Obţinerea independenţei României

 Ca rezultat al Războiului de Independenţă din 1877-1878, România şi-a dobândit suveranitatea şi egalitatea juridică cu celelalte state. Ea a devenit un factor de sine stătător al relaţiilor internaţionale, având posibilitatea de a promova o politică externă proprie. Consecinţele acestui război au stimulat activ lupta de eliberare naţională a românilor aflaţi sub dominaţie străină. • Redeschiderea problemei orientale O b i e c t i v u l o b ţ i n e r i i i n d e p e n d e n ţ e i a r ă m a s u n a d i n p r o b l e m e l e p r i n c i p a l e a l e t â n ă r u l u i s t a t r o m â n . O c a z i a f a v o r a b i l ă a a p ă r u t o d a t ă c u r e d e s c h i ­ d e r e a p r o b l e m e i o r i e n t a l e . P e r i o a d a a n i l o r 1 8 7 5 - 1 8 7 6 s - a c a r a c t e r i z a t p r i n t r - o i n t e n s i f i c a r e a m i ş c ă r i i d e e l i b e r a r e a p o p o a r e l o r d i n B a l c a n i . A u i z b u c n i t r ă s c o a l e a n t i o t o m a n e î n B u l g a r i a , B o s n i a ş i H e r ţ e g o v i n a , i a r S e r b i a ş i M u n t e n e g r u a u d e c l a r a t r ă z b o i T u r c i e i . A c e s t e a c ţ i u n i e r a u s u s ţ i n u t e ş i î n c u r a j a t e d e R u s i a , c a r e d o r e a s ă - ş i r e s t a b i l e a s c ă i n f l u e n ţ a î n O r i e n t ş i s ă - ş i r e f a c ă a u t o r i t a t e a i n t e r n a ţ i o n a l ă , p r e j u ­ d i c i a t ă î n u r m a î n f r â n g e r i i î n R ă z b o i u l C r i m e i i . I m p e r i u l ţ a r i s t a î n c u r a j a t p r i n t o a t e m e t o d e l e l u p t a p o p o a r e l o r a f l a t e s u b s t ă p â n i r e t u r c e a s c ă s u b p r e t e x t u l p r o t e j ă r i i c r e d i n c i o ş i l o r o r t o d o c ş i . î n a c e s t e î m p r e j u r ă r i e x t e r n e f a v o r a b i l e , g u v e r n u l r o m â n s - a o r i e n t a t s p r e o a l i a n ţ ă c u R u s i a . Î n l u n a o c t o m b r i e 1 8 7 6 , l a L ivadia ( C r i m e e a ) a u a v u t l o c t r a t a t i v e l e d i n t r e ţ a r u l R u s i e i A l e x a n d r u a l I l - l e a ş i r e p r e z e n t a n ţ i i c o n d u c ă t o r i l o r ţ ă r i l o r d e p e n d e n t e d e P o a r t a O t o m a n ă . D i n p a r t e a R o m â n i e i a f o s t t r i m i s u l s p e c i a l a l p r i n c i p e l u i C a r o l - Ion C. B rătianu. C o n v e n ţ i a s t a b i l i t ă l a L i v a d i a a f o s t m a i a p o i s e m n a t ă l a B u c u r e ş t i d e c ă t r e m i n i s t r u l a f a c e r i l o r e x t e r n e a l R o m â n i e i M. Kogălniceanu î n z i u a d e 4 a p r i l i e 1 8 7 7 . C o n f o r m d o c u m e n t u l u i s e m n a t , R o m â n i a p e r m i t e a t r e c e r e a p e t e r i t o r i u l s ă u , s p r e B a l c a n i , a a r m a t e l o r r u s e . R u s i a , l a r â n d u l s ă u , g a ­ r a n t a m e n ţ i n e r e a ş i a p ă r a r e a i n t e g r i t ă ţ i i t e r i t o r i a