Rivalităţile ruso-austro-otom ane şi consecinţele lor pentru Principate

 In prima jumătate a secolului al XVIII-lea cea mai activă influenţă în spaţiul românesc era exercitată de Imperiul Habsburgic. înfrângerea Veneţiei în războiul cu Poarta a condus spre confruntarea directă a Imperiului Otoman cu Imperiul Habsburgic, care câştigase războiul pentru succesiunea Spaniei (1701-1714) şi anexase o parte a Olandei precum şi Milanul şi Neapolul. EVOCARE ♦ Ce raport de forje era în Europa de Sud-Est la răscrucea secolelor XVIII-XIX? ♦ Ce interese aveau marele puteri în spatiul românesc? ♦ Care au fost consecinţele războaielor ruso-austro-otom ane pentru populaţia din M oldova şi Ţara Românească? Ecaterina a Il-a cea Mare. Tablou de Fiodor Rokotov Ecaterina a Il-a, împărăteasă a Rusiei (1762-1796). În urma mai multor războaie, a anexat imense teritorii: o parte din Polonia, Lituania, Bielorusia, Ucraina la vest de Nipru, litoralul de nord al Mării Negre până la Nistru, inclusiv peninsula Crimeea. Guvernând în "epoca de aur a dvorenimii ruse", a transformat serbia ţăranilor într-o stare apropiată de robie. VOCABULAR ■ Echilibru de forţe ■ Rivalitate ■ Am nistie • Războiul austro-otoman din 1716-1718. Pacea de la Passarowitz (1718) În 1716 a rm a ta a u striac ă atacat-o pe cea otom ană la D unăre şi a organizat o cam panie m ilita ră în Moldova, obţinând un ele succese m ilitare. În 1717 a fost ased iat şi lu a t de către austrieci Belgradul, aceştia în ain tân d p ân ă la m unţii B alcani. În aceste condiţii s-a activizat m işcarea populaţiei din P rincipate îm potriva dom inaţiei turco-fanariote. Câţiva căpitani de oaste şi boieri din Ţ ara R om ânească a u apelat la austrieci p en tru în lătu rarea dom nitorului fanariot N icolae M avrocordat. În Oltenia a sosit o arm ată austriacă, la care s-a u a lă tu ra t şi oşteni rom âni. Nicolae M avrocordat se retrage, dar este arestat. P oarta îl n u m eşte la tro n u l Ţării R om âneşti pe Ioan, fratele lui Nicolae M avrocordat. D upă câteva lupte, care a u slăbit am bele arm ate, în tre austrieci şi otom ani are loc o înţelegere ca prim ii să-şi evacueze trupele din M untenia, ră m ă n ân d în schim b să controleze O ltenia. O p arte din boierii moldoveni, de asem enea, s-a u ad re sa t a u s ­ triecilor să-i aju te s ă elibereze ţa ra de otom ani. În 1717 arm a ta a u striac ă ocupă C etatea N eam ţului şi căteva m ăn ăstiri din Moldova şi a tac ă laşul. D om nitorul fanariot M ihai R acoviţă, aju ta t de tătari, i-a alu n g at pe austrieci p este C arpaţi. În u rm a P ă cii d e la P a ssa ro w itz, în ch eiată în 1 7 1 8 în tre a u s ­ trieci şi otom ani, O ltenia, B an atu l şi nord u l Serbiei s u n t anexate de către H absburgi. Din num ele Porţii tratativele cu austriecii le duce Ioan M avrocordat. Pretenţiile austriecilor a su p ra m unţilor din Moldova a u fost respinse, a şă că aceştia n u s-a u dezis de a se întări în regiunea D unării şi în Moldova. • Războiul austro-ruso-otoman din 1735-1739. Pacea de la Belgrad (1739) În războiul început în 1735 de Imperiul H absburgic contra Im periului O tom an la D unărea de Mijloc, intervine şi Im periul Rus, care a dus m ai m ulte lupte cu otomanii p en tru recucerirea cetăţii Azov şi în Crimeea. În 1737, între Imperiul H absburgic şi Imperiul Rus este sem n ată o alianţă conform căreia am bele părţi se angajau să lupte îm preună contra Porţii. Arm atele ru se au cucerit Oceacovul, a u trecu t Nistrul, obţinând o victorie în b ătălia de la S tăuceni şi a u cucerit cetatea Hotin. Un detaşam ent ru s în frunte cu feciorul lui Dimitrie Cantemir, C onstantin, a in trat în Iaşi. D upă m ai m ulte lu p te fără succese, Im periul A ustriac a încheiat în 1 7 3 9 o pace se p a rată la B elgrad, conform căreia era obligată să retrocedeze