Pluralismul si societatea civilă

 Motto: „Democraţia nu înseamnă doar alegeri, ci şi incluziune, pluralism şi diversitate.” Michelle Bachelet Existenţa unei societăţi civile active sau dezvoltate într-un stat este un indiciu al democraţiei. Parteneriatul dintre autorităţi si societatea civilă, dintre agenţii economici si societatea civilă, fie prin intermediul unor persoane aparte sau asociaţii obşteşti, reprezintă calea spre armonia socială si dezvoltarea continuă a societăţii. ■II Ştiu,_vreau_sa _ştiu • Intitulează desenul de mai sus. • Explică ce simbolizează, în viziunea ta, mîinile ridicate si culorile acestui desen. III S tudiez: înva- sa ştiu Pluralismul este, în sens general, recunoaşterea diversităţii. În politica democratică, pluralismul reprezintă un principiu director care permite coexistenţa paşnică a diferitor interese, convingeri şi moduri de viaţă. Pluralismul recunoaşte diversitatea de interese şi consideră că este imperativ ca membrii să se acomodeze diferenţelor prin implicarea cu bună-credinţă în negociere. Într-o societate democratică, pluralismul se manifestă sub o diversitate de forme. Alături de pluralismul politic şi cel ideologic, se poate vorbi de un pluralism cultural şi religios. Dintre toate formele de pluralism, cel mai important este pluralismul politic: pluripartidismul, sau existenţa mai multor viziuni şi curente politice, care este definitorie pentru regimul politic democratic. 42 Societatea democratică Capitolul 2 Potrivit principiului pluralismului, într-o societate cu adevărat democratică fiecare formă de organizare socială, care reprezintă interesele legitime ale cetăţenilor, se bucură de tratament egal din partea statului. Constituţia Republicii Moldova statorniceşte libertatea de constituire şi funcţionare a partidelor politice, sindicatelor, organizaţiilor obşteşti. Partidele politice sînt mediatoare ale voinţei politice a cetăţenilor faţă de guvernare. Partidele tind să transpună această voinţă politică în norme de drept, măsuri şi acte administrative, decizii politice. Societăţile pluraliste reprezintă o provocare: indivizii se pot bucura de un grad mai mare de libertate, dar, pe de altă parte, ei trebuie să lucreze mai mult pentru a negocia un acord de compromis fără de care comunitatea nu poate supravieţui. Un astfel de „contract social” include principiul guvernării majorităţii. Pluralismul garantează drepturile minorităţilor politice, urmărirea oricăror scopuri politice care nu stingheresc statul de drept. Cu toate acestea, în democraţiile pluraliste există riscul de alegere a guvernelor radicale, membrii cărora ar putea restrînge libertăţile oponenţilor politici. Acesta este motivul necesităţii de a avea o legislaţie pentru drepturile şi libertăţile omului şi constituţii democratice. Întreaga societate activă, care participă la viaţa societăţii sub diverse forme, individual sau în grup, reacţionează la politicile oficiale ale statului, fie acceptîndu-le, fie dezaprobîndu-le, şi formează societatea civilă. Existenţa societăţii civile într-un stat este şi garanţia prezenţei pluralismului, sub toate formele lui, în societatea democratică. Organizaţia Naţiunilor Unite defineşte societăţile civile drept „entităţi nonprofit, grupuri voluntare de cetăţeni, organizate la nivel local, naţional şi internaţional pentru a scoate în evidenţă probleme de interes public. Totalmente orientate spre şi create de persoane cu interese comune, acestea realizează diverse servicii şi funcţii umanitare, reprezintă nevoile cetăţenilor în faţa structurilor guvernamentale, monitorizează implementarea politicilor şi a programelor şi susţin participarea sectorului civil la nivel comunitar”. ■ Identifică trei interese prioritare ale mediului social din care faci parte. ■ Numeşte o problemă din comunitate a cărei rezolvare depinde de autorităţile locale. ■ Elaborează, împreună cu colegii, o petiţie şi expediaz-o pe adresa autorităţii. I Învăţ de. la oameni de succes Pierre-Joseph Proudhon, economist, sociolog francez, teoretician al socialismului, considerat părintele anarhismului: „După cum nu este libertate fără unire ori fără ordine, la fel nu există unire fără varietate, fără pluralism, fără divergenţe.” ■ Comentează afirmaţia. 