Rivalitatea m arilor puteri (1850-1914)

 Perioada cuprinsă între Congresul de la Paris (1856), capitularea lui Napoleon al IlI-lea la Sedan (1870) şi asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand la Sarajevo (1914) a fost una din cele mai relevante în planul evoluţiei relaţiilor internaţionale. Europa a cunoscut a doua revoluţie industrială ş un proces neîntrerupt de modernizare. America de Nord ş Japonia s-au afirmat treptat în economia şi politica mondială. Din anii ’80 ai sec. al XlX-lea se vor contura blocurile politico-militare, care vor netezi calea spre prima mare conflagraţie mondială. EVOCARE ♦ Prin ce se caracterizează relaţiile internaţionale în secolul al XlX-lea? ♦ Care au fost problem ele controversate ale relaţiilor internaţionale? ♦ Care era diferenţa dintre scopurile reale şi cele declarate ale m arilor puteri în politica externă? România în starea ce s-a creat după Congresul de la Berlin. României îi este jefuită coroana ei (“Basarabia" de sud). Ea a fost împovărată cu "greutăţile" Dobrogei. Caricatură din revista „Bobârnacul", Bucureşti,1878 VOCABULAR ■ Antanta ■ Puterile C entrale ■ Principilul legim ităţii ■ Principilul n a ţio n a lită ţilo r • Dinamica relaţiilor internaţionale la mijlocul secolului al XlX-lea Î n c e p â n d c u m i j l o c u l s e c . a l X l X - l e a , a v a n s u l E u r o ­ p e i f a ţ ă d e c e l e l a l t e r e g i u n i a l e l u m i i n u a î n c e t a t s ă s e m a n i f e s t e . “B ă t r â n u l c o n t i n e n t ” a c o n t i n u a t s ă e x p o r t e o a m e n i , b u n u r i , i d e i , t e h n o l o g i i ş i c a p i t a l u r i . E l a s u p u s d o m i n a ţ i e i s a l e c o l o n i a l e A f r i c a ş i o b u n ă p a r t e a A s i e i . E u r o p a a d e v e n i t u n m o d e l p e n t r u e l i t e l e c e l o r l a l t e c o n t i n e n t e . L a î n c e p u t u l s e c . a l X X - l e a s e p ă r e a c ă t o a t ă l u m e a s e v a a f l a î n s i a j u l c i v i l i z a ţ i e i s a l e m a t e r i a l e ş i s p i r i t u a l e . O n o u ă p u t e r e s e r i d i c a î n s ă p e s t e o c e a n ş i e a v a d e v e n i t r e p t a t h e g e ­ m o n u l l u m i i : S t a t e l e U n i t e a l e A m e r i c i i . S i s t e m u l Sfin tei A lian ţe a f o s t p u s l a î n c e r c a r e d e m i ş c ă r i l e r e v o l u ţ i o n a r e d i n a n i i 1 8 4 8 - 1 8 4 9 . C u t o a t e a c e s t e a , p rin cip iu l leg itim ită ţii a r e u ş i t s ă s e m e n ţ i n ă , g r a ţ i e a c ţ i u n i i c o n c e r t a t e a l e m a r i l o r p u t e r i . R u s i a a a j u t a t A u s t r i a s ă r e s t a b i l e a s c ă o r d i n e a î n U n g a r i a , I m p e r i u l O t o m a n î n Ţ ă r i l e R o m â n e , i a r F r a n ţ a a c o n t r i b u i t l a „ p a c i f i c a r e a ” I t a l i e i . T o t u ş i , f o r ţ e l e r e a c ţ i o n a r e a u f o s t n e v o i t e s ă - ş i r e v i z u i a s c ă p o l i t i c a d u p ă c e l i b e r a l i s m u l p o l i t i c a t r i u m f a t s u b f o r m a prin cipiulu i n aţion alităţilor. P r o c e s e l e d e u n i f i c a r e n a ţ i o n a l ă a I t a l i e i , a G e r m a n i e i ş