Familia - prima mea apartenenţă de grup

 Motto: „Familia este cea mai elementară formă de organizare. Fiind prima comunitate de care se ataşează un individ, cît şi prima autoritate sub care acesta învaţă să trăiască, familia este cea care stabileşte valorile cele mai fundamentale ale unei societăţi" Charles Colson Familia este una dintre cele mai vechi instituţii sociale. Apariţia şi evoluţia sa coincid cu apariţia şi dezvoltarea societăţii. Ca instituţie socială, familia interacţionează cu statul şi cu alte instituţii sociale. Familia prezintă şi un sistem complex de relaţii între soţ şi soţie, părinţi şi copii, între rude. Sărbătorirea Zilei Internaţionale a Familiei pe data de 15 mai a fiecărui an demonstrează importanţa familiei pentru comunitatea mondială. ■II Ştiut_vreau_sa _ştiu • Identifică rolul comunicării în relaţiile familiale. • Numeşte trei generaţii ale familiei tale. III S tudiez: tnoaţ sa ştiu Apariţia instituţiei familiei se datorează imperativului de a continua rasa umană. Dovadă a stabilităţii familiei, ca element al structurii sociale, este reproducerea, timp de secole, a varietăţii de culturi şi societăţi din lume. În societate, familia este în acelaşi timp instituţie socială şi grup social primar. Familia este o comunitate socială unică a cărei integritate este asigurată prin complementaritatea membrilor ei de sexe diferite, prin funcţiile sociale ale acestora şi rolurile îndeplinite. Ca instituţie socială, familia reprezintă o totalitate de norme sociale stabilite istoric, de sancţiuni şi modele de comportament care reglementează relaţiile dintre soţi, părinţi, copii şi alte rude. Prin structura sa, familia conferă unitate întregii societăţi, fiind un mediator între individ şi societate. Anume în familie individul trece prin socializarea primară şi este pregătit pentru viaţa independentă în societate. Viitorul unei persoane şi al societăţii depinde în mare măsură de eficienţa socializării în familie. Statutul social familial defineşte locul individului nu doar în structura familiei, ci şi în cea a societăţii. 14 De exemplu, expresiile „mamă tînără”, „tată venerabil al familiei” subliniază poziţia persoanei în societate. Statutul în familie se determină în funcţie de: relaţii matrimoniale - soţie, soţ; relaţii parentale - mamă, tată; relaţii filiale - fiu, fiică, frate, soră; de generaţii - bunic, bunică, nepot, nepoată etc. Familia este un grup social primar care se bazează pe relaţii de rudenie (legături formate prin căsătorie, origine sau adopţie), roluri (maritale, parentale şi filiale) şi relaţii afective şi de comunicare deosebite. Caracterizîndu-se prin asemănare şi apartenenţă necondiţionată la grupul familial, membrii unei familii sînt legaţi prin sentimente alese şi puternice, precum iubirea, ataşamentul şi sensibilitatea faţă de sentimentele celuilalt; responsabilitatea morală şi juridică; ajutorul reciproc; aspiraţiile, scopurile, normele şi valorile comune. Grupul familial constituie un suport psihologic pentru fiecare membru, un mediu pentru afirmarea personalităţii. Membrii familiei menţin, dezvoltă şi transmit o cultură comună, caracteristică familiei respective, păstrînd tradiţiile şi obiceiurile generaţiilor precedente. În familia creştină, în afară de rude de sînge, fiecare om are rude de suflet: naşi de botez, naşi de cununie, cumetri. Familia se deosebeşte de alte grupuri sociale prin solidaritatea familială, prin intensitatea sentimentelor şi emoţiilor trăite şi exprimate şi prin raportul dintre public şi privat. Cele mai importante relaţii din cadrul unei familii sînt reglementate prin norme morale şi juridice. În societatea democratică, familia este ocrotită de stat. În Republica Moldova, relaţiile familiale sînt reglementate în conformitate cu următoarele principii: monogamia, căsătoria liber consimţită dintre bărbat şi femeie, egalitatea în drepturi a soţilor în familie, sprijinul reciproc moral şi material, fidelitatea conjugală, prioritatea educaţiei copilului în familie, manifestarea grijii pentru întreţinerea, educaţia şi apărarea drepturilor şi intereselor membrilor minori şi ale celor inapţi de muncă, soluţionarea, pe cale amiabilă, a tuturor problemelor vieţii familiale, inadmisibilitatea amestecului deliberat în relaţiile familiale, accesul liber la apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale membrilor familiei. Omul - fiinţă socială Capitolul 1 H I Document Articolul 5. Egalitatea în relaţiile familiale (1) Toate persoanele căsătorite au drepturi şi obligaţii egale în relaţiile familiale, indiferent de sex, rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, opinie, apartenenţă politică, avere şi origine socială. Articolul 6. Realizarea drepturilor si îndeplinirea obligaţiilor familiale (1) Cetăţenii îşi realizează de sine stătător drepturile ce le aparţin şi iau naştere din relaţiile familiale, dacă prezentul cod nu prevede altfel. (2) Realizarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor familiale nu trebuie să lezeze drepturile, obligaţiile, libertăţile şi interesele legitime ale altor membri ai familiei şi ale altor cetăţeni. Codul familiei ■ Comentează prevederile documentului. 