Odată cu începutul Primului Război Mondial, România s-a declarat oficial neutră, dar a avut totuşi o neutralitate binevoitoare faţă de Antanta. Cu moartea regelui Carol I, după 48 de ani de domnie (1866-1914), se încheie o epocă de mari realizări î n istoria românilor. Neutralitatea nu s-a putut prelungi mai mult decât anul 1916, când a fost încheiată alianţa României cu Antanta. Prin participarea în acest război, România urmărea realizarea unităţii statale a tuturor românilor. EVOCARE ♦ Cum poate fi caracterizat statutul internaţional al României în anii 1877-1914? ♦ Ce condiţii şi factori interni şi externi au determ inat politica externa a României în raport cu statele vecine? ♦ Ce politica externa promova Rom ânia la începutul sec. al XX-lea în condiţiile creşterii rivalităţii pe arena internaţională? Poster de propagandă britanic legat de intrarea României în război. Kaiserul german: „Şi tu de asemenea eşti împotriva mea! Ţine minte, Hindenburg luptă de partea mea”. Regele României: „Dar, dar Libertatea şi Justiţia luptă de partea mea”. VO CABU LAR ■ Neutralitate ■ Consiliu de Coroană ■ Părţi beligerante ■ Convenţie m ilitară ■ Armistiţiu ■ Bolşevici • Opţiunile politice în perioada neutralităţii G e r m a n i a ş i A u s t r o - U n g a r i a a u e x e r c i t a t p r e s i u n i a s u p r a R o m â n i e i p e n t r u a o d e t e r m i n a s ă i n t r e î n r ă z b o i d e p a r t e a lo r . A d o p t a r e a u n e i d e c i z i i e r a d i f i c i l ă d e o a r e c e c e l e d o u ă i m p e r i i - R u s ş i A u s t r o - U n g a r , c a r e i n c l u d e a u t e r i t o r i i r o m â n e ş t i , l u p t a u î n t a b e r e d i f e r i t e . R o m â n i a , a n g a j â n d u - s e î n r ă z b o i d e p a r t e a u n u i b l o c , u r m a s ă s a c r i f i c e s a u a s p i r a ţ i i l e n a ţ i o n a l e a l e r o m â n i l o r b a s a r a b e n i , s a u a l e r o m â n i l o r t r a n s i l v ă n e n i ş i b u c o v i n e n i . Î n c a d r u l ş e d i n ţ e i C o n s i l i u l u i d e C o r o a n ă d i n 2 1 i u l i e / 3 a u g u s t 1 9 1 4 , m a j o r i t a t e a s - a u p r o n u n ţ a t î m p o t r i v a i n t r ă r i i R o m â n i e i î n r ă z b o i ş i p e n t r u r e s p e c t a r e a n e u t r a l i t ă ţ i i . C e l e d o u ă t a b e r e b e l i g e r a n t e e x e r c i t a u p r e s i u n i c r e s c â n d e a s u p r a g u v e r n u l u i R o m â n i e i . D e o s e b i t d e i n s i s t e n t e e r a u F r a n ţ a ş i R u s i a . L a 4 / 1 7 a u g u s t 1 9 1 6 I o n I. C . B r ă t i a n u a s e m n a t c u r e p r e z e n t a n ţ i i d i p l o m a t i c i a i A n t a n t e i , T r a t a t u l d e a l i a n ţ ă ş i C o n v e n ţ i a m i l i t a r ă , c a r e p r e v e d e a u i n t r a r e a î n r ă z b o i a R o m â n i e i î m p o t r i v a P u t e r i l o r C e n t r a l e î n s c h i m b u l r e c u n o a ş t e r i i d r e p t u l u i r o m â n i l o r d i n A u s t r o - U n g a r i a l a a u t o d e t e r m i n a r e ş i l a u n i r e c u R e g a t u l R o m â n i e i . L a 1 4 / 2 7 a u g u s t 1 9 1 6 R o m â n i a a d e c l a r a t r ă z b o i A u s t r o - U n g a r i e i . A d o u a z i, G e r m a n i a