Marea Unire de la 1918

 La începutul anului 1918 forţele procomuniste din Basarabia se pregăteau pentru acapararea puterii de stat. La 13 ianuarie 1918, la cererea Consiliului Directorilor, armata română a pătruns în regiune. La 24 ianuarie 1918 Republica Democratică Moldovenească s-a proclamat independentă, iar două luni mai târziu, la 27 martie, Sfatul Ţării a votat unirea Basarabiei cu România. Adunarea reprezentanţilor populaţiei româneşti din Bucovina s-a pronunţat în favoarea unirii românilor din cadrul Imperiului dualist într-un stat naţional independent. Congresul General al Bucovinei a votat unirea necondiţionată a ţinutului cu România. In toamna anului 1917 se înteţeşte lupta de eliberare naţională a românilor transilvăneni. La 1 decembrie 1918 Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia a decis unirea Transilvaniei cu România. EVOCARE ♦ Care sunt teritoriile româneşti înstrăinate în secolele XVIII-XIX? ♦ Care era situaţia Basarabiei în com ponenţa Im periului ţarist? ♦ Cu m a fost reflectata pro blema Unirii în operele literare ale scriitorilor rom âni? Argumentează răspunsul prin exemple concrete. sram wm Steagul Sfatului Ţării Sursa: Silviu Andried-Tabac, Heraldica teritorială a B asarabiei d i Transnistriei, Ed. Museum, Chidinău, 1998. Stema României Mari V O C A B U LAR ■ Congresul M ilitarilor ■ Sfatul Ţarii ■ Republica Democratica M oldoveneasca ■ Actul Unirii ■ Consiliul Naţional Român ■ Marea Adunare • Mişcarea de eliberare naţionala din Basarabia şi Transnistria în anul 1917 R e v o l u ţ i a d i n f e b r u a r i e 1 9 1 7 a d u s l a a m p l e m i ş c ă r i d e e l i b e r a r e n a ţ i o n a l ă î n I m p e r i u l R u s . E a a a v u t u n l a r g r ă s u n e t ş i î n B a s a r a b i a , c a r e i n i ţ i a l t i n d e a s p r e o a u t o n o m i e p o l i t i c ă . P e n t r u o m a i b u n ă c o o r d o n a r e a t u t u r o r f o r ţ e l o r n a ţ i o n a l e d i n B a s a r a b i a , î n a p r i l i e 1 9 1 7 s - a c o n s t i t u i t P a r t i d u l N a ţ i o n a l M o l d o ­ v e n e s c . U n a d i n c e r i n ţ e l e p r o g r a m a t i c e a l e r o m â n i l o r b a s a r a b e n i d i n a c e a s t ă p e r i o a d ă a f o s t c r e a r e a u n u i o r g a n l e g i s l a t i v r e g i o n a l , e x p o n e n t a l v o i n ţ e i ş i s u v e r a n i t ă ţ i i p o p u l a r e ( S f a t u l Ţ ă r i i ) . P r o b l e m a c o n s t i t u i r i i f o r u l u i r e p r e z e n t a t i v d e v e n i s e u n a v i t a l ă î n t o a m n a l u i 1 9 1 7 , c â n d d i s o l u ţ i a a r m a t e i r u s e d e p e f r o n t u l r o m â ­ n e s c a a d â n c i t s t a r e a d e a n a r h i e p e t o t t e r i t o r i u l p r o v i n c i e i , i a r p r e ­ t e n ţ i i l e t e r i t o r i a l e a l e R a d e i u c r a i n e n e a s u p r a B a s a r a b i e i d e v e n e a u t o t m a i a m e n i n ţ ă t o a r e . C o n g r e s e l e ţ ă r a n i l o r , p e d a g o g i l o r , p r e o ţ i l o r , s t u d e n ţ i l o r s - a u p r o n u n ţ a t î n f a v o a r e a c o n v o c ă r i i c â t m a i u r g e n t e a S f a t u l u i Ţ ă r i i . C o m i t e t u l C e n t r a l E x e c u t i v M o l d o v e n e s c a p r e g ă t i t c o n v o c a r e a C o n g r e s u l u i M i l i t a r i l o r M o l d o v e n i, a l e c ă r u i l u c r ă r i s - a u d e s f ă ş u r a t î n z i l e l e d e 2 0 - 2 7 o c t o m b r i e 1 9 1 7 . C a a d u n a r e c u c a r a c t e r r e p r e z e n t