Ţările Române în raporturile politice internaţionale (sec. X V II-X V III)

 La începutul epocii moderne cadrul internaţional s-a schimbat substanţial. Expansiunea otomană în Europa este oprită, după care începe declinul Imperiului Otoman, în schimb creşte influenţa Imperiului Habsburgic ş a Imperiului Rus. Principatele se găsesc prinse între hotarele a trei mari imperii, constituind obiectul lor de dispută. In urma mai multor războaie pentru moştenirea stăpânirii otomane, Transilvania este inclusă în Imperiul Austriac (1699), iar Moldova ş Ţara Românească rămân sub suzeranitatea Porţii, dar nu vor scăpa de cedări din teritoriul lor. In anul 1775 Imperiul Austriac a anexat nordul Moldovei (Bucovina), iar în anul 1812 Imperiul Rus a pus stăpânire pe teritoriul dintre Nistru ş Prut (Basarabia). EVOCARE ♦ Cum poate fi caracterizat cadrul internaţional la începutul secolului al XVIII-lea? ♦ Ce rol a avut Dim itrie Cantemir, alături de Rusia, în războiul dus îm potriva Im periului Otom an? ♦ Ce obiective urm ăreau statele europene în soluţionarea "problem ei orientale"? Principatele Moldovei şi Ţării Româneşti, în 1786, harta italiană de G. Pittori. Atlas de Giovanni Antonio Rizzi Zannoni VOCABULAR ■ Problem a orientală ■ Raia ■ Ienicer ■ D iplom a leopoldină (1691) ■ Anexare • Principatele Române între cele trei imperii la sfârşitul sec. al XVII-lea Evenim entele politico-m ilitare, care s-a u d esfăşu rat la sfârşitul secolului al XVII-lea în E u ro p a de SudE st, a u in flu en ţat considerabil evoluţia politică a Principatelor. M arile p u teri lu p ta u p e n tru in flu en ţă în reg iu n ea balcanică, în condiţiile crizei problem ei orientale. D om nitorii din Moldova şi Ţ ara R om ânească duc tratative cu Polonia şi A ustria în vederea recăpătării independenţei. D upă înfrângerea turcilor la Viena, în a n u l 1 683, de arm atele polono-austriece, s-a schim bat raportul de forţe în regiune în detrim entul otom anilor şi s-a deschis o pagină n o u ă în istoria Principatelor. Im periul A ustriac a lu p ta t p e n tru a-şi extinde influenţa p â n ă la D unăre şi sp era să integreze întreg sp aţiu l E uropei C entrale. Imperiul R us s-a afirm at în E u ro p a de S u d -E st pe fondul declinului Im periului O tom an. Principatele în cercau s ă ia să din aria sistem u lu i otom an, cu toate că boierii erau divizaţi în grupuri de orientare diferită: o p arte vedeau salvarea ţării în alian ţa cu otom anii, alţii cu - austriecii, cea de-a treia p arte - cu ru şii s a u polonezii. S u sţin u t de polonezi, Ş tefa n P etriceicu a ocupat tronul Moldovei. O a rm a tă de cazaci şi m oldoveni i-au a tac at pe tătari în Bugeac, dar a u fost respinşi. D upă o s c u rtă dom nie a lui Ştefan Petriceicu şi cea a lui Ş erb a n C an tacu zin o, care i-a u rm a t politica, C onstantin C antem ir duce o politică loială faţă de turci. În aceste condiţii, teritoriul Moldovei se tran sfo rm ă în teatru l războaielor ruso-poloneze. În an u l 1 6 8 6 regele Poloniei Ian S o b iesk i in tră cu o arm a tă în Moldova, dar, fiind înfrânt, este nevoit s ă se Bătălia de la Viena, 1683. Pictor anonim,1689. Museul de Istorie Militară din Viena • 152 / Cap. VI. Relaţiile internaţionale în epoca modernă CURS retragă. D om nitorul Moldovei, C o n sta n tin Cante m ir (1685-1693), se opune intenţiilor regelui de a anexa ţa ra la