a d e c l a r a t r ă z b o i R o m â n i e i . T u r c i a ş i B u l g a r i a a u f ă c u t a c e l a ş i l u c r u î n z i l e l e u r m ă t o a r e . • Intrarea României în razboi Î n n o a p t e a d e 1 5 / 2 8 a u g u s t 1 9 1 6 a r m a t a r o m â n ă a t r e c u t h o t a r u l î n T r a n s i l v a n i a . Î n p r i m e l e z i l e o f e n s i v a s - a d e s f ă ş u r a t c u s u c c e s , r e u ş i n d u - s e e l i b e r a r e a a o t r e i m e d i n A r d e a l . P e s t e t r e i s ă p t ă m â n i o f e n s i v a a f o s t î n s ă o p r i t ă d i n c a u z a s i t u a ţ i e i c r i t i c e c a r e s e c r e a s e î n D o b r o g e a î n u r m a r e u ş i t e i o p e r a ţ i i l o r m i l i t a r e a l e a r m a t e i b u l g a r e , s p r i j i n i t ă d e t r u p e l e g e r m a n e . O p a r t e d i n u n i t ă ţ i l e r o m â n e ş t i d i n T r a n s i l v a n i a a u f o s t t r a n s f e r a t e p e f r o n t u l d e s u d . R u s i a a ş a ş i n u ş i - a o n o r a t a n g a j a m e n t e l e a s u m a t e d e a t r i m i t e î n D o b r o g e a u n i t ă ţ i m i l i t a r e p e n t r u a - i a j u t a R o m â n i e i . Î n a f a r ă d e a c e a s t a , o f e n s i v a a r m a t e i r u s e î n G a l i ţ i a , c o n d u s ă d e g e n e r a l u l A . B r u s i l o v , a f o s t î n t r e r u p t ă p e n e a ş t e p t a t e , f a p t c a r e l e - a p e r m i s P u t e r i l o r C e n t r a l e s ă - ş i c o n c e n t r e z e t r u p e l e c o n t r a R o m â n i e i . R o m â n i i a u r e u ş i t s ă o p r e a s c ă î n a i n t a r e a t r u p e l o r b u l g a r e ş i g e r m a n e , l i n i a f r o n t u l u i s t a b i l i n d u - s e l a s u d d e C o n s t a n ţ a . A r m a t a a 3 - a r o m â n ă d i n s u d , c o m a n d a t ă d e g e n e r a l u l A . A v e r e s c u , a r e a l i z a t c h i a r o o p e r a ţ i u n e r e u ş i t ă d e c o n t r a a t a c , c a r e n - a f o s t d u s ă p â n ă l a s u c c e s u l d e p l i n , p e n t r u c ă o p a r t e d i n u n i t ă ţ i l e r o m â n e ş t i a u f o s t t r a n s f e r a t e d i n n o u î n T r a n s i l v a n i a . A r m a t a r o m â n ă , c u l u p t e g r e l e , s - a v ă z u t n e v o i t ă s ă s e r e t r a g ă î n f a ţ a u n e i e v i d e n t e s u p e r i o r i t ă ţ i a i n a m i c u l u i , c e d â n d t e r i t o r i i l e a r d e l e n e . L a s f â r ş i t u l l u n i i s e p t e m b r i e t r u p e l e r o m â n e , c o n d u s e d e A l e x a n d r u A v e r e s c u , a u r e u ş i t s ă o p r e a s c ă o f e n s i v a a u s t r o - g e r m a n ă î n t r e c ă t o r i l e C a r p a ţ i l o r . Î n n o i e m b r i e s - a u d a t l u p t e c r â n c e n e c u f o r ţ e l e n e t s u p e r i o a r e a u s t r o - g e r m a n e . A r m a t a r o m â n ă a p ă r ă s i t O l t e n i a , i a r l a 6 d e c e m b r i e t r u p e l e g e r m a n e a u i n t r a t î n B u c u r e ş t i . A u r m a t o r e t r a g e r e g e n e r a l ă a a r m a t e i r o m â n e . S o n d e l e ş i r a f i n ă r i i l e d e p e t r o l d i n V a l e a P r a h o v e i a u f o s t d i s t r u s e p e n t r u a n u fi l ă s a t e i n a m i c u l u i . R e g e l e , p