Arbuştii fructiferi

 C o a c ă z u l ro ş u , c o a c ă z u l n e g ru , c o r n u l, a g riş u l, z m e u r a s în t c e i m a i p r e ­ fe ra ţi a r b u ş ti în t îln iţ i p e t e r it o r iu l ţ ă r ii n o a s tre . A g riş u l este u n a rb u s t m a i p u ţ in p re te n ţio s (fig. 1 5 .1 0 ). Se în g rije ş te fă ră m a re e fo rt, în s ă tr e b u ie să se ţ in ă c o n t d e a n u m ite a sp e cte , p e n t r u a o b ţin e o re c o ltă b o g a tă : s e m iu m b r a , a re n e v o ie d e u n s p a ţiu d e s tu l d e m a re p e n t r u a cre şte . Se la s ă 1 m e t r u în t r e p la n te ş i 2,5 m e t r i în t r e r în d u r i. E a d a p ta b il şi f r u c t if ic ă în a l d o ile a a n d e la p la n ta re . Se p la n te a z ă p r im ă v a r a d e v re m e sa u to a m n a t îr z iu , p r e fe r în d u n s o l u şo r, b o g a t în s u b s ta n ţe n u t r it iv e ş i a e ris it. D e o b ic e i, c re şte s u b fo r m ă d e tu fă sa u d e p o m u le ţ. C a m a jo rita te a a rb u ş tilo r , n e c e s ită t ă ie r i d e m e n ţin e r e în fie c a re p r im ă ­ v a ră . L a tă ie re se în d e p ă r te a z ă lă s t a r ii b ă t r în i, b o ln a v i sa u u s c a ţi, d in t r e c e i c re s c u ţi în a n u l tr e c u t se la s ă 2 -3 t u lp in i, c a re se s c u rte a z ă la 1/3, d a r n u se m a i ta ie în a n u l u rm ă to r. În m o d id e a l, tu fa a re 1 2 -1 3 r a m u r i, fie c a re c u v îr s ta în tr e 1 ş i 4 a n i. Se în m u lţe ş te fo a rte u ş o r v e g e ta tiv p r in m a rc o ta j, b u ta ş i, d e s p ă r ţir e a tu fe lo r. F e r t iliz a r e a se fa c e p e r io d ic , în f u n c ţ ie d e r it m u l c r e ş te r ii ş i d e p r o ­ d u c ţ ia d e fru c te . L a p la n te le p e r o d se a p lic ă p e r io d ic în g r ă ş ă m in te o rg a n ic e : b ă lig a r, c o m p o s t. P r im ă v a r a d e v re m e a r b u s tu l p o a te fi a ta c a t d e a fid e , este s e n s ib il la fă in a r e ş i la in f e c ţ iile d e c iu p e r c i (d a c ă a re m u lt ă a p ă). Lucru individual 1. Informează-te despre cultivarea coacăzului, zmeurului. Ce este mai profitabil de cultivat: agriş, coacăz sau zmeură? 2. Realizează etapa a lll-a a proiectului, conform fişei tehnologice. Meditaţi şi argumentaţi Agrişul poate fi folosit ca un protector împotriva eroziunii solului. Argumentaţi afirmaţia. Fig. 15.11. Coacăzul negru 126 E d u c a ţ ia te h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a modulul V ă p r o p u n e m să c u ltiv a ţi, la a le g e re , p la n t a ţ ii d e c o a c ă z i, a g riş i, re s p e c tîn d e ta p e le d in fiş a te h n o lo g ic ă d e m a i jo s . Fişă tehnologică. Cultura coacăzului negru Etape tehnologice. Succesiunea operaţiilor Ilustraţii Materiale şi ustensile: co a că zi, gunoi de grajd, v a s m are cu apă, hîrleţ sau burghiu, m ănuşi I. Alegerea şi pregătirea terenului 1. S e aleg soluri fertile, lutoase, ch iar nisipoase, perm eabile. 2. S e stabileşte distanţa de plantare: între rînduri - 2 ,5 -3 m; pe rînd - 1 m. II. Plantarea coacăzului negru Sugestie. S e pla n te ază toam na, pînă la prim ul îngheţ, d e o a re ce pînă în prim ăvară rădăcin ile arbustului re a lize a ză un co ntact strîn s cu păm întul, rănile se ca lu se a ză ; uneori em it şi rădăcini noi. 1. E xe cu ta re a gropilor: săpatul lor se face cu puţin tim p în ain te de plantare, pentru a nu se pierde u m e ze a la acu m ulată în sol. D im e n siu n e a gropii va fi de 30/30/40 cm . La rădăcini se va da păm înt p roaspăt fertil. 2. P reg ătirea m aterialului săditor: rădăcin a p rincipală se la să cît m ai lungă, ce le se cu n d a re se scu rte a ză cu 1/3 din lungim e. Pregătim o m asă de co m p o st de co nsiste nţa sm întînii, form at din 3 părţi: păm înt, 2 părţi de gunoi şi apă. 3. T ehnica de plantare: butaşul se a ş a z ă în gropi, se a d au g ă păm înt, se ta se a ză bine în jurul plantei. S e toarnă în groapă 6-8 l de apă. D upă infiltrarea apei, se e xecu tă m uşuroirea, pînă la m ugurele term inal. Partea a e riană care răm îne şi se m u şuro ieşte trebuie să aibă 2-3 m uguri pe lungim ea butaşului. III. Tăierea coacăzului negru Tufa co m pletă se obţine după 3-4 ani, cîn d a cu m u le a ză 14-16 tulpini de vîrsta de fertilizare. T ă ie re a de fructificare co n stă în elim inarea tulpinilor îm bătrînite, rupte, uscate, bolnave. T ulpina se scu rte a ză la 3-4 m uguri, în cursul unui an de vegetaţie se obţin 3-4 lăstari.