Polonia, stabilind relaţii diplomatice cu A ustria. În acest tim p, Im periul R us încheie cu Polonia o alian ţă şi, astfel, in tră în coaliţia antiotom ană, d ar fără a obţine succese deosebite. H absburgii, însă, a u o b ţin u t u n şir de victorii a s u p ra otom ani în U ngaria, alu n g ân d u -i p este D unăre. C oncom itent au striecii a u in tra t şi în T ran silv an ia, u n d e în an ii 1685-1689 a u p u s stăp ân ire pe m ai m ulte teritorii (M aram ureş, S atu Mare, Bihor, Cluj, Dej, Alba Iulia, Sibiu). În 1691 îm p ăratu l a u striac iscăleşte decretul n u m it D ip lo m a leo p o ld in ă , conform căreia T ransilvania este in clu să în cadrul Im periului H absburgic. D om nitorul Ţării R om âneşti, Ş erb a n C antacu zino, su b influenţa victoriei austriecilor de la Belgrad din 1 6 8 8 , se declară adept al A ustriei, cerând independenţa ţării. D upă m oartea lui, însă, noul dom nitor, C o n stan tin B râncoveanu, n u riscă să treacă deschis de p artea austriecilor în condiţii intern aţio n ale com plicate de fărâm iţări şi ra p tu ri teritoriale. F ranţa, îngrijorată de victoriile a u striecilor, le declară război şi în aceste condiţii turcii şi tătarii îşi în tăresc poziţiile. Astfel, d ato rită politicii diplom atice a lui C o n sta n tin B râ n co vea n u , este evitată ocuparea Ţării R om âneşti de către Im periul A ustriac şi tran sfo rm area ţării în teatru de război. El a d u s o politică de p ăstra re a s ta tu tu lu i politico-juridic al Ţării Rom âneşti, în treţin ân d relaţii strâ n se cu u n şir de state europene. H absburgii doreau să-şi consolideze poziţiile şi în Moldova, d ar n u aveau destule forţe, m ai ales că aici tin d eau să-şi în tăre ască poziţiile şi polonezii. Ian Sobieski câştigă în 1697 câteva lupte victorioase cu otom anii în n o rdul Moldovei. În an u l 1 6 9 9 , la K a r lo w itz este în ch eiată p a ­ cea conform căreia Im periul O tom an este nevoit să re n u n ţe la su zeran itatea sa a su p ra T ransilvaniei. A ceastă provincie revine au striecilo r. B a n a tu l răm ân e otom anilor, Polonia p ărăseşte cetăţile de nord ale Moldovei (Hotin, Soroca), în tărin d u -se în schim b în Podolia. • Dimitrie Cantemir, alaiuri de Rusia, împotriva Imperiului Otoman D om nul Moldovei, D im itrie C a n tem ir (1710­ 1711), a ad o p tat o orientare m ai ferm ă spre Rusia, care tin d ea să-şi în tăre ască influenţa în su d -estu l E uropei şi să în lătu re controlul otom an. El era u n adversar notoriu al dom inaţiei Porţii, ducân d o lu p tă crân cen ă cu boierii de orientare otom ană. În concepţia lui Dimitrie Cantem ir, Moldova s-a an g ajat alătu ri de Im periul R us îm potriva Im periu lu i O tom an p en tru a stopa abuzurile săvârşite de Poartă şi încălcările tratatelor încheiate în Evul Mediu între rom âni şi turci. El încheie cu ţaru l ru s Petru cel M are u n tra ta t la L u ţk la 13 aprilie 1 711, care prevedea trecerea Moldovei sub protecţia rusă. Totodată au fost înaintate anum ite condiţii: p ă stra ­ rea privilegiilor, drepturilor şi obiceiurilor vechi ale ţării, retrocedarea teritoriilor ad m in istrate direct de Im periul O tom an (a raialelor tu rceşti C etatea Albă, Tighina, Chilia, Ism ail şi Reni). R usia garanta integritatea teritorială a Moldovei, care se obliga să sprijine m ilitar arm a ta ru să. În sc u rt tim p, cam pania ru s ă în