a r l a m e n t u l ş i g u v e r n u l s - a u r e f u g i a t l a I a ş i . • 190 / Cap. VI. Relaţiile internaţionale în epoca modernă CURS O f e n s i v a a r m a t e l o r i n a m i c e a f o s t o p r i t ă d o a r î n i a n u a r i e 1 9 1 7 , f r o n t u l s t a b i l i n d u - s e p e S i r e t , D u n ă r e ° i b r a ţ u l S f . G h e o r g h e a l a c e s t u i f l u v i u . • Operaţiile militare din anul 1917 L a 2 2 i u l i e 1 9 1 7 a r m a t a r o m â n ă , c o m a n d a t ă d e g e n e r a l u l A . A v e r e s c u , a î n c e p u t o f e n s i v a î m p o t r i v a t r u p e l o r a u s t r o - u n g a r e l â n g ă M ărăşti. D u p ă p r i m e l e s u c c e s e î n s ă e a a f o s t n e v o i t ă s ă î n c e t e z e î n a i n t a r e a d i n c a u z a d e z a s t r u l u i s u f e r i t d e a r m a t e l e r u s e ° t i î n G a l i ţ i a ° i B u c o v i n a . A r m a t a a 9 - a g e r m a n ă , c o m a n d a t ă d e m a r e ° a l u l M a c k e n s e n , a î n t r e p r i n s d o u ă o f e n s i v e l a M ă ră şeşti ° i t r e c ă t o a r e a O ituz. R e z i s t e n ţ a o p u s ă d e r o m â n i a f o s t f ă r ă s e a m ă n . G e r m a n i i a u s u p o r t a t p i e r d e r i g r e l e . D o a r î n b ă t ă l i a d e l a M ă r ă ° e ° t i e i a u p i e r d u t 6 0 . 0 0 0 d e o s t a ° i ( m o r ţ i ° i r ă n i ţ i ) f a ţ ă d e 2 4 . 0 0 0 d e r o m â n i . P r o m i s i u n e a r e g e l u i F e r d i n a n d d i n p r o c l a m a ţ i a s a d i n 2 3 m a r t i e 1 9 1 7 , p r i v i n d î n f ă p t u i r e a u n e i r e f o r m e a g r a r e , î m p r o p r i e t ă r i r e a ţ ă r a n i l o r c u p ă m â n t ° i i n t r o d u c e r e a v o t u l u n i v e r s a l a c o n t r i b u i t l a m o b i l i z a r e a s p i r i t u l u i c o m b a t i v a l r o m â n i l o r . S u c c e s e l e î n c e l e t r e i m a r i b ă t ă l i i d i n v a r a a n u l u i 1 9 1 7 s - a u d a t o r a t v i t e j i e i f ă r ă s e a m ă n a o s t a ° i l o r r o m â n i p e c â m p u l d e l u p t ă , d a r ° i t a l e n t u l u i ° i m ă i e s t r i e i m i l i t a r e a l e g e n e r a l i l o r E r e m i a G r i g o r e s c u , C o n s t a n t i n C r i s t e s c u ° i A l e x a n d r u A v e r e s c u . • Agravarea situaţiei pe frontul român A b d i c a r e a ţ a r u l u i , c a u r m a r e a r e v o l u ţ i e i d i n f e b r u a r i e 1 9 1 7 ° i p r o c l a m a r e a r e p u b l i c i i î n R u s i a a u i n c i t a t s p i r i t e l e î n r â n d u l o s t a ° i l o r r u ° i d e p e f r o n t u l r o m â n . L a f r e c v e n t e l e m i t i n g u r i s e a d o p t a u r e z o l u ţ i i c o n t r a c o n t i n u ă r i i r ă z b o i u l u i . P u c i u l b o l ° e v i c d e l a P e t r o g r a d d i n n o i e m b r i e 1 9 1 7 a a p r o f u n d a t s p i r i t u l d e a n a r h i e p r i n t r e s o l d a ţ i i r u ° i d e p e f r o n t u l r o m â n . D e b a n d a d a a c ă p ă t a t a s t f e l d e p r o p o r ţ i i , î n c â t n i c i c h i a r c o m a n d a n ţ i i b o l ° e v i c i n u m a i c o n s t i t u i a u o a u t o r i t a t e ° i n u e r a u a s c u l t a ţ i d e n i m e n i . S o l d a ţ i i r u ° i p ă r ă s e a u î n m a s ă l i n i a f r o n t u l u i , p u n â n d î n m a r e d i f i c u l t a t e a r m a t e l e r o m â n e . Î n p l u s , a p r o v i z i o n a r e a c u m u n i ţ i i ° i a r m a m e n t p r i n t e r i t o r i u l r u s d e v e n i s e i m p o s i b i l ă . D e p o z i t e l e c u a l i m e n t e ° i m u n i ţ i i e r a u p r ă d a t e d e g r u p u r i r ă z l e ţ e d e d e z e r t o r i . • Armistiţiul de la Focşani şi Pacea de la Bucureşti S e m n a r e a a r m i s t i ţ i u l u i d e l a B r e s t - L i t o v s k d i n t r e R u s i a S o v i e t i c ă ° i P u t e r i l e C e n t r a l e ° i i e ° i r e a d i n r ă z b o i a R u s i e i a u f ă c u t i m p o s i b i l ă r e z i s t e n ţ a a r m a t e l o r r o m â n e . R o m â n i a r ă m a s ă s i n g u r ă p e f r o n t u l d e e s t î m p o t r i v a P u t e r i l o r C e n t r a l e n u e r a c a p a b i l ă s ă o p u n ă r e z i s t e n ţ ă u n u i a d v e r s a r c u o s u p e r i o r i t a t e v ă d i t ă î n e f e c t i v ° i a r m a m e n t . G u v e r n u l r o m â n s - a v ă z u t n e v o i t s ă î n c e t e z e o s t i l i t ă ţ i l e p e n t r u a e v i t a o c a t a s t r o f ă . L a s f â r ° i t u l l u n i i n o i e m b r i e 1 9 1 7 a f o s t î n c h e i a t a r m i s t i ţ i u l d e l a F o c ° a n i î n t r e g u v e r n u l r o m â n ° i a u s t r o - g e r m a n . U n i t ă ţ i l e r u s e ° t i c a r e m a i s t a ţ i o n a u î n M o l d o v a s e r e t r ă g e a u î n d e z o r d i n e p e s t e P r u t . E l e a u î n t r e p r i n s a c ţ i u n i a r m a t e î m p o t r i v a s t a t u l u i r o m â n . S e i n t e n ţ i o n a î n l ă t u r a r e a g e n e r a l u l u i Ş c e r b a c i o v , c o m a n d a n t u l s u p r e m a l f r o n t u l u i r o m â n , a r e s t a r e a r e g e l u i F e r d i n a n d ° i a g u v e r n u l u i r o m â n ° i i n s t a u r a r e a u n e i d i c t a t u r i c o m u n i s t e . A r m a t a r o m â n a a f o s t n e v o i t ă s ă i n t e r v i n ă î n f o r ţ ă . C e le c â t e v a c i o c n i r i a r m a t e a u f o s t u r m a t e d e d e z a r m a r e a s o l d a ţ i l o r r u ° i r ă z v r ă t i ţ i ° i e s c o r t a r e a l o r p e s t e P r u t . R e g i m u l b o l ° e v i c d e l a P e t r o g r a d , i r i t a t d e a c e s t e m ă s u r i , a a r e s t a t p e r s o n a l u l d i p l o m a t i c r o m â n d e l a P e t r o - g r a d , a s e c h e s t r a t t e z a u r u l r o m â n d e p u s l a M o s c o v a î n 1 9 1 6 ° i a r u p t r e l a ţ i i l e d i p l o m a t i c e c u R o m â n i a . S e m n a r e a p ă c i i r u s o - g e r m a n e d e l a B r e s t - L i t o v s k a f o s t u r m a t ă d e i n t r a r e a a r m a t e l o r g e r m a n e ° i a u s t r o - u n g a r e î n U c r a i n a . A s tf e l , R o m â n i a s - a p o m e n i t î n c e r c u i t ă d i n t o a t e p ă r ţ i l e ° i i m p u s ă s ă î n c h e i e ° i e a o p a c e s e p a r a t ă . T ra ta tu l de p ace de la Bucureşti, c u c a r a c t e r d e d i c t a t , i - a i m p u s R o m â n i e i c o n d i ţ i i î n r o b i t o a r e . D o b r o g e a e r a a n e x a t ă d e B u l g a r i a , u n i c a i e ° i r e l a M a r e a N