43 Capitolul 2 Societatea democratică H I Document Articolul 1. Noţiunea de asociaţie obştească (1) Asociaţia obştească este o organizaţie necomercială, independentă de autorităţile publice, constituită benevol de cel puţin două persoane fizice şi/sau juridice (asociaţii obşteşti), asociate prin comunitate de interese în vederea realizării, în condiţiile legii, a unor drepturi legitime. (2) Asociaţii obşteşti se consideră asociaţiile pacifiste, de apărare şi de promovare a drepturilor omului, asociaţiile de femei, de veterani, de invalizi, de tineret şi de copii, societăţile ştiinţifice, tehnice, ecologiste, culturaleducative, sportive, uniunile de creaţie, comunităţile naţional-culturale, alte asociaţii ale persoanelor fizice şi/sau juridice (asociaţii obşteşti) legal constituite. Legea cu privire la asociaţiile obşteşti ■II Exersez: învaţ sa fiu f U S A I D ” V / Il V J ul FROM THE AMERICAN PEOPLE care te reprezintă! ^Ssalojp-' Anual, în oraşul Chişinău are loc tîrgul ONG-urilor cu genericul „Cunoaşte ONG-ul care te reprezintă!” Scopul acestui eveniment este unul informaţional şi în cadrul lui organizaţiile neguvernamentale au posibilitatea să le vorbească cetăţenilor despre munca lor, să încurajeze activităţile filantropice, de voluntariat şi participarea publică prin atragerea atenţiei asupra potenţialului organizaţiilor societăţii civile. Pentru a trezi interesul vizitatorilor, pe parcursul evenimentului, participanţii desfăşoară activităţi interactive, ateliere, demonstraţii etc. Tîrgul ONG-urilor este organizat cu suportul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). III Reflectez: am învăţat 1. Explică interdependenţa dintre termenii pluralism, societate civilă şi organizaţie nonguvernamentală. 2 . Cum crezi, există vreo diferenţă între asociaţii obşteşti şi ONG-uri? 3. Apreciază aportul societăţii civile şi al ONG-urilor la dezvoltarea societăţii. ■ Numeşte două asociaţii obşteşti şi două organizaţii neguvernamentale din comunitate sau din ţară. ■ Identifică obiectivele acestora şi domeniul lor de activitate. ■II. Raţionez • Formează împreună cu cîţiva colegi o echipă ce ar dori să schimbe situaţia din comunitate, din societate. • Consultîndu-vă, selectaţi un domeniu de interes comun. • Stabiliţi cinci obiective ale grupului pentru domeniul respectiv. • Elaboraţi un plan de acţiuni pentru atingerea acestor obiective. • Realizaţi aceste acţiuni. • Faceţi o echipă bună? Dacă da, atunci înseamnă că puteţi constitui o asociaţie obştească sau un ONG. 44 Societatea democratică Capitolul 2 Sînt cetăţean competent H I Gîndesc critic I I I Sînt erudit Libertatea-i numai una Şi nu vrea să nască sclavi Geto-daci printre latini Sau latini umbriţi de slavi. Libertatea-i de pămînt Şi de mare, şi de munţi, Niciodată să n-o ceară Cei puţini acelor mulţi. Libertatea e de suflet Şi de cîntec, şi de grai, Dacă azi opreşti izvoare, Mîine pulbere-ai să beai. Libertatea e de mamă, De strămoşi şi de nepoţi, Nu se ştie la Moldova Altfel neam de patrioţi. Om cuminte moldoveanul, Se supune cuviincios, Pleacă capul cu răbdarea Pătimitului Cristos. Ion Vatamanu, Libertatea ■ Exprimă-ţi opinia faţă de ideile expuse în poezie, raportîndu-te la tema lecţiei. ■ Completează careul şi vei obţine pe verticală cuvîntul-cheie al lecţiei. 1. Grup de oameni cu idei şi interese comune. 2. Opusul oprimării. 3. Sinonim cu omenire. 4. Obligaţie. 5. Contribuţie materială, morală sau intelectuală adusă de cineva într-o acţiune comună. 6. Conducător al unui partid, al unei echipe. 7. Sinonim cu obiectivitate. 8. Fără credinţă şi ... (încredere în viitor) viaţa nu are sens. 9. Sentiment de demnitate şi de încredere în calităţile proprii. 1 2 3 4 5 6 9 I I I Sînt creativ I I I Particip ■ Elaborează un discurs în care vei compara elitismul cu pluralismul şi vei identifica aspectele pozitive şi negative ale acestora. ELITISM PLURALISM ■ Organizaţi o acţiune de susţinere sau de protest faţă de ceea ce se întîmplă în comunitate. 45 Capitolul 2 Societatea democratică