Moldova s-a soldat cu eşec. La S tă n ile ş ti pe P ru t (8-12 iulie 1711) arm ata ru să a fost înfrântă. De partea ruşilor au lu p tat m ai bine de 6 mii de o staşi moldoveni, sp erân d să scape de dom inaţia Porţii. Între Im ­ periul Rus şi cel O tom an a fost în ch eiată pacea de la Vadul Huşilor, p rin care ru şii a u căp ătat dreptul să se în to arcă în ţară. Dim itrie Cantem ir, alătu ri de unii boieri, a fost nevoit să plece în R usia, u n d e a d u s o activitate politică şi culturală. Înfrângerea de la S tănileşti şi pacea încheiată la L uţk au în sem n at sfârşitul u n ei tentative p rin care M oldova a în c e rc a t s ă ia s ă d in siste m u l dom inaţiei otom ane. Ca rezultat, P oarta a apelat la altă politică p en tru a controla m ai bine Moldova, concentrând forţe p en tru a se în tări pe N istru (în special la Hotin). D om nul Ţării Rom âneşti, C onstantin B râncoveanu, deşi încheiase m ai înainte o alianţă cu Petru cel Mare, în tim pul cam paniei din 1711 a arm atei ru se în Moldova, a ad o p tat o politică de aşteptare. El considera că arm a ta tu rc ă era bine în tărită, iar R usia n u era a tâ t de puternică, în cât să înfrângă Im periul O tom an. Totuşi, C o n stan tin B râncovean u l-a a ju ta t pe Dim itrie Cantem ir, trim iţân d o m ică oaste, care a particip at la cucerirea Brăilei. În cele din u rm ă turcii l-au învinuit de colaborare cu d uşm anii Porţii şi l-au mazilit. A fost executat în 26 a u g u st 1714 la Istan b u l îm p reu n ă cu cei p a tru fii ai săi. Dimitrie Cantemir şi Petru I. Scenă din filmul ”Dimitrie Cantemir”, regizor V Ioviţă, 1973. În rolurile principale Mihai Volontir şi Alexandr Lazarev. Ţările Române în raporturile politice internaţionale (sec. XVII-XVIII) / 153 • DOSAR I A C adrul in te rn a ţio n a l la începutul secolului al X V III-le a La începutul secolului al XVIII-lea Moldova, Muntenia şi Transilvania aveau de suferit din cauza m odificărilor care se produceau în relaţiile internaţionale. Continua rivalitatea dintre cele trei mari imperii pentru moştenirea otom ana în Europa. Imperiul O tom an, deşi se gasea în declin, continua sa ram âna cel mai puternic stat în regiune. Arm ata turca, instruita şi înzestrata tot mai slab, sufera înfrângeri în faţa arm atelor statelor europene. Decaderea Imperiului O to ­ man a pus în faţa Austriei şi a Rusiei problem a moştenirii teritoriilor lui. O alta politica duceau Anglia şi Franţa, care, având interese economice în Imperiul O tom an, pledau pentru pastrarea integritaţii lui teritoriale. Aceasta politica a m arilor puteri de acapare a posesiunilor otomane a constituit o ameninţare a pacii şi stabilitaţii în sud-estul Europei, dând naştere la aşa-numita "problem a orientala". C onform Pacii de la Istanbul (Constantinopol) din 1700, Imperiul Rusiei primeşte Azovul, cam a fost cucerit de Petru cel M are mai înainte de la turci. Între otom ani şi polonezi se încheie în anul 1703 o alianţa, conform careia hotarul dintre ei se stabileşte pe afluentul Nistrului - Iagorlâc, şi pe Codâm a, afluentul Bugului. Polonezii sunt obligaţi sa paraseasca Soroca, iar otom anii Cam eniţa, teritorii ramase sub jurisdicţia dom nitorului M oldovei. Aceasta a uşurat puţin situaţia M oldovei, care suporta cheltuieli m ari pentru întreţinerea garnizoanei de aici. In stânga Nistrului existau un şir de localitaţi (Râbniţa, Strâieşti, Iagorlâc, Zazuleni, O fatinţi, Podoima, Hruşeva, Cusmin, Anani, Valea Hoţului etc.) cu o populaţie preponderent româneasca. La Dubasari exista şi o adm inistraţie a mai m ultor sate româneşti, care, dupa ce se platea o suma stabilita tatarilor din Crim eea, gospodarea conform obiceiului pam ântului. Dupa înfrângerea suedezilor la Poltava (1709) în râzboiul cu ruşii, Carol al XII-lea se refugiaza la Bender (Tighina). Ramaşiţele arm atei lui sunt încartiruite în ţinuturile M oldovei, agravând situaţia turcilor de aici. Pentru întarirea poziţiilor sale în M oldova, sultanul îl numeşte la tronul ţarii pe Dimitrie Cantemir, educat la Constantinopol. Dar acesta iniţiaza o alianţa cu Rusia pentru a înlatura dom inaţia otom ana din ţara. Carol al XII-lea, rănit, si hatmanul ucrainean Mazepa după b ătălia de la Poltava în drum spre locul de refugiu - cetatea Bender. Tablou de Gustaf Cederstrom | b Q Politica e xtern a a lui C. B râncoveanu „...d a r tot nu se odihnea Constantin-voda, vazându-i pe turci ca sunt nestatornici, nu stau la vorbele lor, ci unele zic şi altele fac. Şi vazându-şi pe nemţi ca s-au îm pacat cu turcii, de nu era nici un ajutor,[...] au început a sa ajunge cu moscalii în vorbe totdeauna trim iţând oam eni cu scrisori, îndem nându-i ca sa vina cu oşti asupra turcilor ca sa ia aceste ţari, Ţara Româneasca şi M oldova,[...] Şi cu acestea fagaduiale sa lege catre ţarul ca viind catre parţile acesta îl va ajuta cu toate ce vor trebui o°tilor[...]" Din "C ronicarii munteni. Istoriile dom nilor Ţârii Româneşti" de R. Popescu I Compară politica externă a lui C. Brâncoveanu cu politica altui suveran european. Apreciază aportul lui în istorie. | c | ~ Din T ratatu l în c h e ia t în tre D. C antem ir, dom n al Ţ ârii M o ld o v ei, şi Petru I, îm p ă ra t al Rusiei 6*13 6. Dupa obiceiul vechi moldovenesc, toata puterea cârm uirii va fi în mâna dom nitorului M oldovei. [...] 9. Boierii şi toţi supuşii dom niei M oldovei sa fie datori a se supune poruncii dom nului [...] 11. Pamânturile principatului Moldovei, dupa vechea hotarnicie moldoveneasca, asupra carora domnul va avea drept de stapânire sunt cele cuprinse între râul Nistru, C ameniţa, Bender, cu tot ţinutul Bugeacului, Dunarea, graniţele Ţarii Munteneşti şi ale Transilvaniei şi m arginile Poloniei, dupa delim itarile facute de acele ţari. [...] 13. În caz de cândva s-ar face pace între îm parâţia noastrâ şi sultanul turcesc principatul M oldovei sa nu fie lipsit niciodata de apararea şi protecţia M ariei Noastre ţarului [...]. 16. Fagaduim ca noi şi urmaşii Mariei Noastre ţarului vom fi datori sa pazim cu sfinţenie aceste articole, sa le întarim în chip neclintit şi sa le pazim pe vecie. 'ii Sw l î Schema bătăliei de la Stănileşti, 1711 Precizează care au fost consecinţele pentru Moldova a alianţei lui Dimitrie Cantemir cu Petru I. În ce măsură crezi că s-au respectat condiţiile Tratatului de la Luţk (1711). Com entează con ţinutul tratatului din perspectiva timpului de atunci =i de azi. • 154 / Cap. VI. Relaţiile internaţionale în epoca modernă STUDIU D CAZ EVALUARE Imperiul Otoman continua lupta pentru recucerirea teritoriilor pierdute C onstantin B răncoveanu şi D im itrie C antem ir au încercat să folosească confruntările între cele trei mari imperii pentru a se elibera de sub dominaţia străină. După aceste evenimente