e a g r ă r ă m â n â n d p o r t u l C o n s t a n ţ a . A u s t r o - U n g a r i a î ° i î n s u ° e a o r e g i u n e m u n t o a s ă d i n C a r p a ţ i e c h i v a l e n t ă c u 5 6 0 0 k m 2 . A r m a t e l e s t r ă i n e r ă m â n e a u î n c o n t i n u a r e î n t e r i t o r i i l e o c u p a t e . G e r m a n i a î ° i i n s t i t u i a m o n o p o l u l s ă u a s u p r a e x t r a c ţ i e i p e t r o l u l u i r o m â n e s c p e n t r u 9 0 d e a n i . I n d u s t r i a , c o m e r ţ u l ° i f i n a n ţ e l e e r a u s u p u s e c o n t r o l u l u i g e r m a n . A r m a t a r o m â n ă u r m a s ă f ie î n c e a m a i m a r e p a r t e d e m o b i l i z a t ă . T r a t a t u l a ° a ° i n - a f o s t s a n c ţ i o n a t d e r e g e , a c e s t a a v â n d u n c a r a c t e r t e m p o r a r . A u t o r i t ă ţ i l e r o m â n e a ° t e p t a u m o m e n t u l r e i n t r ă r i i R o m â n i e i î n r ă z b o i . V i c t o r i i l e a l i a ţ i l o r î n v a r a ° i t o a m n a a n u l u i 1 9 1 8 a u d e t e r m i n a t g u v e r n u l r o m â n s ă d e c l a r e o n o u ă m o b i l i z a r e a a r m a t e i r o m â n e ° i s ă r e i n t r e î n r ă z b o i î m p o t r i v a P u t e r i l o r C e n t r a l e . P a r t i c i p a r e a R o m â n i e i î n P r i m u l R ă z b o i M o n d i a l s - a s o l d a t c u p i e r d e r e a a 3 0 0 . 0 0 0 d e v i e ţ i o m e n e ° t i . A c e s t a a f o s t p r e ţ u l p l ă t i t d e p o p o r u l r o m â n p e n t r u r e a l i z a r e a d e z i d e r a t u l u i s u p r e m - u n i r e a p r o v i n c i i l o r r o m â n e ° t i î n s t r ă i n a t e c u V e c h i u l R e g a t î n h o t a r e l e u n u i s i n g u r s t a t n a ţ i o n a l . Regele Ferdinand şi regina Maria decorând militarii care au luptat la Mărăşeşti, august 1917 România şi teritoriile româneşti înstrăinate în timpul Primul Război Mondial / 191 • DOSAR Regele Ferdinand I În treg ito ru l Dupâ decesul regelui C arol I, în septembrie 1914, la tronul României a urm at nepotul sâu de frate, Ferdinand I. El era înzestrat cu m ai multe virtuţi: dispunea de o inteligenţâ sclipitoare, avea o vastâ culturâ, cunoştea la perfecţie lim ba latinâ şi greacâ, vorbea foarte bine germ ana, rom âna, engleza, franceza şi rusa. Era obsedat mereu de o arzâtoare dorinţâ de cunoaştere. Avea cunoştinţe vaste în cele m ai diferite dom enii ale ştiinţei şi culturii universale. El deţinea cunoştinţe profunde în dom eniul istoriei universale şi, în special, a poporului român. Pe regele Ferdinand I îl caracteriza un democratism sincer, ceea ce-l ajuta sâ înţeleagâ nevoile şi nedreptâţile cu care se confruntau oam enii sim pli. Era obsedat de idealul unei societâţi profund democratice în care toatâ lumea sâ profite de un mod de viaţâ decent. C ontem poranii sâi l-au considerat "singurul şi ultim ul". B M anifestul regelui Ferdinand I şi a g u vernului câtre poporul rom ân Râzboiul care de doi ani a încins tot m ai strâns hotarele noastre a zdruncinat adânc vechiul aşezâmânt al Europei şi a învederat câ pentru viitor num ai pe temeiul naţional se poate asigura viaţa paşnicâ a popoarelor. Pentru neamul nostru el a adus ziua aşteptatâ de