a t i v , d e o a r e c e e r a s i n g u r a p o s i b i l i t a t e d e a c o n s u l t a v o i n ţ a p o p u l a r ă î n c o n d i ţ i i l e r ă z b o i u l u i , C o n g r e s u l ş i - a a s u m a t d r e p t u l d e a p r o c l a m a a u t o n o m i a p o l i t i c ă ş i t e r i t o r i a l ă a B a s a r a b i e i . L a l u c r ă r i l e a c e s t u i f o r s - a d e c i s ş i c o n v o c a r e a S f a t u l u i Ţ ă r i i - o r g a n s u p r e m a l p u t e r i i d e s t a t î n ţ i n u t . M a n d a t e l e d e d e p u t a ţ i a u f o s t r e p a r t i z a t e î n c o n f o r ­ m i t a t e c u s t r u c t u r a e t n i c ă a s o c i e t ă ţ i i b a s a r a b e n e : 7 0 % l e - a u f o s t r e z e r v a t e r o m â n i l o r , i a r 3 0 % - c e l o r l a l t e g r u p u r i e t n i c e . S f a t u l Ţ ă r i i ş i - a î n c e p u t a c t i v i t a t e a l a 2 1 n o i e m b r i e 1 9 1 7 . C u v o t u n a n i m , p r e ş e d i n t e a f o s t a l e s I o n I n c u l e ţ . A u t o r i t ă ţ i l e l o c a l e a u j u ­ r a t c r e d i n ţ ă S f a t u l u i Ţ ă r i i ş i a u a c c e p t a t b e n e v o l s ă s e s u b o r d o n e z e l u i . A s t f e l , r e p r e z e n t a n ţ i i o f i c i a l i a i g u v e r n u l u i d i n P e t r o g r a d a u t r a n s f e r a t î n m o d l e g a l p u t e r e a î n m â i n i l e S f a t u l u i Ţ ă r i i , c a r e p r e l u a c o n d u c e r e a B a s a r a b i e i . Deputaţii Sfatului Bării participanţii la dedinţa legislativului basarabean în ziua de 27 nov./10 dec. 1918, la care s-a votat reforma agrară di unirea necondiţionată cu România • 194 / Cap. VI. Relaţiile internaţionale în epoca modernă CURS • Desprinderea de imperiu La 2 /1 5 decem brie 1917 a fost v o tată D eclaraţia cu privire la proclam area Republicii D em ocratice M oldoveneşti (RDM) în com ponenţa Republicii Federative Democratice Ruse. Înainte de toate a fost o m anevră tactică, deoarece o desprindere to tală şi im ediată de m etropolă a r fi provocat replica d u ră a n u m ero aselor tru p e ru se şti bolşevizate aflate în B asarabia. Lovitura de s ta t bolşevică de la Petrograd din 25 o c t./7 nov. 1917 a ad ân cit h ao su l din fostul im periu. Peste tot, inclusiv în B asarabia, p lan a pericolul u n u i colaps social-econom ic. La 7 decem brie a fost form at G uvernul R.D.M. - Consiliul D irectorilor G enerali, al cărui p reşed in te a fost n u m it Pantelim on E rhan. G uvernul în tru n e a p e rsonalităţi cunoscute, reprezentanţi ai rom ânilor b asarab en i, ruşilor, ucrainenilor şi evreilor. Constitu ire a S fatului Ţării şi proclam area Republicii D em ocratice M oldoveneşti reprezentau prim ul p as în lu p ta rom ânilor b asarab en i p en tru au to d ete rm inare şi de desprindere a B asarabiei de Rusia. La sfârşitu l lunii decem brie 1917 elem ente bolşevice, trim ise în m isiune specială la C hişinău de la O desa, se p reg ăteau s ă uzurpeze p u terea legitim ă. Sfatul Ţării a făcut câteva apeluri către guvernul rom ân, solicitând aju to r m ilitar contra p erico lu lu i bolşevic, a n a rh ie i şi ja fu rilo r care in u n d aseră B asarabia. Cu acordul aliaţilor, p a tru divizii rom âne a u trec u t P ru tu l p e n tru a restabili ordinea în ţin u t. La 1 3 /2 6 ianuarie 1918 U craina şi-a proclam at independenţa. B asarab ia n u m ai avea frontiere terestre cu R usia. C onducerea ţin u tu lu i era decisă s ă urm eze exem plul vecinului din est. La 24 ia n u a rie /6 februarie Sfatul Ţării a ad o p tat cu vot unanim D eclaraţia despre independenţa Republicii D em ocratice M oldoveneşti. • Votarea unirii Basarabiei cu România La 27 m artie /9 aprilie 1918 Sfatul Ţării a votat D eclaraţie de u nire a B asarabiei cu R om ânia. Pro s-a p ro n u n ţa t m ajoritatea forului - 86 de deputaţi, 3 a u fost contra, iar 36 s-a u ab ţin u t. Peste p a tru zile, evenim entul unirii B asarabiei cu R om ânia a fost sărb ăto rit în m od oficial în Regat. Votul de la C hişinău a fost confirm at p rin D ecretul regal din 9 /2 2 aprilie. Ion Inculeţ şi D aniel C iugureanu au fost cooptaţi în guvernul rom ân ca m iniştri fără portofoliu. Votul Sfatului Ţării în favoarea unirii B asarabiei cu R om ânia a co n stitu it u n rezu ltat obiectiv al lu p tei rom ânilor b a sa ra b e n i p e n tru p ă stra re a identităţii lor naţionale. U nirea B asarabiei cu R om ânia a co n stitu it un im p o rta n t im bold p e n tru ro m ân ii din celelalte provincii în străin ate. L upta de eliberare n aţio n ală a rom ânilor transilvăneni şi bucovineni creşte în intensitate. • Unirea Bucovinei şi Transilvaniei În toam na an u lu i 1918 dezm em brarea A ustro-U ngariei in trase în faza finală. M işcarea de eliberare n aţio n ală a rom ânilor bucovineni atinge apogeul către to am n a an u lu i 1918. La 1 4 /2 7 octom brie, la C ernăuţi a fost convocată o ad u n are reprezentativă a rom ânilor bucovineni care s-a declarat A dunarea C o n stitu an tă a Bucovinei. C onstituanta h o tărâse unirea întregii Bucovine cu celelalte teritorii locuite de rom ânii din A ustroU ngaria în cadrul unui s ta t naţional independent şi convocarea u n u i Congres General care u rm a să voteze unirea cu Rom ânia. Acest fapt a fost în tâln it cu ostilitate de către detaşem entele m ilitare ucrainene, care a u încercat să-şi im p u n ă controlul a su p ra provinciei. În aceste îm prejurări, Consiliul Naţional Rom ân, în lipsa un ei arm ate proprii, a ceru t sprijinul guvernului rom ân. Divizia a VlII-a cond u să de generalul Iacob Zadic a in trat în C ernăuţi, trupele ucrainene fiind nevoite s ă se retragă. C onsiliul N aţional Rom ân al Bucovinei a p relu a t în treag a p u tere în ţin u t. La 1 5 /2 8 noiem brie 1918, la C ern ău ţi şi-a in a u g u ra t lucrările Congresul G eneral al Bucovinei al rep rezen tan ţilo r rom ânilor, polonezilor, germ anilor, rutenilor, care a votat M oţiunea de unire, p rezen tată de I. Flondor. E a prevedea „unirea necondiţionată p en tru vecie a Bucovinei în vechile ei h o tare cu Regatul Rom âniei”. La 18 decem brie 1918, p rin tr-u n decret regal, a fost ap ro b ată decizia C ongresului G eneral al Bucovinei. La 29 se p t./1 2 oct. 1918 conducerea P artid u ­ lui N aţional Rom ân din T ransilvania şi U ngaria a ad o p tat D eclaraţia de au to d eterm in are a naţiu n ii rom âne. D ep u tatu l Al. Vaida-Voievod a fost în ­ sărcin at s-o prezinte de la trib u n a P arlam entului din B udapesta. Prin ac eastă D eclaraţie fusese, de fapt, p ro clam ată in d ep en d en ţa n aţiu n ii rom âne din T ransilvania. Vechile au to rităţi adm inistrative m aghiare au fost înlocuite cu altele noi - consiliile naţionale locale şi gărzile naţionale, com pletate cu soldaţi rom âni ce se în to rceau de pe frontul italian. C onsiliul N aţional R om ân C en tral i-a ceru t guvernului m aghiar tran sferu l întregii p u teri în teritoriile rom âneşti p â n ă la 12 noiem brie. P en tru soluţionarea acestei problem e a u fost