15 Capitolul 1 H I Document Articolul 7. Ocrotirea drepturilor familiale (1) Drepturile familiale sînt ocrotite de lege, cu excepţia cazurilor cînd acestea sînt realizate contrar destinaţiei sau contrar prevederilor legale. Codul familiei ■ Comentează prevederile documentului. I ÎnVaţ de la oameni de succes Thomas Mann, romancier german, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (1929), pentru romanul Casa Buddenbrook: „O familie trebuie să fie unită, căci altfel nenorocul bate la uşă.” III Exersez: învăţ sa fiu Familiile se clasifică în două mari categorii: familia tradiţională (sau clasică), numită şi extinsă, cu mai multe generaţii, şi familia nucleară modernă, formată din două generaţii (părinţi şi copii sau părinţi şi familia copiilor). Conform criteriilor antropologice, familiile se împart în consangvine şi conjugale. Familia consangvină este formată din rude de sînge, aparţinînd mai multor generaţii. Relaţiile într-o astfel de familie se împart pe linie masculină (patriliniară) sau feminină (matriliniară). Familia conjugală este bazată pe relaţii matrimoniale. Rudele soţiei şi ale soţului sînt considerate parte din familie, fiind recunoscute, importante, dar nu unitate de sine stătătoare. În funcţie de numărul copiilor, familiile pot fi: fără copii, cu un copil şi cu mulţi copii. În ceea ce priveşte dominaţia în familie, există familii patriarhale şi matriarhale, iar după criteriul de lider - paternale (capul familiei e bărbatul), maternale (capul familiei e femeia) şi familii egalitare (ambii soţi, în mod egal, conduc familia). Relaţiile în aceste tipuri de familii depind de gradul de afecţiune, înţelegerea, comunicarea şi devotamentul dintre membrii familiei. Omul - fiinţă socială III Reflectez: am înVaţat 1. Numeşte trei principii, cele mai importante în viziunea ta, pe care se bazează o familie unită. 2 . Identifică în Constituţia Republicii Moldova articolele care se referă la relaţiile de familie şi exprimă-ţi atitudinea faţă de aceste prevederi. ■ I M etiouez • Stabileşte originea, evoluţia şi geografia răspîndirii numelui tău de familie. • Relatează colegilor istoria numelui tău de familie prin intermediul unei prezentări PowerPoint. 16 Omul - fiinţă socială Capitolul 1 Sînt cetăţean competent H I Gîndesc critic I I I Sînt erudit „Mama însă era în stare să toarcă-n furcă şi să învăţ mai departe. Şi tot cihăia mama pe tata să mă mai deie undeva la şcoală, căci auzise ea spuind la biserică, în Parimei, că omul învăţat înţelept va fi şi pe cel neînvăţat slugă-l va avea... Peste iarnă, mama iar s-a pus pe capul tatei să mă deie undeva la şcoală. Dar tata spunea că nu mai are bani de dat pentru mine... În sfîrşit, cît s-a bălăbănit mama cu tata din pricina mea, tot pe-a mamei a rămas; căci într-o duminică, prin cîrneleaga, a venit tatăl mamei, bunicul meu David Creangă din Pipirig, la noi şi, văzînd cearta iscată între tata şi mama din pricina mea, a zis: - Las, măi Ştefane şi Smărănducă, nu vă mai îngrijiţi atîta; că azi e duminică, mîine luni şi zi de tîrg, dar marţi, de-om ajunge cu sănătate, am să ieu nepotul cu mine şi am să-l duc la Broşteni, cu Dumitru al meu, la profesorul Nicolai Nanu de la şcoala lui Baloş...” Ion Creangă, Amintiri din copilărie ■ Identifică membrii familiei şi generaţiile enumerate în text. ■ Numeşte două tipuri de familie redate în fragmentul dat. ■ Formulează, în baza fragmentului, două concluzii despre importanţa comunicării în relaţiile familiale. I I I Sînt creativ Bl Creează un album deosebit 1. Selectează fotografii ale rudelor apropiate, pornind de la familia extinsă şi urmînd linia unei familii consangvine patriliniare sau matriliniare, ultima verigă a acesteia fiind tu. 2. Grupează fotografiile pe evenimente deosebite (naştere, botez, căsătorie, deces) sau pe generaţii, explicînd opţiunea. 3. Prezintă albumul într-o variantă individuală. 4. Alegeţi cîştigătorul prin decizia comună a colegilor. 5. Expuneţi albumele create. 6. Invitaţi rudele şi prietenii să viziteze expoziţia. ■ Numeşte ţara sau regiunea corespunzătoare. 1. Una dintre primele ţări din lume în care s-a instituit concediul de paternitate, conform căruia şi tăticii pot rămîne acasă în momentul în care bebeluşul lor vine pe lume. 2. Regiune insulară unde părinţii cred că mama şi tatăl unui copil nu trebuie să se joace cu micuţul. Adulţii au mare grijă de puii lor, însă cînd vine vorba despre joacă, ei îi lasă în preajma altor copii şi nu se implică. 3. În această ţară, ora mesei şi servirea mîncării alături de familie este cel mai important moment al zilei, el surclasînd chiar şi semnificaţia poveştilor de noapte bună. I I I Particip ■ Creează o echipă în care fiecare membru să joace rolul unui reprezentant al diferitor categorii sociale, etnice, religioase etc. Organizează o conferinţă de presă în cadrul şcolii sau al clasei şi prezintă familia în viziunea acestora. 17 Capitolul 1 Omul - fiinţă socială Tema 4. Funcţiile si responsabilităţile familiei Voi fi competent să: • apreciez funcţiile familiei şi rolul responsabilităţilor. Motto: „Familia este un factor important si de răspundere al educaţiei. Părinţii o conduc si răspund de ea în faţa societăţii, a fericirii lor si a vi