Factorii care influenţează productivitatea plantelor de cultură

 O d a tă c u c re ş te re a v e r tig in o a s ă a p o p u la ţ ie i p e g lo b u l p ă m în te s c , este n e c e s a ră o s p o r ir e a p r o d u c ţ ie i v e g e ta le ş i o îm b u n ă t ă ţ ir e a c a lit ă ţ ii a ce ste ia . C a p a c ita te a d e p r o d u c ţ ie a p la n t e lo r este o în s u ş ir e d e te r m in a tă d e e le m e n ­ te le d e p r o d u c tiv ita te , c a r a c te r is tic e p e n t r u fie c a re s p e c ie , ş i d e f a c t o r ii d e in flu e n ţă , r e d a ţi în s c h e m a d e m a i jo s. Fig. 15.7. O recoltă bogată cere o m uncă asiduă F a c t o r ii d e m e d iu in flu e n ţe a z ă p r o d u c tiv ita te a p la n te lo r. C re ş te re a ş i f r u c t ific a r e a p la n t e lo r d e p in d e a tît d e te m p e ra tu ra a e r u lu i, c ît ş i d e c e a a s o lu lu i. T e m p e r a tu r a p r o v in e d in r a d ia ţia s o la ră , p r e c u m ş i d in lu m in ă , c u c a re a c ţio n e a z ă îm p re u n ă . L u m in a in flu e n ţe a z ă c re ş te re a ş i d e z v o lta re a p la n t e lo r p r in in te n s ita te , d u ra tă ş i lu n g im e a d e u n d ă . P a r t ic ip în d c a s u rs ă d e e n e rg ie în fo to s in te z ă , lu m in a c o n s titu ie c o n d iţ ia d e b a z ă în o b ţ in e r e a u n o r p r o d u c ţ ii m a r i ş i d e c a lita te . S -a c o n s ta ta t c ă lu m in a a lb a s tră în t im p u l în f lo r i r ii ş i lu m in a ro ş ie d u p ă în c h e ie re a în f lo r ir ii m ă re s c s e m n ific a tiv p r o d u c ţ ia d e to m a te . C o n f o r m c e r in ţe lo r p e n tr u te m p e ra tu ră , le g u m e ca to m a te le , v in e te le , a rd e ii, c a s tra v e ţii s în t p la n te t e r m o file (fig. 1 5 .7 ). A p a jo a c ă u n r o l h o t ă r ît o r în d e s fă ş u ra re a p ro c e s e lo r d e fo rm a re a r e ­ c o lte lo r. F ie c a re sp e c ie , în d ife rite fa ze d e v e g e ta ţie , a re n e c is ită ţi d ife rite d e apă, d e a ceea flu c tu a ţ iile în c a n tita te a d e u m id ita te o fe rită p la n te i p o t c a u za p ro b le m e g ra ve , p r e c u m a v o rta re a f lo r ilo r ş i a fru c te lo r. E x c e s u l d e u m id ita te în s o l şi în a tm o s fe ră , în p e r io a d a c o a c e rii, este fo a rte d ă u n ă to r. D u p ă p lo i p re lu n g ite ş i c o n d e n s , în c o n d iţ ii d e te m p e ra tu ră d e + 15 - + 1 8 °C , c u lt u r ile d e le g u m e - c a s tra v e ţii, to m a te le , a r d e ii ş i ce a p a - s în t ata ca te fre c v e n t ş i c u m p lit d e c iu p e rc a m a n e i (fig. 1 5 .8 ). A ta c ă m a i în t îi fru n z e le , a p o i fru c te le , su b fo r m a u n o r p e te m a r i, b ru n - d e s c h is e , ca re c o lo n iz e a z ă to t fr u c tu l, p r o v o c în d în fin a l p u tre z ire a şi d is tru g e re a c o m p le tă a c u ltu r ii. A c e a s tă b o a lă n u p o a te f i e x tirp a tă , c i p o a te fi o p r ită d o a r e x tin d e re a ei. L a p r im e le s e m n e d e a fe c ţiu n e , p la n te le se tra te a ză c u z e a m ă b o rd e le z ă d e 0 ,7 5 -1 % . C o n f o r m c e r in ţe lo r p e n tr u apă, a rd e ii, v a rz a , v in e te le , c ă p ş u n ii se re fe ră la p la n te le e x ig e n te . A e r u l in flu e n ţe a z ă a s u p ra p la n t e lo r d e c u lt u r ă p r in c o m p o z iţ ia sa a t m o ­ s fe ric ă ş i d in s o l, p r in te m p e ra tu ră . U n e le s p e c ii d e p la n te ş i c o p a c i c re s c m a i re p e d e d a to r ită n iv e lu lu i to t m a i m a re d e d io x id d e c a r b o n d in a tm o s fe ră p e c a re î l a b s o rb , o f e r in d p o s ib ilit a t e a d e a c îş tig a t im p în lu p ta îm p o t r iv a s c h im b ă r ilo r c lim a t ic e . P e n t r u c re ş te re a p r o d u c t iv it ă ţ ii, în se ră ş i în s o la r ii este s p o r ită c o n c e n tr a ţia d e d io x id d e c a r b o n p r in d e s c o m p u n e re a m a te r ie i o r g a n ic e în so l. Fig. 15.8. M ana la roşii ( Reţineţi! j j Vîntul, prin intensitatea şi durata sa, intervine direct în polenizarea plantelor. La o viteză ce depăşeşte 10 m/sec., zborul albinelor este imposibil. 125 Lucru individual Fig. 15.9. Copilitul roşiilor Află mai multe despre prevenirea manei la tomate, ca cea mai răspîndită plantă de cultură. Lucru în grup 1. Realizaţi etapa a Il-a a proiectului (pag. 5-6). 2 Participaţi la lucrările agricole de sporire a roadei - la copilitul tomatelor, îndepărtînd lăstarii crescuţi la subsuoara frunzelor de tomate, numiţi copiii. Aceşti lăstari se vor rupe cu mîna sau se vor tăia cu foarfeca, în momentul în care ating o lungime de 5-7 cm şi sînt încă în stare ierboasă (fig. 15.9). Respectaţi regulile de igienă în timpul lucrului. 3. Apreciaţi roada, evidenţiind aspectul ecologic, cantitatea roadei obţinute. Meditaţi şi argumentaţi Un secret pentru sporirea producţiei în seră e