Războiul ruso-otoman din 1806-1812. Anexarea Basarabiei la Imperiul Rus

 La începutul secolului al XlX-lea Moldova şi Muntenia continuau să fie obiectul de dispută dintre cele trei imperii: Rus, Austriac şi Otoman. Boierii români, dorind să elibereze ţările de sub suzeranitatea otomană, s-au divizat în grupări, optând pentru alianţă cu Imperiul Rus sau cu Franţa. EVOCARE ♦ Ce raport de forje era în Europa de Sud-Est la răscrucea secolelor XVIII-XIX? ♦ Care au fost consecinţele razboaelor ruso-otom ane din secolul al XVIII-lea pentru Principatele Române? ♦ Care este geneza problem ei basarabene? Semnarea Păcii de la Bucureşti, 1812. Kutuzov °i otomanii discută condiţiile păcii. Tablou de Leonid Grigoreşenco VOCABULAR H atişerif Problem a basarabeana A rm istiţiu A utodeterm inare • Europa de Sud-Est la începutul secolului al XIX-lea D upă u n şir de războaie cu puterile vecine, criza Im periului O tom an s-a acutizat şi a cu p rin s toate sferele vieţii, de aceea rezolvarea p ro ­ blem ei orientale devenea tot m ai acută. Puterile europene u rm ăreau scopuri expansioniste acţionând su b lozinca „eliberării creştinilor”. Scopul principal al Im periului R us era rezolvarea problem ei orientale în favoarea sa, prin stabilirea unei dom inaţii depline a s u ­ p ra B alcanilor şi strâm torilor Bosfor şi D ardanele, inclusiv asu p ra C onstantinopolului. Im periul H absburgic, u rm ărin d aceleaşi scopuri anexioniste, s-a folosit de conflictele ruso-otom ane p en tru a-şi extinde influenţa. Însă la în cep u tu l secolului al XIX-lea acesta era am en in ţat de arm atele franceze şi n u p u tea interveni direct în problem a orientală. D upă proclam area ca îm părat al Franţei (1804), Napoleon I începe cuceririle în E uropa, fiind cointeresat în ciocnirea dintre Imperiile R us şi cel O tom an p en tru a le slăbi puterile şi p en tru a d e tu rn a o p arte a arm atei ru se din E uro p a C entrală spre su d -estu l continentului. Anglia, deşi su sţin e a R u sia ca aliat îm potriva F ran ţei, n u dorea consolidarea poziţiilor acesteia în bazinul Mării Negre şi în Balcani. • Războiul ruso-otoman din 1806-1812 P rim a e ta p ă (1 8 0 6 -1 8 0 7 ) ° i a r m is tiţiu l d e la S lo b o zia C u sco p u l de a lim ita in flu en ţa ru s ă în Moldova şi M untenia, su ltan u l i-a rechem at pe dom nitorii A lexandru M oruzi şi C o n stan ­ tin Ipsilanti. S ub pretextul că a fost încălcat H atişeriful din 1802 prin m azilirea dom nitorilor, fără acordul Rusiei, în to am n a an u lu i 1 8 0 6 fără a declara război Im periului Otom an, arm atele ru se a u trec u t N istrul şi a u asediat cetatea Hotin. În doar câteva săptăm âni, Principatele a u fost ocupate de arm atele ruse, care a u aju n s la D unăre şi chiar a u trec u t pe teritoriul Serbiei. În Moldova şi M untenia a fost în tro d u să conducerea m ilitară în fru n te cu generalul M ihelson, iar teritoriul a fost utilizat d rept b ază strategică p en tru arm ată. Im periul O tom an a declarat război Im periului R us, dar, fiind slăbit, n -a în trep rin s acţiuni active. P oarta trecea prin tr-o perioadă de lupte interne, grupele de ieniceri rebeli l-au asa sin a t pe Selim al III-lea, apoi şi pe noul su ltan , M ustafa al IV-lea. În acelaşi tim p R usia lu p ta în E uro p a C entrală de p arte a coaliţiei antifranceze şi su p o rta înfrângeri grele. În aceasta situ aţie ţaru l R usiei A lex a n d ru I a fost nevoit să încheie u n tra ta t la T ilz it (1807) cu N apoleon, n u m it d e