Politica externa a României (1878-1914)

 După cucerirea independenţei de stat, s-a creat un mediu favorabil pentru politica externă a României, care a devenit subiect al reiaţilor internaţionale. In condiţiile în care Franţa ş-a pierdut influenţa pe continent, apropierea de Germania era obiectivul major al diplomaţiei româneşti, orientat spre consolidarea independenţ ei ş a suveranităţi ţării. Creşterea pericolului influenţei Imperiului Rus în Balcani a determinat România să î ncheie o alianţă defensivă cu Puterile Centrale. EVOCARE | ♦ Care a fost im portanţa recunoaşterii independenţei României? ♦ Ce tip de relaţii trebuia sâ stabilească România cu organismele internaţionale după recunoaşterea independenţei? Caro! I. Portret de George Healy Încoronarea lui Caro! ca rege a! României 10 mai 1881. Illustrated London News, June 11, 1881 VOCABULAR ■ Integritate teritorială ■ Expansionism ■ N eatârnare ■ Parte beligerantă • Recunoaşterea independenţei şi a regatului O d a t ă c u c u c e r i r e a i n d e p e n d e n ţ e i d e s t a t s - a s c h i m b a t s t a t u t u l i n t e r n a ţ i o n a l a l R o m â n i e i ş i s - a u m o d i f i c a t d i r e c ţ i i l e p o l i t i c i i s a l e e x t e r n e . O b i e c t i v e l e p r i n c i p a l e a l e p o l i t i c i i e x t e r n e a u f o s t f o r m u l a t e î n m e m o r i u l p r e z e n t a t d e M. Kogălniceanu l a 1 9 i u n i e / 1 i u l i e 1878 l a Congresul de la Berlin: i n t e g r i t a t e a t e r i t o r i a l ă , r e c u n o a ş t e r e a i n d e p e n d e n ţ e i R o m â n i e i ş i d e c l a r a r e a n e u t r a l i t ă ţ i i s a l e . Î n p r i m a p e r i o a d ă d u p ă c o n g r e s p o l i t i c a e x t e r n ă a s t a t u l u i r o m â n a f o s t d e t e r m i n a t ă d e r e l a ţ i i l e c u G e r m a n i a , A u s t r o - U n g a r i a ş i R u s i a . P r i n c i r c u l a r a d i n 1 / 1 3 i u l i e 1 8 7 8 a d r e s a t ă a g e n ţ i i l o r d i p l o m a t i c e a l e R o m â n i e i l a P a r i s , V i e n a , R o m a , S a n k t P e t e r s b u r g , L o n d r a ş i B e l g r a d , g u v e r n u l r o m â n d o r e a s ă o b ţ i n ă r e c u n o a ş t e r e a i n d e p e n d e n ţ e i ţ ă r i i p e b a z a r e s p e c t ă r i i t r a t a t u l u i d e l a B e r l i n . Î n n o i l e c o n d i ţ i i s - a p u r c e s l a r e o r g a n i z a r e a i n s t i t u ţ i i l o r d i p l o ­ m a t i c e . A g e n ţ i i l e d i p l o m a t i c e a u f o s t r i d i c a t e l a r a n g u l d e d e l e g a ţ i i . I n d e p e n d e n ţ a R o m â n i e i a f o s t r e c u n o s c u t ă c o n d i ţ i o n a t . R u s i a ş i A u s t r o - U n g a r i a a u f o s t p r i m e l e ţ ă r i c a r e a u r e c u n o s c u t i n d e p e n d e n ţ a d e s t a t a R o m â n i e i . G e r m a n i a a c o n d i ţ i o n a t r e c u n o ­ a ş t e r e a p r i n i n t e n ţ i a d e a r ă s c u m p ă r a c ă i l e f e r a te r o m â n e . T r a t a t i v e l e p e n t r u r e c u n o a ş t e r e a i n d e p e n d e n ţ e i s - a u d e s f ă ş u r a t î n t i m p u l c â n d R o m â n i a c e r e a ş i r e c u n o a ş t e r e a t i t l u l u i d e A l t e ţ ă R e g a l ă p e n t r u Carol I. T i t l u l r e s p e c t i v a f o s t r e c u n o s c u t d e m a r i l e p