l e a R o m â n i e i ş i r e s p e c t a r e a d r e p t u r i l o r e i p o l i t i c e . • Proclamarea independenţei României L a 1 2 a p r i l i e 1 8 7 7 R u s i a a d e c l a r a t r ă z b o i T u r c i e i . A r m a t e l e a u î n ­ c e p u t t r e c e r e a p r i n R o m â n i a ş i î n s u ş i ţ a r u l A l e x a n d r u a l I l - l e a a s o s i t l a P l o i e ş t i . T u r c i a a c o n s i d e r a t a c e a s t ă a c ţ i u n e d r e p t o g r a v ă î n c ă l c a r e a v a s a l i t ă ţ i i d i n p a r t e a R o m â n i e i ş i î n c e p e , l a 8 m a i , s ă b o m b a r d e z e l o c a l i t ă ţ i l e r o m â n e ş t i d e p e m a l u l D u n ă r i i : B r ă i l a , G i u r - g i u , C ă l ă r a ş i ş . a . A r t i l e r i a r o m â n e a s c ă a r ă s p u n s a c e s t e i p r o v o c ă r i , b o m b a r d â n d g a r n i z o a n a t u r c e a s c ă d i n V i d i n . L a 2 9 a p r i l i e A d u n a r e a D e p u t a ţ i l o r a d e c l a r a t s t a r e d e r ă z b o i î n t r e R o m â n i a ş i T u r c i a , i a r l a 9 m a i ( a n u n ţ a t l a 1 0 ) P a r l a m e n t u l a h o t ă r â t s ă r u p ă o r i c e r e l a ţ i i c u P o a r t a O t o m a n ă ş i s ă p r o c l a m e i n d e p e n d e n ţ a s t a t u l u i r o m â n . T u r c i a a î n v i n u i t R o m â n i a d e t e n t a t i v a u n e i r e b e l i u n i . D u p ă t r e c e r e a D u n ă r i i , a r m a t a r u s ă a î n c e p u t o f e n s i v a p e u n f r o n t m a r e î n t r e i d i r e c ţ i i c o n c o m i t e n t . Î n c u r â n d î n s ă e a a f o s t o p r i t ă l a Plevna, u n d e î n d o u ă b ă t ă l i i c o n s e c u t i v e , l a 8 ş i 1 8 i u l i e , g e n e r a l u l t u r c O s m a n P a ş a r e p u r t ă d o u ă v i c t o r i i . A c e s t i n s u c c e s a d e t e r m i n a t g u v e r n u l ţ a r i s t s ă c e a r ă a j u t o r m i l i t a r d i n p a r t e a R o m â n i e i . G u v e r n u l r o m â n î ş i e x p r i m a s e î n c ă î n p r i m ă v a r a a n u l u i 1 8 7 7 d o r i n ţ a c a a r m a t a r o m â n ă s ă l u p t e a l ă t u r i d e a r m a t a r u s ă , d a r a t u n c i ţ a r u l a r e f u z a t c o ­ l a b o r a r e a m i l i t a r ă . L a 2 0 a u g u s t a r m a t a r o m â n ă , î n n u m ă r d e 5 8 . 7 0 0 o s t a ş i , a t r e c u t D u n ă r e a ş i s - a î n d r e p t a t s p r e P l e v n a . L a 3 0 a u g u s t a r e l o c u n n o u a t a c g e n e r a l a s u p r a c e t ă ţ i i . D u p ă p a t r u a s a l t u r i s â n g e r o a s e a f o s t c u c e r i t ă r e d u t a d e l â n g ă s a t u l G r i v i ţ a , c h e i e a P l e v n e i . Regele Carol I îi îndeamnă pe ostaşii români spre victorie. Vidin, 1877 VOCABULAR ■ independenţă ■ Redută ■ Suprem aţia forţei ■ Revendicări anexioniste EVOCARE ♦ Care au fost cauzele redeschiderii problem ei orientale în anii 70 ai sec. al XIX-lea? ♦ Ce statut avea România după crearea statului unitar în anul 1859? ♦ Care au fost