i a Ţ ă r i l o r R o m â n e a u o b l i g a t m a r i l e p u t e r i s ă ţ i n ă c o n t d e v o i n ţ a n a ţ i o n a l ă ş i s ă a j u s t e z e n o i l e r e a l i t ă ţ i l a s i s t e m u l e c h i l i b r u l u i e u r o p e a n . D u p ă î n f r â n g e r e a r e v o l u ţ i e i d e l a 1 8 4 8 - 1 8 4 9 , ţ a r u l N i c o l a i l s e c o n s i d e r a î n d r e p t ă ţ i t s ă r e i a o f e n s i v a a s u p r a I m p e r i u l u i O t o m a n . E l d o r e a s ă o b ţ i n ă c o n t r o l u l a s u p r a S t r â m t o r i l o r ( B o s f o r ş i D a r d a n e l e ) , f a p t c a r e i - a r fi d e s c h i s R u s i e i d r u m u l s p r e M a r e a M e d i t e r a n ă ş i i - a r fi a c o r d a t c o n t r o l u l c ă i l o r s p r e O r i e n t ( S u e z ) . Î n s ă c a l c u l e l e s a l e a u f o s t d e j u c a t e d e p u t e r i l e o c c i d e n t a l e , c a r e n u d o r e a u o p r e a m a r e î n t ă r i r e a R u s i e i , f a p t c a r e a r fi p e r i c l i t a t p r i n c i p i u l b a l a n ţ e i p u t e ­ r i l o r . F r a n ţ a ş i A n g l i a s - a u a l i a t i m e d i a t , o b ţ i n â n d ş i n e u t r a l i t a t e a „ a r m a t ă ” a A u s t r i e i ş i P r u s i e i . R ăzboiul Crimeii (1853-1856) a c o n s t i t u i t p r i m a m a r e c o n ­ f r u n t a r e d i r e c t ă d i n t r e m a r i l e p u t e r i d u p ă e p o c a l u i N a p o l e o n ş i c e l m a i s â n g e r o s r ă z b o i d i n i s t o r i e d e p â n ă a t u n c i ( 6 7 5 . 0 0 0 d e m o r ţ i , m a j o r i t a t e a m ă c i n a ţ i d e b o l i î n r ă z b o i u l d e t r a n ş e e e t c . ) . F i i n d d e v a n s a t ă d i n p u n c t d e v e d e r e e c o n o m i c ş i m i l i t a r , R u s i a s u f e r ă o î n f r â n g e r e g r e a î n f a ţ a f o r ţ e l o r a l i a t e ( F r a n ţ a , A n g l i a , l m p e r i u l O t o ­ m a n , P i e m o n t u l ) , f i i n d o b l i g a t ă s ă s e m n e z e l a P a r i s ( 1 8 5 6 ) o p a c e î n c a r e r e n u n ţ a l a p r o t e c ţ i a a s u p r a P r i n c i p a t e l o r R o m â n e ( c ă r o r a li s e d e s c h i d e a d r u m u l s p r e U n i r e ) , a c c e p t a d e s c h i d e r e a M ă r i i N e g r e p e n t r u f l o t e l e a l i a t e ş i r e n u n ţ a l a p r o t e c ţ i a c r e ş t i n i l o r o r t o d o c ş i d i n I m p e r i u l O t o m a n , î n l o c u i t ă c u u n a c o l e c t i v ă a m a r i l o r p u t e r i . • Crearea sistemului de alianţe în Europa Î n c e p u t u l a n i l o r ’7 0 a i s e c o l u l u i a l X l X - l e a a f o s t m a r c a t d e a s ­ c e n s i u n e a G e r m a n i e i l a r a n g u l d e m a r e p u t e r e e u r o p e a n ă . A c e s t l u c r u a f o s t f a c i l i t a t d e d e s ă v â r ş i r e a u n i f i c ă r i i s t a t a l e ş i d e v i c t o r i i l e î m p o t r i v a v e c i n i l o r , m a i a l e s î m p o t r i v a F r a n ţ e i . D e s i g u r , a n t e r i o r , • 164 / Cap. VI. Relaţiile internaţionale în epoca modernă CURS Congresul de la Berlin, 1878. Caricatură de epocă unificarea Italiei şi form area Rom âniei m oderne a u rep rezen tat şi ele m odificări im p o