Integrarea în cîmpul muncii

 Profesii specifice diverselor zone etnografice T eritoriul R. M old ova co n v en ţio n a l este divizat în 4 regiu n i etnografice, eco n o m ico -g eo g ra fice: de N ord , de C entru, de Sud si de Sud-E st. Fiecare dintre aceste regiu n i are particularităţile proprii istorice, sociale, eco n o m ice, naturale, specializate în anum ite ram uri ale eco n o m iei. D e aici am putea c o n ­ stata că si necesitatea u n or profesii d ep in d e de regiunea concretă. D o m en iile de activitate a pop u laţiei ţării noastre sînt: agricultura, industria, transportul, con stru cţiile, educaţia, sănătatea, stiinţa, cultura, com erţu l. A bu n d en ţa m ateriei prim e, tradiţiile populare, teh n o lo g iile p erfecţionate d e-a lu n g u l seco lelo r în diferite d o m en ii au con stitu it b aze so lid e p en tru apariţia si dezvoltarea anum itor m eşteşuguri, de exem plu: ţesu tu l c o voarelo r - Soroca, O rhei, C ăuşeni, D o n d u şen i; îm p le titu l d in lo zie - N isp oren i, Soroca, Ialoveni, O rhei; p re lu c ra re a a rtis tic ă a p ie tre i - C osăuţi, Branişte; p re lu c ra re a a rtis tic ă a le m n u lu i - C ălăraşi, C im işlia; p re lu c ra re a p ie ii - C ahul, C im işlia, Ialoveni; crearea p ro s o a p e lo r si h o rb o ţe le lo r - N isp o ren i, H în ceşti, O rhei. D acă aveţi abilităţi p en tru m eseriile tradiţionale, în su şiţi-le, deoarece aceste ocu p a ţii sîn t sp ecifice p ersoan elor cu spirit creativ, practic, in d e p e n ­ dent. A ceste m eserii vă oferă şi avantaje: p u teţi avea un program de lucru m ai flexibil, vă garantează ieşirea de sub rigiditatea autorităţilor industriale, vă p o t asigura şi cîştigu ri m ai m ari. R ealizarea profesion ală în d o m en iu l artizanatului este o op ortu n itate care vă d esch id e u şile spre o afacere profitabilă în d o m en iu l d esig n u lu i vestim entar, al lo cu in ţelo r sau al m o b ilei, în d o m en iu l con fecţio n ă rii articolelor de ritual (m ariaj, b o tez etc.). Lucru individual 1. Completează tabelul cu denumiri ale profesiilor din diferite ramuri ale economiei Republicii Moldova. Agricultură______ 1 Industrie_______ Prestări servicii 2. Care dintre aceste profesii ţi s-ar potrivi? Argumentează alegerea. Lucru în grup 1. Desfăşuraţi o cercetare în localitatea voastră şi determinaţi profesiile specifice regiunii. Care sînt profesiile mai solicitate, mai puţin solicitate şi de ce? 2. Determinaţi ce meşteşuguri s-au dezvoltat în localitatea voastră şi cum evoluează ele astăzi. E d u c a ţ ia te h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a modulul Meditaţi şi argumentaţi Explicaţi mesajul maximei: „Niciun om nu poate deveni stăpînul meşteşugului din prima zi”. Avantaje si dezavantaje privind profesiile si meseriile A legerea viitoarei p rofesii p resu p u n e o m are responsabilitate. F iin d în că elev, trebuie să m ed itezi serios, să te pregăteşti p en tru viitoarea carieră, în cît aceasta să fie una de succes. R euşita în tr-u n an u m it d o m en iu presu p u n e, în p rim u l rînd, d orinţă de a învăţa în raport de 40%; capacitate de a co m u n ica cu sin e şi cu cei d in jur - 10%; cu n oaştere a viitoarei profesii şi a p articu larităţilor proprii - 10%; pragm atism - 10%; curaj - 10%; d orin ţă em o ţio n a lă - 10%; sim ţu l u m o ru lu i - 10%. Paşii care urm ează să-i parcurgi p en tru atingerea sco p u lu i propus: 1. In fo rm ea ză -te d espre sistem u l ed u ca ţio n a l al R ep u b licii M o ld ova a ccesîn d site-u l M in isteru lu i E ducaţiei. C u n o sc în d structura sistem u lu i ed u caţion al, v ei în ţelege op ortu n ităţile oferite de acesta. 2. In form ează-te referitor la d o m en iile, profesiile şi m eseriile solicitate p e piaţa forţei de m u n că d in ţară şi de p este hotare. 3. A u to c u n o a şte -te , au toevalu ează-te: d eterm in ă in teresele, voca ţia , ap titudinile, caracterul şi tem p eram en tu l propriu („Ce p o t să fac?”). 4. D ecid e ce vrei să devii, alege co n ştien t profesia, ca să p o ţi afirma: „A sta aleg să fac!”. Indiferent ce in stitu ţie de învăţăm în t v ei absolvi, o b ţin în d o profesie te v ei strădui să fii cel m ai b u n în d o m en iu . Pe parcursul traseu lu i p rofesion al v ei b en eficia de un şir de avantaje: v ei avea p osib ilitatea să-ţi con stru ieşti o carieră de su cces, să ai un salariu d ecen t, să d eţii fu n cţii de con d u cere, să fii prom ovat în profesie, ceea ce îţi va asigura u n con fort sufletesc. Toate aceste avantaje îti sîn t garantate de actele n orm ative existente. În acelaşi tim p , e b in e să ţii co n t de faptul că piaţa m u n cii este în tr-o schim bare con tin u ă, so licitîn d de la can d id aţii la un lo c de m u n că un înalt p rofesion alism şi flexibilitate în gîn d ire, în luarea deciziilor. În co n d iţiile e c o n o m ie i de piaţă, trebuie să fii gata p en tru a te reprofila, a-ţi sch im b a m eseria. Intrînd p e piaţa m u n cii, va trebui să accep ţi u n ele dezavantaje: şom ajul, salarii m ici, u n eo ri discrim in are în baza sexu lu i (m ai ales fem in in ) sau a u n u i handicap, încălcarea drepturilor şi in tereselor tale eco n o m ice. A stăzi, în ţara noastră, şom ajul este m ai frecvent în rîn d u rile tinerilor, fiin d cauzat de dispariţia u n or specialităţi, de lichidarea întreprinderilor, dar şi de faptul că m u lţi tin eri ab solvesc facultăţi cu specialităţi „de p restigiu ”, dar care n u sînt solicitate p e piaţa m u n cii. Lucru individual 1. Realizează etapa proiectului „Eu şi profesia mea”. Informează-te despre sistemul educaţional din Republica Moldova şi oportunităţile oferite. Selectează instituţiile de învăţămînt în care ai dori să-ţi continui studiile pentru a obţine o profesie. Motivează alegerea. 2. Scrie un eseu despre avantajele şi dezavantajele profesiei rîvnite. ^ Reţineţi! Astăzi piaţa forţei de muncă este într-o permanentă evoluţie, de aceea trebuie să fiţi la curent cu schimbările ce se produc în lumea profesiilor. Fig. 16.8. Miner, electrician, m edic-cosm etolog 135 Lucru în grup 1. Colaboraţi şi determinaţi cauzele şomajului în rîndurile tinerilor. 2. Elaboraţi un plan de acţiuni ce ar redresa situaţia tinerilor pe piaţa muncii din localitatea voastră. Meditaţi şi argumentaţi „Pentru a deveni un om de succes în orce profesie, sînt necesare trei lucruri: natura, studiul şi practica” (Henrz Beecher). Argumentaţi afirmaţia prin exemplele părinţilor, cunoscuţilor. ^"Reţineţi! Interes - preferinţă pentru anumite domenii de cunoştinţe, de activitate. Aptitudine - însuşire individuală care condiţionează îndeplinirea unei munci, înclinaţie. Vocaţie - atracţie pentru un anumit domeniu de activitate. 16.3. Eu si viitoarea m

Domenii de activitate (meserii, profesii)

 Clasificarea meseriilor şi profesiilor I s to r ia c iv iliz a ţ ie i c o n s titu ie o lu n g ă ş i in te re s a n tă c ă lă to r ie p e d r u m u l d e s c o p e r ir ilo r . A le g e r e a p r o fe s ie i r e p r e z in t ă o d im e n s iu n e im p o r t a n t ă a a c e s te i c ă lă to r ii, ia r s t u d iile a s u p ra e i v ă v o r p e r m it e să v ă im p lic a ţ i p le n a r în a c e a stă c ă lă to rie . C e este, d e fa p t, p ro fe s ia ? E s te t ip u l d e a c tiv ita te s o c ia lă ce se e x e rc ită p e b a z a u n e i p r e g ă tir i p ro fe s io n a le , a u n e i c a lific ă r i. E a este n u d o a r u n m ij lo c d e a n e c îş tig a e x is te n ţa , c i ş i u n m o d d e v ia ţă , u n r o l s o c ia l. E s te im p o s ib il d e d e te r m in a t e x a c t c îte p r o fe s ii e x is tă a s tă z i în lu m e , d e o a re c e u n e le d is p a r, a lte le a p ar. C u m să n e o r ie n t ă m în m u lt it u d in e a d e p r o fe s ii, c u m s -o a le g e m p e ce a p o t r iv it ă ? N e v in e în a ju to r c la s ific a re a a c e sto ra . C e a m a i c u n o s c u tă c la s ific a re a p r o f e s iilo r d u p ă p r in c ip iu l c a r a c t e r u lu i m u n c ii p re s ta te î i a p a r ţ in e s o c io lo g u lu i a m e r ic a n C . W . M il l s ( W h ite Collar. The A m erica n M id d le C lasses, 1 9 5 1 ). A s tfe l, p r o fe s iile p o t fi îm p ă r ţ it e în d o u ă g r u p e m a ri: 1) m u n c ă p r e p o n d e r e n t fizic ă (gu lere a lb a stre) - p r o d u c m a n u a l b u n u r i, c o n s tr u ie s c ca se etc. (fig. 16.1); 2 ) m u n c ă p r e p o n d e r e n t in telectu a lă (gu lere a lb e ) - p re s te a z ă m u n c i c u c a lif ic ă r i s u p e r io a r e ( d re p t, e d u c a ţie , m e d ic in ă , m a n a g e m e n t, a rtă e tc.) (fig. 1 6 .2 ). Fig 16.1. Profesii din categoria gulerelor albastre Fig 16.2. Profesii din categoria gulerelor albe P r o f e s iile p o t f i c la s ific a t e ş i în f u n c ţ ie d e c r it e r iile : e c o n o m ic , p e r a ­ m u r i, t e h n o lo g ic , s o c ia l. Î n c o n f o r m it a t e c u a c e s te p a t r u c r it e r ii d e a c t iv ita te d e m u n c ă , p s ih o lo g u l r u s E . K li m o v a r e a liz a t P ir a m id a c la s if ic ă r ii p r o f e s iilo r (fig. 1 6 .3 ). Grupe [4] Fig. 16.3. Piramida lui Klimov 1. C on diţiile în care se desfăşoară m un ca (4 g ru p e d e p r o fe s ii) : • lu c r u l în c o n d iţ ii „ d e c a m e ră ” ( c o n ta b il, b ib lio te c a r ) • lu c r u l în a e r lib e r ( p o m p ie r, v it ic u lt o r , c o n s tr u c to r ) • lu c r u l în c o n d iţ ii n e o b iş n u ite ( m in e r, a lp in is t, s a lv a m a r) • lu c r u l în c o n d iţ ii d e m a x im ă re s p o n s a b ilita te fa ţă d e o a m e n i (m e d ic , m ilit a r , ju d e c ă to r, p ro fe s o r) . 2. Uneltele şi m ijloacele de prod u cere (2 s e c ţii d e p ro fe s ii) : • fo lo s ir e a u n e lt e lo r d e m u n c ă m a n u a lă ( tîm p la r, lă c ă tu ş , m u z ic ia n ) • fo lo s ir e a m ijlo a c e lo r fu n c ţ io n a le (e d u c a to r, d e g u s ta to r, p ro fe s o r) 3. Scopul m u n cii (3 c la s e d e p ro fe s ii) : • g n o s tic e (d e c u n o a ş te re ) ( c o n tr o lo r , m e rc e o lo g , a n c h e ta to r, c r it ic ) • tr a n s fo r m a to a r e ( p ic to r, c o fe ta r, p e d a g o g , g e o lo g ) • e x p lo ra to a re (d e s ig n e r, c ro ito r, c o n s tr u c to r ) . 4. O biectu l m un cii (5 t ip u r i d e p ro fe s ii) . În fu n c ţie de obiectul m uncii, p ro fe siile se îm p a rt în c in c i tip u r i (tabelul 16.1). Tabelul 16.1. Tipurile de profesii în funcţie de obiectul muncii Tipul profesiei Codul Obiectul muncii Exemple 1. Om - natură N Diferite organism e vii, procese biologice Agronom , silvicultor, pomicultor, piscicultor, zootehnician, veterinar 2. Om - tehnică T Maşini, m ecanism e, m ateriale şi tipuri de energie, sistem e tehnice Energetician, şofer, tehnician, frezor, lăcătuş, pilot, tractorist, sudor 3. Om - om O Oam enii Profesor, asistentă medicală, medic, ghid, asistent social, vînzător, militar, regizor 4. Om - sistem de semne S Schem e, hărţi, simboluri, formule, cifre, tabele, sem ne rutiere Programator, casier, redactor, contabil, notar, matematician, cartograf 5. Om - chip artistic A Creaţii literare, m uzicale, fenomene artistice, opere de pictură, sculptură Actor, scriitor, designer, fotograf, m uzician, pictor, artist de balet, dansator Fig. 16.4. Diferite profesii în funcţie de obiectul muncii Î n p r o c e s u l d e a le g e re a p ro fe s ie i, este n e c e s a r să ţ in e m c o n t d e in f o r ­ m a ţ iile d e s p re c la s ific a r e a p r o f e s iilo r ş i d e s p re c a lită ţ ile ş i a b ilit ă ţ ile p e c a re tr e b u ie să le p o s e z i. D a c ă a v e ţi n e v o ie d e a ju to r, a d re s a ţi-v ă p r o fe s o r ilo r , p s ih o lo g u lu i, c a re v ă p o t p r o p u n e d iv e rs e te ste d e a u to c u n o a ş te re . Lucru individual 1. S e le cte a ză şi co m p letează portofoliul cu inform aţii relevante despre lum ea profesiilor. 2. E la b o re ază proiectul „Eu şi profesia m ea”. C a ra cte rize a ză profesia a le a să în funcţie de obiectul m uncii şi determ ină tipul ei. 3. A lcătu ieşte o listă a profesiilor care crezi că ţi se potrivesc. Lucru în grup 1. Repartizaţi profesiile pe care le cunoaşteţi în funcţie de obiectul m uncii, utilizaţi inform aţiile din tab. 16.1. 2. Explicaţi maxima: „Profesia este coloana vertebrală a vieţii” (Friedrich Nietzsche). E d u c a ţ ia t e h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a modulul Istoricul si evoluţia profesiilor şi meseriilor F ie c a r e p ro fe s ie a re p e r io a d a sa d e în f lo r ir e , d e p r e s tig iu , d a r ş i p e r io a d a d e sta g n a re , d e p ră b u ş ir e . A p a r iţ ia p r o f e s iilo r este în s tr în s ă le g ă tu ră c u m u n c a , a s tfe l e le a u a p ă ru t în u r m a c e lo r p a tr u p ro c e s e d e d iv iz iu n e a m u n c ii, c u n o s c u te în e v o lu ţia s o c ie tă ţii: • D iv iz iu n e a n a tu ra lă a m u n c ii, b a z a tă p e c r it e r iu l f iz io lo g ic ş i e x e rc ita tă în c o n fo r m it a t e c u o s e rie d e d ife re n ţe f iz io lo g ic e în t r e o a m e n i. E a a g e n e ra t o c u ­ p a ţ ii c a re n u s o lic it ă s p e c ia liz a re . • D iv iz iu n e a so cială a m u n c ii, c a re a d u s la a p a riţia s p e c ia liz ă r ii p e d o m e n ii ( a g r ic u ltu r ă , in d u s t r ie ) . • D iv iz iu n e a p a r tic u la r ă a m u n c ii, c a re a d u s la a p a r iţia m e s e r iilo r . F/g. 76.5. Operatoare de telefonie, birjar, lampagiu • D iv iz iu n e a m u n c ii p e o p e ra ţii, a d ic ă a c tiv ita te a d e e x e c u ţie este d iv iz a t ă p e o p e r a ţii. O m u l îş i p o a te a p lic a p o t e n ţ ia lu l în o r ic e g e n d e a c tiv ita te s o c ia lm e n t e u tilă , e x e r c it în d u - ş i c a p a c ită ţile p e rs o n a le . D iv e r s ita te a s fe re lo r d e a c tiv ita te este d e te r m in a tă d e c e rin ţe le , n e c e s ită ţile , c a p a c ită ţile u m a n e . D iv e r s ita te a p r o f e s iilo r r e p r e z in t ă d e c i g r a d a ţ ia p o s ib ilit ă ţ ilo r u m a n e . Î n p r e z e n t se c u n o s c p e ste 6 0 0 0 d e p r o fe s ii, ia r p e s te u n a n n u m ă r u l lo r v a f i a ltu l. A c e s t fe n o m e n se d a to re a z ă p r o g r e s u lu i t e h n ic o - ş t iin ţ ific , c a re a c o n t r ib u it la a p a ­ r iţ ia p r o f e s iilo r n o i, la d is p a r iţ ia u n o r a v e c h i, la şte rg e re a h o t a r e lo r d in t r e p ro fe s ii. O d a tă c u tre c e re a la s is te m u l e c o n o m ie i d e p ia ţă , s -a u s c h im b a t c a r a c te r u l ş i s c o p u r ile m u n c ii, s în t c ă u ta ţi s p e c ia liş ti c u s t u d ii p r o fe s io n a le c a lific a te , c u e x p e r ie n ţă d e m u n c ă , c u p r o fe s io n a lis m în a lt ş i c u n o a ş te re a lim b ilo r s tră in e , a c o m p u t e r u lu i. A s t ă z i n u v e ţ i m a i în t îln i o fe rte d e m u n c ă în c a lita te de: c o p is t, s u fle o r, b o c ito a r e , lu s tr a g iu , b ir j a r etc. (fig. 1 6 .5 ). Î n s c h im b , se c e r s p e c ia liş ti în d o m e n iile „ d e to p ” : p ro g ra m a to r, d e s ig n e r, m a n a g e r, h e a d h u n te r, m e d ia t o r e tc. (fig . 1 6 .6 ). Fig. 16.6. Designer, copywriter, mediator C o n f o r m B a ro m e tru lu i p ro fe s iilo r, a c tu a lm e n te în ţa ra n o a s tră ce le m a i s o lic ita te p r o fe s ii/ m e s e r ii p e p ia ţa m u n c ii sîn t: m a n a g e r în s e r v ic ii d e m a r k e t in g , p ro g ra m a to r, b u c ă ta r, c ro ito r, c u s ă to re a s ă , e c o lo g is t, d e a le r, a g e n t re s u rs e , a s is te n tă m e d ic a lă , in g in e r - p r o ie c ta n t. Lucru individual 1. Motivează nevoia de a avea o profesie. 2. Din lista profesiilor propuse, selectează-le pe cele: a - mai puţin solicitate; b - noi, apărute în ultimele decenii ale secolului XX: geamgiu, frizer de animale, programator, birjar, manager, ecologist, potcovar, crescător de melci, bocitoare, designer, tapiţer, legător de cărţi, alpinist-utilitar, sobar, copywriter, mediator, lampagiu. Fig. 16.7. Profesii şi meserii din diferite zone geografice ale Republicii Moldova Lucru în grup 1. Utilizaţi informaţiile selectate despre lumea profesiilor şi discutaţi cum au evoluat profesiile pe parcursul anilor. 2. Elaboraţi un afiş/un spot publicitar despre o profesie nouă. Argumentaţi alegerea. Meditaţi şi argumentaţi Descifraţi mesajul proverbului: „Cine practică meseria ce nu i se potriveşte, acela fierbe supă într-un coş împletit”.