veacuri de conştiinţâ naţionalâ, ziua unirii lui. Dupâ vremuri îndelungate de nenorociri şi de grele încercâri, înaintaşii noştri au reuşit sâ întemeieze statul rom ân, prin Unirea Principatelor, prin râzboiul independenţei, prin munca lor neobositâ pentru renaşterea naţionalâ. Astâzi ne este dat nouâ sâ întregim opera lor închegând pentru totdeauna ceea ce M ihai Viteazul a înfâptuit num ai pentru o clipâ: Unirea rom ânilor de pe cele douâ pârţi ale Carpaţilor. De noi atârnâ astâzi sâ scâpâm de sub stâpânirea strâinâ pe fraţii noştri de peste m unţi şi din plaiurile Bucovinei, unde Ştefan cel M are doarm e somnul lui de veci. In noi, în virtuţile, în vitejia noastrâ stâ putinţa de a le reda dreptul ca într-o Românie întregitâ şi liberâ de la Tisa şi pânâ la mare, sâ propâşeascâ în pace potrivit datinilor şi aspiraţiunilor gintei noastre. 15 august 1916 A lexandru Averescu (1 8 5 9 -1 9 3 8 ) O rig in a r din sudul Basarabiei (s. Babele de lângâ Izmail), a fâcut studii m ilitare în Italia şi G erm ania. In anii 1907-1909 a fost ministru de râzboi, în 1911-1913 - şef al M arelui Stat Major. In râzboiul al doilea balcanic a fost com andant de arm atâ, iar în Primul Râzboi M ondial a com andant A rm ata a II-a, rem arcându-se ca strateg strâlucit în luptele de la Mârâşti şi Oituz. In perioada interbelicâ a fost prim -m inistru al României în trei cabinete. Averescu a fost autorul a mai multe opere de artâ m ilitarâ, m embru de onoare al Academiei Române. D H en ri B erthelot (1 8 6 1 -1 9 3 1 ) şi re o rg a n iza re a a rm a te i ro m ân e In luna iunie 1917 a fost încheiatâ reorganizarea arm atei rom âne. Un ajutor eficient în aceastâ reorganizare a acordat misiunea militarâ francezâ condusâ de generalul Henri Berthelot. Cei 1500 de specialişti francezi au contribuit la instruirea ostaşilor şi ofiţerilor români, fam iliarizându-i cu noile tactici de luptâ, cu noile tipuri de armament. U nirii, generalul Berthelot a spus: „Sângele e ro ilo r câzuţi în luptele M arelui Râzboi sâ fie pentru tine, o, frum oasâ Românie, sâmânţa de noi virtuţi, în aşa fel încât copiii tâi sâ fie mereu dem ni de pârinţii lor şi gata sâ-şi apere pâm ântul sacru, atât de des invadat, dar în cele din urmâ întregit prin efortul ultim elor generaţii". | e ^~ Economia B asarabiei în an ii râzboiului „Râzboiul m odificâ com pletam ente condiţiunile economice din Basarabia, care, prin situaţiunea sa geograficâ, devine bazâ de aprovizionare a A rm atelor Sudice şi SudVestice ruseşti. Intrarea României în râzboi aduse schim bâri şi m ai m ari, deoarece transform a Basarabia în zonâ de râzboi. Se creeazâ aici un im portant num âr de depozite militare pentru aprovizionarea arm a te lo r com bative. O raşele şi com unele sunt invadate cu tot felul de unitâţi, care form eazâ grosul arm atelor de operaţiuni. Intreprinderile industriale sunt mobilizate pentru necesitâţile militare şi în astfel de îm prejurâri nu poate fi vorba de o activitate economicâ norm alâ. Producţiunea industriei a fost întreruptâ. Com erţul exterior s-a redus la zero, iar cel interior s-a transform at în simple contigentâri, rechiziţii şi sechestre pentru necesitâţile m ilitare şi civile." Ştefan C iobanu, Basarabia Cu ocazia Zilei • 192 / Cap. VI. Relaţiile internaţionale în epoca modernă STUDIU DE CAZ EVALUARE Basarabia în timpul Primului Război Mondial A u t o r i t ă ţ i l e m i l i t a r e r u s e a u m o b i l i z a t p e s t e 3 0 0 . 