Covoare tradiţionale

Evoluţia ţesutului tradiţional > > > A r t a ţe s u tu lu i, fe n o m e n a l c u lt u r ii n a ţio n a le , m e ş te ş u g p o p u la r ş i g e n a l a r te lo r v iz u a le este a u te n tic p r in t r a d iţ iile sale. E a a a d u s c u s in e , d in s e c o l în s e c o l, m o t iv e o r ig in a le s tră v e c h i c u a n u m ite m e sa je . P e t e r it o r iu l ţ ă r ii n o a s tre , ţe s u tu l este a te sta t d in s e c o lu l III î. H r . D e - a lu n g u l a n ilo r , ţe s u tu l d in lîn ă a e v o lu a t. L a în c e p u t se ţe se a u lă ic e r e c u v îr s te ş i p ă re ta re a le se c u d ife r it e o r n a m e n t e ( g e o m e tric e , fito m o r fe ) (fig. 5 .1 ). Î n e p o c a m e d ie v a lă , e ra u r ă s p în d it e s c o a rţe le , c a re se d e o s e b e a u p r in în a lt a c a lita te te h n ic o - fa c - tu r a lă n e te d ă c u d o u ă feţe, a v în d o g a m ă c r o m a t ic ă re d u s ă ş i c a ld ă , b a z a tă p e c o lo r a n ţ i v e g e ta li n a tu r a li. C e le m a i fre c v e n t în t îln it e m o t iv e o r n a m e n ta le p e s c o a rţe e ra u : p o m u l v ie ţ ii, p ă s ă ri, b u c h e te m ic i d e f lo r i. ^"Reţineţi! Foile de zestre confirmă fenomenul moştenirii culturale şi transmiterii ţesăturilor din generaţie în generaţie. Fig. 5.1. Lăicere şi păretare M a i t îr z iu , a p a r ţe s ă tu rile re a liz a te în m a i m u lte iţe. C e le m a i v a lo ro a s e a r t ic o le ţe su te s în t c o v o a re le , sc o a rţe le , ră z b o a ie le , c a re se d e o s e b e a u p r in te h n ic a d e ţe su t, p r in s tru c tu ra o rn a m e n ta lă ş i p r in d im e n s iu n ile lo r (fig. 5 .2 ). Fig. 5.2. Covor şi scoarţă tradiţionale moldoveneşti 42 E d u c a t ia te h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a M e ş te ş u g u l ţe s u tu lu i se d e z v o lta în g o s p o d ă r iile ţă ră n e ş ti, p e la c u r ţ ile b o ­ ie re ş ti ş i m ă n ă s tire ş ti, ca re a tin g e a p o g e u l la sf. sec. X I X - in c e p u tu l sec. X X . C o v o a r e le a ve a u r o l d e c o ra tiv - se a tîr n a u p e p e re te în c a sa m a re , a c o p e ­ re a u p a tu r ile , f iin d c e l m a i im p o r t a n t e le m e n t d e în fr u m u s e ţ a r e a ca se i. C o n f o r m t e h n ic ii d e lu c r u , la n o r d u l ş i în c e n t r u l M o ld o v e i c o v o a re le se a le g e a u p e s ta tiv v e r tic a l, ţe s ă tu ra d e a să ş i g ro a s ă f iin d b ă tu tă c u p ie p te n e le g re u d e le m n (fig. 5 .3 ). Fig. 5.3. Covoare din centrul şi din nordul ţării ulii fdfri rrtfri i^ i iiin rthirtthirtbiirihi modulul Fig. 5.4. Covor şi polog din sudul Moldovei L a s u d ş i s u d -e s t se ţe se a u n t ip d e c o v o r în t r e i iţe p e s ta tiv e o r iz o n ta le , n u m it p o lo g (fig. 5 .4 ). D e a s e m e n e a , e ra r ă s p în d it c o v o r u l „ m iţ o s ”, n u m it cergă (fig. 5 .5 ). T o a te t ip u r ile d e c o v o a re se u t iliz a u p e n t r u d e c o ra re a c a s e i, c a z e s tre sa u ca d a r u r i la c e r e m o n ii în c o m u n it ă ţ ile ru ra le . Ţesături tradiţionale (catrinţe, traiste, brîie) În g o s p o d ă r ii se ţe se a u n u d o a r c o v o a re , d a r ş i u n e le p ie s e d e p o r t p o ­ p u la r: c a trin ţe , tra is te , b r îie (fig. 5 .6 ). C a t r in ţ a se ţe se a în s ta tiv e d in fir e d e lîn ă s u b ţire , c u f u n d a lu l n e g r u ş i g r u p u r i d e d u n g i v e r tic a le , a v în d c ir c u m s c r is e m o t iv e g e o m e tric e p r in t r e d u n g i, în p a rte a d e su s ş i d e jo s a d r e p t u n g h iu lu i, f iin d m ă r g in it ă d e o b a tă c o lo r a tă ( v e z i m o d u lu l A r t a a c u lu i, fig . 2 .5 ). A t ît b ă r b a ţ ii, c ît ş i fe m e ile îş i în c in g m ij lo c u l c u u n b r îu . B r îie le se ţes în s ta tiv e d in fir e d e b u m b a c sa u d e lîn ă s u b ţire . Se în fă ş o a r ă d e c îte v a o r i p e ste c ă m a ş ă , ia r c a p e te le se le a g ă o r i se în d o a ie ş i se fix e a z ă d e d e s u b t ( v e z i m o d u lu l A r t a a c u lu i, fig . 2 .5 ). T ra is ta se ţe se a în s ta tiv e o r i se c o n fe c ţio n a d in la t u r ile p ă r e ta r e lo r ţe su te în c a d r il (p ă tra te ). Fig. 5.5. Cergă Fig. 5.6. Catrinţe, traiste, brîie 43 Covorul în bumbi Î n c e p în d c u sec. X V I , în lo c a lit ă ţ ile d in c e n t r u l ţ ă r ii a lu a t a m p lo a re c o n ­ fe c ţio n a re a p r in b ro d e rie a „ c o v o r u lu i a les în b u m b i”. C o v o a re le în b u m b i e ra u u tiliz a te la d e c o ra re a lo c u in ţ e i. În p re z e n t, a ce ste a r tic o le a u că p ă ta t ş i f u n c ţ ia d e g a rn is ite a a r t ic o le lo r v e s tim e n ta re , o b ie c te lo r d e c o ra tiv e (fig. 5 .7 ). Fig. 5.7. Poşetă, punguţă, portmoneu, perniţă pentru ace, tablou Fig. 5.8. Motive ornamentale specifice covorului ales în bumbi ^"Reţineţi! Verdele favorizează echilibrul psihologic, iar galbenul stimulează activitatea sistemului nervos. Lucru individual 1. Examinează covoarele din locuinţa bunicii, mătuşii etc. Observă prin ce tehnică sînt realizate obiectele ţesute. 2. Completează portofoliul cu informaţii, imagini din domeniul ţesutului tradiţional. Lucru în grup Colaboraţi şi faceţi o comunicare pe tema: „Covorul de ieri şi covorul de azi”. Meditaţi şi argumentaţi În baza celor studiate anterior, argumentaţi de ce ţesutul este considerat nu numai meşteşug popular, dar şi gen al artelor vizuale