Deşi binele este acelaşi pentru individ si pentru comunitate, totuşi lucru mai mare şi mai perfect trebuie să fie a întemeia şi a păstra binele societăţii.” Aristotel În afară de problemele generale care îl afectează în mod direct, copilul este expus riscurilor de a nu trăi în familia sa de origine, de a trăi fără părinţi sau de a fi victima violenţei, căsătoriei timpurii, exploatării prin muncă, traficului de persoane etc. Serviciile sociale publice si private, implicarea mass-mediei, a comunităţii si a societăţii civile au scos în evidenţă numeroase cazuri de încălcare a drepturilor copilului. ■II Ştiu,_vreau_să _ştiu • Ce influenţă pot avea riscurile asupra formării personalităţii unui tînăr în devenire? • Numeşte regulile de conduită pe care ar trebui să le respecte tinerii într-o societate democratică. III S tudiez: învăţ SQ ştiu Deşi oferă numeroase şanse de afirmare şi dezvoltare, societatea modernă conţine factori de risc ce vizează toate categoriile de persoane, în special copiii şi tinerii: violenţa în familie, traficul de persoane, pericolul de instituţionalizare a copiilor, riscul infectării cu HIV, lipsa accesului la serviciile de educaţie, de sănătate, dependenţa de calculator, fast-foodurile, alcoolul, tutunul, drogurile etc. În statele dezvoltate aceste riscuri sînt minimalizate. Fiecare individ şi grup social se poate adapta uşor schimbărilor din societate - mediile social, economic şi cultural fiind favorabile depăşirii riscurilor. Adolescenţii constituie categoria cea mai vulnerabilă, întrucît ei sînt mai predispuşi la adoptarea unor comportamente de risc. Comportamentul deviant al tinerilor este un produs principal al orientărilor comportamentale şi motivaţionale dobîndite pe parcursul 64 procesului de socializare din cadrul familiei, al şcolii etc. Dacă pînă la adolescenţă copilul învaţă să respecte regulile, începînd cu primii ani de pubertate şi de adolescenţă (10-13 ani) el învaţă să le încalce. Acest lucru se întîmplă în cazurile în care copilul nu simte confortul psihologic, nu este educat la nivelul necesar, nu are o familie integrală sau nu dispune de suficientă atenţie din partea părinţilor săi. Pentru a depăşi factorii de risc, tinerii trebuie să înţeleagă cauzele ce le creează astfel de probleme. De ce fumează adolescenţii? De obicei, adolescenţii fumează pentru că: vor să fie acceptaţi într-un grup; le lipseşte încrederea şi stima în/de sine; consideră că în aşa mod vor scăpa de temerile lor; nu pot rezista presiunii (nu pot spune nu); vor să se relaxeze; nu realizează faptul că fumatul creează dependenţă şi că este foarte dificil să renunţi; nu îşi dau seama cît de mult îşi afectează sănătatea. De ce consum ă adolescenţii băuturi alcoolice? La cauzele expuse pentru fumat se mai adaugă şi faptul că adolescenţii consumă băuturi alcoolice pentru a uita de necazuri. Consumul de alcool reprezintă o provocare majoră cu care se confruntă societatea contemporană. De ce consumă adolescenţii droguri? Deşi motivele consumului de droguri sînt aceleaşi ca şi pentru consumul de alcool şi de tutun, consecinţele acestui viciu sînt deosebit de grave, şi anume: dependenţa de droguri, moarte prin supradozare, automutilări, suicid, acte de violenţă, probleme grave de sănătate, dezgust faţă de propria persoană etc. Drogurile, alcoolul şi tutunul au un efect distructiv asupra stabilităţii familiale, a rezultatelor şcolare, a păstrării locului de muncă, a coeziunii şi siguranţei comunitare. Acestea pun în pericol consumatorul, apropiaţii acestuia şi, în final, pe ceilalţi membri ai societăţii. Violenţa în familie are multiple forme: abuzul verbal, refuzul accesului la resurse financiare, izolarea de prieteni şi de familie, ameninţările etc. Copiii care cresc în familii violente dezvoltă comportamente deviante şi prezintă probleme fizice (boli inexplicabile, dezvoltare fizică mai lentă), probleme emoţionale şi mentale, probleme psihologice (neîncredere în sine, depresie), proViaţa şi sănătatea - valori personale şi sociale ■ Clasifică riscurile pe categorii şi comentează consecinţele lor. ■ Explică de ce viaţa şi sănătatea au prioritate în anumite situaţii de risc. Capitolul 3 H I Util şi practic 1. Posibilitatea evitării bolilor cauzate de vicii şi controlul sănătăţii sînt motive întemeiate pentru a renunţa la aceste vicii. 2. Persoanele care fumează mai mult de un an au o şansă de 80% să devină dependente. 