iniţiate tra ­ tative rom âno-m aghiare, care a u e şu a t din cauza atitudinii in tran sig en te a guvernului ungar. În teritoriu, gărzile m aghiare a u d eclan şat o ad ev ărată teroare îm potriva populaţiei rom âneşti. C onsiliul N aţional R om ân C entral a decis convocarea u n ei M ari A dunări N aţionale la Alba Iulia p e n tru ziu a de 18 n o iem b rie/1 decem brie (vezi studiul de caz), solicitând guvernului rom ân trim iterea arm atei în Ardeal. Marea Unire de la 1918 / 195 • DOSAR Ion P elivan (1 8 7 6 -1 9 5 4 ) O m politic şi publicist rom ân, născut în satul Rezeni, judeţul Chişinău. M ilitant al m işcării de eliberare naţională din Basarabia. M em bru al P artidului N a ţion al M oldovenesc. Deputat în Sfatul Ţării şi Parlamentul României M ari. A condus filiala basarabeană a asociaţiei culturale ASTRA. Membru al delegaţiei basarabene la C onferinţa de Pace de la Paris. P an telim on H a lip p a (1 8 8 3 -1 9 7 9 ) O m politic şi literat basarabean, născut în satul Cubolta, judeţul Bălţi. A fost unul din fondatorii Partidului N a ţio n a l M oldovenesc (1917). Preşedinte în şedinţa Sfatului Ţării la care s-a votat unirea Basarabiei cu România. A fost ministru în mai multe rânduri. Di tector al revistei „Viaţa Basarabiei" şi fondator al revistei „Cuvânt moldovenesc". Ion Inculeţ (1 8 8 4 -1 9 4 0 ) N ăscut în com u na Rezeni, judeţul Chişinău. A absolvit U niversitatea din Petersburg în 1911. Revoluţia din februarie l-a surprins în funcţia de conferenţiar al acestei universităţi. A fost trimis în Basarabia de guvernul lui A. Kerenski de la Petrograd să domolească mişcarea de eliberare naţională a rom ânilor basarabeni. Sosit la Chişinău, a decis să adere la această mişcare, jucând un rol politic im portant în perioada ce a urmat. A deţinut funcţia de preşedinte al Sfatului Ţării şi al Republicii Democratice Moldoveneşti. D| Constantin Stere (1 8 6 5 -1 9 3 6 ) O riginar din comuna Horodişte, judeţul Soroca, a făcut studii la Chişinău unde a aderat la mişcarea revoluţionară narodnicistă. A fost arestat şi exilat în Siberia (1883­ 1892). Reîntors în Basarabia, a em igrat în Rom ânia, de unde a contribuit mult pentru revigorarea mişcării naţionale a rom ânilor basarabeni. El a venit în ţinut în repetate rânduri, unde a editat prima publicaţie de lim bă rom ână - ziarul „Basarabia" (1906­ 1907). Membru al Sfatului Ţării, a votat unirea cu România. A fost unul dintre fondatorii Partidului Naţional Ţărănesc. I Prezintă rolul personalităţilor de mai sus în mişcarea de eliberare naţională din Basarabia. Din D eclaraţia Sfatului Ţârii despre proclam area Republicii Democratice Moldoveneşti Republica Rusă se află în m are pericol. Lipsa puterii de stat în centru, anarhia din întreaga ţară, sleită de puteri în faţa duşm anului extern, am eninţă existenţa statului. În acest m om ent de grea cum pănă, unica şansă de salvare a Republicii Democratice Ruse rezidă în organizarea şi consolidarea popoarelor pe baza principiului autodeterm inării de stat şi naţional-teritoriale. Chişinău, 2 decembrie 1917 | f |~ A ctul U n irii v o ta t d e Sfatul Ţ ârii In numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani, din trupul vechii M oldove. In puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa România. 