiţional; b) faceţi o scurtă prezentare a acestui costum. 4. Descifraţi mesajul maximei lui A. Russo: „Creaţia populară trebuie să fie obiectul studiilor noastre serioase, dacă vrem să aflăm cine am fost, cine sîn