Porţii Oltenia. Rusia, istovită, a fost de asem enea nevoită s ă accepte condiţiile păcii, an g ajân d u -se să-şi retrag ă tru p ele din Moldova, care co n tin u a s ă ră m â n ă su b su zeran itate otom ană. Ruşii a u retrocedat turcilor şi cetatea Azov. • Războiul ruso-otoman din 1768-1774. Pacea de la Kuciuk-Kainargi (1774) D upă o perioadă relativă de linişte, în care R usia şi A ustria erau im plicate în războaiele p en tru su ccesiu n ea tro n u lu i Poloniei şi în războiul de şap te ani cu Prusia, • 156 / Cap. VI. Relaţiile internaţionale în epoca modernă CURS Im periul O tom an este din n o u Im plicat în război pe u n teritoriu de la H otin p â n ă la Caucaz. În 1 7 6 8 arm atele ru se au atacat de m ai m ulte ori teritoriile de lângă N istru şi P oarta declară război Rusiei. În an u l u rm ăto r arm a ta ru s ă cucereşte H otinul şi ocupă laşul. Dom nitorul C on stan tin M avrocordat cade în prizonierat la ruşi şi curând moare. În 1770, generalul ru s P. R um eanţev a obţinut câteva victorii a su p ra turcilor şi tătarilor lângă lacurile Larga şi Cahul. Cetăţile din su d u l Moldovei au capitulat. O p arte din voluntarii rom âni s-au ridicat su b arm e contra otomanilor. În scu rt tim p Moldova şi Ţ ara R om ânească s u n t ocupate, iar populaţia su p u să la dări şi m unci p en tru arm a ta rusă. În ain tarea arm atei ru se a creat o situ aţie în ­ co rd ată în E uropa, căci m arile p u teri aveau p lan u ri de reîm părţiri teritoriale. A ustria profită de slăbiciunea otom ană p en tru a-şi lărgi teritoriile. În 1771, în tre Im periul O tom an şi cel A ustriac se face o încercare n ereu şită de a se încheia u n tratat, p rin care Viena acorda subsidii şi su sţin ere diplom atică Porţii, în schim b aceasta u rm a să-i cedeze Bucovina. D upă prim a îm părţire a Poloniei, H absburgii au an ex at în 1772 G aliţia şi Pocuţia, apoi au în tro d u s arm a ta în zonele C ernăuţi, C âm ­ p u lu n g şi S uceava - vechea capitală a Moldovei. Im periul R us a în cercat să d u că m ai m ulte tratative cu P oarta la Focşani (1772) şi B ucureşti (1774), dar fără succes. În 1 7 7 4 arm a ta ru s ă trece D unărea, im p u n ân d P oarta s ă sem neze P a cea d e la K u ciu k-K ain argi, care prevedea scu tirea de trib u t pe doi ani, lim itarea şi stabilirea u n u i trib u t fix. R usia face prim ul p as spre in sta u ra re a p rotectoratului ru s a su p ra Moldovei şi a Ţării Rom âneşti. Flota m ilitară ru să a prim it dreptul de navigaţie liberă în M area Neagră, iar flota com ercială şi pe D unăre. În aceste condiţii problem a orientală se complică şi m ai m ult. Imperiile Rus şi H absburgic m anifestă în continuare tendinţe expansioniste, dorind să p u n ă stăpânire pe strâm torile Bosfor şi D ardanele, iar Anglia şi F ran ţa devin şi m ai active p en tru a-şi consolida poziţiile în Im periul Otom an. Negocierea Tratatului de pace de la Kuciuk-Kainargi, 1774 • Războiul ruso-austro-otoman din 1787-1791. Pacea de la Iaşi (1792) D u p ă P a c e a de la K u c iu k -K a in a rg i, c o n ­ fruntările dintre Im periul R us şi cel O tom an au continuat. În an u l 1 7 8 7 otom anii, nem ulţum iţi de creşterea influenţei Rusiei în regiunea Mării Negre, i-au în ain tat u n şir de cerinţe irealizabile şi i-au declarat război. D ar arm atele ruse, conduse de Suvorov, au resp in s atacurile otom anilor. În 1788 acestea au trec u t N istrul şi au ocupat Hotinul. În acelaşi tim p A ustria s-a a lă tu ra t Rusiei şi a în tro d u s arm atele sale în Principate. A rm atele aliate au o b ţin u t m ai m ulte victorii a su p ra otom anilor, cucerind cetăţile T ighina şi C etatea Albă. C urând, însă, A ustria, tu lb u ra tă de evenim entele Revoluţiei Franceze, suferă câteva înfrângeri şi în 1 791 a încheiat p a c e a se p a rată la Ş iştov, p rin