hotărârile C ongresului de la Paris? • 168 / Cap. VI. Relaţiile internaţionale în epoca modernă CURS O s t a ş i i b a t a l i o a n e l o r c ă p i t a n u l u i M ă r g i n e a n u ş i m a i o r u l u i Ş o n ţ u , c ă z u ţ i e r o i c î n l u p t ă , a u r i d i c a t d e a ­ s u p r a r e d u t e i d r a p e l u l t r i c o l o r î n l o c u l c e l u i r ă p u s , c u s e m i l u n ă . D a r s u c c e s e l e n - a u f o s t d e z v o l t a t e m a i d e p a r t e . C e l d e - a l t r e i l e a a s e d i u n u ş i - a a t i n s s c o p u l . P r i n c i p e l e C a r o l , c a r e a c o n d u s a r m a t e l e a l i a t e l a P l e v n a , a c e d a t c o m a n d a m e n t u l g e n e r a l u l u i r u s T o t l e b e n , c a r e a t r e c u t l a b l o c a d a c e t ă ţ i i . E a a d u r a t t r e i l u n i d e z i l e . L a 2 9 n o i e m b r i e g a r n i z o a n a t u r c e a s c ă î n t r e p r i n d e o î n c e r c a r e d e a i e ş i d i n î n c e r c u i r e , î n s ă o ş t i r i l e r u s o - r o m â n e z ă d ă r n i c e s c p l a n u r i l e i n a m i c u l u i . C o m a n d a n t u l t r u p e l o r t u r c e ş t i O s m a n P a ş a a d a t o r d i n c a 4 0 0 0 0 d e a p ă r ă t o r i a i P l e v n e i s ă d e p u n ă a r m e l e . R ă n i t î n l u p t ă , e l ş i - a d a t s a b i a c o l o n e l u l u i r o m â n M i h a i C e r c h e z c u c u v i n t e l e : “C a p i t u l e z c u a r m a t a m e a , p r e d â n d u - m ă î n m â i n i l e j u n e i ş i b r a v e i a r m a t e r o m â n e ” . A c e a s t a a f o s t c e a m a i î n s e m n a t ă v i c t o r i e î n d e c u r s u l r ă z b o i u l u i . Î n d e c e m b r i e 1 8 7 7 a r m a t a r u s ă ş i v o l u n t a r i i b u l g a r i a u r e l u a t o f e n s i v a p e s t e B a l c a n i î n d i r e c ţ i a C o n s t a n t i n o p o l u l u i , o b ţ i n â n d o s e r i e d e v i c t o r i i i m p o r t a n t e l a Ş ip ca ş i Plovdiv. T u r c i i a u f o s t a l u n g a ţ i d i n î n t r e a g a B u l g a r i e . Î n a c e l a ş i t i m p , u n i t ă ţ i l e r o m â n e s - a u î n d r e p t a t c o n t r a f o r ţ e l o r t u r c e ş t i d i n B u l g a r i a d e V e s t , a v â n d c a o b i e c t i v p r i n c i p a l c u c e r i r e a c e t ă ţ i l o r Vidin ş i B e l o g r a g i c . L a 1 9 i a n u a r i e 1878 a f o s t î n c h e i a t u n a r m i s t i ţ i u î n t r e r u ş i ş i t u r c i c a r e a p u s c a p ă t l u p t e l o r s â n g e r o a s e . R ă z b o i u l R o m â n i e i p e n t r u i n d e p e n d e n ţ ă s - a t e r m i n a t . • Pacea de la San-Stefano Î n a i n t e d e î n c h e i e r e a p ă c i i c u T u r c i a , g u v e r n u l R u s i e i , î n c ă l c â n d b r u t a l c o n v e n ţ i a r u s o - r o m â n ă d i n 4 a p r i l i e 1 8 7 7 , a d u c e l a c u n o ş t i n ţ a g u v e r n u l u i R o m â n i e i c ă i n t e n ţ i o n e a z ă s ă r e i a c e l e t r e i j u d e ţ e d i n s u d