u t e r i î n 1 8 7 9 . Î n 1 8 8 0 , C a r o l I, î n t i m p u l v i z i t e i l a V i e n a , a p o i l a B e r l i n , a r e g l e m e n t a t , c u î m p ă r a t u l G e r m a n i e i W i l h e l m I ş i C a r o l A n t o n , t a t ă l s ă u , c h e s ­ t i u n e a s u c c e s i u n i i l a t r o n u l R o m â n i e i . A c e s t e a c ţ i u n i d i p l o m a t i c e a u c r e a t c o n d i ţ i i f a v o r a b i l e p e n t r u r e c u n o a ş t e r e a i n t e r n a ţ i o n a l ă a r e g a t u l u i . L a 1 5 / 2 7 f e b r u a r i e 1 8 8 0 , C a m e r a D e p u t a ţ i l o r a r a t i f i c a t , î n s e n s u l d o r i t d e g e r m a n i , „legea pentru cesiunea căilor fera te ale societăţii acţionarilor către statul român”. R o m â n i a a s t a b i l i t r e l a ţ i i d i p l o m a t i c e c u S .U .A . î n 1 8 8 0 , d u p ă r e c u n o a ş t e r e a o f i c i a l ă a i n d e p e n d e n ţ e i s t a t u l u i r o m â n d e c ă t r e g u ­ v e r n u l S .U .A . Î n 1 8 8 1 , s - a u s e m n a t t r a t a t e d e c o m e r ţ ş i n a v i g a ţ i e . Î n 1 9 1 2 , p r i n t r - u n a c o r d s e m n a t c u S .U .A . R o m â n i a a o b ţ i n u t cla u za n aţiu n ii celei m ai fa vo riza te . C u t o a t e a c e s t e a , î n a i n t e d e 1 9 1 4 , R o m â n i a n u a v e a r e p r e z e n t a n ţ e d i p l o m a t i c e î n S .U .A . I n d e p e n d e n ţ a ş i p r o c l a m a r e a r e g a t u l u i a u c o n s o l i d a t r e g i m u l p o l i t i c d i n R o m â n i a . • Aderarea României la Tripla Alianţa U r m ă r i n d î n d e p l i n i r e a o b i e c t i v e l o r p o l i t i c i i e x t e r n e , c o n d u c ă t o r i i ţ ă r i i e r a u c o n v i n ţ i c ă n u m a i p a t r o n a j u l u n e i p u t e r i s a u a f i l i e r e a l a u n s i s t e m d e a l i a n ţ e v a p u t e a c r e a c o n d i ţ i i p e n t r u r e a l i z a r e a i n t e r e ­ s e l o r n a ţ i o n a l e . F r a n ţ a , g u v e r n u l c ă r e i a o c u p a s e l a C o n g r e s u l d e l a B e r l i n o p o z i ţ i e o s t i l ă f a ţ ă d e R o m â n i a , n i c i d e c u m n u p u t e a d e v e n i u n a l i a t . R u s i a e r a u n c a n d i d a t ş i m a i p u ţ i n p r o b a b i l î n c o n t e x t u l u n e i p o s i b i l e a l i a n ţ e . G e r m a n i a , c u c a r e n u s u n t h o t a r e c o m u n e , r ă m â n e a s i n ­ g u r a p u t e r e c a r e , î n c o n d i ţ i i l e c r e a t e , p u t e a o f e r i s p r i j i n u l n e c e s a r • 172 / Cap. VI. Relaţiile internaţionale în epoca modernă CURS R o m â n i e i . D a r a p r o p i e r e a d e G e r m a n i a n u s - a r e ­ a l i z a t d i r e c t . D r u m u l s p r e B e r l i n t r e c e a p r i n V i e n a . I n i ţ i a t i v a d e a d e r a r e a R o m â n i e i l a T r i p l a A l i a n ţ ă a f o s t l a n s a t ă d e O tto von B ism arck î n 1 8 8 0 . V i z i t a l u i C a r o l I l a V i e n a ş i l a B e r l i n î n a u g u s t 1 8 8 3 a f o s t h o t ă r â t o a r e p e n t r u g u v e r n u l r o m â n . Î n septem brie 1883, R o m â n i a a a d e r a t î n s e c r e t l a T r i p l a A l i a n ţ ă , î n c h e i a t ă d e G e r m a n i a , A u s t r o - U n g a r i a ş i I t a l i a c u u n a n m a i î n a i n t e . A d e p ţ i a i o r i e n t