Combaterea bolilor si dăunătorilor y vitei-de-vie

 V iţ a - d e - v ie e ste a fe c ta tă d e u n n u m ă r m a re d e b o li ş i d ă u n ă to r i. În a ce ste c a z u r i, s în t im p o r t a n t e tra ta m e n te le fito s a n ita re , p r e c u m ş i lu c r ă r ile a g ro te h n ic e a p lic a te v iţ e i- d e - v ie ş i s o lu lu i: tă ie r ile c o re c te ş i la tim p , p liv it u l, c o p ilit u l, a r a tu l ş i s ă p a tu l în t r e r în d u r i. T r a t a m e n tu l se fa c e la n e c e s ita te , în f u n c ţ ie d e fa z a d e v e g e ta ţie a v iţ e i- d e - v ie ş i d e c o n d iţ iile m e te o ro lo g ic e . C o m b a te r e a c h im ic ă r ă m în e m e to d a d e b a z ă în tra ta re a b o lilo r ş i d ă u n ă to ­ r ilo r . Î n f u n c ţ ie d e a g e n ţii p a to g e n i îm p o t r iv a c ă ro r a se fo lo s e s c , p e s tic id e le se g ru p e a z ă în fu n g ic id e , in s e c tic id e , a c a r ic id e etc. M a n a v iţ e i- d e - v ie este c e a m a i p e r ic u lo a s ă d in t r e b o lile v iţ e i- d e - v ie (fig. 15.19). C iu p e r c a ce p o a te p r o v o c a m a n a este P lasm opara vitico la , ca re ie rn e a z ă s u b fo r m ă d e s p o r i d e p u ş i p e fr u n z e le u sca te . F r u n z e le tin e r e a ta ­ ca te p r e z in t ă p e fa ţa s u p e r io a r ă n iş te p e te v e r z i- g ă lb u i, c u c o n t u r n e re g u la t. A t a c în d c io r c h in ii t in e r i sa u in flo re s c e n ţe le , le p o a te d is tr u g e în în tr e g im e . A t u n c i c în d p e b o a b e m a n a a a ju n s la u n a n u m it g r a d d e d e z v o lta re , p e s u ­ p ra fa ţa lo r a p a r p e te v in e ţ ii, a d în c ite . O d a tă in s ta la tă , b o a la n u m a i p o a te fi c o m b ă tu tă . T ra ta m e n te le in d ic a te s în t d o a r p re v e n tiv e , n u ş i c u ra tiv e . F ă in a r e a v iţ e i-d e -v ie ( o id iu m u l) . C iu p e r c a ( U nciula n ecator) ce p r o ­ v o a c ă fă in a re a v iţ e i- d e - v ie p o a te a ta ca , d in p r im ă v a r ă p în ă în to a m n ă , to a te o rg a n e le v e r z i a le p la n te i ( fr u n z e , lă s ta ri, s t r u g u r i) (fig. 15 .2 0 ) A t a c u l p e c io r c h in ii m a i t in e r i se m a n ife s tă p r in a c o p e rire a lo r c u o p u lb e r e a lb ic io a s ă , a p o i p r in u s c a re a a c e s to ra . B o a b e le a ta ca te n u se d e z v o ltă , c i r ă m în m ic i ş i a cre , ia r p e s u p ra fa ţa lo r se r e m a r c ă u n s tra t a lb - c e n u ş iu , s u b c a re p ie liţ a d e v in e b ru n ă . B o a b e le b o ln a v e c u t im p u l c ra p ă , e x p u lz în d s îm b u r ii. C ă ld u r a , u m e z e a la ş i lu m in a in s u fic ie n t ă s în t f a c t o r ii fa v o r iz a n ţ i a i b o lii. Fig. 15.19. Mana viţei-de-vie Fig. 15.20. Făinarea viţei-de-vie 129 Reţineţi! Lucru individual Cele mai multe infecţii ale strugurilor provin din timpul vegetaţiei. Altele se amplifiCă după recoltare, în depozite. În sfîrsit, alte ciuperci se dezvoltă pe struguri numai după recoltare, devenind foarte păgubitoare în timpul păstrării. Informează-te din literatură despre molia verde a strugurilor - eudemisul. Completeaza portofoliul. Lucru în grup 1. Elaboraţi un proiect de îngrijire a unui soi mai cunoscut de viţă-de-vie, indicînd lucrările agrotehnice şi fitosanitare. 2. Prezentaţi proiectul. Oră de sinteză si de evaluare finală I. S u s ţin e re a p u b lic ă a p ro ie c tu lu i re a liz a t în c o n fo rm ita te c u c rite riile s ta b ilite : 1. Respectarea etapelor tehnologice. 2. Aprecierea rezultatelor activităţilor practice. 3. Utilitatea proiectului. Prezentarea rămîne la decizia ta (Power Point, poster, video). II. T e st 1. Selectează intrusul din grupul tematic şi explică de ce l-ai exclus. Lăstari - mugure - cepi - creangă Copcit - copilit - palisare 2. Ordonaţi imaginile conform lucrărilor agricole realizate din iarnă pînă-n toamnă: 3. În ce mod temperatura poate influenţa producţia de tomate? 4. Comparaţi lucrările agricole de primăvară pentru pomii fructiferi cu lu

Formarea butucilor si lucrări în verde

 În p r im ii t r e i a n i d e la p la n ta re , v iţ a - d e - v ie n e c e s ită în g r ijir e s p e c ia lă , p e n t r u a d e z v o lta v iţe p u te r n ic e . D u p ă s c o p u l u r m ă r it , d e o s e b im tă ie re a d e fo r m a r e s i c e a d e fr u c t if ic a r e ( r o d ir e ) a b u tu c ilo r . Tăierea d e fo rm a re în c e p e d in a n u l d o i s i se re a liz e a z ă în fu n c ţ ie d e fo r m a d e c o n d u c e r e a b u t u c u lu i. P e n t r u fo r m a r e a b u t u c ilo r c u c o n d u c e r e jo a s ă , se la s ă 1 -2 c e p i c u 2 -3 o c h i. Î n a l tr e ile a a n d u p ă p la n ta re , la tă ie re se la s ă d o u ă c o a rd e d e 8 -1 0 o c h i s i d o i c e p i a c îte 2 -3 o c h i (fig. 1 5 .1 6 ). P e n t r u a fa v o r iz a d e z v o lta re a u n u i s is te m r a d ic u la r în p r o fu n z im e , în p r im u l a n d e c u lt u r ă se e x e c u tă o lu c r a r e o b lig a to rie - copcitu l, c a re c o n s tă în s u p r im a r e a r ă d ă c in ilo r c re s c u te d in a lto i s i n o d u l s u p e r io r a l p o r t a lt o iu lu i, p r e c u m s i a lă s t a r ilo r p o r n iţ i d in p o r t a lto i. L a tăierea de fru ctificare, se la s ă p e c o rd o a n e v e r ig i d e r o d fo rm a te d in c o rd iţe c u 4 -6 o c h i s i c e p i d e în lo c u ir e , a m p la s a te c ît m a i a p ro a p e d e tu lp in ă . T ă ie rile , d u p ă p e rio a d a în ca re se efe ctu e ază , p o t fi: tă ie ri în u scat, a p lic a te în p e rio a d a d e re p a u s, s i tă ie ri în v e rd e , a p lic a te în p e rio a d a d e vegetaţie. Tăierea în uscat, c a s i la c u ră ţa re a v iţe i- d e - v ie (fig. 15.17), se fa ce a tu n c i c în d te m p e ra tu ra a e r u lu i n u este m a i jo a s ă d e -5 ° C . L ă s ta r ii a n u a li m a tu riz a ţi, d e z v o lta ţi n o rm a l, a u lu n g im e a d e 0 ,8 -2 ,0 m s i g ro s im e a d e 6 -1 2 m m . D e p e b u tu c se e lim in ă p în ă la 8 0 -9 0 % d in to ta lu l c r e ş te r ilo r a n u a le . L a tă ie re , c e p u l d e în lo c u ir e se la s ă m a i jo s d e c ît c o a rd a d e ro d ire . În lu n ile a p r ilie - m a i, se e x e c u tă o s e rie d e lu c r ă r i d e în g r ijir e , în s c o p u l c re s te rii o p t im e a v iţe i- d e - v ie . E d u c a ţ ia t e h n o lo g ic ă • c l a s a a 9-a modulul L ucrările în verde c u p r in d : le g a tu l lă s t a r ilo r v e r z i, c a re se re a liz e a z ă d e t r e i o r i p e a n , în lu n ile a p r ilie , iu n ie ş i iu lie (fig. 15.18); p liv it u l lă s t a r ilo r v e r z i, ce se fa c e în lu n ile m a i ş i iu n ie . În a in te d e în f lo r ir e , b u t u c ii se tra te a z ă c o n tr a b o lilo r ş i d ă u n ă to r ilo r . Î n iu lie , lă s t a r ii s u b ţ ir i se în lă t u r ă - lu c r a r e n u m it ă ciu n tire. Lucru individual Participă, împreună cu părinţii, la lucrările de îngrijire a viţei-de-vie. Notează într-un registru datele observărilor şi lucrările efectuate. Lucru în grup Grupul 1. Prezentaţi informaţii despre caracteristicile, semnificaţia soiurilor de masă, cultivate în Republica Moldova. Grupul 2. Prezentaţi informaţii despre caracteristicile, semnificaţia soiurilor apirene, cultivate în ţara noastră. Meditaţi şi argumentaţi În timpul înfloririi viţei-de-vie, se recomandă efectuarea polenizării artificiale. Care este scopul acestei proceduri?