rtan te ale peisajului geopolitic. În 1 8 7 3 , în tre îm păraţii A lexandru al Il-lea al Rusiei, Franz Jo sep h al A ustro-U ngariei şi Wilhelm I al G erm aniei s-a în ch eiat o înţelegere n u m ită A lia n ţa celor trei îm p ă ra ţi. În acelaşi an, R usia şi Anglia a u sem n at u n acord de îm părţire a sferelor de influenţă în A sia C entrală. M ijlocul d ec en iu lu i opt a m a rc a t re d e sc h id e re a p ro b le m e i o rie n ta le şi a oferit R usiei m u lt a ş te p ta tu l prilej de a a n u la p rev ed erile n eco n v en ab ile ei din T ra ta tu l de la P aris din 1856. R ăzboiul ru so -ro m â n o -tu rc a m odificat sen sib il ra p o rtu rile in te rn a ţio n a le în B alcani şi în E u ro p a. C ongresul de la B erlin din 1 8 7 8 , care a u rm a t ac e stu i conflict, a în se m n a t de fapt afirm area deplină a R eal-politick-ului în relaţiile in te rn a ţio n a le şi a b a n d o n a re a v ech iu lu i sistem al co n certu lu i eu ro p ean . Ideile noi v eh icu late la C ongres, p re cu m laicizarea cetăţen iei şi s is te ­ m ul co m p en saţiilo r teritoriale, vor face o lu n g ă c a rie ră în d ip lo m aţia e u ro p e a n ă şi m o n d ială. D ep arte de a rezolva în în treg im e problem ele B alcanilor, criza din 1875-1878 va dovedi doar co m p lex itatea a c esto ra. D ezlegarea p a rţia lă a g h em u lu i c o n tra d ic to riu de in te re se în B alcani şi în lă tu ra re a d ep lin ă a oprim ării oto m an e se va face în c u rsu l a d o u ă războaie b alcan ice (1912­ 1913), războaie care vor ad u c e g ran iţe m ai s ta ­ bile şi relaţii m ai p u ţin te n sio n a te în zo n ă p â n ă la d e c la n şa re a răzb o iu lu i m ondial. Rivalităţile europene n u erau puţine: F ran ţa dorea să-şi ia revanşa împotriva Germaniei pentru înfrângerea din 1871; Anglia se tem ea de puterea şi înarm area navală a Germaniei; R usia şi Austro-Ungaria aveau interese divergente şi concurente în zona Balcanilor; Italia era nem ulţum ită de statu tu l său etc. La toate acestea se adăugau rivalităţile coloniale. Politica de în arm a re a fost posibilă d ato rită disponibilităţilor b u g etare ale m arilor p u teri eu ­ ro p en e şi p ro g resu lu i în re g istra t de in d u strie. Marii producători de arm am en t e ra u in teresaţi ca Bismarck - păpuşar. Cancelarul manipulează cu împăraţii Rusiei, AustroUngariei şi Germaniei. Caricatură din revista “Punch”, 1884 I Recunoaşte în aceste caricaturi personalităţile politice ale epocii şi comentează statutul lor. guvernele lor să com ande can tităţi tot m ai m ari de arm e, sp o rindu-şi astfel profiturile. R ezultatul direct al acestei realităţi a fost lan sarea u n ei curse a înarm ărilor, fiecare s ta t în cercân d să ţin ă p asu l cu potenţialii adversari şi cheltuind tot m ai m ult în acest scop. Au ex istat şi voci lucide care s-a u p ro n u n ţat îm potriva acestui curs al evenimentelor, în special în rân d u l intelectualilor şi al partidelor so cialiste. S u b in flu e n ţa ac e sto r opinii se vor în tru n i d o u ă conferinţe in tern a ţio n ale la H aga în 1899 şi 1907. S -a creat cu aceste prilejuri u n trib u n al in tern aţio n al de arb itrare