ă r i i R o m â n i e i s p r e P u t e r i l e C e n t r a l e e r a u Titu M aiorescu, Petre P. Carp, D im itrie A. S turdza, regele Carol I ş i Ion C. Brătianu. E l i m i n â n d d i n t r a t a t u l d e a l i a n ţ ă c l a u z e l e c a r e a r f i d u s l a î n t ă r i r e a c o n t r o l u l u i A u s t r o - U n g a r i e i a s u p r a ţ ă r i i ş i a r f i a d u s p r e j u d i c i i s p r i j i n u l u i d a t r o m â n i l o r d i n T r a n s i l v a n i a , T r a t a t u l d e a d e r a r e a R o m â n i e i l a T r i p l a A l i a n ţ ă a f o s t s e m n a t l a 3 0 o c t o m b r i e 1883 d e D .A . S t u r d z a , m i n i s t r u d e e x t e r n e , ş i c o n t e l e K a l n o k y , m i n i s t r u d e e x t e r n e a l A u s t r o - U n g a r i e i . A c o r d u l , c o m p u s d i n t r - u n p r e a m b u l ş i 7 a r ­ t i c o l e , s u b l i n i a c a r a c t e r u l d e f e n s i v a l a l i a n ţ e i ş i a n g a j a m e n t u l p ă r ţ i l o r s e m n a t a r e d e a s e a b ţ i n e d e l a a l i a n ţ e c a r e l e - a r a f e c t a i n t e r e s e l e . A c o r d u l e r a ţ i n u t î n s e c r e t , d e o a r e c e d i v u l g a r e a l u i a r f i c o n d u s l a p r o t e s t e d i n p a r t e a p o l i t i c i e n i l o r ş i a o p i n i e i p u b ­ l i c e . D i n a c e s t e m o t i v e , t r a t a t u l n u a f o s t n i c i o d a t ă î n a i n t a t p a r l a m e n t u l u i s p r e r a t i f i c a r e . P r i n s e m n a r e a a c e s t u i a c t , R o m â n i a a i e ş i t d i n i z o l a r e a p o l i t i c ă d e c a r e e r a a m e n i n ţ a t ă , a r e z o l v a t c h e s t i u n e a D u n ă r i i î n c o n f o r m i t a t e c u i n t e r e s e l e s a l e ş i a e v i t a t o p o s i b i l ă î n ţ e l e g e r e î n t r e V i e n a ş i P e t e r s b u r g p e s e a m a e i. • România şi războaiele balcanice Î n u r m a t r a t a t i v e l o r d i n a n i i 1 9 1 1 - 1 9 1 2 , ţ ă r i l e b a l c a n i c e a u c r e a t u n bloc balcan ic a l c ă t u i t d i n B u l g a r i a , S e r b i a , M u n t e n e g r u ş i G r e c i a . C u t i m p u l , î n a l i a n ţ a R o m â n i e i c u P u t e r i l e C e n t r a l e a u a p ă r u t a n u m i t e c o n t r a d i c ţ i i . P r o b l e m a r o m â n e a s c ă î n T r a n s i l v a n i a a d e v e n i t s u b i e c t d e c o n f l i c t î n t r e f o r ţ e l e p o l i t i c e i n t e r n e , i a r o p i n i a p u b l i c ă r o m â n e a s c ă a d e v e n i t d i n c e î n c e m a i o s t i l ă f a ţ ă d e A u s t r o - U n g a r i a . Soldaţi bulgari morţi în atacul de la Edirne (Adrianopol), 1912 R ă z b o a i e l e b a l c a n i c e a u d e v e n i t t e s t u l c e l m a i s e v e r a l a l i a n ţ e i R o m â n i e i c u P u t e r i l e C e n t r a l e . T r a t a t u l î n c h e i a t l a 1 3 m a r t i e 1912 î n t r e S e r b i a ş i B u l g a r i a c o n ţ i n e a c l a u z e î n d r e p t a t e n u n u m a i î m p o t r i v a I m p e r i u l u i O t o m a n , c i ş i a v e c i n i l o r d i n n o r d . A l i a n ţ a a c e s t o r ţ ă r i c u G r e c i a a f o s t c o n f i r ­ m a t ă p r i n T r a t a t u l d i n 2 9 m a i 1 9 1 2 . L a 1 7 o c t o m b r i e 1 9 1 2 , b l o c u l b a l c a n i c a a t a ­ c a t I m p e r i u l O t o