Organele viţei-de-vie

 V iţ a - d e - v ie este u n a rb u s t le m n o s , c u lt iv a t în g r ă d in i ş i p la n t a ţ ii d e v ii. În sta re c u ltiv a tă p r in t ă ie r i re p e ta te , i se fo r m e a z ă o t u lp in ă n u m it ă b u tu c , d in c a re p o r n e s c m a i m u lte r a m u r i. Î n p r im ii 3 a n i d e d e z v o lta re , d u p ă d o r in ţ ă ş i în f u n c ţ ie d e s o i, t u lp in e i b u t u c u lu i i se d a u d ife r it e în ă lţ im i. L a b u t u c u l în fo r m ă jo a s ă , la n iv e lu l s o lu lu i se d e o s e b e ş te z o n a de concrestere ( p u n c t u l d e a lto ire ) , u r m e a z ă s c a u n u l b u tu c u lu i (b u tu ru g a ) , c u m u g u r ii d o r m in z i. D e la b u t u r u g ă p o r n e s c r a m if ic a ţ ii m u lt ia n u a le , v a r ia te c a lu n g im e , g ro s im e , p u r t în d d e n u m ir i c o n v e n ţio n a le : b ra ţu l s c u rt (c o to r), s u b 50 c m lu n g im e , g ro s , r ig id ; b ra ţu l lu n g , p e s te 50 c m lu n g im e , d e 5 -6 a n i, e la stic ; r a m if ic a ţ ii în v îrs tă de 3 -4 a n i (c o rc a n i), d ife r ite ca lu n g im e , s u b ţ ir i, f le x ib ile, re z u lta te p r in t ă ie r ile d in a n ii a n t e r io r i; p e e le se g ă se sc c o a rd e d e 2 a n i. R a m if ic a ţ iile m e n ţio n a te ( c o to r u l, b r a ţ u l lu n g , c o r c a n u l) r a r se în t îln e s c p e a c e la ş i b u tu c . P e t u lp in ă se g ă se sc f o r m a ţ iu n i m u ltia n u a le , c u f u n c ţ ii d e fo r m a r e ( în ­ lo c u ir e ) - cepii s c u rţi. Fig. 15.12. Butuc de viţă-de-vie 127 Fig. 15.13. Viţă-de-vie, soiul Pinot Fig. 15.14. Struguri de soi apiren Fig. 15.15. Organele viţei-de-vie Fig. 15.16. Plantaţie tînără de viţă-de-vie C oarda d e d o i an i, c a re p o a te c re s te s i d in s c a u n u l b u t u c u lu i, p o a r tă c o a r ­ d e d e u n a n . C oarda d e un an p r o v in e d in lă s ta ri, d u p ă c ă d e re a fr u n z e lo r . E a c re s te p e c o a rd e le d e d o i a n i, f iin d în a c e s t c a z r o d it o a r e (v a f o r m a lă s t a r i c u ro d ) , sa u p e f o r m a ţ iu n i m a i în v îr s tă ( c o rc a n i, b ra ţe , s c a u n u l b u tu c u lu i) , f iin d n u m it ă coardă lacom ă, ia r în p r im a v a r ă v o r c re ste lă s ta ri fă ră ro d , c a re tre b u ie în lă tu r a ţi. A s tfe l, r o d ir e a a n u a lă a v iţ e i- d e - v ie este a s ig u ra tă d e c o a rd e le d e u n a n (fig. 15.13). C o a r d a a n u a lă a re lu n g im e a d e 1 ,2 -1 ,8 m , e c o m p u s ă d in n o d u r i s i in t e r n o d u r i. L a n iv e lu l n o d u lu i se a flă o c h iu l d e ia rn ă , a lc ă tu it d in m u g u r i ( p r in c ip a li, s e c u n d a r i, t e r ţia r i) . D in m u g u r ii p r in c ip a li se d e z v o ltă s t r u g u r ii. Î n c a z d e în g h e ţ s i v ă tă m a re a m u g u r ilo r p r in c ip a li, s t r u g u r ii se d e z v o ltă d in m u g u r ii s e c u n d a ri. S t r u g u r ii s în t fo r m a ţ i d in m a i m u lte b o a b e ( f r u c t u l n u m it bacă), d is p u s e în c io r c h in e (fig. 15.14). L a s p e c iile c u ltiv a te , b o b u l este d e p în ă la 3 c m , ia r f r u c t u l la m a tu r ita te p o a te f i v e rd e , r o s u s a u p u r p u r iu . A u fo s t d e z v o lta te s i v a r ie tă ţi d e s t r u g u r i fă ră s îm b u r i, p e n t r u a a tra g e c o n s u m a to r ii, în s ă c e rc e tă ri re c e n te a u a ră ta t c ă m u lte d in t r e p r o p ie tă ţ ile v in d e c ă t o a r e a le s t r u g u r ilo r p r o v in a n u m e d e la s îm b u r i. M ă r im e a b a c e lo r a re o d e o s e b ită în s e m n ă ­ ta te p e n t r u s o iu r ile d e m a s ă . G u s t u l s p e c ific s i a ro m a , d e a s e m e n e a , s în t c a r a c t e r is t ic i d is t in c t iv e a le s o iu lu i, c a re s în t in flu e n ţa te d e te m p e r a tu r ă s i in te n s ita te a lu m in ii. A s tfe l, v in u r ile d in p o d g o r iile s u d ic e s în t m a i a ro m a te s i m a i g re le d e c ît c e le d in p o d g o r iile n o r d ic e . Lucru individual 1. Numiţi organele viţei-de-vie în baza imaginii din figura 15.15. 2. Indicaţi rolul strugurilor ca remediu curativ.

Arbuştii fructiferi

 C o a c ă z u l ro ş u , c o a c ă z u l n e g ru , c o r n u l, a g riş u l, z m e u r a s în t c e i m a i p r e ­ fe ra ţi a r b u ş ti în t îln iţ i p e t e r it o r iu l ţ ă r ii n o a s tre . A g riş u l este u n a rb u s t m a i p u ţ in p re te n ţio s (fig. 1 5 .1 0 ). Se în g rije ş te fă ră m a re e fo rt, în s ă tr e b u ie să se ţ in ă c o n t d e a n u m ite a sp e cte , p e n t r u a o b ţin e o re c o ltă b o g a tă : s e m iu m b r a , a re n e v o ie d e u n s p a ţiu d e s tu l d e m a re p e n t r u a cre şte . Se la s ă 1 m e t r u în t r e p la n te ş i 2,5 m e t r i în t r e r în d u r i. E a d a p ta b il şi f r u c t if ic ă în a l d o ile a a n d e la p la n ta re . Se p la n te a z ă p r im ă v a r a d e v re m e sa u to a m n a t îr z iu , p r e fe r în d u n s o l u şo r, b o g a t în s u b s ta n ţe n u t r it iv e ş i a e ris it. D e o b ic e i, c re şte s u b fo r m ă d e tu fă sa u d e p o m u le ţ. C a m a jo rita te a a rb u ş tilo r , n e c e s ită t ă ie r i d e m e n ţin e r e în fie c a re p r im ă ­ v a ră . L a tă ie re se în d e p ă r te a z ă lă s t a r ii b ă t r în i, b o ln a v i sa u u s c a ţi, d in t r e c e i c re s c u ţi în a n u l tr e c u t se la s ă 2 -3 t u lp in i, c a re se s c u rte a z ă la 1/3, d a r n u se m a i ta ie în a n u l u rm ă to r. În m o d id e a l, tu fa a re 1 2 -1 3 r a m u r i, fie c a re c u v îr s ta în tr e 1 ş i 4 a n i. Se în m u lţe ş te fo a rte u ş o r v e g e ta tiv p r in m a rc o ta j, b u ta ş i, d e s p ă r ţir e a tu fe lo r. F e r t iliz a r e a se fa c e p e r io d ic , în f u n c ţ ie d e r it m u l c r e ş te r ii ş i d e p r o ­ d u c ţ ia d e fru c te . L a p la n te le p e r o d se a p lic ă p e r io d ic în g r ă ş ă m in te o rg a n ic e : b ă lig a r, c o m p o s t. P r im ă v a r a d e v re m e a r b u s tu l p o a te fi a ta c a t d e a fid e , este s e n s ib il la fă in a r e ş i la in f e c ţ iile d e c iu p e r c i (d a c ă a re m u lt ă a p ă). Lucru individual 1. Informează-te despre cultivarea coacăzului, zmeurului. Ce este mai profitabil de cultivat: agriş, coacăz sau zmeură? 2. Realizează etapa a lll-a a proiectului, conform fişei tehnologice. Meditaţi şi argumentaţi Agrişul poate fi folosit ca un protector împotriva eroziunii solului. Argumentaţi afirmaţia. Fig. 15.11. Coacăzul negru 126 E d u c a ţ ia te h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a modulul V ă p r o p u n e m să c u ltiv a ţi, la a le g e re , p la n t a ţ ii d e c o a c ă z i, a g riş i, re s p e c tîn d e ta p e le d in fiş a te h n o lo g ic ă d e m a i jo s . Fişă tehnologică. Cultura coacăzului negru Etape tehnologice. Succesiunea operaţiilor Ilustraţii Materiale şi ustensile: co a că zi, gunoi de grajd, v a s m are cu apă, hîrleţ sau burghiu, m ănuşi I. Alegerea şi pregătirea terenului 1. S e aleg soluri fertile, lutoase, ch iar nisipoase, perm eabile. 2. S e stabileşte distanţa de plantare: între rînduri - 2 ,5 -3 m; pe rînd - 1 m. II. Plantarea coacăzului negru Sugestie. S e pla n te ază toam na, pînă la prim ul îngheţ, d e o a re ce pînă în prim ăvară rădăcin ile arbustului re a lize a ză un co ntact strîn s cu păm întul, rănile se ca lu se a ză ; uneori em it şi rădăcini noi. 1. E xe cu ta re a gropilor: săpatul lor se face cu puţin tim p în ain te de plantare, pentru a nu se pierde u m e ze a la acu m ulată în sol. D im e n siu n e a gropii va fi de 30/30/40 cm . La rădăcini se va da păm înt p roaspăt fertil. 2. P reg ătirea m aterialului săditor: rădăcin a p rincipală se la să cît m ai lungă, ce le se cu n d a re se scu rte a ză cu 1/3 din lungim e. Pregătim o m asă de co m p o st de co nsiste nţa sm întînii, form at din 3 părţi: păm înt, 2 părţi de gunoi şi apă. 3. T ehnica de plantare: butaşul se a ş a z ă în gropi, se a d au g ă păm înt, se ta se a ză bine în jurul plantei. S e toarnă în groapă 6-8 l de apă. D upă infiltrarea apei, se e xecu tă m uşuroirea, pînă la m ugurele term inal. Partea a e riană care răm îne şi se m u şuro ieşte trebuie să aibă 2-3 m uguri pe lungim ea butaşului. III. Tăierea coacăzului negru Tufa co m pletă se obţine după 3-4 ani, cîn d a cu m u le a ză 14-16 tulpini de vîrsta de fertilizare. T ă ie re a de fructificare co n stă în elim inarea tulpinilor îm bătrînite, rupte, uscate, bolnave. T ulpina se scu rte a ză la 3-4 m uguri, în cursul unui an de vegetaţie se obţin 3-4 lăstari.

Factorii care influenţează productivitatea plantelor de cultură

 O d a tă c u c re ş te re a v e r tig in o a s ă a p o p u la ţ ie i p e g lo b u l p ă m în te s c , este n e c e s a ră o s p o r ir e a p r o d u c ţ ie i v e g e ta le ş i o îm b u n ă t ă ţ ir e a c a lit ă ţ ii a ce ste ia . C a p a c ita te a d e p r o d u c ţ ie a p la n t e lo r este o în s u ş ir e d e te r m in a tă d e e le m e n ­ te le d e p r o d u c tiv ita te , c a r a c te r is tic e p e n t r u fie c a re s p e c ie , ş i d e f a c t o r ii d e in flu e n ţă , r e d a ţi în s c h e m a d e m a i jo s. Fig. 15.7. O recoltă bogată cere o m uncă asiduă F a c t o r ii d e m e d iu in flu e n ţe a z ă p r o d u c tiv ita te a p la n te lo r. C re ş te re a ş i f r u c t ific a r e a p la n t e lo r d e p in d e a tît d e te m p e ra tu ra a e r u lu i, c ît ş i d e c e a a s o lu lu i. T e m p e r a tu r a p r o v in e d in r a d ia ţia s o la ră , p r e c u m ş i d in lu m in ă , c u c a re a c ţio n e a z ă îm p re u n ă . L u m in a in flu e n ţe a z ă c re ş te re a ş i d e z v o lta re a p la n t e lo r p r in in te n s ita te , d u ra tă ş i lu n g im e a d e u n d ă . P a r t ic ip în d c a s u rs ă d e e n e rg ie în fo to s in te z ă , lu m in a c o n s titu ie c o n d iţ ia d e b a z ă în o b ţ in e r e a u n o r p r o d u c ţ ii m a r i ş i d e c a lita te . S -a c o n s ta ta t c ă lu m in a a lb a s tră în t im p u l în f lo r i r ii ş i lu m in a ro ş ie d u p ă în c h e ie re a în f lo r ir ii m ă re s c s e m n ific a tiv p r o d u c ţ ia d e to m a te . C o n f o r m c e r in ţe lo r p e n tr u te m p e ra tu ră , le g u m e ca to m a te le , v in e te le , a rd e ii, c a s tra v e ţii s în t p la n te t e r m o file (fig. 1 5 .7 ). A p a jo a c ă u n r o l h o t ă r ît o r în d e s fă ş u ra re a p ro c e s e lo r d e fo rm a re a r e ­ c o lte lo r. F ie c a re sp e c ie , în d ife rite fa ze d e v e g e ta ţie , a re n e c is ită ţi d ife rite d e apă, d e a ceea flu c tu a ţ iile în c a n tita te a d e u m id ita te o fe rită p la n te i p o t c a u za p ro b le m e g ra ve , p r e c u m a v o rta re a f lo r ilo r ş i a fru c te lo r. E x c e s u l d e u m id ita te în s o l şi în a tm o s fe ră , în p e r io a d a c o a c e rii, este fo a rte d ă u n ă to r. D u p ă p lo i p re lu n g ite ş i c o n d e n s , în c o n d iţ ii d e te m p e ra tu ră d e + 15 - + 1 8 °C , c u lt u r ile d e le g u m e - c a s tra v e ţii, to m a te le , a r d e ii ş i ce a p a - s în t ata ca te fre c v e n t ş i c u m p lit d e c iu p e rc a m a n e i (fig. 1 5 .8 ). A ta c ă m a i în t îi fru n z e le , a p o i fru c te le , su b fo r m a u n o r p e te m a r i, b ru n - d e s c h is e , ca re c o lo n iz e a z ă to t fr u c tu l, p r o v o c în d în fin a l p u tre z ire a şi d is tru g e re a c o m p le tă a c u ltu r ii. A c e a s tă b o a lă n u p o a te f i e x tirp a tă , c i p o a te fi o p r ită d o a r e x tin d e re a ei. L a p r im e le s e m n e d e a fe c ţiu n e , p la n te le se tra te a ză c u z e a m ă b o rd e le z ă d e 0 ,7 5 -1 % . C o n f o r m c e r in ţe lo r p e n tr u apă, a rd e ii, v a rz a , v in e te le , c ă p ş u n ii se re fe ră la p la n te le e x ig e n te . A e r u l in flu e n ţe a z ă a s u p ra p la n t e lo r d e c u lt u r ă p r in c o m p o z iţ ia sa a t m o ­ s fe ric ă ş i d in s o l, p r in te m p e ra tu ră . U n e le s p e c ii d e p la n te ş i c o p a c i c re s c m a i re p e d e d a to r ită n iv e lu lu i to t m a i m a re d e d io x id d e c a r b o n d in a tm o s fe ră p e c a re î l a b s o rb , o f e r in d p o s ib ilit a t e a d e a c îş tig a t im p în lu p ta îm p o t r iv a s c h im b ă r ilo r c lim a t ic e . P e n t r u c re ş te re a p r o d u c t iv it ă ţ ii, în se ră ş i în s o la r ii este s p o r ită c o n c e n tr a ţia d e d io x id d e c a r b o n p r in d e s c o m p u n e re a m a te r ie i o r g a n ic e în so l. Fig. 15.8. M ana la roşii ( Reţineţi! j j Vîntul, prin intensitatea şi durata sa, intervine direct în polenizarea plantelor. La o viteză ce depăşeşte 10 m/sec., zborul albinelor este imposibil. 125 Lucru individual Fig. 15.9. Copilitul roşiilor Află mai multe despre prevenirea manei la tomate, ca cea mai răspîndită plantă de cultură. Lucru în grup 1. Realizaţi etapa a Il-a a proiectului (pag. 5-6). 2 Participaţi la lucrările agricole de sporire a roadei - la copilitul tomatelor, îndepărtînd lăstarii crescuţi la subsuoara frunzelor de tomate, numiţi copiii. Aceşti lăstari se vor rupe cu mîna sau se vor tăia cu foarfeca, în momentul în care ating o lungime de 5-7 cm şi sînt încă în stare ierboasă (fig. 15.9). Respectaţi regulile de igienă în timpul lucrului. 3. Apreciaţi roada, evidenţiind aspectul ecologic, cantitatea roadei obţinute. Meditaţi şi argumentaţi Un secret pentru sporirea producţiei în seră e