3. Fumatul poate duce la apariţia cancerului de plămîni, fiind responsabil pentru alte 50 de afecţiuni. 4. Alcoolul afectează ficatul şi duce la o stare numită „ceaţă a creierului”, care scade capacitatea de a gîndi clar, de a memora etc. Consumul de alcool cauzează violenţa, creşterea masei corporale, deteriorarea funcţiilor cognitive, diabetul, mărirea presiunii sangvine şi infarctul, creşterea riscului pentru numeroase tipuri de cancer, precum cel de laringe, de esofag, de sîn, de ficat, gastrointestinal. 5. Fast-foodurile pot schimba componentele chimice din creier, ducînd la simptome asociate cu depresia şi anxietatea. 65 Capitolul 3 Viaţa şi sănătatea - valori personale şi sociale Caracteristici ale conceptului de coeziune socială: ■ se creează prin legături sociale puternice şi acordul dintre membrii societăţii asupra unor responsabilităţi comune; ■ presupune că toţi oamenii sînt capabili să participe la viaţa economică şi să beneficieze de bunurile ei; ■ solicită existenţa proceselor necesare pentru a putea cere autorităţilor alocarea resurselor în cadrul societăţii; ■ impune toleranţă faţă de alte culturi şi tradiţii, pre cum şi recunoaşterea acestora. a învăţ de la oameni de succes Nicolae Iorga, istoric, scriitor, publicist şi om politic român: „Viciile sînt călăi care te omoară încet, ca o sabie neascuţită.” ■ Comentează afirmaţia. bleme de comportament (agresivitate sau pasivitate la agresiunile celor din jur, mutilare, consumul de droguri şi de alcool, minciuna, suicidul), probleme şcolare (reuşită scăzută, exmatriculare, lipsa manierelor). ■II Exersez: învăţ să fiu Coeziunea socială presupune combaterea sărăciei şi a inegalităţii sociale în domeniul sănătăţii, al educaţiei, al angajării, al distribuirii venitului, al serviciilor sociale, menajere etc. Esenţa coeziunii sociale o constituie bunăstarea colectivă, relaţiile sociale armonioase şi stabile ca parte integrantă a progresului socioeconomic şi a coexistenţei paşnice a tuturor grupurilor sociale din cadrul societăţii. Prosperitatea şi egalarea şanselor facilitează unitatea socială şi diminuează riscurile. Coeziunea socială este cel mai recent şi mai cuprinzător concept aflat la baza politicilor sociale ale Uniunii Europene. Conform Tratatului de la Amsterdam (1997), aceasta urmează a fi dezvoltată şi aplicată la nivelul comunităţii într-o manieră mai largă: politica de coeziune. ■II Reflectez: am învăţat 1. Identifică trei situaţii de risc la care sînt supuşi tinerii din Republica Moldova. Exemplifică. 2 . Demonstrează, în cîte trei propoziţii, necesitatea combaterii inegalităţii în domeniul sănătăţii şi al educaţiei. ■II.Acţionez • Selectează din presă acţiuni ale societăţii civile şi ale statului privind prevenirea şi reducerea consumului de alcool, de tutun şi de droguri în Republica Moldova. Exprimă-ţi atitudinea faţă de eficienţa prevederilor. • Redă, printr-un desen, condamnarea violenţei în familie, a consumului de droguri, de alcool, de tutun, a dependenţei de calculator, a traficului de persoane (la alegere). Prezentaţi desenele într-o expoziţie tematică: „Elevii contra riscurilor din societate”. 66 Viaţa şi sănătatea - valori personale şi sociale Capitolul 3 Sfat Cetăţean competent H I Gîndesc critic I I I Sînt erudit „În curtea unei şcoli, copiii joacă fotbal. Trebuie să aibă vîrsta mea. Îi invidiez că sînt încă la şcoală. Eu am fost nevoit să abandonez anul trecut. Mama mi-a spus că învăţasem destul ca să mă descurc. N-am protestat. Totuşi, asta m-a făcut nefericit... Mama nu ştia, dar eram primul din clasă. Scriam şi citeam foarte bine. Se spunea că am talent. Nu aveam cărţi acasă.” Michel Brule, Băiatul care voia să doarmă ■ Identifică subiectul textului. ■ Enumera cîteva riscuri la care poate fi supus băiatul. ■ Numeşte specialiştii care pot consulta tinerii dependenţi de alcool, de droguri şi de tutun: 1. ... 2. ... 3. ... 4. Asistenţii sociali 5. Consilierii juridici 6. ... I I I Particip I I I Sînt creativ ■ Organizaţi o expoziţie cu genericul „Spune nu drogurilor” care să conţină fotografii, desene, documente, articole etc. despre consecinţele negative ale consumului de tutun, de alcool şi de droguri. ■ Utilizînd metoda lui Karl Popper, organizaţi o dezbatere pe tema „Interzicerea fumatului în locuri publice şi necesitatea amendării celor care fumează în publi
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu