RELAŢIILE INTERNAŢIONALE ÎN EPOCA MODERNĂ

 După Pacea de la Westfalia (1648), în Europa a triumfat principiul echilibrului puterilor. Acesta s-a menţinut până la Primul Război Mondial şi consta în faptul că niciun stat nu trebuia să fie lăsat să se întărească, ca să le domine pe celelalte. Principiul raţiunii de stat punea pe prim-plan ideea interesului naţional. . . . . . „ „ în Europa Centrală şi de Sud-Est, expansiunea turcilor este oprită Situaţia în Europa în 1914. Caricatură de epocă la Viena (1683), după care începe declinul Imperiului Otoman. în schimb, creşte influenţa imperiului Habsburgic şi Rus. Principatele se găsesc prinse între ele şi constituie obiectul lor de dispută. în urma mai multor războaie, Transilvania este inclusă în Imperiul Austriac (1699), iar Moldova şi Ţara Românească rămân sub suzeranitatea Porţii. Această suzeranitate însă nu le-a scăpat de rapturi teritoriale. în anul 1775 austriecii au anexat nordul Moldovei (Bucovina), iar în anul 1812 ruşii au pus stăpânire pe teritoriul dintre Nistru şi Prut (Basarabia). în sec. al XlX-lea principatele au continuau să fie obiectul de dispută între cele trei imperii, dar şi cu implicarea puterilor occidentale. După războiul ruso-turc din 1828-1829 Rusia îşi instaurează protectorartul şi impune Regulamentele organice. Revoluţia de la 1848 a diminuat această influenţă, iar Războiul Crimeii (1853-1856) a lichidat-o. Ca rezultat al Războiului de Independenţă din 1877-1878, România şi-a dobândit suveranitatea şi egalitatea juridică cu celelalte state. Ea a devenit un factor de sine stătător al relaţiilor internaţionale, având posibilitatea de a promova o politică externă proprie. Perioada cuprinsă între Congresul de la Paris (1856) şi Primul Război Mondial a fost una din cele mai relevante în planul evoluţiei relaţiilor internaţionale. Europa a cunoscut a doua revoluţie industrială şi un proces neîntrerupt de modernizare. America de Nord şi Japonia s-au afirmat treptat în economia şi politica mondială. Din anii ’80 se vor contura blocurile politico-militare care vor netezi calea spre prima conflagraţie mondială. Primul Război Mondial - primul război total din istoria omenirii a însemnat pierderi enorme: 10 milioane de morţi şi 20 milioane de răniţi, ceea ce depăşea bilanţul tuturor războaielor din ultimele două secole. Odată cu începutul războiului, România s-a declarat oficial neutră. Neutralitatea nu s-a putut prelungi mai mult decât anul 1916, când a fost încheiată alianţa cu Antanta. Prin participarea în acest război, România urmărea realizarea unităţi statale a tuturor românilor. în ciuda numeroaselor dificultăţ' ş pierderi acest ideal a fost atins în 1918 prin unirea la Regatul Romaniei a Basarabiei, Bucovinei ş Transilvaniei, fapt consfinţit de Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia la 1 decembrie 1918. REŢINE ♦ î n e p o c a m o d e r n ă s e s c h i m b ă c a r a c t e r u l r e l a ţ i i l o r i n t e r n a ţ i o n a l e , b a z a t e p e a d â n c i r e a r i v a l i t ă ţ i i d i n t r e s t a t e l e c a p i t a l i s t e m a r i , d e v i n e m a i a c t i v ă p o l i t i c a c o l o n i a l ă a m a r i l o r p u t e r i , s e i n t e n s i f i c ă e m i g r a r e a e u r o p e n i l o r p e a l t e c o n t i n e n t e . ♦ S - a u t e n s i o n a t r e l a ţ i i l e d i n t r e p o p o a r e l e b a l c a n i c e ( s â r b i , b u l g a r i , r o m â n i , g r e c i ) ş i I m p e r i u l O t o m a n , c a r e e r a î n d e c l i n . Î m p ă r ţ i r e a t e r i t o r i i l o r p e c a r e n u l e m a i p u t e a u s t ă p â n i t u r c i i e r a e s e n ţ a p r o b l e ­ m e i o r i e n t a l e . Î n a c e a s t ă d i s p u t ă e r a u i m p l i c a t e I m p e r i u l R u s , I m p e r i u l H a b s b u r g i c , F r a n ţ a , A n g l i a , G e r m a n i a ş i a l t e s t a t e . ♦ T e n s i o n a r e a r e l a ţ i i l o r d i n t r e m a r i l e p u t e r i ş i c o n s t i t u i r e a b l o c u r i l o r m i l i t a r o - p o l i t i c e ( T r i p l a A l i a n ţ ă ş i A n t a n t a ) a u d e c l a n ş a t g o a n a î n a r m ă r i l o r r e î m p ă r ţ i r e a l u m i i ş i a u d u s l a d e z l ă n ţ u i r e a P r i m u l u i R ă z b o i M o n d i a l , c a r