u l B a s a r a b i e i , c e d a t e M o l d o v e i î n 1 8 5 6 , î n s c h i m b u l D o b r o g e i c u c e r i t e d e e i d e l a t u r c i . P r i n c i p e l e C a r o l ş i m i n i s t r u l d e e x t e r n e M . K o - g ă l n i c e a n u a u î n a i n t a t o s e r i e d e p r o t e s t e , l a c a r e Luptele de la Griviţa. Maiorul Valter Mărăcineanu înalţă drapelul românesc pe reduta Griviţa (1877). Tablou de H. Dembitzky, 1881 R u s i a a r ă s p u n s c u a m e n i n ţ a r e a c ă v a d e z a r m a a r m a t a r o m â n ă . P r o f i t â n d d e s u p e r i o r i t a t e a f o r ţ e i s a l e m i l i t a r e , e a a r e a n e x a t a c e s t e t r e i j u d e ţ e - C a h u l , I z m a i l , B o l g r a d , f a p t c o n s f i n ţ i t m a i a p o i l a S a n - S t e f a n o ş i l a B e r l i n . P r i n P acea de la San-Stefano, î n c h e i a t ă î n m a r t i e 1878, R o m â n i a , S e r b i a ş i M u n t e n e g r u a u f o s t r e c u n o s c u t e d r e p t s t a t e i n d e p e n d e n t e . B u l g a ­ r i a a f o s t t r a n s f o r m a t ă î n t r - u n p r i n c i p a t a u t o n o m s u b p r o t e c t o r a t u l R u s i e i , c a r e l ă s a a i c i o a r m a t ă d e 5 0 0 0 0 d e o s t a ş i t i m p d e d o i a n i . B a s a r a b i a d e S u d , a t r e c u t l a R u s i a , c a r e a c e d a t î n s c h i m b R o m â n i e i D o b r o g e a . • Congresul de la Berlin N e m u l ţ u ­ m i t e d e p r e v e d e r i l e P ă c i i d e l a S a n - S t e f a n o , c a r e î n t ă r e a c o n s i d e r a b i l p r e s t i g i u l i n t e r n a ţ i o n a l ş i p o z i ţ i i l e R u s i e i î n B a l c a n i , c e l e l a l t e m a r i p u t e r i a u c e r u t c o n v o c a r e a u n u i c o n g r e s . R u s i a , f i i n d a m e n i n ţ a t ă d e a r ă m â n e î n i z o l a r e , a a c c e p t a t p a r t i c i p a r e a l a Congresul de la Berlin, c a r e ş i - a î n c e p u t l u c r ă r i l e l a 1 iulie 1878. D e l e g a ţ i i r o m â n i p r e z e n ţ i l a a c e s t c o n g r e s , M ihail Kogâlniceanu ş i Ion C. Brătianu, n u a u a v u t p o s i b i l i t a t e a d e a p a r t i c i p a a c t i v l a l u c r ă r i l e a c e s t u i a , c i d o a r a u p r e z e n t a t p u n c t u l d e v e d e r e a l R o m â n i e i . P r i n t r a t a t u l î n c h e i a t l a a c e s t c o n g r e s , m a r i l e p u t e r i e u r o p e n e a u r e c u n o s c u t c o n d i ţ i o n a t a c t u l d e l a 9 m ai 1 8 7 7 d e in depen den ţă a Rom âniei. A f o s t r e s t a b i l i t ă a u t o r i t a t e a s t a t u l u i r o m â n a s u p r a D o b r o g e i ş i D e l t e i D u n ă r i i ş i , î n a c e l a ş i t i m p , a f o s t r e c u n o s c u t ă r e a n e x a r e a c e l o r t r e i j u d e ţ e d i n s u d u l B a s a r a b i e i l a R u s i a . A u s t r o - U n g a r i a ş i A n g l i a a u o b ţ i n u t s u s ţ i n e r e a r e v e n d i c ă r i l o r l o r a n e x i o n i s