Culturile legumicole

 P la n te le e rb a c e e fr u c t ife r e p r e z in t ă a n u m ite p a r t ic u la r it ă ţ i p r iv in d c u lt iv a re a s i în g r ijir e a lo r. E le se c u lt iv ă p e t e r e n u r i d e s c h is e , d e p re fe ra t în s o r it e s i p ro te ja te d e v în t. L e g u m e le p re fe ră p ă m în t u l n e u tru . N e p r e g ă tir e a s o lu lu i în a in t e a p la n ­ t ă r ii este o g re ş e a lă fr e c v e n t în t îln it ă . S o lu l tr e b u ie să fie a fîn a t, p e r m e a b il, p e n t r u c a p la n ta să se d e z v o lte a r m o n io s . P la n ta r e a în c îm p a r ă s a d u lu i se fa c e la în c e p u t u l lu n ii m a i, c în d te m p e ra tu ra s o lu lu i este m a i m a re d e + 1 0 °C . Î n a in te d e a p la n ta sa u a s e m ă n a , tr e b u ie să fie u d a te b in e s tra tu rile , d u p ă c a re r ă s a d u r ile sa u s e m in ţe le se a ş a z ă în c u ib u r i. P la n t a r e a p r o p r iu - z is ă se fa c e c u o lo p ă ţ ic ă d e g r ă d in ă , c a re p o a te d e s c h id e o a d în c it u r ă s u fic ie n t d e la rg ă , c a r ă s a d u l să in t r e fă r ă a fi fo rţa t. R ă s a d u r ile se p u n la a d în c im e a c o re s p u n z ă to a re c e le i c a re a fo s t în a in te , c u e x c e p ţia to m a te lo r ş i a v in e te lo r , c a re se p la n te a z ă m a i a d în c (fig. 15.3 , 1 5 .4 ). P la n te le s e m ă n a te în c îm p se ră re s c d u p ă a p a r iţia p r im e i p e r e c h i d e f r u n z e a d e v ă ra te . R o ta ţia c u lt u r ilo r în g r ă d in a d e le g u m e a s ig u ră re c o lte să n ă to a se ş i b o g a te . T o m a te le , c a r to fii, v in e te le , c a s tra v e ţii se d e z v o ltă c e l m a i b in e p e te r e n u r ile p e ca re , în a n u l p re c e d e n t, a u fo s t c u ltiv a te : lu c e r n ă , m a z ă re , fa s o le , lin te , c e re a le p ă io a s e , p o r u m b d u lc e . P e n tr u a o b ţin e o p ro d u c ţie d e ca litate , p la n te ca ro ş iile , c a s tra v e ţii a u n e v o ie d e tă ie re a d e fru c tific a re , sa u c iu p ire a (fig. 1 5 .5 ). L ă s ta r ii la c o m i se în d e p ă rte a z ă c u m în a sa u c u u n b ric e a g b in e a s c u ţit, d e z in fe c ta t, p e n tr u a p r e v e n i r ă s p în d ire a a g e n ţilo r p a to g e n i. A s tfe l se c o n tr o le a z ă c re şte re a p la n te lo r, lim it în d u - s e d e z v o lta re a v e g e ta tiv ă în fa v o a re a fru c te lo r. O lu c ra re ca re a s ig u ră p r o d u c ţ ii m a r i la c a s tra v e ţi este în d e p ă rta re a p r im e lo r p a tr u fr u n z e d e la b a ză , a tu n c i c în d p la n ta are în ju r u l la ze ce fr u n z e (fig. 1 5 .6 ). P u t e ţ i c re a o g r ă d in ă m u lt if u n c ţ io n a lă , o c o m b in a ţ ie a le g u m e lo r ş i f lo r ilo r . E u n c o n c e p t v e c h i d e b io d iv e r s ita te , c u u n a s p e c t o r ig in a l ş i c u re z u lta te fo a rte b u n e . P la n te le c u f lo r i ş i ie r b u r ile a ro m a tic e o fe ră p r o te c ţie n a t u r a lă le g u m e lo r. A c e s te a d in u r m ă v o r fi p ro te ja te d e in s e c te ş i a s tfe l v o r d e v e n i m a i p r o d u c tiv e . Lucru individual Informează-te din literatură, Internet şi stabileşte relaţia dintre levănţică, limba mielului, salvie şi dăunătorii plantelor de cultură. Lucru în grup 1. Elaboraţi o schemă de plantare mixtă pe lotul şcolii. 2. Enumeraţi beneficiile oferite de grădina multifuncţională. 3. Realizaţi prima etapă a proiectului (p. 5-6). Meditaţi şi argumentaţi Tomatele semănate direct în cîmp au un avantaj faţă de răsadurile de tomate. Argume

Plantele fructifere lemnoase

 P r in c ip a le le s p e c ii p o m ic o le c u ltiv a te în M o ld o v a a p a r ţ in f a m ilie i R o - saceae. D u p ă a s p e c tu l g e n e r a l a l p la n te lo r, s p e c iile p o m ic o le p o t fi g ru p a te în : p o m i p r o p r iu - z iş i, a r b u ş ti ş i s e m ia rb u ş ti. P o m ii p ro p riu -z is i s în t p la n te le m n o a s e , c u u n s in g u r t r u n c h i ş i o c o ro a n ă o m o g e n ă . M ă r u l ş i p ă r u l in tr ă în p e r io a d a d e r o d ir e t îr z iu , d a u re c o lte b o g a te d e fru c te , c a re se p ă s tre a ză b in e . S în t s p e c ii p re te n ţio a s e la u m id ita te ş i la fe r ­ tiliz a r e a s o lu lu i. C ir e ş u l, p r u n u l, p ie r s ic u l, c a is u l, v iş in u l a u f r u c t u l d ru p ă ş i s în t p re c o c e . N u c u l, c a s ta n u l, a lu n u l s în t s p e c ii p re te n ţio a s e la c ă ld u ră , tră ie s c m u lt ş i în c e p să ro d e a s c ă m a i tîr z iu . L u c ră rile e x e c u ta te p e p la n t a ţ iile p o m ic o le d ife r ă în fu n c ţ ie d e s p e c ie , d e t ip u l d e s o l, d e c o n d iţ iile d e m e d iu , d a r ş i d e v îr s t a liv e z ii. T o a m n a , d u p ă c ă d e re a f r u n z e lo r , p o m ii se s tro p e s c c u s u lfa t d e c u p r u sa u c u z e a m ă b o r d e le z ă ( c o n c e n tr a ţ ia d e 1% ), p e n t r u a le s p o r i r e z is te n ţa la g e r u r ile d in t im p u l ie r n ii sa u la te m p e r a tu r ile s c ă z u te d in t im p u l p r im ă v e r ii. P r in lu n a fe b ru a rie , se v o r în c e p e tă ie r ile , în s c o p u l e lim in ă r ii s u r p lu s u lu i d e c re ş te ri d in c o r o a n a p o m ilo r . C u fe r ă s tr ă u l se v a în d e p ă r t a c ir c a 1/3 d in v o lu m u l c o r o a n e i (se ta ie le m n u l v e c h i) (fig. 1 5 .1 ). P e n tr u cire ş , v iş in , p ie rs ic , c a s p e c ii m a i s e n s ib ile , tă ie r ile d e în t r e ţ in e r e p o t fi re a liz a te d u p ă re c o lta re , p e n t r u că r ă n ile să re u ş e a s c ă să se în c h id ă în a in t e d e v e n ir e a ie r n ii. Amintiţi-vă din clasele anterioare despre normele de protecţie în timpul lucrului cu unelte ascuţite. Fig. 15.1. Întreţinerea coroanelor copacilor Î n tr e ţin e r e a c o r o a n e lo r c o p a c ilo r c o n s tă în lim it a r e a c r e ş t e r ii lo r în în ă lţ im e , d în d u - le o c o n fig u r a ţie p ir a m id a lă (fig. 1 5 .2 ). Lucru individual Completează tabelul de mai jos: A rbori fructiferi Exem ple P o m a ce e D rup acee N uciferi Baciferi Meditaţi şi argumentaţi Cireşul, prunul, piersicul, caisul, vişinul vegetează primăvara-devreme, iar îngheţurile tîrzii de primăvară şi brumele distrug o mare parte

Bolile si dăunătorii plantelor floricole

 A p a r iţ ia d ă u n ă t o r ilo r re fle c tă a d e se a c o n d iţ iile n u t o c m a i b u n e d e d e z ­ v o lta r e a p la n te lo r. P r in t r e c e le m a i fre c v e n te b o li a le p la n t e lo r sîn t: r u g in a , n e c r o z a s c o a rţe i, fă in a re a , p u tr e g a iu l t u lp in ii ş i flo r ilo r . P u tre g a iu l tu lp in ilo r si f lo r ilo r a fe c te a ză a tît fo r m e le m a tu re , c ît ş i lă s ta r ii. P e ta le le se u m p lu d e p e te , m u g u r ii n u se d e s c h id , d e v in m a r o n ii, a c o p e r iţi d e u n m u c e g a i c e n u ş iu (fig. 1 4 .1 3 ). U m id it a t e a e x c e s iv ă fa v o riz e a z ă d e z v o lta re a c iu p e r c ii. T re b u ie e v ita tă a m p la s a re a p la n te i în lo c u r i p r o s t a e risite . R e g iu n ile a fe c ta te v o r fi tă ia te ş i d is tru s e . N e c ro z a s c o a rţe i se m a n ife s tă p r in a p a r iţ ia p e t e lo r d e c u lo a r e în c h is ă , c u m a r g in e r o ş ia t ic ă , d e f o r m ă a lu n g it ă p e lă s t a r i ş i c r e n g i (fig . 1 4 .1 4 ). Î n g r ă ş ă m in te le d e a z o t u t iliz a t e în c a n tita te p re a m a re fa v o r iz e a z ă in fe c ţia . Î m p o t r iv a r e a p a r iţ ie i in f e c ţ ie i, p o r ţ iu n ile a ta c a te se în d e p ă r t e a z ă c o m p le t, ia r c a p e te le c r e n g ilo r tă ia te se s ig ile a z ă c u c a u c iu c . P r im ă v a r a d e v re m e , în a in t e d e p e r io a d a d e c r e ş te re a p la n t e lo r , se r e c o m a n d ă s t r o p ir e a c u s u b s ta n ţe p e b a z ă d e c u p r u . A t u n c i c în d u t iliz ă m p re p a ra te c h im ic e , v o m re s p e c ta r e g u lile d e ig ie n ă , lu c r în d c u m ă n u ş i ş i f o lo s in d m a s c a d e p r o t e c ţie a c ă ilo r r e s p ir a t o r ii. D ă u n ă t o r ii d e s în t îln iţ i şi p e r ic u lo ş i p e n t r u p la n te le flo r ic o le sîn t: p u r ic ii, p ă d u c h ii, p ă ia n je n ii, m u s c u liţe le , a c a r ie n ii. P u r ic ii de f r u n z e , n u m iţ i ş i a fid e (fig. 1 4 .1 5 ), se lo c a liz e a z ă p e fr u n z e , p e lă s t a r i ( m a i a le s la v îr f u r i) ş i p e b o b o c ii flo r a li. S în t s u g ă to r i m ic i d e c u lo a r e g a lb e n ă , v e rd e s a u n e a g ră . F r u n z e le a ta ca te se d e c o lo re a z ă , se ră s u c e s c . C e l m a i d e s se în t îln e s c la g a ro a fe , a s p a ra g u s , c r iz a n te m e , m u ş c a te , fe r ig i, la le le , t r a n d a f ir i. Se c o m b a t p r in s t r o p ir e c u s u b s ta n ţe s p e c ia le , in s e c t ic id e . T rip ş ii ( ) s în t p a r a z iţ i în ţe p ă to ri, d e c u lo a r e g ă lb u ie sa u m a r o n ie (fig. 1 4 .1 6 ). A t a ­ c ă flo r ile , fr u n z e le , d în d p e te m a r o n ii, a r g in t ii ş i lu c io a s e . Se în m u lţ e s c r a p id în a e r u sc a t. Se c o m b a t p r in u d a re c u s u b s ta n ţe s p e c ia le ş i î n ­ fă ş u ra re e rm e tic ă în t r - u n în v e liş d in m a te r ia l p la s t ic tra n s p a re n t. Amintiţi-vă ce aţi studiat în clasa a 6-a despre unele boli şi dăunători ai plantelor. Fig. 14.13. Putregai Fig. 14.14. Necroza scoarţei Fig. 14.15. Purici de frunze Lucru individual 1. Informează-te cu privire la alte boli şi dăunători ai plantelor floricole şi completează portofoliul. 2. Identifică beneficiile şi dezavantajele insecticidelor şi erbicidelor. Lucru în grup 1. Examinaţi plantele din clasa voastră. Constataţi starea lor. 2. Propuneţi un plan de profilaxie împotriva dăunătorilor, pentru ca plantele să aibă condiţii optime de dezvoltare. Fig. 14.16 Tripşi 121 Oră de sinteză si de evaluare finală Fig. 1 Deţii deja cunoştinţe care îţi permit să creezi şi să modelezi un proiect de spaţiu verde prin intermediul formelor şi volumelor, folosind efecte de contrast, de armonie, de culoare, de umbră. Îţi propunem să studiezi mai multă literatură de specialitate şi, în baza unor repere, să realizezi un proiect asemănător celor prezentate în figurile 1, 2, 3, pentru a-l susţine public la ora de sinteză. Prezentarea rămîne la decizia ta (de exemplu, M icro soft P o w e r Point, poster). I. S usţinerea publică a p ro iectu lu i realizat în conform itate cu criteriile stabilite: 1. Respectarea etapelor tehnologice. Fig. 2 2. Aspectul estetic. 3. Utilitatea proiectului. II. Test 1. Marcaţi în spaţiul rezervat afirmaţia adevărată cu A, iar cea falsă - cu F. Argumentaţi răspunsul. □ Excesul de apă este dăunător pentru plantă. □ Laleaua se înmulţeşte prin tuberculi. □ Fertilitatea solului este de trei tipuri. 2. În ce mod spaţiile verzi pot contribui la combaterea efectului de seră? Argumentaţi răspunsul. 3. Recunoaşteţi tipurile de spaţii verzi din figurile 4 şi 5. Găsiţi asemănările şi deosebirile de înmulţire şi îngrijire a plantelor. 4. Elaboraţi un model schematic de amenajare a unui scuar. 5. Indicaţi rolul igienei în menţinerea sănătăţii plantelor floricole de cameră. Fig. 4 Fig. 5 ACTIVITĂŢI AGRICOLE Factorii de mediu, genetica soiului, activitatea omului determină producţia culturilor. Din acest modul veţi afla despre principalele lucrări agricole realizate pe parcursul anului, ce conduc la obţinerea unor recolte bogate. 15.1. Plantele fructifere lemnoase P r in c ip a le le s p e c ii p o m ic o le c u ltiv a te în M o ld o v a a p a r ţ in f a m ilie i R o - saceae. D u p ă a s p e c tu l g e n e r a l a l p la n te lo r, s p e c iile p o m ic o le p o t fi g ru p a te în : p o m i p r o p r iu - z iş i, a r b u ş ti ş i s e m ia rb u ş ti. P o m ii p ro p riu -z is i s în t p la n te le m n o a s e , c u u n s in g u r t r u n c h i ş i o c o ro a n ă o m o g e n ă . M ă r u l ş i p ă r u l in tr ă în p e r io a d a d e r o d ir e t îr z iu , d a u re c o lte b o g a te d e fru c te , c a re se p ă s tre a ză b in e . S în t s p e c ii p re te n ţio a s e la u m id ita te ş i la fe r ­ tiliz a r e a s o lu lu i. C ir e ş u l, p r u n u l, p ie r s ic u l, c a is u l, v iş in u l a u f r u c t u l d ru p ă ş i s în t p re c o c e . N u c u l, c a s ta n u l, a lu n u l s în t s p e c ii p re te n ţio a s e la c ă ld u ră , tră ie s c m u lt ş i în c e p să ro d e a s c ă m a i tîr z iu . L u c ră rile e x e c u ta te p e p la n t a ţ iile p o m ic o le d ife r ă în fu n c ţ ie d e s p e c ie , d e t ip u l d e s o l, d e c o n d iţ iile d e m e d iu ,