a conflictelor dintre sta te şi s-a u ad o p tat noi reguli de ducere a războiului, cum a r fi: interzicerea folosirii gazelor toxice de lu p tă, tra ta re a u m a n ă a prizonierilor şi a populaţiei civile, respectarea principiului extrateritorialităţii pe tim p de pace. Politica de co n stitu ire a alian ţelo r s-a co n cretizat în c o n tu ra re a şi fo rm area celor d o u ă m ari blocuri politico-m ilitare. În an u l 1879, G erm ania a în ch eiat u n tra ta t de a lian ţă c u A ustro-U ngaria în sco p u l de a p reveni o e v e n tu a lă re v a n şă a F ra n ţe i. A c e a stă a lia n ţă a d o b â n d it u n n o u co n ţin u t la 20 m ai 1 8 8 2 , cân d Ita lia , G erm ania şi A u stro-U ngaria sem n ează u n tr a ta t m ilitar de a s is te n ţă m u tu ală, n u m it T rip la A lia n ţă . La a c e st tr a ta t v a ad e ra, în m od sec ret şi fără ca opinia p u b lică s ă fie inform ată, R om ânia, în an u l 1883. A stfel se va form a a lia n ţa care, în tim p u l P rim u lu i Război M ondial, va fi generic d en u m ită P u terile C en tra le . Ca ră sp u n s la acestă politică, F ran ţa va negocia şi va încheia u n tra ta t cu R usia în an u l 1 8 9 3 . D upă negocieri dificile, în an u l 1 9 0 4 se va încheia u n tra ta t anglo-francez, den u m it A n ta n ta Cord ia lă . La acest din u rm ă in stru m en t internaţional va a d era şi R usia în an u l 1 9 0 7 . S -a aju n s astfel la constituirea celui de-al doilea bloc politico-m ilitar, cu n o scu t su b num ele generic de A n tan ta în cursul Prim ului Război M ondial. F orm area celor do u ă alianţe a grăbit a tâ t cu rsa înarm ărilor, cât şi com ­ petiţia p en tru colonii, creând iluzia un ei securităţi sporite în caz de conflict. Rivalitatea marilor puteri (1850-1914) / 165 • DOSAR A Din T ratatu l d e a lia n ţa d in tre G e rm a n ia , A u s tro -U n g a ria şi Ita lia (1 8 8 2 ) 1 . În a lte le Pâ rţi C o n tra c ta n te p ro m it una alteia pace °i p rietenie...; 2. Dacâ Italia... va fi atacatâ de Franţa... celelalte douâ pârţi sunt obligate sâ-i acorde ajutor... Aceleaşi o b lig a ţii le are Italia, în cazul în care Franţa atacâ... G erm ania; 3. Dacâ una sau douâ dintre pârţile contractante vor fi atacate de douâ sau m ai m u lte m a ri puteri... atunci prevederile anterioare sunt obligatorii pentru toate Franz Joseph şi Wilhelm al ll-lea pârţile; 5. ... în orice caz de râzboi pârţile se obligâ sâ nu semneze arm istiţii sau tratate separate decât de comun acord cu celelalte pârţi contractante; 6. ... pârţile se obligâ sâ pâstreze în secret conţinutul °i existenţa prezentului tratat. C lauza M arten s introdusa în C onvenţiile de la H a g a (1 8 8 2 ) Pânâ la elaborarea unui corp mai com plet al legilor râzboiului, Înaltele Pârţi Contractante declarâ câ, în cazurile care n-au fost prevâzute în reglementârile adoptate de ele, locuitorii °i beligeranţii râm ân sub protecţia °i sub reglementarea principiilor dreptului ginţilor, aşa cum rezultâ ele din obiceiurile stabilite de popoarele civilizate, din legile um anitâţii şi din im perativele conştiinţei publice. D espre a u to rita te a lui Bism arck În prim a perioadâ a guvernârii