0 0 0 d e b a s a r a - b e n i , c a r e a u l u p t a t p e f r o n t u l d e e s t î m p o t r i v a P u t e r i l o r C e n t r a l e , î n c i u d a f a p t u l u i c ă n u a v e a u n i c i o m o t i v a ţ i e s ă l u p t e p e n t r u i n t e r e s e l e ţ a r i s m u l u i . T o t u ş i , m u l ţ i r o m â n i b a s a r a b e n i a u l u p t a t c u u n c u r a j t e m e r a r p e f r o n t , p l ă t i n d c u s u p r e m a j e r t f ă p e n t r u n i ş t e i n t e r e s e s t r ă i n e . B a s a r a b e n i i m o b i l i z a ţ i p e f r o n t u r i l e r ă z b o i u l u i a u a v u t p o s i b i l i t a t e a s ă c u n o a s c ă ş i r e p r e z e n t a n ţ i a i a l t o r p o p o a r e n e r u s e d i n i m p e r i u , c a r e u r m ă r e a u a c e l e a ş i i d e a l u r i n a ţ i o n a l e c a ş i d â n ş i i - e l i b e r a r e a d e s u b d o m i n a ţ i a s t r ă i n ă . S e n t i m e n t e l e d e s o l i d a r i t a t e c u a l t e p o p o a r e c u a c e l a ş i d e s t i n l e - a u î n t ă r i t î n c r e d e r e a r o m â n i l o r b a s a r a b e n i î n ş a n s a d e a fi l i b e r i . O p a r t e d i n r o m â n i i b a s a r a b e n i d i n a r m a t a ţ a r i s t ă s - a u p o m e n i t î n t r - o s i t u a ţ i e t r a g i c ă . E i e r a u n e v o i ţ i s ă l u p t e p e f r o n t c o n t r a c o n a ţ i o n a l i l o r l o r t r a n s i l v ă n e n i ş i b u c o v i n e n i , m o b i l i z a ţ i î n a r m a t a a u s t r o - u n g a r ă . P r i n t r e c e i p e s t e u n m i l i o n d e s o l d a ţ i a i a r m a t e i r u s e c a r e l u p t a u p e f r o n t u l r o m â n e r a u ş i c i r c a o s u t ă d e m i i d e r o m â n i b a s a r a b e n i . P e n t r u p r i m a o a r ă î n i s t o r i a B a s a r a b i e i s - a u c r e a t c o n d i ţ i i p e n t r u n i ş t e c o n t a c t e n e s t i n g h e r i t e î n t r e r o m â n i i d e p e a m b e l e m a l u r i a l e P r u t u l u i , c o n t r i b u i n d l a m a t u r i z a r e a c o n ş t i i n ţ e i n a ţ i o n a l e a r o m â n i l o r b a s a r a b e n i . D i n t o a m n a a n u l u i 1 9 1 5 o p e r a ţ i u n i l e m i l i t a r e a u c u p r i n s o p a r t e d i n j u d e ţ u l H o t i n , t r u p e l e a u s t r o - u n g a r e o c u p â n d p a r t e a d e n o r d a a c e s t u i a . Î n j u d e ţ e l e B ă l ţ i ş i S o r o c a a u s t a ţ i o n a t m a r i u n i t ă ţ i m i l i t a r e r u s e , c a r e a u s t â n j e n i t v i a ţ a p o p u l a ţ i e i c i v i l e . Î n i u n i e 1 9 1 6 , î n u r m a o f e n s i v e i a r m a t e i r u s e , t r u p e l e a u s t r o - u n g a r e a u f o s t i m p u s e s ă p ă r ă s e a s c ă p a r t e a d e n o r d a B a s a r a b i e i . A c e a s t ă r e g i u n e a f o s t d i n n o u o c u p a t ă d e a u s t r o - u n g a r i d u p ă i e ş i r e a d i n r ă z b o i a R u s i e i S o v i e t i c e . A u t o r i t ă ţ i l e a u s t r o - u n g a r e a u a v u t