pace, pritenie, alianţă ofensivă şi defensivă. Ca rezultat, s-au delim itat sferele de influenţă în E uropa şi R usia s-a obligat să adere la blocada continentală îm potriva Angliei. Suvera- • 160 / Cap. VI. Relaţiile internaţionale în epoca modernă CURS Întâlnirea împăraţilor Napoleon şi Alexandru I la Tilzit, 1807 n i i R u s i e i ş i F r a n ţ e i a u c ă z u t d e c o m u n a c o r d s ă p u n ă c a p ă t r ă z b o i u l u i r u s o - o t o m a n ş i s ă î n c h e i e u n a r m i s t i ţ i u . P r i n m e d i e r e a F r a n ţ e i , a r m is tiţiu l a f o s t î n c h e i a t l a S l o b o z i a ( l o c a l i t a t e p e D u n ă r e ) î n a u ­ g u s t 1807. E r a u o p r i t e o p e r a ţ i i l e m i l i t a r e p e n t r u o p e r i o a d ă d e ş a s e l u n i ş i t r e b u i a e l a b o r a t u n m e c a n i s m p e n t r u a c o n t i n u a t r a t a t i v e l e d i n t r e I m p e r i u l R u s ş i P o a r t ă . A doua e ta p ă a războiului (1809-1811) Î n a n u l 1 8 0 8 , d i n c a u z a î n f r â n g e r i l o r a r m a t e i f r a n c e z e î n S p a n i a ş i a p e r i c o l u l u i u n u i r ă z b o i c u A u s t r i a , N a p o l e o n a p r o p u s o n o u ă î n t â l n i r e c u A l e x a n d r u I. L a c o n v e n ţ i a s e c r e t ă d e l a E r f u r t , s - a u d i s c u t a t ş i c a u z e l e e ş e c u l u i t r a t a t i v e l o r r u s o - o t o m a n e . I a r ă ş i a a v u t l o c o î m p ă r ţ i r e a s f e r e i d e i n f l u e n ţ ă : F r a n ţ a î n S p a n i a , i a r R u s i a î n s p a ţ i u l e s t i c a l E u r o p e i ( d e l a F i n l a n d a p â n ă l a Ţ ă r i l e R o m â n e ) . Î n a c e s t e c o n d i ţ i i A n g l i a a s e m n a t u n t r a t a t s e c r e t c u P o a r t a , p r i n c a r e î i f ă g ă d u i a s p r i j i n î n p ă s t r a r e a i n t e g r i t ă ţ i i I m p e r i u l u i O t o m a n . D e a c e e a R u s i a a c e r u t e x p u l z a r e a a m b a s a d o r u l u i e n g l e z d e l a C o n s t a n t i n o p o l . P o a r t a î n s ă a a n u l a t a r m i s t i ţ i u l d e l a S l o b o z i a ş i î n m a r t i e 1 8 0 9 a r e l u a t o p e r a ţ i i l e m i l i t a r e . P e p a r c u r s u l a n i l o r 1 8 0 9 - 1 8 1 0 a r m a t e l e r u s e a u o b ţ i n u t m a i m u l t e s u c c e s e , c u c e r i n d d e l a o t o m a n i c e t ă ţ i l e d e p e D u n ă r e : R u ş c i u c , G i u r g i u , T u r n u . V i c t o r i i l e r u ş i l o r n u e r a u n i c i p e p l a c u l l u i N a ­ p o l e o n , c a r e î n c e p e p r e g ă t i r e a p e n t r u r ă z b o i c u I m p e r i u l R u s . N o u l c o m a n d a n t a l a r m a t e i r u s e p e f r o n t u l r u s o - o t o m a n , g e n e r a l u l K utuzov, a h o t ă r â t s ă d e a o b ă t ă l i e d e c i s i v ă . Î n 1 8 1 1 , l a Ruşciuc, a f o s t d a t ă o b ă t ă l i e c r â n c e n ă , u n d e t u r c i i , s u f e r i n d p i e r d e r i g r e l e ( a p r o x i m a t i v 3 6 d e m i i d e o s t a ş i ) , a u f o s t n e v o i ţ i s ă r e î n c e a p ă t r a t a t i v e l e . Î n o c t o m b r i e 1811, l a G i u r g i u g e n e r a l u l K u t u z o v i n s i s t a c a h o t a r u l d i n t r e I m p e r i u l R u s ş i c e l O t o ­ m a n s ă f ie s t a b i l i t p e D u n ă r e , i a r t u r c i i , c o n t â n d p e a j u t o r u l l u i N a p o l e o n , t ă r ă g ă n a u t r a t a t i v e l e , Scena unei bătălii din războiul din 1806-1812. Tablou anonim. d o r i n d s ă c e d e z e d o a r H o t i