Poarta a pierdut încrederea în domnitori şi până în 1821 va numi domnitori credincioşi sultanului, instaurând dominaţia fanariotă (în M oldova din 1 7 1 1 , iar în Ţ ara R om ânească din 1716). Acest regim a însemnat o creştere a obligaţiilor faţă de Poartă, o reducere substanţială a autonomiei Ţărilor Române şi pierderea oricărei iniţiative în politica externă. După înfrângerea ruşilor în campania de la Prut din 1711 şi recăpătarea Azovului de la Rusia, Imperiul Otoman încearcă să recucerească şi alte teritorii pierdute, în primul rând în Podolia. Folosindu-se de faptul că Rusia şi Polonia erau implicate în Războiul Nordic, Poarta se pregăteşte de război împotriva Rusiei, intenţionând să-şi consolideze poziţiile la gurile Dunării şi în nordul Moldovei. Turcii reconstruiesc cetatea Hotin, motivând polonezilor că fac acest lucru pentru a preîntâmpina trecerea Moldovei de partea Rusiei, aşa cum a încercat să facă Dimitrie Cantemir, dar de fapt ei căutau să recucerească Podolia. Totuşi relaţiile internaţionale se schimbă, iar Imperiul Otoman şi Polonia au încheiat în 1 7 1 4 un tratat de compromis, prin care polonezii rămân stăpâni în Podolia, iar otomanii obţin dreptul de a-şi consolida poziţiile pe cursul superior al Nistrului. În cetatea Hotin este instalată o garnizoană de ieniceri şi artilerişti, supunând acest teritoriu administraţiei militare turceşti, în speranţa de a-l transforma într-un cap de pod pentru viitoarele expansiuni. Dispunând de o forţă m ilitară semnificativă la Hotin, otomanii continuau să exercite presiuni tot mai mari asupra Moldovei. 1. Caracterizează în 4-5 propoziţii politica externă a m arilor puteri în secolele X V II-X V m . 2. Compară direcţiile politicii externe a domnitorilor: Şerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu, Constantin Cantemir, Dim itrie Cantemir. Identifică asemănări şi deosebiri. 3. Evidenţiază competenţele domnitorilor în menţinerea echilibrului şi în întărirea poziţiei Moldovei şi Ţării Româneşti pe plan internaţional. 4. Prognozează cum se vor desfăşura evenimentele politice în Europa de SudEst în urm ătoarele decenii ale sec. al X V III-lea. Form ulează o concluzie proprie despre locul Principatelor în raporturile politice internaţionale. ----Hotarele dlntra state către 1663 @ Oraşe-reşsdlnţă domnească ® Oraşe, târguri O Alte localităţi ■ w - M S . ă Reşedinţe mitropolitane ;l episcopii ® I M U3* Ac Academii, şcoli superioare 5? Mine □ Saline A. Păcură ♦ Potasă O Siliţii ŢĂRILE ROMANE ÎN SEC. XVI-XVII I --------1 la 1595 şl 1622 II II Satelehăneştl(sfârşitulsac.XVI-sac.XVII) Teritoriu aflat sub controlul Stărilor nogal Teritoriul cedat de Polonia (tratatele din V f f A 1672,1676) şl de Rusia (tratatul din 1681) 1--------1 Imperiului Otoman, aflat sub administraţia Iul eh. Duca (1681-1683) I I Vitalului de Oradea (1660-1666) ]( tocători X Bătăm Căi comerciale Răscoale Soroc* Cetatea Ciceu B U D E I SeghedinJ®] Magyarcsanâd Cetatea Albă fârgul Secuiesc • Călugăreai A f Ruşii de Vede Serpăteşti JH.Giurgiu f®[Ruse (Rusciuk) •>■ Campania ant (austriacă aiul Mol se Szăkely (1603) Bazarglcs m anH/ * v A }£ tas. im _ N ; * Localizează pe hartă teritoriile unde s-au dus lupte intre turci =i ruşi. Care au fost consecin\ele acestor bătălii pentru strămoşii noştri? Ţările Române în raporturile politice internaţionale (sec. XVII-XVIII)