sale în calitate de cancelar al Germ aniei unificate, Bismarck era figura principalâ în diplom aţia europeanâ. Caricatura alâturatâ este sugestivâ pentru a aprecia rolul cancelarului în "Uniunea celor trei îm pâraţi" (1873). Un alt episod al ponderii sale a fost Congresul de la Berlin (1878). I Realizează o scurtă comunicare, pornind de la reperele: - procesul de modernizare în statele dezvoltate; - politica de constituire a alian\elor politico-militare; - agravarea rela\iilor interna\ionale la începutul secolului al XX-lea. Formulează o concluzie despre inevitabilitatea unui război mondial la începutul secolului al XX-lea. Evoluţia ponderii m a rilo r puteri în producţia in d u stria la m o n d ia la (1 8 7 0 -1 9 1 3 ) Anii SUA G erm ania Anglia CC ■O. = £ £ Ita lia Rusia Japonia 1870 23.3 13.2 31.8 10.3 2.4 3.7 - 1900 30.1 16.6 19.9 7.1 2.7 5.0 0.6 1913 35.8 - 14.0 6.4 3.1 5.0 1.0 D Din Tratatul de a lia n ţa franco-rus (1893) Franţa şi Rusia, fiind animate de aceeaşi d o rin ţâ de a pâstra p a c e a şi n e a v â n d alt scop decât de a face faţâ necesitâţilor unui râzboi defensiv, provocat de un atac al fo rţe lo r Triplei A lianţe, au convenit urm â to a re le : 1. Dacâ Franţa este ata ca tâ de G erm ania sau de Italia susţinutâ de Germ ania, Rusia va folosi toate forţele sale disponibile pentru a com ­ bate G erm ania; 2. În cazul în care T ripla Alianţâ îşi va mobiliza trupele, Franţa şi Rusia îşi vor m obiliza şi ele, im ediat şi simultan, toate forţele; 3. Forţele vor fi angajate în aşa fel, încât G erm ania sâ aibâ de luptat atât în Est, cât şi în Vest; 4. Toate clauzele enumerate vor fi ţinute în strict secret. Nicolai al Il-lea şi Sadi Carnot După Congresul de la Berlin (1878) suveranii continuă să împartă sferele de influenţă în Europa. Caricatură italiană, sfârşitul anilor 1870. • 166 / Cap. VI. Relaţiile internaţionale în epoca modernă STUDIU DE CAZ EVALUARE Convenţiile de la Haga C a u r m a r e a m i j l o a c e l o r t e h n i c e t o t m a i p e r f e c ţ i o n a t e d e d u c e r e a r ă z b o i u l u i ş i c a o c o n s e c i n ţ ă a l u p t e i p e n t r u p ă s t r a r e a p ă c i i , d e s f ă ş u r a t ă î n d i f e r i t e s t a t e o c c i d e n t a l e d e i n t e l e c t u a l i ş i d e c e r c u r i l e p o l i t i c e d e s t â n g a , s - a a j u n s l a c o n v o c a r e a u n o r c o n f e r i n ţ e i n t e r n a ţ i o n a l e d e d i c a t e a c e s t e i p r o b l e m a t i c i . D e ş i n u s - a r e u ş i t c o n d a m n a r e a r ă z b o i u l u i ş i s c o a t e r e a l u i î n a f a r a l e g i i i n t e r n a ţ i o n a l e , a c e s t e r e u n i u n i i m p o r t a n t e a u d u s l a a l c ă t u i r e a u n o r n o r m e d e d r e p t i n t e r n a ţ i o n a l u n a n i m r e c u n o s c u t e . E l e s - a u n u m i t Convenţiile de la H aga ş i a u r ă m a s î n v i g o a r e m u l t ă v r e m e , p â n ă d u p ă î n c h e i e r e a c e l u i d e - a l D o i l e a R ă z b o i M o n d i a l . C o n v e n ţ i i l e d e l a H a g a a f o s t d e n u m i r e a d a t ă a c o r d u r i l o r î n c h e i a t e î n t r e s t a t e î n a c e s t o r a ş o l