n u l . D e o a r e c e t r a t a t i v e l e a u i n t r a t î n i m p a s , K u t u z o v a r e î n c e p u t o p e r a ţ i i l e m i l i t a r e . P o a r t a a c e d a t , d a r R u s i a , a f l â n d d e s p r e a p r o p i a t a i n v a z i e a l u i N a p o l e o n , a f o s t n e v o i t ă s ă p r o p u n ă s t a b i l i r e a h o t a r e l o r d i n t r e p ă r ţ i p e S i r e t , i a r m a i t â r z i u p e P r u t . • Tratatul de pace de la Bucureşti (1812). Anexarea Basarabiei T r a t a t i v e l e d e p a c e a u f o s t r e l u a t e l a î n c e p u t u l a n u l u i 1 8 1 2 î n t r - o a t m o s f e r ă d i p l o m a t i c ă c o m ­ p l i c a t ă . A n t e r i o r a u f o s t o r g a n i z a t e 1 9 c o n f e r i n ţ e r u s o - o t o m a n e , u n d e s e d i s c u t a u c o n d i ţ i i l e p ă c i i ş i t e r i t o r i i l e c a r e u r m a u s ă f i e a n e x a t e d e R u s i a . P a c e a a f o s t s e m n a t ă l a 1 6 m a i 1 8 1 2 , l a B ucureşti, d o a r c u o l u n ă î n a i n t e d e î n c e p u t u l c a m p a n i e i l u i N a p o l e o n î n R u s i a , u n d e a u f o s t c o n f i r m a t e c o n d i ţ i i l e t r a t a t e l o r î n c h e i a t e a n t e r i o r , r e f e r i t o r l a P r i n c i p a t e . I m p e r i u l O t o m a n a f o s t n e ­ v o i t s ă c e d e z e t e r i t o r i u l i s t o r i c a l M o l d o v e i d i n t r e N i s t r u ş i P r u t , c u c e t ă ţ i l e H o t i n , T i g h i n a , C e t a t e a A l b ă , C h i l i a ş i I s m a i l , a s u p r a c ă r u i a î ş i e x t i n d e a d o a r s u z e r a n i t a t e a . Ţ a r u l A l e x a n d r u I a r a t i f i c a t a c e s t t r a t a t , p r i n c a r e R u s i a a o b ţ i n u t i e ş i r e l a g u ­ r i l e D u n ă r i i , d o a r c u o z i î n a i n t e d e a t a c u l a r m a t e i f r a n c e z e î n R u s i a . A s t f e l , M o l d o v a a f o s t d i v i z a t ă , s o a r t a e i f i i n d h o t ă r â t ă d e s t a t e s t r ă i n e , p i e r z â n d c e a m a i m a r e ş i c e a m a i f e r t i l ă p a r t e d i n p ă m â n t u r i l e e i. T e r i t o r i u l d e p e s t e 4 5 m i i k m 2, n u m i t u l t e r i o r B a s a r a b i a , a f o s t a n e x a t d e I m p e r i u l R u s d u p ă d r e p t u l c e l u i p u t e r n i c , î n c ă l c â n d u - s e d r e p t u l i s t o r i c ş i c e l j u ­ r i d i c . A u f o s t î n c ă l c a t e a n g a j a m e n t e l e a n t e r i o a r e , p r i n c a r e R u s i a î ş i a s u m a r o l u l d e p r o t e c t o r a l M o l d o v e i î n t r e g i t e . R e z u l t a t e l e P ă c i i d e l a B u c u r e ş t i a u c o n f i r m a t f a p t u l c ă M o l d o v a ş i M u n t e n i a a u f o s t o b i e c t u l l u p ­ t e l o r p o l i t i c e a l e m a r i l o r p u t e r i ş i s c e n ă a t e a t r u l u i d e r ă z b o i . P r i n r ă p i r e a B a s a r a b i e i a f o s t d e s t r ă m a t ă p i a ţ a e c o n o m i c ă a M o l d o v e i ş i d i s t r u s ă i n t e g r i t a t e a e i t e r i t o r i a l ă . Războiul ruso-otoman din 1806-1812. Anexarea Basarabiei la Imperiul Rus / 161 • DOSAR Din T ratatu l d e pace d e la Bucureşti | Art. 4. [...] hotarul dintre cele doua state sa fie râul Prut, de la intrarea acestuia în ţara M oldovei °i pâna la locul unde se întâlneşte cu fluviul Dunarea, iar de acolo sa urmeze partea stânga a fluviului Dunarea, pâna la Gura Chiliei şi pâna la mare, iar gura am intita sa fie folosita în comun de am bele parţi [...] Dat