Condiţii de înmulţire a plantelor floricole perene

 P la n te le , p e n t r u a se d e z v o lta , a u n e v o ie d e u n e c h ilib r u p e rfe c t d e lu ­ m in ă , u m e z e a lă , c ă ld u ră , în g r ă ş ă m in te . M a c u l, g a z a n ia , b u s u io c u l, m a tio la (fig. 1 4 .5 ), f iin d p la n te f lo r ic o le a n u a le , p o t fi s e m ă n a te d ir e c t în g r ă d in ă sa u în se ră , ca a p o i să fie p la n ta te la lo c u l d o r it. (T Amintiţi-vă cele studiate în clasa a 5-a despre diversitatea de plante erbacee perene după ciclul vital. Fig. 14.5. Mac, gazanie, busuioc, matiolă P la n te le flo r ic o le b ie n a le - n u - m ă - u it a , g a ro a fa tu rc e a s c ă , c lo p o ţ e ii, p a - p u c e ii d e c a tife a (fig. 1 4 .6 ) - se o b ţ in n u m a i p r in ră s a d , în ră s a d n iţe . R ă s a d u l se p la n te a z ă în g r ă d in ă , în s e ră to a m n a ( în lu n a o c to m b r ie ) sa u p r im ă v a r a fo a rte d e v re m e ( în lu n a m a rtie ) . Fig. 14.6. Nu-mă-uita, garoafă turcească, clopoţei, papucei de catifea Schema 14.2. Metode de înmulţire a plantelor floricole perene Plantele floricole perene se înm ulţesc prin: seminţe butaşi drajoni rizomi tuberculi bulbi părţi de tufă romaniţă, muşcată, hortensie, cană, gladiolă, lalea, margaretă, genţiană cerceluş, tra- crizantem ă stînjenel brînduşă narcisă, bujor, descanţie zam bilă, crin tufănică Î n m u lţ ir e a p la n t e lo r flo r ic o le este u n a d in t r e c e le m a i im p o r t a n t e e ta p e în c ic lu l d e v ia ţă ş i r e u ş ita d e p in d e d e c a lita te a s e m in ţe lo r ş i a r ă s a d u r ilo r . S e m ă n a tu l p e n t r u p r o d u c e r e a r ă s a d u r ilo r se fa c e v a ra . S e m in ţe le tr e b u ie să a ib ă p u r ita te m a re ş i g e r m in a ţie b u n ă . T e m p e ra tu ra este fa c t o r u l ce c o n d iţ io n e a z ă d e s fă ş u ra re a fe n o fa z e lo r: g e r m in a ţ ia s e m in ţe lo r , în r ă d ă c in a r e a , în v e r z ir e a , în f lo r ir e a , m a tu ra re a s e m in ţe lo r. P la n te le c u f lo r i s o lic it ă t e m ­ p e r a t u r i c u 2 - 3 ° C m a i r id ic a t e în s u b s tra t d e c ît în a tm o s fe ră , a s tfe l a p a ş i s ă r u r ile m in e r a le se a b s o rb m a i b in e d e s is te m u l r a d ic u la r a l p la n te lo r. P e n tr u c u ltiv a r e se a le g e ră s a d v ig u r o s ş i s ă n ă to s. S o lu l b u n a re o c u lo a r e în c h is ă ş i m ir o s p lă c u t. P e n t r u a m e n ţ in e o fe r tilita te în a ltă , tr e b u ie a d ă u g a tă în s o l m a te r ie o rg a n ic ă . U d a t u l se re a liz e a z ă c u m ă s u ră , d e o a re c e a b u n d e n ţa d u c e (7 Amintiţi-vă, în baza celor studiate în clasele a 5-a - a 8-a, de ce depinde procentul germinaţiei seminţelor. s u p e r fic ia lă a p la n te lo r. C a re z u lta t, s c a d e re z is te n ţa a c e s to ra la c ă ld u r ile e x c e s iv e , la se ce tă , f r ig ş i d ă u n ă to ri. În p r o c e s u l d e tra n s p la n ta re , o p a rte d in ră d ă c in u ţe se ru p , ia r p la n t u la tre c e p r in t r - o sta re d e şo c , d e a ce e a v o r a ve a n e v o ie d e o în g r ijir e m a i a te n tă: să fie u d a te u ş o r ş i să n u fie fe r tiliz a te im e d ia t. P la n te le d e c o ra tiv e flo r ic o le , s p re d e o s e b ire d e c e le le g u m ic o le , n u a u c e rin ţe d e o s e b ite în c e e a ce p riv e ş te s u b s tra tu l d e c u ltu ră , u d a tu l, fe rtilita te a , a c lim a tiz a re a . B e g o n ia , p u fu le ţ ii, g a ro a fa d e g r ă d in ă , p e t u n ia se în s ă m în - ţe a z ă în lu n a fe b r u a r ie sa u m a rtie . V ă p r o p u n e m p a ş ii n e c e s a ri în p re g ă tire a r ă s a d u lu i în lo c u in ţ ă . Fişă tehnologică. Petunia, plantă care se însăm înţează în luna m artie Etape tehnologice. Succesiunea operaţiilor Ilustraţii Materiale şi ustensile: sem inţe de petunie, lădiţă, vas, turbă, stropitoare, mănuşi de protecţie I. Pregătirea răsadului 1. Se recom andă însăm înţarea în lădiţă pusă pe pervazul geamului, asigurînd o temperatură de minim +18 - +20°C. Se foloseşte turba ca substrat, deoarece petunia este sensibilă la anumite boli provocate de ciuperci. 2. Deoarece sem inţele sînt mici, nu se acoperă cu pămînt, ci doar se presează pe substratul de cultură. 3. După germinare, se va păstra o temperatură de « +15°C. 4. Nu se recom andă udatul abundent, deoarece plantulele sînt foarte sensibile la excesul de umiditate. II. Transplantarea plantelor de petunie 1. Plantele vor fi transplantate în vase cu acelaşi substrat de turbă. 2. Mai apoi, acestea vor fi trecute în seră. 3. Plantele vor fi udate regulat, pentru a menţine solul puţin umed, dar nu îm bibat cu apă în prima săptăm înă după plantare. 4. După ce plantele şi-au revenit, le puteţi transplanta din nou, de data aceasta individual, în recipiente cu diametrul de 8 cm. 5. Temperatura se va menţine nu mai joasă de +15°C, pentru ca plantele să nu se ofilească. 6. La începutul lui mai, începe aclim atizarea, urmînd ca pe la jum ătatea lunii să se planteze definitiv afară. 7. Se vor aplica fertilizanţi, pentru că petunia creşte foarte repede şi consumă multe substanţe nutritive. Fig. 14.7. Covor din begonii la Bruxelles, Belgia Lucru individual Realizează etapa a IlI-a a proiectului, conform fişei tehnologice. Lucru în grup 1. Multe locuinţe moderne sînt prevăzute cu verande din sticlă, împodobite cu plante ornamentale, în special plante iubitoare de soare, care, fiind bine alese, formează adevărate grădini de iarnă. 2. Desenaţi un plan şi înscrieţi pe fiecare segment denumirea plantelor pe care le veţi cultiva. Propuneţi-l părinţilor spre realizare. Meditaţi şi argumentaţi Un mod de decorare a pereţilor caselor este acoperirea lor cu vegetaţie. Numiţi avantajele şi dezavantajele acestor dec

Îngrăsămintele ca mijloc de sporire a fertilităţii solului

 P e n t r u o d e z v o lta r e n o r m a lă , p la n te le a u n e v o ie d e lu m in ă , c ă ld u r ă , u m id it a t e ş i s u b s ta n ţe h ră n ito a r e . E le m e n te le n u t r it iv e e x tra s e d e r ă d ă c in ile p la n t e lo r d in s o l se c o m p le te a z ă , în c a z d e n e c e s ita te , p r in fu r n iz a r e a d e în - Fig. 14.9. Ustensile pentru îngrijirea plantelor 117 ^ “Reţineţi! La aplicarea îngrăşămintelor, se vor respecta cu stricteţe regulile de igienă şi protecţie a muncii. Fig. 14.10. Transplantarea răsadului în păm înt proaspăt Fig. 14.11. A plicarea suplimentară a îngrăşăm intelor Fig. 14.12. Fertilizarea solului cu tehnică specială g ră ş ă m in te . A c e s te a r e p r e z in t ă u n a m e s te c u n ic d e n u t r im e n ţ i ce le a s ig u ră f lo r ilo r ş i f r u n z e lo r în f lo r ir e m a x im ă ş i c u lo r i p lă c u te . Tipuri de îngrăşăminte Î n f u n c ţ ie d e o r ig in e a lo r, în g r ă ş ă m in te le se c la s ific ă în d o u ă c a te g o rii: o rg a n ic e şi m in e ra le . E le se g ă se sc s u b fo r m ă s o lid ă sa u lic h id ă . În g ră ş ă m in te le m in e ra le s în t p re p a ra te în m e d ii in d u s t r ia le . În g ră ş ă m in te le o rg an ice c o n ţ in s u b s ta n ţe n u t r it iv e c a re se o b ţ in d in f r u n z e u s c a te sa u d e ş e u r i d e o r ig in e a n im a lă , p r in d e s c o m p u n e r e tre p ta tă , c h ia r în d e c u r s u l a p a t r u a n i. N u p o lu e a z ă m e d iu l ş i to to d a tă a s ig u ră re c ic la r e a d iv e r s e lo r m a t e r ii în n a tu ră . T ip u r ile p r in c ip a le d e în g r ă ş ă m in te o rg a n ic e s în t: m r a n iţa , g u n o iu l d e g ra jd , tu rb a , c o m p o s t u l ş i în g r ă ş ă m in te le v e rz i. Administrarea îngrăşămintelor H r a n a p la n t e lo r p o a te fi a d m in is t r a t ă în d o u ă m o d u r i: 1) fo lo s ir e a u n u i p ă m în t p ro a s p ă t la p la n ta r e sa u la tr a n s p la n ta r e (fig. 1 4 .1 0 ); 2) a d m in is t r a r e a s u p lim e n t a r ă ş i p e r io d ic ă a în g r ă ş ă m in t e lo r (fig. 1 4 .1 1 ) ş i f e r t iliz a r e a s o lu lu i c u te h n ic ă s p e c ia lă (fig. 1 4 .1 2 ). Î n g r ă ş ă m in te le m in e r a le se p o t a d m in is t r a s u b fo r m ă lic h id ă , d iz o lv a te în a p ă, p r in s tro p ire . S e a p lic ă la a r b o r ii ş i a r b u ş t ii t in e r i (6 -1 2 a n i), la c a re s is t e m u l r a d ic u la r c re ş te în p r o f u n z im e . Î n g r ă ş ă m in te le se îm p r ă ş t ie c u a c u ra te ţe în j u r u l p la n te i p e o s u p ra fa ţă c ir c u la r ă c a re c o n s titu ie 1,5 d in r a z a p r o ie c ţ ie i c o r o a n e i (fig. 1 4 .1 1 ). Î n g ră ş ă m in te le se în c o r p o r e a z ă în s o l la o a d în c im e d e 1 5 -2 5 c m . E s te p r e fe r a b il c a a ce ste lu c r ă r i să fie e fe c tu a te to a m n a . D a c ă se în d e p lin e ş te p r im ă v a r a , a d în c im e a d e în c o r p o r a r e este d e 1 0 -1 8 c m . L a a r b o r ii ş i a r b u ş t ii m a i în v îrs tă , în g r ă ş ă m in te le se în c o r p o r e a z ă p e în tre a g a s u p ra fa ţă a s p a ţ iu lu i v e rd e . Fertilizarea solului P re a m u lte în g r ă ş ă m in te p o t a rd e r ă d ă c in ile ş i c h ia r u c id e p la n ta . C a n ­ tita te a d e în g r ă ş ă m in te d a tă p la n t e lo r d e p in d e d e a n o tim p . P la n te le m a tu re b e n e fic ia z ă d e o h r a n ă m a i u ş o a ră la c îte v a s ă p tă m în i. F e r t iliz a r e a e d e d o u ă t ip u r i: d e b a z ă ş i s u p lim e n ta ră . F e rtiliz a re a de b a z ă se a p lic ă , d e o b ic e i, t o a m ­ n a , c o n c o m it e n t c u lu c r ă r ile s o lu lu i. F e rtiliz a re a s u p lim e n ta ră se a p lic ă d u p ă o p e r io a d ă d e t im p d e la f e r t iliz a r e a d e b a ză , c în d c o n ţ in u t u l s o lu lu i n u m a i este a c e la ş i. A s tfe l, a p a re n e c e s ita te a c o m p le t ă r ii c u în g r ă ş ă m in te m in e r a le , o r g a n ic e sa u c o m p le x e . Lucru individual 1. Informează-te despre administrarea îngrăşămintelor minerale lichide la plantele de cameră. Administrează aceste îngrăşăminte împreună cu părinţii. 2. Realizează etapa a doua a proiectului. Pregăteşte solul şi îngrăşămintele necesare. Lucru în grup Efectuaţi lucrări de fertilizare a solului. Meditaţi şi argumentaţi De ce plantele transplantate nu se fertilizează imediat. E d u c a t ia te h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a modulul 14.4. Condiţii de înmulţire a plantelor

Unelte de lucrare a solului si de y îngrijire a plantelor

 Î n p re z e n t e x is tă o g a m ă v a ria tă d e u n e lte a g ric o le , c a re a s ig u ră e fe c tu a re a u n o r lu c r ă r i în g o s p o d ă rie , în g r ă d in i m ic i sa u m a ri: m a n u a le sa u m e c a n ic e d e lu c r a r e a s o lu lu i, d e s tr o p it ş i d e ir ig a t, d e tă ia t ş i d e in c iz a t etc. Î n m a g a z in e le s p e c ia liz a te se în t îln e s c u n e lte d in c e le m a i e fic ie n te c o n ­ fe c ţio n a te d in le m n , a lu m in iu , o ţe l etc., c a re p e r m it în d e p lin ir e a u n u i lu c r u e fic ie n t, în s ig u r a n ţă ş i fă ră e fo r t (fig .1 4 .8 ). P r im ă v a r a este s e z o n u l în c a re g r ă d in a s o lic it ă ce a m a i m u ltă în g r ijir e şi a te n ţie . E p e r io a d a e x e c u tă r ii lu c r ă r ilo r d e în tr e ţin e r e a v e g e ta ţie i p e re n e ş i d e p la n ta r e a n o ilo r s p e c ii d e f lo r i ş i a rb u ş ti. C în d m u g u r ii n u s în t în c ă b in e d e z v o lta ţi, este m o m e n t u l c e l m a i p o t r iv it d e în g r ijir e a a r b o r ilo r , v iţe i- d e -v ie , a r b u ş t ilo r ş i tu fe lo r d e tr a n d a fir i. F o a rfe c ă de g ră d in ă este o u s te n s ilă ce se fo lo s e ş te la re te z a re a p o m ilo r f r u c t if e r i ş i a a rb u ş tilo r . În a in te ş i d u p ă fo lo s ire , fo a rfe ca tre b u ie a sc u ţită . O tă ie re se v e ră în s e a m n ă r a m u r i v ig u ro a s e ş i m a i ro d ito a re . P e n tr u în g r ijir e a p o m ilo r ş i p e n t r u tă ie re a c r e n g ilo r m a i g ro a se , c e le m a i p o ­ t r iv it e s în t fe ră s tra ie le c u p lă c i re g la b ile . R in d e a u a se fo lo s e ş te la c u ră ţa re a t r u n c h iu lu i c o p a c ilo r m a i b ă t r în i ş i la în d e p ă r ta r e a s c o a rţe i. C u v îr f u l r in d e le i se p o t în d e p ă r ta c h ia r şi o u ă le , ş i c o c o n ii d ă u n ă to r ilo r a fla ţi în c u r b u r i. P e ria de s îrm ă se fo lo s e ş te la c u ră ţa ­ re a t r u n c h iu r ilo r d e c o p a c i (fig. 1 4 .9 ). (T Amintiţi-vă normele de protecţie a muncii în timpul mînuirii instrumentelor ascuţite. Fig. 14.8. Unelte şi inventar pentru grădinărit Lucru individual 1. Informează-te din Internet despre cele mai moderne unelte pentru grădinărit. Discută împreună cu părinţii, colegii despre eficacitatea lor în procesul de lucru. 2. Realizează etapa a I-a a proiectului (vezi pag. 5-6). Selectează ustensilele necesare. Lucru în grup Formaţi echipe şi participaţi la curăţarea arborilor şi arbuştilor de pe lotul şcolii. După îngrijirea plantelor, stabiliţi echipa învingătoare. Criteriile de apreciere: folosirea corectă a ustensilelor, respecta

Elemente ale spaţiilor verzi

 S p a ţiile p u b lic e e x istă d e la fo rm a re a p r im e lo r s o c ie tă ţi u m a n e . În c ă în A n tic h ita te , au a p ă ru t o se rie d e a m e n a jă ri d e s p a ţii v e rz i, ce re p re z e n ta u z o n e le ş i m o d e le le c u ltu ra le a le fie c ă r u i p o p o r. S p e c iile d e p la n te flo r ic o le p e re n e , d e a rb u ş ti ş i a rb o ri, fo rm e le g e o m e tric e d e p ro ie c ta re a g r ă d in ilo r , a rh ite c tu ra c o n s t r u c ţ iilo r d in in t e r io r u l a c e s to r s p a ţii (c o lo a n e g re c e ş ti sa u ro m a n e ) au p u s b a ze le a c tu a le lo r s p a ţii v e r z i u rb a n e (schem a 1 4 .1 ). Schema 14.1. Elemente ale spaţiilor verzi S p a tii verzi parc pădure-parc scuar grădină A r b o r ii o r n a m e n t a li re p r e z in t ă e le m e n te le p r im o r d ia le a le o r ic ă r e i a m e ­ n a jă r i p e is a je re . S e c e re m u lt s p ir it g o s p o d ă re s c p e n t r u a le g e re a s p e c iilo r , v a r ie t ă ţ ilo r d e a r b o r i ş i p o z iţ ie i lo r în p r o ie c t, d e o a re c e s c h im b a re a a c e s to ra p e ste a n i d e v in e d if ic il d e re a liz a t. A r b u ş t ii f o io ş i d e c o r a t iv i s în t u ş o r d e în t r e ţ in u t în t r - u n s p a ţiu v e rd e s tra d a l. E i n u a u p r e t e n ţ ii fa ţă d e c o n d iţ iile d e c lim ă ş i s o l, r ă s p u n d b in e la tă ie r i, a s tfe l p o t fi p ă s tr a ţi la d im e n s iu n e a d o r ită , a lc ă t u in d g a r d u r i v ii. U n s p a ţiu v e rd e este d e n e c o n c e p u t fă ră p la n te flo r ic o le p e re n e , c a re n e fa s c in e a z ă p r in fr u m u s e ţe a ş i v a rie ta te a lo r. Lucru individual 1. Completează tabelul de mai jos: B e n e fic iile o ferite de s p a tiile v e rzi Ecologice Sociale Econom ice 2. Elaborează un proiect de cultivare şi îngrijire a unei plante decorative floricole. Meditaţi şi argumentaţi Informaţi-vă din Internet despre mişcarea Gherila verde (Guerrilla gardening). Ar fi bine-venită lărgirea acestei mişcări în Republica Moldova? Argumentaţivă opinia.