t e , c e a d i n t â i l u â n d s u b a d m i n i s t r a r e a s a B o s n i a ş i H e r ţ e g o v i n a , i a r c e a d e a d o u a - i n s u l a C i p r u . S e r b i a ş i M u n t e n e g r u , d e a s e m e n e a , a u f o s t r e c u n o s c u t e c a s t a t e i n d e ­ p e n d e n t e . B u l g a r i a s e î m p ă r ţ e a î n d o u ă p ă r ţ i : d e N o r d - s t a t - v a s a l a l T u r c i e i , d e S u d - p r o v i n c i e a u t o n o m ă t u r c e a s c ă . Congresul de la Berlin. Tablou de A. von Werner. Întâlnirea finală, 13 iulie 1878. Bismarck între Gyula Andrâssy şi Piotr Şuvalov, pe stânga Alajos Kârolyi, Alexander Gorceakov şi Benjamin Disraeli Obţinerea independenţei României / 169 • DOSAR Ion C. B râtian u (1 8 2 1 -1 8 9 1 ) S-a născut într-o fam ilie de boieri din judeţul Argeş. Participant activ la Revoluţia de la 1848 în Ţara Româneasca. întors în ţara dupa o perioada de exil, a contribuit substanţial la internaţionalizarea problem ei unirii Principatelor Române, a fost ales m em bru al Adunării ad-hoc. Cu toate ca a ocupat funcţii de răspundere pe tim pu l dom niei lui Cuza, treptat s-a îndepărtat de d o m n ito r şi a fost unul dintre liderii "m onstruoasei coa liţii", care a realizat la detronarea dom nitorului şi aducerea în ţara a principelui Carol. Prim-ministru al României (1876-1888) şi lider al Partidului Naţional Liberal (1875-1891). Un rol deosebit îi revine lui Ion Brâtianu în procesul de proclam are a independenţei României. | b ^ Din discursul lui I.C. B râtianu, 10 m ai 1877 Trecutul nostru, M aria Ta, a putut, credem, asigura deja pe toate Puterile garante asupra scopului ce urm arim ; faptele noastre în evenimentele prezente le vor dovedi la toate, şi mai ales puternicilor noştri vecini, Rusia şi Austria, ca politica noastra este num ai o politica de conservaţiune şi daca ne deslipim astazi cu totul şi pentru totdeauna de Turcia este ca sa nu mai resimţim efectele convulsiilor sale; daca luam arm ele, este ca sa raspundem agresiunilor ei, sa le punem stavila puternica şi sa facem astfel ca ele sa nu se m ai poata repeta în viitor. I Ce părere ai despre intenţiile diplomatului român? Argumentează-ţi opinia. | c ^ C onvenţia ro m â n o -ru s â , 4 a p rilie 1 8 7 7 Art. 1. Guvernul Alteţei Sale, D om nitorul României Carol I asigura arm atei ruse, care va fi chemata a merge în Turcia, libera trecere prin teritoriul României [...]. Art. 2. Pentru ca niciun inconvenient sau pericol sa nu rezulte pentru România din faptul trecerii trupelor ruse pe teritoriul sau, guvernul M ajestaţii Sale îm paratul tuturor ruşilor se obliga a menţine şi a face sa se respecte drepturile politice ale statului rom ân [...] precum şi a menţine şi a apara integritatea actuala a României. I Analizează condiţiile in care a fost semnată Convenţia româno-rusă. Fă o apreciere a rezultatelor ei. Primirea lui Carol I în Bulgaria. Tablou de Carol Popp de Szathmary, 1877. Din T ratatu