Comportamentul prosocial

 Motto: „Şi în viaţă, în simţire, în scris, în gînd, cînd te uiţi bine, rămîne mai ales ce ai dat altora, ce ai lăsat de la tine, ce ai jertfit. Prin înstrăinarea de tine însuţi capeţi si consecvenţa, si stăruinţa, si caracterul, si iubirea oamenilor" Nicolae Iorga Comportamentul prosocial este un cod de conduită cu efecte benefice asupra indivizilor. Avînd la bază anumite reguli şi principii, acest tip de comportament este orientat spre ajutorarea celorlalte persoane, fără aşteptarea unei recompense, spre susţinerea, conservarea şi promovarea valorilor sociale dominante. ■II Ş tiu, vreau sa ştiu • Enumeră reguli de conduită pe care le-ai învăţat de la părinţi. • Crezi că regulile de comportament sînt necesare? Argumentează. ■II S tudiez: înVaţ sa ştiu Societatea se dezvoltă în baza anumitor reguli, respectîndu-se valorile si principiile cultivate în comunitate. Fiecare individ se poate sau nu conforma acestor reguli, iar în funcţie de aceasta, comportamentul său poate avea efecte pozitive sau negative asupra celorlalţi. Societatea încurajează comportamentul pozitiv, numit prosocial, deoarece el aduce beneficii grupurilor sociale. Comportamentul prosocial are următoarele trăsături distinctive: a) susţine si promovează valori, norme si modele sociale pozitive; b) este orientat spre acordarea ajutorului, sprijinirea si protejarea unor persoane aflate în dificultate; c) nu solicită recompense; d) este desfăşurat în afara oricăror obligaţii formale si profesionale; e) este un act constient si prevede liberă opţiune. Comportamentul prosocial se ghidează de anumite norme: norma responsabilităţii sociale prevede daVoi fi competent să: • determin importanţa comportamentului prosocial. H I Dicţionar ■ Comportament - conduită, maniere, moravuri. ■ Normă - totalitatea regulilor recunoscute de majoritatea unei colectivităţi ca obligatorii. ■ Principiu - regulă sau normă. ■ Echitate - egalitate, dreptate, nepărtinire; comportare bazată pe respectarea reciprocă a intereselor, drepturilor si datoriilor fiecăruia. 31 Capitolul 1 I ÎnVaţ de la oameni | de. succes Auguste Comte, sociolog şi filosof francez, fondatorul pozitivismului: „Familia este aceea care face ca omul să treacă de la egoism la altruism" ■ Exprimă-ţi atitudinea privind această afirmaţie. toria de a-i ajuta pe cei apropiaţi, pe cei ce depind de noi: părinţii pe copii, copiii pe părinţii bătrîni şi/sau bolnavi, profesorii pe elevi etc. Funcţionarea acestei norme este asigurată de codul moral, religie, legile juridice şi instituţiile sociale. În creştinism, această normă reprezintă valoarea supremă: „Iubeşte-ţi aproapele tău ca pe tine însuţi”. În societate „se respectă cel care şi-a ajutat semenul la nevoie”. Legislaţia prevede că „neacordarea ajutorului unei persoane aflate în primejdie este o infracţiune”. Norma reciprocităţii cere ca să-i ajuţi pe cei care te-au ajutat, chiar dacă pe viitor nu vei mai avea beneficii din partea lor. Norma justiţiei sociale prevede existenţa unei distribuiri juste a resurselor între oameni şi grupuri de oameni. Potrivit principiului echităţii, fiecare persoană aşteaptă ca beneficiile primite să fie proporţionale cu cele oferite. Comportamentele prosociale sau cele antisociale nu sînt înnăscute, ele se învaţă în timpul socializării primare. Prin conservarea şi imitarea unor modele, copilul învaţă comportamentele: familia este mediul în care se învaţă „ce e bine şi ce e rău”, „ce e corect şi ce e greşit”. Prezenţa modelelor familiale de comportament prosocial în copilărie favorizează comportamente asemănătoare la maturitate. Copilul reacţionează mai întîi la atitudinea aprobatoare şi recompensatoare sau dezaprobatoare a părinţilor, apoi, sub influenţa mediului social, la cea a societăţii. Manifestarea comportamentului prosocial depinde de mai mulţi factori: 1) de valorile, normele şi modelele cultural-comportamentale însuşite în procesul socializării; 2) de trăsăturile personale ale individului; 3) de starea emotivă; 4) de împrejurările sociale