Tehnica securităţii la conducerea > tractorului

 O rice încălcare a regulilor de teh n ică a secu rităţii în tim p u l con d u cerii tractoru lu i p oate p rovoca a ccid en te sau avarii. Înainte de a porni m otorul, trebuie să n e co n v in g em că acesta se află în stare bună, p ed a lele frînelor sînt în stare de frînare, le v ie r e le cutiei de v ite z e şi ale cutiei de distribuţie a sistem u lu i hidraulic de suspendare ocupă p o ziţia neutră, iar arborele prizei de putere este decuplat. În tim pul pornirii m otorului, nu trebuie să se afle nim en i sub tractor sau m ai aproape de 3 m etri de la acesta. În tim pul funcţionării m otorului, nim en i nu are v o ie să se afle sub tractor, să-l lu b rifieze sau să-l regleze. M eca n icu l tractorului trebuie să poarte salop etă de p rotecţie, b on etă sau sapcă pe cap. În cazul în care acesta ex ecu tă intervenţii la v eh icu lu l oprit p e platform a drum ului p u blic, este n ecesar să poarte v esta de protecţieavertizare fluorescent-reflectorizantă. S e in terzice intrarea sub tractor pentru exam in area lui în ain te de a opri m otorul şi de a b lo c a frîn ele la p oziţia frînat. În tim pul m ersului în ap oi, la cotituri şi la efectuarea virajelor la 180 grade se v a m erge cu o v iteză redusă, in d icîn d în prealabil sem nalul respectiv. Trebuie urm ărite cu atenţie in d icaţiile aparatelor de control. În caz de abatere a in d icaţiilor de la n orm ă, de apariţie a u n o r zg o m o te şi bătăi an orm ale, trebuie oprite im ed iat tractorul şi m otoru l. Este interzisă cob orîrea de p e tractorul în m işcare şi urcarea p e el. C o b o - rîrea p e pantă cu tractorul este p erm isă n u m ai cu viteza I sau II. Înainte d e a co b o rî d e p e tractor, lev ieru l cu tiei d e v iteze trebuie adus în p o ziţia neutră, iar p ed alele de frînă trebuie fixate în p o ziţia de frînare. Este interzis fu m atu l şi apropierea de tractor cu o flacără d esch isă. D eşeurile, praful, scurgerile de carburanţi şi lubrifianţi vor fi îndepărtate im ediat. În caz de în cep u t d e in cen d iu , se va fo lo si stin gătoru l portabil. Lucru în grup Efectuaţi o excursie la Parcul industrial TRACOM din Chişinău. Discutaţi cu specialişti din domeniu despre calea de dezvoltare a tractorului în R. Moldova. Evaluare 1. Enumeraţi principalele reguli de tehnică a securităţii la pornirea motorului şi la conducerea tractorului. 2. Explicaţi importanţa indicatoarelor rutiere. E d u c a ţ ia te h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a Oră de sinteză si de evaluare finală 1. Numiţi cîteva personalităţi marcante şi rolul lor în dezvoltarea tractorului. 2. Clasificaţi tractoarele agricole în funcţie de utilizare. 3. Numiţi părţile principale ale unui tractor. 4. Indicaţi deosebirile dintre transmisia tractorului cu roţi şi cea a tractorului pe şenile. 5. Numiţi tipurile de întreţinere tehnică a tractoarelor. 6. Enumeraţi principalele reguli de tehnică a securităţii la conducerea tractorului. 7. Marcaţi cu A afirmaţiile pe care le consideraţi adevărate şi cu F - pe cele false. I I Tractoarele agricole se clasifică în 5 categorii. I I Există 3 tipuri de întreţinere tehnică a tractorului. □ La efectuarea cu tractorul virajelor la 180 grade cu tractorul, se va merge cu o viteză mare. 8. Identificaţi particularităţile constructive ale tractoarelor reprezentate în imaginile de mai jos. SPAŢII VERZI modulul Fig. 14.1. Parc Fig. 14.2. Pădure-parc Fig. 14.3. Scuar Fig. 14.4. Grădină ^ “Reţineţi! Conform Biroului Naţional de Statistică ai Republicii Moldova, cel mai mare indicator de spaţii verzi pe cap de locuitor a fost înregistrat în or. Vadul lui Vodă, iar cel mai mic - în or. Basarabeasca. Spaţiile verzi le oferă oamenilor

Reguli de păstrare a tractoarelor

 S u b a c ţiu n e a u m e z e lii ş i a c o m p u ş ilo r c h im ic i c o n ţ in u ţ i în s u b s ta n ţe le to x ic e , în g r ă ş ă m in te , g a ze etc., lo c u r ile n e p ro te ja te a le m e t a le lo r r u g in e s c . P ie s e le d e c a u c iu c îş i p ie r d e la s tic ita te a ş i se u z e a z ă re p e d e s u b a c ţiu n e a r a z e lo r s o la re , d a c ă n im e r e ş te c o m b u s t ib il sa u u le i p e a ce ste a . P e n t r u a e x c lu d e sa u a re d u c e fe n o m e n e le d ă u n ă to a re e n u m e ra te ş i a m e n ţ in e c a lită ţile d e e x p lo a ta r e a le tra c to a re lo r, tr e b u ie re s p e c ta te r e g u lile d e p ă s tra re a v e h ic u le lo r c a re te m p o r a r s ta ţio n e a z ă . E s te d e o s e b ire în t r e p ă s tra re a d e s c u r tă d u ra tă ş i p ă s tra re a în d e lu n g a tă . L a p ă s tra re de s c u rtă d u ra tă se p u n tra c to a re le c a re n u fu n c ţ io n e a z ă o p e r io a d ă m a i m ic ă d e d o u ă lu n i. D e p e tr a c to r n u se d e m o n te a z ă m e c a n is m e ş i p ie se . În a in te d e a p u n e tr a c t o r u l la p ă s tra re , se v e r ific ă s ta re a te h n ic ă ş i se e fe c tu e a z ă în tr e ţin e r e a te h n ic ă a a c e s tu ia . T ra c to a re le c u r o ţi, ce se p ă s tre a z ă m a i m u lt d e 10 z ile , se a şa ză p e c a p re , se re d u c e p re s iu n e a în c a u c iu c u r i la 7 0 -8 0 % d in n o r m ă ş i a ce ste a se p ro te je a z ă c o n tr a a c ţ iu n ii r a z e lo r s o la re c u s c u t u r i sa u în v e liş s p e c ia l. A g re g a te le ş i a n s a m b lu r ile t r a c t o a r e lo r se iz o ­ le a z ă c u d o p u r i, ca p a c e , p e lic u lă ca să n u p ă t r u n d ă în in t e r io r p r e c ip it a ţ iile a tm o s fe ric e . L a p ă s tra re a în d e lu n g a tă a t r a c t o a r e lo r (c a re s ta ţio n e a z ă o p e r io a d ă m a i m a re d e d o u ă lu n i) , în p r e a la b il se e fe c tu e a z ă în tre ţin e re a te h n ic ă . Se s c h im b ă u le iu l d in c a r te r u l m o t o r u lu i, se g re s e a ză m e c a n is m e le ş i p ie s e le . Se d e m o n ­ te a ză p ie s e le ş i a n s a m b lu r ile , c a re tr e b u ie p ă s tra te în în c ă p e r i s p e c ia le . Fig. 13.11. Reparaţia tractorului în atelier Fig. 13.12. Păstrarea de lungă durată a tractorului Evaluare 1. Prin ce se motivează necesitatea respectării regulilor speciale de păstrare a tractoarelor? 2. Ce moduri de păstrare a tractoarelor există şi prin ce se deosebesc acestea

Întreţinerea tehnică a tractorului

 În tre ţin e re a te h n ic ă a tr a c t o r u lu i c u p rin d e : în tr e ţin e r e a te h n ic ă z iln ic ă ( Î T Z ) , în t r e ţ in e r ile te h n ic e p la n ific a te (ÎT -1 , Î T -2 ş i ÎT -3 ) ş i în tr e ţin e r e a te h n ic ă s e z o n ie ră . În tre ţin e re a te h n ic ă z iln ic ă se e x e c u tă d e c ă tre t r a c t o r is t în fie c a re z i, la în c e p u t u l s c h im b u lu i. P e r io d ic it a t e a e fe c tu ă r ii în tr e ţin e rii teh n ice p la n ific a te se d e te r m in ă în f u n c ţ ie d e t im p u l lu c r a t sa u d e c a n tita te a d e c o m b u s t ib il c o n s u m a t. Se re c o m a n d ă : ÎT -1 - p e s te 6 0 o re d e lu c r u , Î T -2 - p e s te 2 4 0 o re d e lu c r u ş i Î T -3 - p e s te 9 6 0 o re d e lu c r u , e fe c tu a te d e c ă tre u n m a is tr u - r e g lo r , c u p a r t ic ip a ­ re a tr a c t o r is t u lu i, la p u n c t u l d e în t r e ţin e r e t e h n ic ă a tr a c to a r e lo r sa u în a te lie r u l d e re p a ra ţie (fig. 1 3 .1 1 ). În tre ţin e re a teh n ică s ezo n ieră se e fe c tu e a z ă la tre c e re a s p re p e r io a d a d e e x p lo a ta r e a tr a c to a r e ­ lo r d e t o a m n ă - ia r n ă (te m p e ra tu ra a e r u lu i în c o n ju r ă t o r - 5 ° C ) ş i d e p r im ă v a r ă - v a r ă ( te m p e ra tu ra a e r u lu i în c o n ju r ă t o r + 5 ° C ). Evaluare 1. Enumeraţi tipurile de întreţinere tehnică a tractoarelor. 2. Indicaţi periodicitatea efectuării întreţinerii tehnice a tractorului

Construcţia generală a tractorului

 g. 13.6. Părţile principale ale unui tractor: 1 - motor; 2 - mecanism de comandă; 3 - transmisie; 4 - echipament auxiliar; 5 - utilajul de lucru; 6 - sistemul de rulare. M Amintiţi-vă construcţia generală a motorului (modulele A utom obilul, clasele a 8-a şi a 9-a). Motorul este p a rte a p r in c ip a lă a t r a c t o r u lu i, c a re t r a n s fo r m ă e n e rg ia c h im ic ă a c o m b u s t ib ilu lu i, c a p a b ilă să d e z v o lte lu c r u l m e c a n ic n e c e s a r d e ­ p la s ă r ii t r a c t o r u lu i ş i a c ţ io n ă r ii m a ş in ilo r a g r ic o le s i a a lto r u tila je . Transmisia t r a c t o r u lu i tr a n s m ite e n e rg ia d e la m o t o r la o rg a n e le d e d e p la s a re , d e a c ţio n a re , a s ig u r în d m iş c a r e a t r a c t o r u lu i c u d iv e rs e v ite z e , m e r s u l în a p o i, e x e c u ta re a v ir a je lo r , s ta ţio n a re a t r a c t o r u lu i c u m o t o r u l în fu n c ţ iu n e etc. T r a n s m is ia p o a te fi m ecan ică, h id ra u lic ă , electrică ş i c o m b in a tă ( e le c tr o m e c a n ic ă sa u h id r o m e c a n ic ă ) . Fig. 13.7. Transmisia tractorului cu roţi (a) şi a tractorului pe şenile (b): 1 - roată de direcţie; 2 - puntea din faţă; 3 - motor; 4 - ambreiaj; 5 - transmisie principală; 6 - transmisie finală; 7 - mecanism de suspendare; 8 - roată conducătoare; 9 - diferenţial; 10 - cutie de viteze; 11 - roată de ghidare; 12 - roată conducătoare (de lanţ); 13 - mecanism planetar de întoarcere; 14 - dispozitiv de remorcare; 15 - cuplaj intermediar; 16 - lanţul şenilei a b ^ “Reţineţi! Principalii combustibili utilizaţi în agricultură sînt benzina şi motorina, obţinute prin distilarea ţiţeiului. Lubrifianţii sînt produse lichide (uleiuri) sau solide (unsori consistente), care asigură ungerea pieselor, în scopul micşorării frecării dintre ele şi al reducerii uzurii. Sistemul de rulare tr a n s m ite fo r ţa d e g re u ta te a t r a c t o r u lu i la s o l ş i a s ig u ră d e p la s a re a a c e s tu ia . L a tra c to a re le p e ş e n ile , e l este c o m p u s d in : c a d ru , p ro p u ls o a re le cu ş e n ilă ş i suspensie. P r o p u ls o a r e le c u ş e n ilă s în t a m p la s a te p e a m b e le p ă r ţ i a le c a d r u lu i t r a c t o r u lu i ş i se p u n în m iş c a r e c u a ju t o r u l m o t o r u lu i p r in in t e r m e d iu l tr a n s m is ie i. P r o p u ls o r u l c u ş e n ilă c o n s tă d in ro a ta de la n ţ c o n d u c ă to a re (7), ro a ta de g h id a re (3) c u d is p o z it iv d e în tin d e r e , rolele de re a z e m (8 ), rolele de susţin ere (5) ş i d in la n ţu l de ş e n ilă (2) (fig. 1 3 .8 ). Fig. 13.8. Sistemul de rulare la tractoarele pe şenile: 1 - roata de întindere a şenilei; 2 - rolă de susţinere; 3 - mecanismul de întindere a şenilei; 4 - şenila; 5 - roata conducătoare; 6 - rolă de sprijin; 7 - balansor Fig. 13.9. Tractor cu plug Fig. 13.10. Cabina unui tractor modern Mecanismele de comandă s e rv e s c la d ir ija r e a t r a c t o r u lu i, în t im p u l d e p la s ă r ii lu i, p e d ir e c ţ ia d o r it ă d e tr a c to r is t. E le s în t g ru p a te în : m e ­ c a n is m u l de d ire c ţie s i m e c a n is m u l de f r în a r e . P e n t r u în to a rc e r e a t r a c t o r u lu i s i p e n t r u fr în a r e se u t iliz e a z ă m a n e te d e c o m a n d ă s i p e d a le . Utilajul de lucru si echipamentul auxiliar U t ila ju l d e lu c r u s e rv e ş te p e n t r u c u p la r e a t r a c t o r u lu i c u m a ş in i s i u n e lte s i p e n t r u a p u n e în fu n c ţ iu n e o rg a n e le de lu c r u a le a c e s to ra (fig. 1 3 .9 ). D in t r e a ce ste u tila je fa c p a rte : s istem u l h id ra u lic de su spen d are, a rb o re le p r iz e i de p u te re , d is p o z itiv u l de re m o rc a re s i ro a ta de cu rea de a c ţio n a re . E c h ip a m e n t u l a u x ilia r in c lu d e c a b in a tra c to ru lu i, m asca ra d ia to r u lu i, b a n c h e ta etc. Echipamentul electric a l tr a c t o a r e lo r este fo lo s it la p o r n ir e , la ilu m in a r e , la ste rg e re a p a r b r iz u lu i, la s e m n a liz a r e a o p t ic ă s i a c u s tic ă . Lucru individual 1. Execută schemele cinematice ale transmisiei tractoarelor cu roţi şi tractoarelor pe şenile. 2. Analizează şi numeşte deosebirile dintre transmisia tractorului cu roţi şi cea a tractorului pe şenile. Lucru în grup Verificaţi corectitudinea întinderii lanţului de şenilă al tractorului. Întinderea lanţului se verifică după distanţa de la bolţurile zalei cel mai mult lăsate în jos pînă la şipca aşezată pe capetele ieşite în afară ale bolţurilor, amplasate deasupra rolelor de susţinere. Această distanţă trebuie să fie de 30-40 mm şi identică pentru ambele lanţuri de şenilă. Dacă lungimea porţiunii filetate a şurubului de întindere nu e suficientă, se scoate cîte o za de la fiecare lanţ de şenilă. Controlaţi ca toate capetele bolţurilor de îmbinare ale zalelor să fie orientate spre partea exterioară a tractorului. Evaluare 1. Care sînt părţile principale ale tractorului cu roţi şi ale celui pe şenile? 2. Enumeraţi agregatele transmisiei tractorului cu roţi şi tractorului pe şe