fiind ca înalta îm paraţie a cedat Rusiei pam ântul situat în stânga Prutului, cu cetaţile existente şi cu oraşele şi cu satele şi cu toţi locuitorii lor, tocm ai de aceea, m ijlocul râului Prut sa fie hotar între cele doua state, iar Gura C hiliei [...] va fi folosita în comun, precum şi pe apele Dunarii corabiile de negoţ ale celor doua state sa circule ca şi mai înainte. Doar flota de razboi a statului Rusiei sa patrunda de la gura respectiva num ai pâna la locul unde râul Prut se varsa în Dunare... Art. 5. De asemenea, îm paraţia Rusiei sa înapoieze şi sa predea înaltei îm paraţii otom ane pam ântul M oldovei (Bogdan) de pe partea dreapta a râului Prut, de care s-a am intit m ai înainte, precum şi Ţara Româneasca (Eflac) şi O ltenia, aşa cum se afla ele în prezent, cu cetaţile lor, cu oraşele lor, şi cu târgurile şi cu satele şi cu locuitorii lor, precum şi cu tot ce se afla în ţarile sus-zise [...]. De asemenea, înalta îm paraţie sa respecte documentele şi semnaturile cu privire la privilegiile Ţarii Româneşti şi Ţarii M oldovei, care au fost încheiate pâna la începutul razboiului [...]. 16(28) m ai 1812 I Selectează din document localităţile şi teritoriile care erau incluse în sfera de influenţă otomană şi în cea rusă. Localizează-le pe hartă. B Din M an ifestul lui A le xa n d ru I desp re în c h e ie rea pâcii cu Im p e riu l O to m an Aceasta pace, daruita noua de Dumnezeu, a adus Im periului Rus câştiguri însemnate, încorporând în hotarul sau un teritoriu roditor şi cu populaţie num eroasa, a carui limite de la Akkerm an pâna la gura râului Prut, ce curge de la o departare de 9 verste (1,067 km) de Iaşi, şi de la gura acestui râu pâna la graniţa cu Austria, iar de aici de-a lungul Nistrului, pe o distanţa de aproape o mie de verste, cuprinzând renumitele cetaţi Hotin, Bender, C hilia, Ismail, Akkerm an şi multe alte oraşe negustoreşti. Asemenea câştiguri m ari, daruite Patriei de aceasta pace îm bucuratoare, aduc inim ii noastre o nespusa placere... 5 august 1812 I Ce semnificaţie are termenul “pace”? Interpretează cuvintele ţarului Alexandru I: „Această pace, dăruită nouă de Dumnezeu...”. N o ţiu n e a d e e lib e ra re ... „Pierzând o regiune atât de vasta, faţa de care Bucovina, revenita în 1775 Austriei, era doar un petic de pam ânt, rom ânii au înţeles ca pentru ei îm paratul rus nu este un eliberator, ci un duşm an." N. Boreţki-Bergfeld, 1909 Ruşii şi ro m â n ii „C ât e de manos, de m ândru şi de scump acest parmac rupt din trupul ţarii noastre, acest ţinut frum os ce se numeşte Basarabia, unde fiecare oraş, fiecare sat, fiecare piatra e o am intire sfânta a trecutului nostru falnic şi unde au ştiut sa dainuiasca îm potriva tuturor asupritorilor, tuturor prigonirilor şi uneltirilor aproape doua m ilioane dintre fraţii noştri cei m ai apropiaţi." Dimitrie C. M oruzi, 1812 I Comentează opiniile de mai sus, prin prisma basarabenilor şi a noilor stăpâni peste Basarabia. B as arab ia Num e im p ro p riu , dat de ruşi te rito riu lu i istoric al Moldovei dintre Nistru şi Prut, anexat în anul 1812, conform Tratatului de la Bucureşti. Geografic, numele de Basarabia îl purta doar partea de sud a teritoriului cuprins între Nistru, Dunare şi Marea Neagra. Prin extinderea acestei denum iri asupra întregului teritoriu al M oldovei dintre Nistru şi Prut, Rusia a încercat sa camufleze dimensiunile reale ale spaţiului anexat. o definiţie proprie. • 162 / Cap. VI. Relaţiile internaţionale în epoca modernă STUDIU DE CAZ EVALUARE