care părţile se obligau să restabilească situ aţia de p â n ă la război şi să re n u n ţe la pretenţii teritoriale. R usia a co n tin u at luptele, m ai o b ţin ân d câteva victorii. Suvorov a a se d ia t şi a cu cerit ceta tea Ismail, iar flota ru s ă a pricinuit înfrângere celei turceşti. Im periul O tom an a fost nevoit să ceară pace, care a fost în ch eiată la Iaşi, la începutul an u lu i 1 7 9 2 . Conform acordului, erau confirm ate cuceririle precedente ale ruşilor. Im periul R us a anexat teritoriul dintre B ugul de S ud şi N istru, u n d e erau m ulte sate cu populaţie rom ânească. Astfel, h o taru l dintre im perii rivale s-a stabilit pe N istru şi R usia devine vecină cu Moldova. Poarta s-a obligat s ă respecte privilegiile Moldovei şi ale Ţării Rom âneşti, s ă le scu tească de obligaţii tim p de doi ani şi să am nistieze p o p u laţia care a lu p ta t co n tra otom anilor. Astfel, secolul al XVIII-lea a fost m arcat de n u ­ m eroase războaie provocate de imperiile Otoman, Rus şi A ustriac pen tru schim barea echilibrului de forţe în sud-estul Europei. Aflate într-o poziţie stra ­ tegică îm portantă în această regiune, au evoluat în sfera intereselor contradictorii ale m arilor puteri, fiind obiectul num eroaselor jocuri diplomatice, ceea ce a dus la modificarea statu tu lu i lor juridic şi la rapturi teritoriale. Bătălia de la Cahul, 21 iulie 1770. Tablou de D. Hodoveţki Rivalităţile ruso-austro-otomane şi consecinţele lor pentru Principate / 157 • DOSAR Din Tratatul de la K uciuk-K ainargi (1774) Art. 16. 1. Să se acorde ... tuturor locuitorilor acestor principate [...] amnistierea totală [...] 3. Să fie înapoiate m ănăstirilor şi diferitor persoane particulare păm ânturile şi stăpânirile [...] şi care acum sunt numite raiale [...]. 4. Să nu se ceară de la ei nicio contribuţie sau plată pentru întreaga perioadă de război [...] şi pentru doi ani de acum înainte [...] 6. Să li se perm ită dom nitorilor acestor două principate să aibă fiecare din partea sa un îm puternicit pentru chestiunile creştinilor de rit g re c e s c . şi vor fi trataţi cu bunăvoinţă de Sublima Poartă [...]. 7. Este de asemenea de acord ca, în dependenţă de îm prejurările legate de aceste două principate, miniştrii Curţii im periale din Rusia, ce se găsesc pe lângă Sublima Poartă, să poată pune cuvânt în folosul acestor două principate [...]. I Precizează cum se schimbă statutul juridic al Principatelor după Pacea de la Kuciuk-Kainargi. | b | ~ D espre situ aţia M o ld o vei în sec. X V III "In vreme de pace M oldova este un târg pentru străini, în vreme de război, a fost şi va fi totdeauna o tabără şi un câm p de bătaie." D ' Hauterive A n e x a re a Bucovinei d e către Im p e riu l A ustriac, 1775 O bţinând neamestecul Rusiei în conflictul cu Poarta, în anul 1 775 Habsburgii au anexat partea de nord a Moldovei, numită Bucovina (ţara codrilor de fagi), pentru a avea legătură directă din Transilvania cu Galiţia. Convenţia austro-turcă a fost semnată la Constantinopol. Ulterior austriecii au mai anexat alte câteva teritorii ale M oldovei, astfel fiind pierdute circa 16 mii km 2, cu o populaţie de aproape 100 de mii de oam eni. O parte a boierilor au protestat îm potriva acestor acţiuni, printre care şi dom nitorul M oldovei, G rigore III G hica, care a fost strangulat în cetatea sa de scaun de către turci. D D espre P rincipate în context in te rn aţio n al „Era epoca îm p ă rţirii ţărilor. Epoca în care ţări şi popoare se vindeau în masă... principatele jucau un rol însemnat a cărui descriere face însă parte mai mult dintr-o istorie diplom atică a Europei m oderne." Nicolae lorga I Analizând harta de mai jos =i literatura suplimentar[, formuleaz[ câteva întreb[ri despre situa\ia Principatelor în secolul al XVIII-lea. ------- Hotarele dintre state către 168 O Orage-reţedlnp domnească 0 Oraşe, târgul O Alte localităţi ■ «..