Clasificarea tractoarelor

 D u p ă destinaţie, tra c to a r e le se îm p a r t în in du stria le ş i agricole. T r a c ­ to a re le in d u s t r ia le se fo lo s e s c la lu c r ă r ile p e d r u m u r i, d e te ra s a m e n t, la e x p lo a ta r e a fo r e s tie r ă etc. T r a c to a r e le a g r ic o le se c la s ific ă în : tr a c to a r e d e u z g e n e ra l, tr a c to a r e u n iv e r s a le ş i tra c to a r e s p e c ia liz a te . Tractoarele de u z gen eral ( D T - 7 5 , T -1 5 0 , K - 7 0 0 e tc.) p o t e x e c u ta to a te lu c r ă r ile a g ric o le , c u e x c e p ţia lu c r ă r ii in t e r v a le lo r d in tr e r în d u r i la c u lt u r ile p ră ş ito a re (s fe c lă , p o r u m b , c a rto fi) . Tractoarele universale ( M T Z - 8 0 , M T Z - 82, T - 4 0 A M e tc.) p o t fi fo lo s ite la to a te lu c r ă r ile a g ric o le . Tractoarele specia liza te s e rv e s c p e n t r u e x e c u ta re a lu c r ă r ilo r a g r ic o le în c o n d iţ ii d e o s e b ite : p e m la ş t in i ( D T - 7 5 B ) , în m u n ţ i ( D T - 7 5 K ) , la c u ltiv a r e a p la n t e lo r c u t u lp in ă în a lt ă etc. D in tra c to a re le a g r ic o le fa c p a rte ş i sasiurile au topropu lsate (d e e x e m p lu , T - 1 6 M ) , c a re se fo lo s e s c p e n t r u lu c r a r e a in t e r v a le lo r d in t r e r în d u r i la c u lt u ­ r ile p ră ş ito a re , t r a n s p o r t u l în c ă r c ă t u r ilo r ş i p e n t r u a lte lu c r ă r i. C la s ific a r e a t r a c t o a r e lo r in d u s t r ia le : Tractoare cu u tiliza re gen era lă , fo lo s ite p e n t r u e x e c u ta re a u n o r lu c r ă r i g re le d e te ra s a m e n te , d e fr iş ă r i, lu c r ă r i d e ir ig a ţ ii, t r a c ţ iu n i g re le etc. Tractoare speciale, d e s tin a te p e n t r u în c ă rc a t, p e t e r e n u r i m lă ş tin o a s e , în e x p lo a tă r ile fo re s tie re , p e n t r u să p a t c a n a le . Tractoare de transport, fo lo s ite p e n t r u t r a n s p o r tu l p r o d u s e lo r a g ric o le sa u a l a lto r m a te ria le , a tît p e d r u m u r i a m e n a ja te , c ît ş i p e te r e n u r i fă ră d r u m u r i. D u p ă construcţia părţii rulante, se d e o s e b e s c tra c to a re c u r o ţ i (fig. 13.3), tr a c to a r e c u ş e n ile (fig. 13.4) ş i tra c to a r e c u s e m iş e n ile (fig. 13.5). Tractoarele p e roţi p o t fi tractoare cu o p u n te , n u m it e m otocu lto a re , c a re s în t v e h ic u le d e p u te re m ic ă ş i fo a rte m ic ă ş i g a b a rit re d u s . S în t u t iliz a t e p e n t r u e x e c u ta re a d e lu c r ă r i p e s u p ra fe ţe m ic i, în p a r c u r i, sere, g r ă d in i. Tractoarele cu do u ă p u n ţi fo r m e a z ă c la s a c e a m a i r ă s p în d ită . P o t fi c u tr e i r o ţ i 3 x 2 ş i c u p a t r u r o ţ i în v a r ia n te le 4 x 2 sa u 4 x 4 . T ra c to a r e le c u p a t r u r o ţ i p o t a v e a r o ţ ile n e e g a le sa u e g a le c a d im e n s iu n e . Tractoarele p e sen ile fo lo s e s c u n s is te m d e p r o p u ls ie c u ş e n ilă , a s ig u r în d o a d e re n ţă m a i b u n ă ş i o p r e s iu n e s p e c ific ă m a i s c ă z u tă . S e c a ra c te riz e a z ă p r in g re u ta te m a i m a re ş i c o m p le x ita te c o n s tr u c tiv ă . Tractoarele p e sem isen ile a u s is te m u l d e r u la r e fo r m a t d in r o ţ i în fa ţă şi ş e n ile în sp ate. În f u n c ţ ie d e puterea motorului, e x is tă tra c to a re : d e p u te re fo a r te m ică - 3 -7 k W ; d e p u te re m ică - 7 -2 0 k W ; d e p u te re m ijlocie - 2 0 -5 0 k W ; d e p u te re m are - 5 0 -1 0 0 k W ; d e p u te re fo a r te m are - p e s te 1 00 k W . Evaluare 1. Cum se clasifică tractoarele după destinaţie? 2. Ce fel de tractoare agricole cunoaşteţi în fu

Noţiuni generale despre tractor

 T r a c t o r u l (d in latin escu l „tractare” - „a trage”) este un a u toveh icu l de tracţiune, fo lo sit pentru a rem orca sau a îm p in g e anum ite utilaje sau m aşin i fo lo site în agricultură şi în industrie. M ai în tîi cu aburi, tractorul a fo st perfecţion at d e-a lungul tim p u lu i, pentru a fi u tilizat în d iverse d om en ii. Inginerul britanic John F o w ler este recu n oscu t ca fiin d inventatorul prim elor tractoare cu abur (fig. 13.1), fo lo site pentru arături m ecan izate. Începînd cu anul 18 8 6 , S o cieta tea John F ow ler & Co a produs şi a vîndut în lu m ea întreagă m ii de tractoare cu pluguri şi cultivatoare de m are cap acitate. P rototipul tractorului m od ern pe şen ile a fo st proiectat şi construit de m eca n icu l rus autodidact F iodor B lin o v în anul 1888 (fig. 13.2). În jurul anului 1 9 30, în cep e utilizarea roţilor cu pneuri la tractor, d e v e ­ nind a stfel p o sib ilă fo lo sirea lu i la un num ăr m ai m are de lucrări agricole, precum şi la transport. În al patrulea d ecen iu al seco lu lu i X X , tractorul trece printr-o p erfecţionare con tin u ă a tuturor ansam blurilor, m e ca n ism elor şi ech ip am en telor de lucru (roata de curea, priza de putere, ridicătorul hidraulic etc.). E xistă cîtev a com p an ii de renum e m on d ial care produc tractoare agricole: C lass, John D eere, K ubota, M a ssey F erguson etc. T ractoarele m oderne îm b in ă c e le m ai recen te realizări teh n ice în d o m en iile m eca n ic, hidraulic, electron ic, iar m ai n ou - şi în d o m en iu l IT. L a proiectarea acestora se ţine con t de a sp ectele ergon om iei m u n cii tractoristului, ceea ce face ca în prezent ca b in ele să fie clim atizate, sca u n ele să asigure con fortu l n ecesar, eforturile fiz ic e să fie m in im e etc. John Fow ler şi F. A. Blinov Fig. 13.1. Tractorul lui J. Fow ler Fig. 13.2. Tractorul lui F. A. Blinov Lucru individual Navighează pe Internet sau fă cunoştinţă cu un mecanizator şi află mai multe despre evoluţia tractorului. Evaluare 1. Cînd a fost construit primul vehicul autopropulsat utilizat în agricultură? 2. Ce se înţelege prin noţiunea „tractor”? 3. Numiţi cîteva personalităţi marcante din istoria tractorului

Regulamentul circulaţiei rutiere

 Generalităţi y R e g u la m e n tu l c irc u la ţie i ru tie re c u p r in d e n o r m e le p r iv in d c ir c u la ţ ia v e h ic u le lo r ş i a p ie t o n ilo r p e în t r e g t e r it o r iu l ţ ă r ii. R e s p e c ta re a R e g u la ­ m e n tu lu i a s ig u r ă s e c u r ita te a t u t u r o r p a r t ic ip a n ţ ilo r la t r a fic , p r o t e c ţ ia m e d iu lu i, o c r o t ir e a p e r s o a n e lo r f iz ic e ş i j u r id ic e , p r e c u m ş i a p ă r a r e a p r o p r ie t ă ţ ii a c e s to ra . 1.1 1.19 1.21 1.22 Trecerea la Circulaţie Copii Biciclişti nivel cu o dublu sens cale ferată cu bariere Indicatoare rutiere de avertizare vo 2.1 2.3 Cedează Drum cu trecerea prioritate Indicatoare rutiere de prioritate O® 3.1 3.27 Acces Limitare interzis de viteză Indicatoare rutiere de interzicere şi restricţie 4.3 4.5 Sens Pistă giratoriu pentru pietoni Indicatoare rutiere de sens obligatoriu Semafor pentru vehicule Semafor pentru pietoni Semafor pentru dirijarea circulaţiei la trecerile la nivel cu calea ferată 1.12 1.13 Linia de Cedează 2.3.1 - 2.3.2 oprire trecerea Stîlpi de direcţionare a deplasării, de protecţie şi de reazem Indicatoare rutiere de , informare şi orientare Sem nale lum inoase l^ rc a je m fere Circulaţie permisă Sem nalele agentului de circulaţie Oprire Reduceţi viteza Măriţi viteza Acordarea primului ajutor medical în cazul accidentelor rutiere P r im u l a ju to r m e d ic a l p r e s u p u n e o s e rie d e m ă s u r i im e d ia te c a re tr e b u ie în tr e p r in s e , în s c o p u l s a lv ă r ii v ic t im e i, 1a lo c u l p r o d u c e r ii a c c id e n t u lu i ş i în t im p u l t r a n s p o r t ă r ii a c e s te ia 1a o in s t it u ţ ie m e d ic a lă . P r in c ip a le le a c ţ iu n i în a c o rd a re a a ju t o r u lu i sîn t: • o p rire a im e d ia tă a a c ţiu n ii a g e n ţilo r a g re s iv i ş i sco aterea v ic t im e i d in z o n a a c c id e n tu lu i; • a c o r d a r e a p r im u lu i a ju to r în f u n c ţ ie d e c a r a c t e r u l ş i d e t ip u l tr a u m e i: o p r ir e a h e m o r a g ie i, b a n d a ja r e a r ă n ii, m ă s u r i d e re s u s c ita re ; • o rg a n iz a r e a t r a n s p o r t ă r ii o p e ra tiv e a a c c id e n ta tu lu i 1a ce a m a i a p ro p ia tă in s t it u ţ ie m e d ic a lă . Evaluare 1. Explicaţi rolul R egulam entului circulaţiei rutiere şi importanţa indicatoarelor rutiere. 2. Numiţi tipurile de indicatoare rutiere şi semnificaţia semnalelor agentului de circulaţie. 3. Descrieţi acţiunile principale ale „salvatorilor” în cazul unui accident rutier. Oră de sinteză si de evaluare finală 1. Indicaţi în tabelul de mai jos denumirea părţilor componente ale automobilului, cunoscînd destinaţia lor: D enum irea D estin aţia Transformă energia termică, obţinută în urma arderii combustibilului, în lucru mecanic. Parte a automobilului care cuprinde mecanismele de transmitere a mişcării de rotaţie de la motor spre roţile conducătoare şi serveşte ca bază pentru amplasarea motorului, a caroseriei, a punţilor cu roţile, a mecanismelor de dirijare etc. Serveşte ca încăpere pentru şofer, pasageri, încărcături şi ca bază pentru motor, pentru agregatele transmisiei, ale mecanismelor de dirijare. Transmite şi transformă mişcarea de rotaţie de la arborele cotit al motorului spre roţile conducătoare ale automobilului. Schimbă direcţia şi micşorează viteza. 2. Prin ce se deosebeşte M A S de M AC ? 3. Ce metode (condiţii) de păstrare a automobilelor cunoaşteţi? 4. Explicaţi modalităţile de protejare a automobilului în cazul conservării pe timp de iarnă. 5. Ce norme igienice şi reguli de protecţie a muncii trebuie respectate în timpul reviziei tehnice? 6. Explicaţi rolul R eg ulam entului circulaţiei rutiere. 7. Ce faceţi în cazul în care accidentul rutier s-a produs noaptea (sau într-un loc întunecos)? Argumentaţi. □ a şteptaţi să sefacă lum ină □ a prindeţi ch ib rituri/lum înări/brichete □ a prindeţi o lanternă. 8. încercaţi să determinaţi tipurile de caroserii ale automobilelor prezentate în imaginile de mai jos: modulul TRACTORUL Nu există ramură în agricultură în care nu s-ar folosi anumite mijloace tehnice - tractorul, combina, plugul, batoza etc. Şi primul loc printre acestea îi aparţine pe drept tractorului. 13.1. Noţiuni generale despre tract