m a n . Î n t r - u n i n t e r v a l s c u r t d e t i m p , t r u p e l e a l i a t e a u z d r o b i t p r i n c i p a l e l e f o r ţ e o t o m a n e d i n E u r o p a ş i a u e l i b e r a t c e a m a i m a r e p a r t e a P e n i n s u l e i B a l c a n i c e , a j u n g â n d l a p e r i f e ­ r i i l e C o n s t a n t i n o p o l u l u i . M a r i l e p u t e r i a u h o t ă r â t s ă d e b a r c e t r u p e l a C o n s t a n t i n o p o l . L a o p e r a ţ i a d e d e b a r c a r e a u p a r t i c i p a t ş i m i l i ­ t a r i i r o m â n i d e p e c r u c i ş ă t o r u l „ E l i s a b e t a ” . P r i n a c e s t e a c ţ i u n i s - a p u s c a p ă t p rim u lu i ră zb o i balcanic. T r a t a t i v e l e d e p a c e a u î n c e p u t l a 1 6 d e c e m b r i e 1 9 1 2 . L a 3 0 m a i 1913, a f o s t s e m n a t ă P acea d e la Londra, c o n f o r m c ă r e i a I m p e r i u l O t o m a n a c e d a t a l i a ţ i l o r t e r i t o r i i l e s i t u a t e l a v e s t d e l i n i a E n o s - M i d i a ş i C r e t a . D e s t i n u l A l b a n i e i ş i a l i n s u l e l o r d i n M a r e a E g e e a f o s t h o t ă r â t d e m a r i l e p u t e r i . N e î n ţ e l e g e r i l e d i n t r e ţ ă r i l e b l o c u l u i b a l c a n i c a u c o n d u s l a a p a r i ţ i a u n o r n o i o s t i l i t ă ţ i . L a 2 9 - 3 0 i u n i e 1 9 1 3 , B u l g a r i a , m i z â n d p e s p r i j i n u l A u s t r o - U n g a r i e i ş i G e r m a n i e i , i - a a t a c a t p r i n s u r p r i n d e r e p e f o ş t i i a l i a ţ i . L a 1 i u l i e 1 9 1 3 , a f o s t î n c h e i a t a c o r d u l î n t r e S e r b i a ş i G r e c i a . R o m â n i a , d e ş i a p ă s t r a t r e z e r v e f a ţ ă d e p r o p u n e r i l e d e a l i a n ţ ă , a d e c l a r a t m o b i l i z a r e a . M u n t e n e g r u l , u r m a t u l t e r i o r d e R o m â n i a , d e c l a r ă r ă z b o i B u l g a r i e i . Î n a c e l a ş i t i m p , t r u p e l e o t o m a n e s e g r ă b e s c s ă r e o c u p e A d r i a n o p o l u l . Î n a c e a s t ă c o n j u n c t u r ă , s t a t e l e î n v i n g ă t o a r e i m p u n B u l g a r i e i P a cea de la Bucureşti. L a 1 0 a u g u s t 1913, î n ş e d i n ţ a p r e z i ­ d a t ă d e T i t u M a i o r e s c u , a f o s t s e m n a t T r a t a t u l î n t r e S e r b i a , G r e c i a , M u n t e n e g r u , R o m â n i a , p e d e o p a r t e , ş i B u l g a r i a , p e d e a l t a , i a r l a 2 9 s e p t e m b r i e 1 9 1 3 , l a C o n s t a n t i n o p o l , a f o s t s e m n a t T r a t a t u l d e p a c e î n t r e B u l g a r i a ş i I m p e r i u l O t o m a n . Congresul de Pace de la Bucureşti, 28 iulie 1913 Politica externă a României (1878-1914) / 173 • DOSAR | a ^~A d e ra re a R om âniei la Tripla A lia n ţa „Art. 1. înaltele Părţi Contractante îşi făgăduiesc pace şi prietenie şi ca nu vor întra în niciun fel de alianţe sau lupta îndreptată îm potriva vreunuia din statele lor... Art. 2. Daca România va fi atacata fara ca din partea ei sa fi existat vreo provocare, Austro-U ngaria va trebui sa-i acorde în tim pul util ajutor şi asistenţa îm potriva agresorului.... Art. 3. Daca una din Parţile Contractante ar fi am eninţata de o agresiune în condiţiile sus-menţionate, guvernele respective se vor pune de acord asupra m asurilor care vor trebui luate în vederea cooperarii arm atelor lor. Aceste problem e m ilitare, îndeosebi cea a unitaţii operaţiunilor şi a trecerii prin teritoriile respective, vor fi reglementate printr-o convenţie m ilitara." Tratatul secret încheat între România şi Austro-Ungaria de aderare la Tripla Alinaţa. 