l d e pace d e la B erlin , 1 87 8 Art. 43. înaltele Parţi Contractante recunosc in d e ­ pendenţa Rom âniei, legând-o de condiţiile expuse în urm atoarele doua artciole. Art. 44. în România, deosebirea credinţelor religioase şi a confesiunilor nu va putea fi opusa nimanui ca un motiv de excludere sau de incapacitate în ceea ce priveşte bucurarea de drepturi civile şi politice, adm iterea în sarcini publice, funcţiuni şi onoruri sau exercitarea diferitelor profesiuni şi industrii în orice localitate ar fi [...]. Art. 45. Principatul României retrocedeaza M.S. împaratul Rusiei porţiunea teritoriului Basarabiei desparţita de Rusia în urma Tratatului de la Paris din 1856 [...]. Art. 46. Insuliţele form ând Delta Dunarii, precum şi Insula Şerpilor, sandgeacul Tulcei, cuprinzând districtele (Cazas) Chilia, Sulina, M ahm udia, Isaccea, Tulcea, Macin, Babadag, Hârşova, Kiustange, Constanţa, M edgidia sunt întrupate cu România. Principatul m ai prim eşte, afara de aceasta, ţinutul situat la sudul Dobrogei pâna la o linie care, plecând de la rasarit de Silitra, raspunde în M area Neagra, la miazazi de M angalia. Din m em o riu l p re z e n ta t C ongresului d e la B erlin d e câtre re p re ze n ta n ţii R om âniei 1. Nicio parte a actualului teritoriu sa nu fie detaşata de România. 2. Pamântul românesc sa nu fie supus unui drept de trecere în folosul arm atei ruse. 3. Principatul, în virtutea drepturilor sale seculare, sa intre în posesia insulelor şi gurilor Dunarii. 4. El sa primeasca, în proporţie cu forţele m ilitare pe care le-a pus în linie, o indemnizaţie. Independenţa sa sa fie definitiv consacrata şi teritoriul sau sa fie neutralizat. I Determină importanţa hotărârilor Congresului de la Berlin pentru România. • 170 / Cap. VI. Relaţiile internaţionale în epoca modernă STUDIU DE CAZ EVALUARE Reanexarea Basarabiei de Sud la Rusia “M a i c u s e a m ă t r a t a t u l d e l a C u c i u c - C a i n a r g i r e c u n o s c u s e D o m n i l o r M o ld o v e i ş i Ţ a r i i R o m â n e ş t i c a l i t a t e a d e s u v e r a n i ş i s t a b i l i s e c ă B a s a r a b i a f a c e p a r t e d i n M o l d o v a . A ş a d a r B a s a r a b i a e r a o ţ a r ă r o m â n e a s c ă , c u i n s t i t u ţ i u n i ş i l e g i r o m â n e ş t i , f o a r t e l ă m u r i t p ă s t r a t e d e M . S . Î m p ă r a t u l A l e x a n d r u I. A c e s t r e s p e c t a l v e c h i i n a ţ i o n a l i t ă ţ i e r a f o r m u l a t î n r e s c r i p t u l i m p e r i a l c a r e c o n f i r m ă o r g a n i z a ţ i u n e a a d m i n i s t r a t i v ă ş i j u d e c ă t o r e a s c ă a a c e s t e i p r o v i n c i i î n u r m a a l i p i r i i s a l e d e R u s i a , f ă r ă c a s ă s e f a c ă a c o l o c e a m a i m i c ă d e o s e b i r e î n t r e B a s a r a b i a d e j o s ş i c e a d e s u s . N i c i l a 1 8 7 8 , p r e c u m n i c i l a 1 8 1 2 , n u s e p o a t e c e r e R o m â n i e i B a s a r a b i a p e b a z