a n d e z î n a n i i 1 8 9 9 ş i 1907. P r i m a c o n f e r i n ţ ă d e l a H a g a , d e s f ă ş u r a t ă î n a n u l 1 8 9 9 , a a d o p t a t t r e i c o n v e n ţ i i , t r e i d e c l a r a ţ i i ş i u n a c t f i n a l . E l e a u f o s t a c o m p a n i a t e d e o r e z o l u ţ i e ş i ş a s e r e c o m a n d ă r i . C e le t r e i c o n v e n ţ i i f ă c e a u r e f e r i r e l a r e g l e m e n t a r e a p a ş n i c ă a l i t i g i i l o r i n t e r n a ţ i o n a l e , a p l i c a r e a n o r m e l o r Convenţiei de la Geneva d i n 1864 l a r ă z b o i u l m a r i t i m ş i c o d i f i c a u l e g i l e ş i o b i c e i u r i l e r ă z b o i u l u i . C e a d e - a d o u a c o n f e r i n ţ ă , d i n a n u l 1907, a a d o p t a t m a i m u l t e c o n v e n ţ i i . D i n t r e a c e s t e a , c e l e m a i i m p o r t a n t e a u f o s t c e l e p r i v i t o a r e l a r e g l e m e n t a r e a p a ş n i c ă a c o n f l i c t e l o r i n t e r n a ţ i o n a l e ş i , m a i a l e s , c o n v e n ţ i a c u p r i v i r e l a l e g i l e ş i o b i c e i u r i l e r ă z b o i u l u i t e r e s t r u . A c e a s t a d i n u r m ă a r e p r e z e n t a t , î n e s e n ţ ă , d r e p t u l c u t u m i a r î n c e e a c e p r i v e ş t e d r e p t u l a p l i c a b i l î n t i m p d e r ă z b o i ş i a f o s t p a r ţ i a l î n l o c u i t ă d u p ă c e l d e - a l D o i l e a R ă z b o i M o n d i a l p r i n C o n v e n ţ i a d e l a G e n e v a ( a u g u s t 1 9 4 9 ) . 1 . C a r a c t e r i z e a z ă r e l a ţ i i l e i n t e r n a ţ i o n a l e d i n a d o u a j u m ă t a t e a s e c . a l X l X - l e a . 2. R e a l i z e a z ă u n t a b e l î n c a r e v e i î n s c r i e d i r e c ţ i i l e p o l i t i c i i e x t e r n e a l e s t a t e l o r : M a r e a B r i t a n i e , F r a n ţ a , S U A , G e r m a n i a , A u s t r o - U n g a r i a , I t a l i a , I m p e r i u l R u s . 3. D e t e r m i n ă c a u z e l e p r i n ­ c i p a l e a l e a d â n c i r i i t e n s i ­ u n i l o r d i n t r e m a r i l e p u t e r i . 4. E x p l i c ă , î n b a z a u n o r e x e m p l e c o n c r e t e , c ă o d a t ă c u a v â n t u l e c o n o m i c d i n m a r i l e s t a t e d i n E u r o p a , s - a u a g r a v a t ş i c o n t r a d i c ţ i ­ i l e d i n t r e e l e . 5. C a r a c t e r i z e a z ă p r i n c i p a l e l e s c h i m b ă r i î n e v o l u ţ i a p o l i ­ t i c ă î n r e l a ţ i i l e i n t e r n a ţ i o ­ n a l e l a r ă s c r u c e a s e c . X I X - X X . A p r e c i a z ă c o n ţ i n u t u l C o n v e n ţ i i l o r d e l a H a g a ş i e x p l i c ă d i n c e c o n s i d e r e n t e e l e n u a u a v u t o a p l i c a r e p r a c t i c ă . Bomholm Danzig ^■Hamburg stettii n ' 3 . |trK %Hanover Poznan I ° V Dortmund (Ies ifi^ Ş s e ld o rf ,,«•* crac0''ia J ~ yL Nurnberg «Kartenjhe ' Mlifeş9aft wdRoma A®-. Corsica Neapole© /. Sardinia MAREA Europa la sfârşitul sec. al X lX -lea - începutul sec. al XX-lea 1 ' a i eDmnUverpo°y$£n*hest _ 8lrmin„i . .. Localizează pe hartă regiunile unde divergenţele dintre state puteau duce la confruntări militare. Rivalitatea marilor puteri (1850-1914