Întreţinerea tehnică a automobilului

 ■ Întreţinerea tehnică a automobilului > În tre ţin e re a te h n ic ă p re s u p u n e u n c o m p le x d e m ă s u r i te h n ic e şi o rg a n iz a to ­ ric e , ca re se e fe ctu e a ză în m o d o b lig a to riu d u p ă u n a n u m it p a rc u rs a l a u to m o ­ b ilu lu i şi are m e n ire a d e a m e n ţin e ca p a cita te a d e fu n c ţio n a re a v e h ic u lu lu i. În tre ţin e re a tehnică n u m ă ru l u n u (ÎT -1 ) c u p r in d e , în a fa ră d e lu c r ă r ile ca re se în d e p lin e s c la în tre ţin e re a z iln ic ă , u rm ă to a re le t ip u r i d e lu c r ă r i e fe c ­ tu a te fă ră d e m o n ta re a a g re g a te lo r ş i d is p o z it iv e lo r d e p e a u t o m o b il ş i fă ră d e z a s a m b la re a lo r: d e c o n tr o l- d ia g n o s tic a r e , d e s trîn g e re , d e re g la re etc. În p r o c e s u l ÎT -1 , aceste lu c r ă r i se e fe c tu e a ză la m o to r, in c lu s iv la in s ta la ţia d e ră c ire ş i la ce a d e u n g e re , la a m b re ia j, la c u tia d e v ite z e , la t r a n s m is ia c a rd a - n ic ă , la p u n ţi, la s is te m u l d e d ire c ţie ş i la c e l d e frîn a r e , la s is te m u l d e ru la re , la c a b in ă , p la tfo rm ă , s c a u n e etc. În p r o c e s u l ÎT -1 se d e p is te a z ă ş i se în lă tu r ă lo c u r ile n e e rm e tiz a te , s c u rg e rile d e aer, d e lic h id , d e c o m b u s tib il, u le i etc.; se e x a m in e a z ă sta re a d is p o z it iv e lo r in s ta la ţie i d e a lim e n ta re c u c o m b u s tib il, e ta n şe ita te a le g ă tu rilo r; se c o n tr o le a z ă fu n c ţio n a r e a şi, în c a z d e n e ce sita te , se în lă tu r ă d e fe c te le d is p o z it iv e lo r d e ilu m in a r e şi d e s e m n a liz a re , d e c o n ­ t r o l şi d e m ă s u ra re , d e fe c te le f a r u r ilo r etc. Se e x e c u tă lu c r ă r ile d e u n g e re ; se c o n tr o le a z ă n iv e lu l d e u le i în to a te a g re g a te le şi, d a c ă este n e v o ie , se a d a u g ă u le i; se v e r ific ă n iv e lu l lic h id u lu i d e f r în ă şi, în c a z d e n e ce sita te , se a d au g ă ; se s c u rg e c o n d e n s a tu l d in b u te liile d e a e r a le s is te m u lu i d e fr în a r e c u a c ţio n a re p n e u m a tic ă etc. În tre ţin e re a teh n ică n u m ă r u l d o i (ÎT -2 ), în a fa ră d e c o m p le x u l d e o p e r a ţii in c lu s e în ÎT -1 , p re v e d e în d e p lin ir e a lu c r ă r ilo r d e c o n t r o l- d ia g n o s t ic a r e ş i d e re g la re în t r - u n v o lu m m a re , c u d e z a s a m b la re a p a r ţ ia lă a a g re g a te lo r. D is p o z it iv e le se s c o t d e p e a u t o m o b il ş i se c o n tr o le a z ă la s t a n d u r i s p e c ia le ş i in s t a la ţ ii d e c o n t r o l ş i d e m ă s u ra re . ■ Întreţinerea tehnică a motorului > Î n tre ţin e re a o rg a n e lo r fix e a le m o t o r u lu i c u p r in d e u rm ă to a re le o p e ra ţii: v e r ific a re a s tă r ii te h n ic e a b lo c u lu i m o t o r u lu i, a c h iu la s e i, c o le c to a r e lo r d e a d m is ie ş i d e e v a c u a re , a e ta n ş e ită ţii g a r n it u r ilo r d e c h iu la s ă ş i c o le c to a re lo r, p r e c u m ş i c o n t r o lu l f ix ă r ii m o t o r u lu i p e c a d r u l a u t o m o b ilu lu i. ■ Întreţinerea tehnică a mecanismului bielă-manivelă > În tre ţin e re a a ce stu i m e c a n is m p re s u p u n e c o n tr o lu l fu n c ţio n a l, care in c lu d e : • v e r ific a r e a p o r n ir ii u ş o a re a m o t o r u lu i, • v e r ific a r e a f u n c ţ io n ă r ii c o re c te la d iv e rs e t u r a ţ ii, fă r ă a p r e z e n ta b ă tă i; t u r a ţ iile s u s p e c te se d e ­ p is te a z ă fie a u d itiv , fie c u a ju t o r u l s te to s c o p u lu i; • c o n t r o lu l z iln ic a l g a z e lo r d e e ş a p a m e n t, v iz u a l s a u c u a p a ra ta j: c u lo a r e a a lb a s tră in d ic ă u n c o n ­ s u m e x a g e ra t d e u le i, c e a n e a g ră - u n c o n s u m e x a g e ra t d e c o m b u s t ib il, ia r c e a a lb ic io a s ă - u n a v a n s p re a m a re s a u p re a m ic la a p rin d e r e , r e s p e c tiv la in je c ţ ie p e n t r u m o to a r e le D ie s e l; 104 E d u c a ţ ia te h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a modulul • c o n t r o lu l p r e s iu n ii în c ilin d r i (fig. 1 2.7) c u a ju t o r u l c o m p r e s o m e t r u lu i sa u c o m p r e s o g r a fu lu i; • d e te r m in a r e a s t ă r ii te h n ic e a g r u p u lu i cilindru - p isto n - segm en ţi fă ră d e m o n ta re a m o t o r u lu i. A c e a s tă p r o c e d u r ă se fa c e p r in : - m ă s u ra re a c a n t it ă ţ ii d e g a ze a rse p ă tr u n s e în c a r t e r u l m o t o r u lu i c u u n c o n t o r d e g a ze s p e c ia l a d a p ta t; la d e p ă ş ire a u n e i a n u m ite c a n tită ţi d e g a ze , se in d ic ă re p a ra re a g r u p u lu i cilindru - piston - segm enţi; - u r m ă r ir e a d e p r e s iu n ii d in c o le c t o r u l d e a d m is ie . S e fa c e c u m o t o r u l f u n c ţ io n în d la o tu ra ţie c e v a m a i m a re d e ra la n ti, c u a ju to r u l u n u i v a c u u m m e t r u , a l u n u i c o m u ta to r d e în tr e r u p e r e a a p r in d e r ii p a r ţia le ş i a l u n u i ta h o m e tr u . A s t f e l se d e te r m in ă n e e ta n ş e ită ţile c o le c t o r u lu i d e a d m is ie , s u p a p e lo r, b u jiilo r , g a r n it u r ii d e c h iu la s ă . Fig. 12.7. Verificarea com presiei în cilindri ■ Întreţinerea tehnică a mecanismului de distribuţie a gazelor O p e r a ţ iile p r in c ip a le d e în t r e ţ in e r e sîn t: v e r ific a r e a v iz u a lă a e ta n ş e ită ţii d in t r e c a p a c u l d is t r ib u ţ ie i ş i b lo c u l m o t o r u lu i, a s t ă r ii a r c u r ilo r ş i p o z iţ ie i c u lb u to a r e lo r , a s ig u r ă r ii e ta n ş e ită ţii s u p a p e lo r, c a p a c u lu i d e c h iu la s ă ; v e ­ r ific a r e a r e g lă r ii j o c u lu i t e r m ic d in t r e c u lb u to a r e ş i s u p a p e , ia r în c a z d e n e c e s ita te , re g la re a d is t r ib u ţ ie i. ■ Reglarea jocului termic dintre culbutoare şi supape R e g la re a j o c u lu i t e r m ic d in t r e c u lb u to a r e ş i s u p a p e se fa c e la re c e sa u la c a ld , p e r io d ic , d u p ă t ip u l m o t o r u lu i ş i in d ic a ţ iile f a b r ic ii c o n s tru c to a re . L a m o t o a r e c u s u p a p e în ca p , j o c u l d in t r e c u lb u to a r e ş i s u p a p e (fig. 12.8) se re g le a z ă d u p ă c u m u rm e a z ă : • se s c o a te c a p a c u l c h iu la s e i ş i se ro te ş te a rb o re le c o t it p în ă c în d p is t o n u l (1 2 ) este a d u s la p u n c t u l m o r t s u p e r io r ; se v e r ific ă s trîn g e re a c h iu la s e i ş i a s u p o r t u r ilo r a x u lu i c u lb u to a r e lo r ; • se slă b e ş te p iu liţ a (5) d e b lo c a r e a ş u r u b u lu i d e re g la j d e la c u lb u to a r e ş i în t im p ce a c e a sta se m e n ţin e fix ă c u c h e ia , se re g le a z ă ş u r u b u l c u ş u r u ­ b e ln iţa ; se c o n tr o le a z ă jo c u l (j ) c u u n c a lib r u d e in t e r s t iţ ii, ce v a tr e b u i să a lu n e c e c u f r în a r e în t r e c a p ă tu l c u lb u t o r u lu i (7) ş i c e l a l s u p a p e i (9 ), d u p ă c a re se fix e a z ă p o z iţ ia ş u r u b u lu i c u p iu liţ a . A c e le a ş i o p e r a ţ ii se e x e c u tă la to a te s u p a p e le c a re n u s în t a ta ca te d e c u lb u to a re . Lucru în grup Grupul I. Executaţi reglarea jocului termic pe o mostră sau explicaţi cum o veţi face, orientîndu-vă după figura 12.8. Grupul II. Urmăriţi executarea sau explicarea reglării jocului termic dintre culbutoare şi supape. Notaţi erorile, manevrele executate corect, dar şi pe cele executate incorect. ■ Întreţinerea tehnică a instalaţiei de răcire > > Î n tre ţin e re a te h n ic ă a in s t a la ţ ie i d e r ă c ir e c u p r in d e o p e r a ţ ii d e c o n tr o l, v e rific a r e , u n g e re , re g la re ş i c u ră ţa re , d u p ă c u m u rm e a z ă : • se v e r ific ă e ta n ş e ita te a o r g a n e lo r c o m p o n e n te a le in s t a la ţ ie i d e r ă c ir e ş i în t in d e r e a c u r e le i d e v e n tila to r ; Fig. 12.8. Reglarea jocului dintre culbutor şi supapă: 1 - arbore de distribuţie; 2 - tachet; 3 - tij a tachetului; 4 - axa culbutoarelor; 5 - piuliţă; 6 - bulon de reglare; 7 - culbutor; 8 - arcul supapei; 9 - supapă; 10 - colector; 11 - cilindru; 12 - piston se c o n tr o le a z ă z iln ic n iv e lu l lic h id u lu i d in r a d ia to r, ca re în t im p u l f u n c ­ ţ io n ă r ii m o t o r u lu i se c o m p le te a z ă , în c a z d e n e c e s ita te , c u a p ă d is tila tă sa u c u a n tig e l (fig. 12.9); Fig. 12.9. Com pletarea cu antigel a nivelului de lichid din radiator 105 Reţineţi! La îmbinarea cu componentele instalaţiei de ungere, conductele trebuie să fie perfect etanşe, fără deformări sau strangulări, să aibă raze de curbură cît mai mari. Fig. 12.10. Eliminarea aerului din sistemul de frînare: 1 - cheie; 2 - furtun elastic; 3 - vas cu lichid de frînare Fig. 12.11. Verificarea jocului volanului • se s p a lă c u u n je t d e a p ă r a d ia t o r u l, p e n t r u a în d e p ă r t a im p u r it ă ţ ile d e p e s u p ra fa ţa lu i; • o d a tă la 2 a n i, se în lo c u ie ş t e lic h id u l a n tig e l, f o lo s in d o p îln ie s p e c ia lă ş i s is te m u l d e a e ris ire a l in s ta la ţie i. ■ Întreţinerea tehnică a instalaţiei de ungere O p e r a ţ iile p r in c ip a le d e în t r e ţ in e r e a in s t a la ţ ie i d e u n g e re in c lu d : • v e rific a re a n iv e lu lu i d e u le i d in b a ie ş i c o m p le ta re a z iln ic ă c u u le i d e a ce e a şi ca lita te ; n iv e lu l tre b u ie să fie în tr e re p e re le m a x im ş i m in im . • c o n tr o lu l z iln ic a l e ta n şe ită ţii în b a ia d e u le i, c o n tr o lu l la g ă re lo r m a rg in a le d e la a rb o re le co tit, a l b u şo a n e lo r, filtre lo r, ca p a ce lo r, c h iu la s e i ş i ta c h e ţilo r. P e r io d ic , se v a în lo c u i u le iu l d in in s ta la ţia d e u n g e re , f o lo s in d u le i d e c a lita te a c o re s p u n z ă to a re s t ă r ii d e u z u r ă a m o t o r u lu i, se v a c u ră ţa ş i se v a s c h im b a e le m e n tu l filtr a n t. ■ Întreţinerea tehnică a instalaţiei de alimentare cu combustibil I n s ta la ţia d e a lim e n ta r e c u c o m b u s t ib il n e c e s ită o s e rie d e o p e r a ţ ii d e în t r e ţ in e r e s p e c ific e p e n t r u b u n a fu n c ţ io n a r e a m o t o r u lu i: • v e r ific a r e a r e z e r v o r u lu i ş i a c o n d u c t e lo r d e c o m b u s tib il; • c u ră ţa re a d e im p u r it ă ţ i a f ilt r u lu i d e c o m b u s tib il; • d e m o n ta re a , s p ă la re a în s o lv e n t ş i s u fla re a c u a e r a t u t u r o r o r if ic iilo r p o m p e i d e a lim e n ta re ; • v e r ific a r e a ş i c u ră ţa re a c a r b u r a t o r u lu i. ■ Întreţinerea tehnică a sistemului de frînare Î n tr e ţin e r e a s is t e m u lu i d e f r în a r e c u a c ţio n a r e h id r a u lic ă p r e s u p u n e e fe c tu a re a u r m ă t o a r e lo r lu c r ă r i: • c o n t r o lu l e ta n ş e ită ţii s is t e m u lu i h id r a u lic ; • v e r ific a r e a ş i c o m p le ta r e a n iv e lu lu i lic h id u lu i d in r e z e r v o r u l p o m p e i c e n tra le ; • v e r ific a r e a ş i re g la re a jo c u lu i d in t r e t ija ş i p is t o n u l p o m p e i c e n tra le ; • e v a c u a re a a e r u lu i d in s is te m (fig . 1 2 .1 0 ); • re g la re a j o c u lu i d in t r e s a b o ţi ş i ta m b u r; • v e r ific a r e a u z u r ii g a r n it u r ilo r d e fr în a r e . ■ Întreţinerea tehnică a sistemului de direcţie • V e r ific a r e a jo c u lu i v o la n u lu i se fa c e în m o d u l u r m ă t o r (fig. 1 2 .1 1 ): se a d u c e a u t o m o b ilu l în p o z iţ ia d e m e rs în lin ie d re a p tă ; se ro te ş te v o la n u l s p re d re a p ta , ia r a p o i s p re s tîn g a p în ă la p o z iţ iile m a x im e în c a re a ce sta se m a n e v re a z ă u ş o r, fă ră c a r o ţ ile să se ro te a s c ă . • O p e r a ţ ia d e re g la re a m e c a n is m u lu i d e a c ţio n a r e se e x e c u tă n u m a i d u p ă în lă tu r a r e a j o c u r ilo r d in a r t ic u la ţ iile m e c a n is m u lu i. • C u a p a ra te le d e c o n t r o l a l g e o m e tr ie i r o ţ ilo r d e d ir e c ţ ie se m ă s o a ră u n ­ g h iu r ile d e a şe za re a r o ţ ilo r ş i p iv o ţ ilo r . • Se u m p le c a se ta de d ir e c ţ ie c u u le i d e tr a n s m is ie ş i se c o n tr o le a z ă p e r io d ic n iv e lu l lu i. A r t ic u la ţ iile s fe ric e ş i p iv o ţ ii se u n g c u u n s o a re c o n s is te n tă , in t r o d u s ă s u b p r e s iu n e p r in g re sa re . ■ Întreţinerea tehnică a instalaţiei de iluminare si semnalizare În c a d r u l în t r e ţ in e r ii te h n ic e a in s t a la ţ ie i d e ilu m in a r e ş i s e m n a liz a r e se to a re le o p e ra ţii: E d u c a t ia te h n o lo g ic ă • c la s a a 9-a modulul • se c o n tr o le a z ă p e r io d ic fix a re a f a r u r ilo r în c a rc a se , s trin g e re a c o n e x iu ­ n ilo r ş i d e z o x id a r e a lo r, la n e v o ie ; se în lo c u ie s c b e c u r ile (fig . 1 2 .1 2 ); • f a r u r ile d e ce a ţă n e c e s ită în t r e ţin e r e a s e m ă n ă to a re ; p e t im p u l n e fo lo s ir ii, e le se a c o p e ră c u h u se ; • se v e r ific ă p e r io d ic ş i se c u ră ţă lă m p ile d e p o z iţie , s to p ş i n u m ă r ş i c e le d e s e m n a liz a re ; • se c o n tr o le a z ă p e r io d ic lă m p ile in te r io a r e , in c lu s iv c o n e x iu n ile , c o n d u c ­ to a re le ş i s is te m e le p r o p r ii d e c o m a n d ă ; • se v e r if ic ă f u n c ţ io n a l fre c v e n ţa c o n e c t ă r ii- d e c o n e c t ă r ii r e le u lu i d e s e m ­ n a liz a r e o p t ic ă şi, în c a z d e n e c e s ita te , se re g le a z ă . Lucru individual 1. Verifică şi reglează jocul volanului. 2. Verifică şi reglează jocul dintre saboţi şi tambur. Fig. 12.12. Înlocuirea becurilor farului Evaluare 1. În ce constă întreţinerea tehnică a motorului? 2. Descrieţi modalitatea de întreţinere tehnică a instalaţiei de răcire şi a celei de ungere. 3. Arătaţi ce presupune întreţinerea tehnică a instalaţiei de alimentare cu combustibil