Geneza problemei basarabene Prin anexarea teritoriului Moldovei dintre N istru şl P rut s-a aju n s la u n com prom is între Im periul R us şi Poartă în rezolvarea problem ei orientale pe contul Principatelor. Aceste îm părţiri de teritorii au generat o n o u ă dispută internaţională, nu m ită problem a b asarab ean ă, care în istoriografie este abo rd ată diferit. Istoricii rom âni şi m ajoritatea ab so lu tă a celor de p este h o tare consideră că a fost răp it u n teritoriu, că s-a p rodus divizarea u n u i s ta t şi a u n u i popor. R usia a anexat u n p ăm ân t străin ei din p u n ct de vedere etnic, geografic şi cultural. Im periul O tom an a cedat u n teritoriu a su p ra căruia se răsfrângea doar su zeran itatea otom ană. N. Iorga afirm a: Prin tra ta tu l din 1812 turcii cedau, fără să cu n o ască m ăcar lim itele exacte, u n teritoriu care n u le ap arţin ea şi care făcea p arte d intr-o ţa ră a cărei integritate teritorială se an g ajaseră s-o respecte. Istoriografia ru s ă şi sovietică a tra ta t problem a b asa ra b e a n ă prin p rism a intereselor geopolitice ale Rusiei în regiune. Istoricii ru şi şi sovietici a u ju stificat cuceririle Rusiei ţariste şi poziţia ei anexionistă, su sţin ân d că “acest teritoriu a fost lociuit din vechime de către slavi”, iar po p u laţia “m oldovenească” s-a stabilit aici m ai târziu. Istoricii ru şi şi sovetici a u scris despre an u l 1812 ca despre “u n act progresist, al alipirii B asarabiei la R usia”, ad u cân d ca arg u m en t dezvoltarea ei econom ică pe linie ascen d en tă pe p arcu rsu l secolului al XIX-lea, dar u itâ n d de deznaţionalizarea şi rusificarea acestu i ţin u t, în ăb u şirea m işcării naţionale, izolarea populaţiei din regiune de cu ltu ra rom ân ească - procese care au av u t consecinţe nefaste în istoria rom ânilor. D eterm ină care au fost angajam entele pe care leau încălcat Im periul R us şi cel O tom an prin anexarea teritoriului Moldovei dintre N istru şi Prut. 1 2 . Form ulează 3-5 argum ente prin care vei dem onstra că B asarabia, anexată de R usia în an u l 1812, este u n teritoriu rom ânesc răpit. Crezi că este justificată opinia că a fost încălcat dreptul istoric, dreptul de neam şi dreptul la autodeterm inare al popoarelor? 3 . Precizează care su n t şi pe ce se bazează argum entele istoriografiei ru se şi sovietice p en tru justificarea anexării B asarabiei la R usia. Care su n t sursele care com bat aceste interpretări? 4 . Scrie u n eseu istoric, de cel p u ţin o pagină, pe tem a „Geneza problemei b a ­ sarabene şi consecinţele ei p en tru rom âni”. rîăjjgl Tratate, \ s Bătălii mai l—— 1 armistitii importanta j f k Răscoale ţărăneşti şi orăşeneşti A Bresle ţ Manufacturi ■ Ocne ^ □ Mine • Maşini, mecanisme Porturi Bâlciuri S Şcoli T Tipografii B Biblioteci -~®Moghilev % Debreţin Fălticeni Szolnok, ® Ch iş ină i^ Reghin ® f> N S I L ^ A ’ S B Odorhei Kikinda ® Jena Sibiului F| bA n a tu l ■*$ Ţ IM I Ş O A R E “"T Reşria®^41^ ^ Karlowitz Moldova G Veche Slobozia 'Bucureşti (1812 autonomă) Teritorii ocupate de puteri străine: Caracal I I Basarabia I I Bucovina I | Dobrogea Rusciuc Rahova ŞiŞtov® Ţările Române în a doua jumătate a sec. al XVIIIlea - începutul sec. al XIX-lea Localizează pe hartă teritoriul Moldovei. Identifică teritorilul Basarabiei anexat de Imperiul Rusiei. Precizează schimbările teritoriale care au avut loc conform Păcii de la Bucureşti din 1812. Războiul ruso-otoman din 1806-1812. Anexarea Basarabiei la Imperiul Rus / 16