etc. Promovarea adecvată a normelor sociale (prin intermediul mass-mediei, al instruirii preşcolare şi şcolare, al aprecierii publice a persoanelor) duce la formarea unui comportament corect. În categoria comportamentelor prosociale includem altruismul, generozitatea şi sacrificiul. Omul - fiinţă socială 32 ■II Exersez: învăţ sa fiu De-a lungul evoluţiei societăţii, unii oameni au săvîrşit acţiuni pentru beneficiul altora, fără recompensă, dînd dovadă de altruism. Altruismul este un comportament de ajutorare şi are ca principiu de bază atitudinea, dispoziţia omului de a acţiona dezinteresat în favoarea altcuiva. Majoritatea religiilor - creştinismul, islamismul, budismul, iudaismul, hinduismul - promovează principiul altruismului, care se bazează pe emoţii nobile, atenţie faţă de ceilalţi, dezinteres personal, detaşarea de percepţii negative, motivaţie, relaţii interpersonale etc. Bunăvoinţa şi respectul pentru drepturile altora sînt consecinţe ale altruismului. De asemenea, altruismul se identifică cu gîndurile, sentimentele şi comportamentele nonegoiste. Comportamentul altruist este un mijloc de stimulare, menţinere sau redobîndire a solidarităţii şi stabilităţii grupului social şi societăţii. Grupurile de indivizi care au manifestat coeziune, toleranţă internă şi altruism au avut mai multe şanse de supravieţuire şi reproducere. Printre beneficiile altruismului se numără stimularea încrederii, oferirea satisfacţiei reale etc. Însă altruismul este benefic atît timp, cît nu trece peste valorile individului. Tal Ben-Shahar, psiholog, profesor la Harvard, sublinia cu referire la acest subiect: „A contribui la fericirea celorlalţi ne oferă mai mult sens şi plăcere, motiv pentru care una dintre componentele unei vieţi fericite este altruismul. Desigur, trebuie să ţinem cont de diferenţa dintre a-i ajuta pe ceilalţi şi a trăi pentru fericirea altora. Dacă nu transformăm urmărirea propriei noastre fericiri într-o prioritate, ne facem rău singuri şi afectăm în mod negativ posibilitatea de a ajuta”. Comportamentul altruist încetează să fie pozitiv şi poate deveni distructiv în momentul în care se transformă în principala sursă de a obţine satisfacţie şi apreciere din relaţiile cu cei din jur, atenuînd pînă la dispariţie contactul cu propriile nevoi şi cu modul direct de satisfacere a acestora. Omul - fiinţă socială Capitolul 1 ■ II Studiu de caz „Tragedie cumplită s-a produs aseară, în jurul orei 21.30, în oraşul Sîngerei. Părinţii au plecat în ospeţie şi au lăsat acasă doi copii, o fetiţă şi un băieţel, nesupravegheaţi. La scurt timp, casa lor a luat foc, iar cînd au revenit, locuinţa era în flăcări. În momentul incendiului pe stradă treceau cîţiva tineri, iar unul dintre ei a intrat în casă şi a scos fetiţa. Cînd s-a întors însă după băieţel, tavanul casei se prăbuşise, aşa că micuţul nu a mai putut fi salvat.. După surse mass-media ■ Comentează comportamentul tînărului. 33 Capitolul 1 H I Metode şi mijloace Cum utilizăm informaţia din presă Pentru a folosi informaţia expusă în presă, sînt necesari următorii paşi: 1. Însuşirea temei pentru care se selectează informaţia. 2. Identificarea cuvintelor-cheie. 3. Definirea ideii de bază ce trebuie argumentată. 4. Selectarea secvenţei necesare. 5. Ordonarea informaţiei pe puncte principale. 6. Tragerea concluziilor de rigoare. Omul - fiinţă socială III Reflectez: am învăţat A . Selectează din afirmaţiile de mai jos pe cele în care este descris comportamentul prosocial. Argumentează alegerea făcută. 1. Dinu s-a îmbolnăvit şi nu poate frecventa orele, de aceea colegii merg, pe rînd, acasă la el şi îi explică temele. 2 . Un copil patina pe gheaţa unui lac. Fiind subţire, gheaţa s-a spart, iar copilul a căzut în apă. Un pescar aflat în preajmă l-a salvat. 3. Dumitru a fost salvat de la înec de către salvamari. 4 . Doamna Petrescu s-a simţit rău şi i s-a adresat medicului pentru ajutor. Medicul a consultat-o şi i-a prescris tratamentul necesar. 5 . Domnul Niculescu a fost salvat de la incendiu de pompieri. 