1883. D espre o b iectivele politicii extern e a R om âniei „Viitorul României sta în munca ei spre a trage din avuţiile imense ce le poseda. Interesul va este a deveni un stat puternic la M area Neagra [...]. ...Nu uitaţi însemnatatea M arii Negre, caci de acolo începe cheia Dardanelelor. Independenţa o aveţi; cu O ccidentul sunteţi în legatura directa; Orientul va este deschis. Deveniţi dar de acum un element de producţie, deveniţi un element de civilizaţiune, de ordine, şi prin aceasta veţi ajunge a dom ina Peninsula Balcanica. Va trebui însa, pentru a ajunge la acest obiectiv, munca onesta şi caracter statornic." O tto von Bismarck, cancelarul G erm aniei, 1883 I Care au fost motivele aderării României la Tripla Alianţă? Avea oare România şi alte opţiuni în promovarea cu succes a politicii sale externe? | c ^~ D espre re la ţiile R om âniei cu Rusia „[...] este o problem a anevoioasa a politicii noastre externe. Nu urm arim sa provocam Rusia. Voim chiar sa facem tot ce este în putinţa noastra pentru a evita un razboi cu ea. Dar faţa de prim ejdia care ne ameninţa din partea puternicei Rusii avem nevoie de sprijinul Puterilor Centrale [...]. Deoarece prim ejdiile ce ameninţa România din partea Rusiei sunt m ai serioase decât necazul şi durerea pentru raul tratam ent al rom ânilor din ţarile ungureşti, România cauta ocrotire şi siguranţa la Tripla A lianţa." Regele Carol I, 1888 Familia regală română şi familia imperială rusă. Constanţa, 1 iunie 1914 D espre fro n tie re le d e sud-est „Rectificarea actualei frontiere, adica transform area sa în frontiera strategica, este singura condiţie care ne asigura posesia Dobrogei şi care şterge orice m otiv viitor de conflict între noi şi vecinii noştri." Titu Maiorescu, prim-ministru al României, 1913 Pierderile şi creşterile teritoria' le ale Rom âniei (1859-1878). Sudul Basarabiei şi Cadrilaterul I Ce schimbări teritoriale au avut loc pe harta României după Congresul de la Berlin? Localizează-le pe hartă. • 174 / Cap. VI. Relaţiile internaţionale în epoca modernă STUDIU DE CAZ Pacea de la Bucureşti, 1913 Î n î m p r e j u r ă r i l e c r e a t e d u p ă r ă z b o a i e l e b a l c a n i c e , g u v e r n u l r o m â n a p u s d i n n o u p r o b l e m a m o d i f i c ă r i i f r o n t i e r e i d o b r o g e n e , c o n s i d e r a t ă c a f i i n d s t a b i l i t ă î n d e f a v o a r e a R o m â n i e i î n 1 8 7 8 . R e v e n d i c ă r i l e a u f o s t s u s ţ i n u t e p a r ţ i a l d e r e p r e z e n t a n ţ i i P u t e r i l o r C e n t r a l e . L a 9 / 2 2 f e b r u a r i e 1 9 1 3 , g u v e r n u l R o m â n i e i a a c c e p t a t m e d i e r e a m a r i l o r p u t e r i î n p r o b l e m e l e t e r i t o r i a l e . C o n f e r i n ţ a d e l a P e t e r s b u r g , c o n v o c a t ă c u s c o p u l d e a e x a m i n a c e r e r i l e R o m â n i e i , ş i - a d e s f ă ş u r a t l u c r ă r i l e î n t r e 1 8 / 3 1 m a r t