27 martie 1918 | Apreciază importanţa istorică a Actului Unirii. R evig o rarea conştiinţei n a ţio n a le a m o ld o ven ilo r din Transnistria M ii de transnistreni au fost înrolaţi în arm ata rusă şi au luptat pe diferite fronturi ale Primului Război M ondial. Contactele cu soldaţii din arm ata rom ână le-au demonstrat că, alături de rom ânii basarabeni şi de rom ânii din dreapta Prutului, ei fac parte dintr-un singur popor. Partidul N aţional Moldovenesc şi-a extins activitatea în stânga Nistrului, devenind un apărător consecvent al libertăţilor şi drepturilor naţionale ale rom ânilor transnistreni. Printre delegaţii la Congresul M ilitarilor M oldoveni din octom brie 1917 au figurat şi mulţi soldaţi originari din teritoriile de la est de Nistru. In numele lor, la Congres a vorbit ostaşul Toma Jalbă, care s-a pronunţat pentru unirea rom ânilor de pe am bele m aluri ale Nistrului. Congresul M ilitarilor Moldoveni le-a rezervat rom ânilor de la est de Nistru 10 locuri în Sfatul Ţării. In decembrie 1917, la Tiraspol şi-a ţinut lucrările C ongresul Rom ânilor Transnistreni, care s-a pronunţat pentru utilizarea lim bii rom âne în învăţăm ânt, justiţie, biserică. In şcolile moldoveneşti se preconiza utilizarea alfabetului latin. Delegaţii la Congres au revendicat unirea teritoriilor din stânga Nistrului cu Basarabia. Realizarea acestui deziderat n-a fost posibilă, deoarece în Transinistria s-a instaurat regim ul bolşevic, pe care l-a substituit ulterior ocupaţia m ilitară austro-ungară, urmată de cea a Antantei şi a lui Petliura şi din nou de cea bolşevică. I Compară condiţiile de desfăşurare a mişcărilor naţionale în Basatabia şi în stânga Nistrului. 196 / Cap. VI. Relaţiile internaţionale în epoca modernă STUDIU DE CAZ EVALUARE Marea Adunare Naţionala de la Alba lulia Î n a j u n u l c o n ­ v o c ă r i i M a r i i A d u n ă r i N a ţ i o n a l e d e l a A l b a I u l i a a u a v u t l o c s u t e d e m a n i f e s t a ţ i i î n s a t e l e c u p o p u l a ţ i e r o m â n e a s c ă . A d e ­ z i u n e a l o r l a i d e e a U n i r i i a f o s t c o n f i r ­ m a t ă p r i n s u t e d e m i i d e s e m n ă t u r i . A u a v u t l o c a d u n ă r i î n c a d r u l c ă r o r a e r a u a l e ş i d e l e g a ţ i i l a v i i t o a r e a a d u n a r e . L a a d u n ă r i l e d i n l o c a l i t ă ţ i l e c u p o p u ­ l a ţ i e m i x t ă p a r t i c i p ă ş i r e p r e z e n t a n ţ i a i m i n o r i t ă ţ i l o r n a ţ i o n a l e : m a g h i a r i , s a ş i , s â r b i . L a 1 d e c e m b r i e , c e i 1 2 2 8 d e d e l e g a ţ i s - a u î n t r u n i t l a C e r c u l M i l i t a r d i n A l b a I u l i a , u n d e e r a u p r e z e n ţ i ş i d e l e g a ţ i d i n B a s a r a b i a ş i B u c o v i n a . Î n c a d r u l ş e d i n ţ e i , V a s i l e G o l d i ş a d e m o n s t r a t l e g i t i m i t a t e a ş i i m p o r t a n ţ a r e a l i z ă r i i i d e a l u l u i n a ţ i o n a l - c o n s t i t u i r e a s t a t u l u i u n i t a r r o m â n . E l a d a t c i t i r e u n e i h o t ă r â r i p r i n c a r e s e p r o c l a m a u n i r e a T r a n s i l v a n i e i , B a n a t u l u i , C r i ş a n e i ş i M a r a m u r e ş u l u i c u R o m â n i a , c a r e a f o s t v o t a t ă î n u n a n i m i t a t e . R e z u l t a t u l v o t u l u i d e l e g a ţ i i l - a u a d u s l a c u n o ş t i n ţ a c e l o r p e s t e 1 0 0 . 