—Masi Reşedinţe mitropolitane ;i episcopii @ Academii, şcoli superioare X Mine □ Saline X Păcuiă O Potasi O Siliţii JARILE ROMANE / ?N PRIMA JUMĂTATE r, A SEC. AL XVIII-LEA Teritorii româneşti ocupate de otomani 1---------1 la 1595 şl 1622 | | _ _ j| Satele hăneşti (sfârşitul sec. XVI - sec. XVII) Teritoriu aflat sub controlul tătarilor nogal Teritoriul cedat de Polonia (tratatele din \ r j f J 1672.1676) şl de Rusia (tratatul din 1661) 1---------1 Imperiului Otoman, aflat sub administraţia Iul Gh. Duca (1681-1683) I I VllaJetul de Oradea (1660-1686) J «TT JLâpuş Cetatea Ciceu Brancovenlfo] Magyarcsanăd Tg^Ocnaa UpovaH .Cladovajigl * I E T u \ ■ SSngeorfli j j j* Ş 0 A R >-i D jI*» jfi ---- -----BisflflCTAlhă * Râmnlcu - Vâlcea, Belgrad Cublnjjoj SemandrtaJHI i QePassarowitz - ► Trupe otomane - ► -Trupe ruseşti (Petru I) - ■ Trupe motdoveneşti (Dlmltrte Cantemlr) ■■■!>- Trupe austriece r Călugărsni «Ruşii de Vede şerpita? ^TuigitE [Ruse (Rusciuk) turc din 1716-18 RahovaJÎ Bazarglce • 158 / Cap. VI. Relaţiile internaţionale în epoca modernă STUDIU DE CAZ EVALUARE Consecinţele războaielor austro-ruso-otomane pentru rom âni P en tru Principatele R om âne războaiele p u rta te în secolul al XVIII-lea pe teritoriul lor a u av u t m ai m ulte urm ări: * soarta lor e ste tot mai mult discu tată în cadrul tratatelor internaţionale, ceea ce a contribuit la modificarea statutului lor juridic. Poarta a fo s t nevoită s ă garanteze unele privilegii. * declinul militar al Porţii şi intervenţia părţilor europene în relaţiile româno-otomane creează noi condiţii pentru m işcarea de emancipare naţională; * s-a observat atitudinea diferită a populaţiei f a ţă de trupele străine. O parte a boierilor mari se refugiau în Transilvania sau fu geau la Constantinopol, nedorind s ă s e compromită f a ţă de otomani, alţii au trecut de pa rtea austriecilor sau a ruşilor. Cert este că cea mai mare parte a populaţiei din Ţările Române a avut de suferit pagube esenţiale din cauza că păm ântul străm oşesc era teatrul acţiunilor militare străine; * războaiele au presupus ş i rapturi teritoriale: Imperiul Austriac, după ce anexase Transilvania, anexează Oltenia ş i Banatul, apoi Oltenia este restituită otomanilor. Mai târziu austriecii anexează Bucovina, iar ruşii - teritoriul din stân ga Nistrului; * războaiele şi ocupaţiile străine au întârziat dezvoltarea ş i au fo st cauza principală a creşterii decalajului economic şi social-politic al Principatelor fa ţă d e alte zone europene. 1. D eterm ină 3-4 schim bări ce a u intervenit în situ aţia politică in tern ă şi externă a Principatelor pe p a rc u rsu l secolul al XVIII-lea. A nalaizează specificul acestor schim bări în ra ­ p o rt cu situ aţia din secolul al XVII-lea. 2. C aracterizează etapele de b ază ale expansiunii anexioniste a Im periilor H absburgic şi R us în E u ro p a de S ud-E st. Precizează scopurile acestei politici de anexare a m arilor puteri. 3. În secolul al XVIII-lea isto ­ ria rom ânilor evoluează în ­ tre u n război şi altul, în tre o ocupaţie m ilitară şi alta. Dezvăluie consecinţele acestor procese politice şi m ilitare p en tru societatea rom ânească. Europa de Sud-Est în sec. XVII-XVIII I Localizează pe hartă schimbările teritoriale care au avut loc ca urmare a rivalităţ ii dintre marile puteri în regiune. Graniţa Imperiului Romano-German □ □ □ Posesiunile Habsburgilor austrieci Teritoriile Prusiei Posesiuni ale bisericii n State mici din Germania şi Italia Teritorii anexate la Imperiul Rusiei Imperiul Austriei Regatul Prusiei Moldova şi Jara Ro- --------- mânească - vasale --------- Imperiului Otoman X Bătălii 1699 Tratate Rivalităţile ruso-austro-otomane şi consecinţele lor pentru Principa