e a a v u t c o n s e c i n ţ e n e f a s t e p e n t r u u n ş i r d e p o p o a r e , i n c l u s i v ş i p e n t r u r o m â n i . ♦ P e n t r u R o m â n i a i m p l i c a r e a î n c o n f l a g r a ţ i a m o n d i a l ă ( d i n a n i i 1 9 1 4 - 1 9 1 8 ) a a v u t d r e p t s c o p r e î n t r e ­ g i r e a t e r i t o r i i l o r î n s t r ă i n a t e p e p a r c u r s u l i s t o r i e i , p r o c e s d e f i n i t i v a t l a 1 d e c e m b r i e 1 9 1 8 p r i n U n i r e a B a s a r a b i e i , B u c o v i n e i ş i a T r a n s i l v a n i e i . NOŢIUNI-CHEIE D r e p t i n t e r n a ţ i o n a l , d r e p t u l n a ţ i o n a l i t ă ţ i l o r , d i p l o m a ţ i e , t r a t a t d e p a c e , c o n v e n ţ i e , a r m i s t i ţ i u , r ă z b o i m o n d i a l , A c t u l U n i r i i . GÂNDIRE CRITICĂ: ♦ C e p r i n c i p i i a r t r e b u i s ă s t e a l a b a z a u n o r r e l a ţ i i e f i c i e n t e î n t r e g u v e r n e ş i p o p o a r e î n p l a n i n t e r n ş i e x t e r n ? ♦ P o t o a r e s t a t e l e m i c i s ă - ş i h o t ă r a s c ă s o a r t a , n e f i i n d s p r i j i n i t e s a u i n f l u e n ţ a t e d e s t a t e l e m a i m a r i ? • 198 / Cap. VI. Relaţiile internaţionale în epoca modernă EVALUARE I. TIMPUL ŞI SPAŢIUL IN ISTORIE D e te r m in ă c â te 2-3 sch im b ări (pentr u fiec are re g iu n e a p a r te : E u ro p a de V e st, E u ro p a C e n ­ trală, E uropa de SudEst, America de Nord, Am erica Latină, Asia, Africa, Oceania) care s - a u în re g is tra t p e h a rtă în perioadele: a ) 1640-1850; b) 1850-1914. ] Marea Britanie [ ] Imperiul Rusiei [ ] Franţa [ cu posesiuni coloniale ] Italia I I Germania I I Danemarca I I ] Spania I I Belgia I I S.U.A. ] Portugalia I I Olanda I I Japonia I I Imperiul Otoman Alte state Sfere de influenţă Marea Britanie Franţa Imperiul Rusiei S.UA. Germania ........... Japonia II. STUDIEREA IZVOARELOR____ | S tudiază docum entul: „În bunele timpuri vechi uneori se întâmpla că un popor puternic îl atacă p e unul slab, îl extermină şi-l expulzează din patrimoniul său. Astăzi, aceste acte nu se mai comit. A stăzi totul se desfăşoară în linişte în această sarm ană lume şi privilegiaţii sunt pentru pace. Popoarele mici şi rămăşiţele de popoare au inventat un cuvânt nou: drepturile omului. În fon d aceasta nu-i altceva decât un calcul întemeiat p e prostia noastră generoasă. Cineva trebuie să fa c ă loc: ori slavii de e st şi de sud, ori noi. Întrucât noi suntem cei mai puternici, alegerea nu v a ji grea.... Un popor nu se poate menţine decât crescând.... populaţia germ ană creşte anual cu un milion. Noi trebuie s ă facem loc pentru acest milion.”. (Extras din revendicările expuse de organizaţia naţionalistă şovină „Liga Pangerm ană”) C um consideri, are drept la viaţă o astfel de poziţie? Pot fi co n stru ite relaţii de colaborare în tre state şi popoare în p rezen ţa u n o r astfel de revendicări? Exprim ă-ţi p u n ctu l de vedere din perspectiva u n u i germ an şi din cea a u n u i slav din acea perioadă. B III. AUTOEVALUARE____________ | C um crezi, care a u fost factorii decisivi ce a u contribuit la b iru in ţa statelor A ntantei în Prim ul Război M ondial? Au av u t doar de câştigat statele învingătoare? A rgum entează-ţi răsp u n su l. ^ IV. AUTODEZVOLTARE__________| E laborează u n p r o ie c t p e n tru la im p lem en tarea u n ei idei în b az a celor stu d ia te în capitol: ♦ stu diază atent conţinuturile şi identifică ideile care pot j i implementate în practică; ♦ consultă literatură suplim entară ş i adresează-te după ajutor colegilor sa u profesorului sa u membrilor comunităţii; ♦ structurează proiectul., luând în consideraţie: aprecierea necesităţilor; identificarea ş i descrierea unei problem e care necesită soluţionare; determ ină cine este acuzat de situaţia existentă ş i prezintă agentul care poate soluţiona problema; elaborează un plan d e activităţi; estim ează costurile şi resursele de timp, umane ş i financiare; prezintă avantajele implementării proiectului; ♦ prezintă proiectul colegilor sa u membrilor comunităţii, participă la diverse concursuri de proiecte; ♦ im plem entează proiectul în comunitate, sintetizează şi multiplică experienţa acumulată. Sinteză şi evaluare