a u n u i f a p t s a u d r e p t d e c u c e r i r e . E a a p a r ţ i n e a u n u i P r i n c i p a t p e c a r e î n s ă ş i R u s i a , î n t o t c u r s u l u l t i m u l u i s ă u r ă z b o i c u i m p e r i u l t u r c e s c , l - a p r i m i t ş i l - a t r a t a t c a p e u n s t a t i n d e p e n d e n t ş i a l i a t . D e a l t m i n t r e l e a c h i a r d e l a î n c e p u t u l c a m p a n i e i , R u s i a a î n c h e i a t c u R o m â n i a o c o n v e n ţ i u n e , p r i n c a r e i - a g a r a n t a t f o a r t e l ă m u r i t i n t e g r i t a t e a a c t u a l ă a t e r i t o r i u l u i r o m â n e s c . ” Ion Nistor Ion Nistor - profesor la Universitatea din Cernăuţi, membru al Academiei Române, participant activ la mişcarea naţională din anii 1917-1918 a românilor din teritoriile ocupate. Autorul renumitei lucrări “Istoria Basarabiei”. 1. C a r a c t e r i z e a z ă s i t u a ţ i a i n ­ t e r n a ţ i o n a l ă a R o m â n i e i î n a j u n u l R ă z b o i u l u i p e n t r u I n d e p e n d e n ţ ă . 2. E x p l i c ă i m p o r t a n ţ a a c t u l u i p r i n c a r e s - a d e c l a r a t i n d e p e n d e n ţ a d e s t a t a R o m â n i e i . 3. A n a l i z e a z ă p r e v e d e r i l e C o n v e n ţ i e i r o m â n o - r u s e d i n 4 a p r i l i e 1 8 7 7 . Î n c e m ă s u r ă a c e s t e a a u f o s t r e s p e c t a t e d e g u v e r n u l ţ a r i s t ? 4. A p r e c i a z ă c o n s e c i n ţ e l e P ă c i i d e l a S a n - S t e f a n o ş i a l e C o n g r e s u l u i d e l a B e r l i n p e n t r u R o m â n i a ş i a l t e s t a t e d i n E u r o p a d e S u d - E s t . 5. D e s c r i e c o n d i ţ i i l e r e c u n o a ş t e r i i i n t e r n a ţ i o ­ n a l e a R o m â n i e i d e c ă t r e s t a t e l e e u r o p e n e . 27 28 29 30 Otaci°°Moghilev 4? .Mucacevo iHust -48- Debreţin Orhei Iaşi -47- Ti Huşi< tatea Alba ■ -46- -46- 11/23. IV.77 Bolgrad Lugoj Caransebf -45' Orşova Slobozi; 12/24. I.78 'Constanţa Ruşii de Ve până 15/27.V.7. 24/12. I.78 9/21. Bazargic rX 7 7 26.|v/8.V.' P E R 24 P 12/24. M V III.77 . '7 LI5 2 . |||0 22 25^Vi.77 26 Balcic 29 30 Războiul pentru Independenţă al României, 1877-1878 Zo n e de concentrare, direcţii de înaintare şi atac ale trupelor ruseşti române otomane Schim bări teritoriale conform tratatelor de pace de la San Stefano şi Berlin Basarabia de Sud reanexată la Rusia Dobrogea cedată României Centre de spijinire a războiului în teritoriile româneşti aflate sub dominaţie străină Tratative româno-ruse (16/28. IX -2 3 .X I/5 .X II.76 şi 4 /16 .IV .77) Mobilizarea armatei române (6 /18 .IV.77) V M Rusia declară război Turciei (12 /2 4 .IV .7 7) România declară război Turciei (2 6 .IV/8.V.77) Proclamarea independenţei României (9 /2 1.V .77) Ce consecinţe a avut reanexarea Basarabiei de Sud de către Imperiul Rus? Localizeaz[ pe hartă locurile unde s-au desf[şurat opera\iile militare în anii 1877-1878. Obţinerea independenţei Românie