0 0 0 d e o a m e n i a d u n a ţ i p e C â m p i a L i b e r t ă ţ i i d e l a A l b a - I u l i a , c a r e a l c ă t u i a u M a r e a A d u n a r e N a ţ i o n a l ă a r o m â n i l o r t r a n s i l v ă n e n i . P r i n v o t u l c u c a r a c t e r p l e b i s c i t a r a l a c e s t e i M a r i A d u n ă r i s - a î n c h e i a t p r o c e s u l d e s ă v â r ş i r i i u n i t ă ţ i i p o l i t i c e a p o p o r u l u i r o m â n . Din R ezoluţiunea A d u n ă rii N a ţio n a le de la A lb a lu lia I. Adunarea Naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la A lba-Iulia [...] decretează unirea acelor rom âni şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea N aţională proclam ă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii rom âne la întreg Banatul cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre. III. In legătură cu aceasta, ca principii fundam entale la alcătuirea noului Stat Român, Adunarea Naţională proclam ă urm ătoarele: Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare [...]. Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonom ă confesională pentru toate confesiunile din Stat. înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat dem ocratic pe toate tărâm urile vieţii publice. Votul obştesc, direct, egal, secret, pe com une, în mod p ro ­ porţional, pentru am bele sexe, în vârstă de 21 de ani [...]. Desăvârşită libertate de presă, asociere şi întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omeneşti. Reforma agrară radicală. [...] i se va face posibil ţăranului să-şi creeze o proprietate (arător, păşune, pădure) cel puţin atât cât să poată munci el şi fam ilia lui [...]. M uncitorimei industriale i se asigură aceleaşi drepturi şi avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus. 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918 I În ce constă importanţa istorică pentru români a Rezoluţiunii Adunării Naţionale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918? 1 . I d e n t i f i c ă c a u z e l e c r e ş t e ­ r i i m i ş c a r e a d e e l i b e r a r e n a ţ i o n a l ă d i n B a s a r a b i a î n a n u l 1 9 1 7 . D e s c r i e s p e c i f i c u l a c e s t e i m i ş c ă r i î n s p a ţ i u l d i n s t â n g a N i s t r u ­ l u i î n c o n d i ţ i i l e d e s t r ă m ă ­ r i i I m p e r i u l u i R u s i e i ş i a p a r i ţ i e i u n e i n o i c o n j u n c ­ t u r i p o l i t i c o - s o c i a l e . 2 . R e a l i z e a z ă u n t a b e l î n c a r e v e i d e s c r i e s u c c i n t e v o l u ţ i a p r o c e s u l u i d e u n i r e a B a s a r a b i e i , B u c o v i n e i ş i a T r a n s i l v a n i e i î n a n u l 1 9 1 8 c u R o m â n i a . I d e n t i f i c ă a s e m ă n ă r i ş i d e o s e b i r i . 3 . A p r e c i a z ă a p o r t u l p e r ­ s o n a l i t ă ţ i l o r i s t o r i c e l a d e s ă v â r ş i r e a p r o c e s u l u i d e U n i r e a t e r i t o r i i l o r î n ­ s t r ă i n a t e l a R o m â n i a : I o n I n c u l e ţ ; I o n P e l i v a n , P a n t e - l i m o n H a l i p p a , C o n s t a n t i n S t e r e , I o n F l o n d o r . 4 . R e a l i z e a z ă u n e s e u s t r u c t u r a t c u g e n e r i c u l : „ D e s ă v â r ş i r e a p r o c e s u ­ l u i d e u n i r e a r o m â n i l o r : r e p e r e i s t o r i c e , r e a l i z ă r i , i m p o r t a n ţ a i s t o r i c ă ” . U t i l i z e a z ă s u r s e i s t o r i c e ş i o p i n i i d i f e r i t e . F o r m u l e a z ă ş i a r g u m e n t e a z ă p r o p r i u l p u n c t d e v e d e r e . 5 . A n a l i z e a z ă s t e m a R o m â n i e i M a r i ş i d e s c r i e s e m n i f i c a ţ i ­ i l e e l e m e n t e l o r i n c l u s e . Episcopul luliu Hossu dă citire Rezoluţiei de la Alba lulia Marea Unire de la 1918 / 197