6 . O fetiţă de trei ani a fost salvată de flăcări de către vecinul său de numai 16 ani. B . În fiecare an, înainte de Crăciun, se organizează diferite acţiuni de caritate: „Caravana de Crăciun”, „Moş Crăciun există, Moş Crăciun eşti tu”, „Dăruieşti şi cîştigi” etc. Argumentează necesitatea acestor binefaceri din punct de vedere moral şi social. ■II A cţionez • Enumeră trei exemple de comportament prosocial din viaţa cotidiană. • Selectează din presă şi prezintă un exemplu de manifestare a comportamentului prosocial. Argumentează-ţi opinia. 34 Omul - fiinţă socială Capitolul 1 Sîint Cetăţean competent III Gîndesc critic III Sînt erudit „Artiştii moldoveni, printre care Ion Suruceanu, Arsenium, Ion Raţă, Anatol Mîrzencu, Adriana Ochişanu şi Cornel Botgros, au decis să-i susţină pe sinistraţii din Republica Moldova afectaţi de inundaţii, ţinînd un concert de binefacere la Teatrul de Vară din Chişinău. ...Potrivit interpreţilor, tragedia care s-a abătut asupra oamenilor din Republica Moldova trebuie să-i unească pe cetăţeni şi să-i sensibilizeze. «Pentru noi nu există un anumit raion sau o anumită localitate, pentru noi există ţară şi oameni şi vom ajuta oamenii, aşa cum o facem de fiecare dată», a menţionat Ion Suruceanu.” http://www.jurnal.md/ro/news/artistii-moldoveni-vor-tineun-concert-de-binefacere-pentru-sinistrati-189802/ ■ Determină tipul de comportament manifestat de artişti. ■ Reflectează asupra normelor urmărite de această acţiune. ■ Completează cu două proverbe româneşti. 1. O faptă bună nu e niciodată inutilă. (proverb englez) 2. Binele pe care-l faci la şes îţi va fi înapoiat pe munte. (proverb arab) 3. Cine are simpatie şi afecţiune pentru alţii, niciodată nu suferă din cauza lipsurilor. (proverb bengalez) 4. ... 5. ... III Sînt creativ ■ Elaborează un articol pentru un blog, o reţea socială sau un ziar în care vei descrie comportamentele prosociale şi cele antisociale din comunitatea ta. ■ Descrie într-o frază acţiunea din imaginea de mai jos. 35 < • • Capitolul 1 Omul - fiinţă socială III Evaluare Sînt competent să: Demonstrez competenţe rezolvînd itemii: comunic eficient; determin echilibrul dintre binele public şi interesul personal. A. Cunoaştere 1. Explică termenii: conflict, valoare personală şi comportament prosocial. 2. Enumeră funcţiile familiei. 3. Numeşte trei stiluri de comunicare. 4. Descrie relaţia dintre individ şi echipa din care face parte. 5. Identifică documentele naţionale în care sînt specificate valorile naţionale şi cele sociale. 6. Evidenţiază una dintre trăsăturile principale ale unui bun părinte. B. Aplicare apreciez rolul de părinte şi responsabilităţile asociate (personale şi sociale); 1. Compară comportamentul unei persoane agresive cu cel al unei persoane pasive. 2. Demonstrează interdependenţa dintre lipsa de comunicare şi conflict. 3. Interpretează semnificaţia unui aforism despre familie. 4. Explică, în baza unui exemplu concret, diferenţa dintre comportamentul prosocial şi obligaţia profesională. 5. Specifică o valoare care este deosebit de importantă pentru tine şi argumentează. 6. Demonstrează impactul modelului parental asupra dezvoltării copilului. Exemplifică. 7. Formulează două concluzii privind rolul familiei în societate. C.Integrare 1. Elaborează un discurs despre importanţa comunicării în familie, grup, societate. 2. Analizează un caz conflictual din mediul şcolar şi evidenţiază căile de soluţionare. 3. Avînd la bază o fotografie din albumul de familie, scrie un eseu cu titlul „Casa mea - cetatea mea”. 36 Capitolul 2 Societatea democratică Politie Judecătorie Primărie 8. Democraţia şi participarea civică în lume şi în Republica Moldova 9. Pluralismul şi societatea civilă 10. Funcţionarea în sistem a drepturilor, libertăţilor şi responsabilităţilor oamenilor. Restrîngerea unor drepturi şi libertăţi 11. Cetăţenia Republicii Moldova. Cetăţenia Uniunii Europene 12. Perspectiva europeană a Republicii Moldova 13. Lumea multiculturală şi păstrarea valorilor naţionale. Tradiţii şi obiceiuri. Portul popular