i e ş i 2 / 1 5 a p r i l i e 1 9 1 3 . P r i n P r o t o c o l u l d i n 2 6 a p r i l i e - 1 9 m a i 1 9 1 3 , s e m n a t l a P e t e r s b u r g d e a m b a s a d o r i i m a r i l o r p u t e r i , g u v e r n u l b u l g a r a f o s t o b l i g a t s ă c e d e z e R o m â n i e i S i l i s t r a c u î m p r e j u r i m i l e e i p e o r a z ă d e 3 k m ş i s ă a c o r d e a u t o n o m i e c u l t u r a l ă a r o m â n i l o r d i n M a c e d o n i a . P r i n T ra ta tu l de la Bucureşti, S e r b i a ş i - a e x t i n s c o n s i d e r a b i l t e r i t o r i u l ş i ş i - a d u b l a t n u m ă r u l p o p u l a ţ i e i , a o b ţ i n u t f r o n t i e r ă c o m u n ă c u M u n t e n e g r u . B u l g a r i a a c e d a t S e r b i e i o p a r t e d i n M a c e d o n i a , i a r G r e c i e i - s u d u l a c e s t e i p r o v i n c i i ş i o p a r t e a T r a c i e i a p u s e n e . I m p e r i u l u i O t o m a n i s - a r e t r o c e d a t o p a r t e a T r a c i e i r ă s ă r i t e n e c u o r a ş u l A d r i a n o p o l . R o m â n i a o b ţ i n e a D o b r o g e a d e S u d p â n ă l a l i n i a T u r t u c a i a - E c r e n e ( j u d e ţ e l e D u r o s t o r ş i C a l i a c r a , t e r i t o r i u n u m i t C a d r i l a t e r ) . P a c e a d e l a B u c u r e ş t i , c a r e a p u s c a p ă t c e l u i d e - a l d o i l e a r ă z b o i b a l c a n i c , a r e p r e z e n t a t u n a c t d e i n d e p e n d e n ţ ă p o l i t i c ă , c a r e d e m o n s t r a d o r i n ţ a R o m â n i e i d e a p r o m o v a s i n g u r ă o p o l i t i c ă i n t e r n a ţ i o n a l ă . T o t o d a t ă , a c e a s t ă p a c e a î n s e m n a t ş i p r i m u l p a s s p r e r u p e r e a r e l a ţ i i l o r c u T r i p l a A l i a n ţ ă . EVALUARE 1. D e s c r i e s t a t u t u l i n t e r ­ n a ţ i o n a l a l R o m â n i e i d u p ă o b ţ i n e r e a i n d e p e n d e n ţ e i d e s t a t . C o m e n t e a z ă a f i r ­ m a ţ i a : „ R o m â n i a d e v i n e s u b i e c t a l r e l a ţ i i l o r i n t e r ­ n a ţ i o n a l e . ” 2. C o n s t r u i e ş t e o a x ă c r o n o ­ l o g i c ă ş i i n d i c ă c e l p u ţ i n 5 e v e n i m e n t e d i n p o l i t i c a e x t e r n ă a R o m â n i e i l a s f â r ş i t u l s e c . a l X l X - l e a - î n c e p u t u l s e c . a l X X - l e a . 3. A n a l i z e a z ă c o n d i ţ i i l e c a r e a u d e t e r m i n a t p o l i t i c a e x t e r n ă a R o m â n i e i î n r a p o r t c u s t a t e l e v e c i n e . C r e z i c ă e x i s t a u a l t e a l t e r ­ n a t i v e p e n t r u d i p l o m a ţ i a r o m â n e a s c ă ? C a r e a r p u t e a fi e l e ? 4. D e t e r m i n ă a v a n t a j e l e ş i l i m i t e l e r e l a ţ i i l o r R o m â n i e i c u s t a t e l e d i n T r i p l a A l i a n ţ ă ş i c u c e l e d i n A n t a n t ă . Cazanul balcanic. Caricatură referitor la situaţia din Europa de Sud-Est din revista "Punch", Londra, octombrie 1912. I Cum ai defini termenul ”cazan balcanic”? Care erau perspectivele evoluţiei relaţiilor dintre state? T eritorii a trib u ite în urm a tratatului de pace de la Bucureşti (1 0.08.1913) | | Greciei | | Bulgariei | | Serbiei |~ | României M un teneg rului | | A lbania independenta Im p eriul Otoman Politica externă a României (1878-1914)