i n t e n ţ i a s ă a n e x e z e n o r d u l B a s a r a b i e i l a I m p e r i u l d u a l i s t . P r ă b u ş i r e a a c e s t u i a a s a l v a t p r o v i n c i a d i n t r e P r u t ş i N i s t r u d e a c e a s t ă a m p u t a r e t e r i t o r i a l ă . S i t u a ţ i a e c o n o m i c ă a B a s a r a b i e i s - a î n r ă u t ă ţ i t î n t i m p u l r ă z b o i u l u i . A g r i c u l t u r a a f o s t p u t e r n i c a f e c t a t ă d i n c a u z a l i p s e i d e b r a ţ e d e m u n c ă ş i d e a n i m a l e d e t r a c ţ i u n e , r e c h i z i ţ i o n a t e p e n t r u f r o n t . S e c r e a s e u n m a r e d e f i c i t d e c e r e a l e ş i a l t e p r o d u s e a g r i c o l e . R u b l a r u s e a s c ă s e d e v a l o r i z a s e , î n o r a ş e î n f l o r e a s p e c u l a . A u t o r i t ă ţ i l e r u s e a u i n s t i t u i t p e d e p s e d u r e m e n i t e s ă c u r m e a c e s t f l a g e l . C u t o a t e a c e s t e a , p r e ţ u r i l e a u c r e s c u t d e c â t e v a o r i . A d m i n i s t r a ţ i a l o c a l ă , c u p r i n s ă d e h a o s , e r a p r a c t i c p a r a l i z a t ă ş i e r a i n c a p a b i l ă s ă - ş i e x e r c i t e p r e r o g a t i v e l e s a l e . Basarabeni din satul Cobâlnea (Şoldăneşti) recrutaţi în armata ţaristă, 1914. De la stânga la dreapta: S. Vădănescu, P. Lisnic, F. Cucoş, Şt. Zâmbreanu. Sursa: eleonora-lisnic. blogspot.com 1 . E x p l i c ă d e c e î n a n i i 1 9 1 4 1 9 1 6 R o m â n i a a d u s o p o l i t i c a d e n e u t r a l i t a t e . 2 . D e m o n s t r e a z ă c ă i n t r a r e a R o m â n i e i î n r ă z b o i u l m o n d i a l a f o s t j u s t i f i c a t ă . 3 . D e s c r i e s i t u a ţ i a R o m â n i e i î n a n i i 1 9 1 7 - 1 9 1 8 . A r g u m e n t e a z ă s i t u a ţ i a c o m p l i c a t ă î n c a r e s e a f l a e a î n a c e a s t ă p e r i o a d ă . 4 . I d e n t i f i c ă s c o p u r i l e u r m ă r i t e d e s t a t e l e e u r o p e n e î n P r i m u l R ă z b o i M o n d i a l ş i a n a l i z e a z ă s p e c i f i c u l i n t e n ţ i i l o r R o m â n i e i d e a s e î n c a d r a î n a c e a s t ă c o n f l a g r a ţ i e m i l i t a r ă d e p r o p o r ţ i i . 5 . F o r m u l e a z ă o c o n c l u z i e d e s p r e c o n s e c i n ţ e l e r ă z b o i u l u i m o n d i a l p e n t r u s t a t e l e e u r o p e n e , î n g e n e r a l , ş i p e n t r u R o m â n i a , î n s p e c i a l . 6 . C a r a c t e r i z e a z ă s i t u a ţ i a m i l i t a r ă a B a s a r a b i e i î n a n i i 1 9 1 4 - 1 9 1 8 . D e m o n s t r e a z ă c a r a c t e r u l d i s t r u g ă t o r a l a c e s t u i r ă z b o i p e n t r u s i t u a ţ i a o a m e n i l o r ş i p e n t r u e c o n o m i a d i n r e g i u n e . I F Rom âni pe a m b e le părţi a le frontului „Ostaşii noştri fuseseră chemaţi săşi lase osemintele pe vastele câm pii de luptă, să-şi verse sângele pentru un ideal străin sufletului lor, contrar idealului nostru naţional." Ştefan Ciobanu Exam inând locul, am descoperit mai multe cadavre de austrieci care toate erau în grupuri de 5-6... Erau şi mulţi răniţi, care oftau şi se văietau, pe ici şi pe colo, toţi rom âni. Privelişte fo a rte d u re ro a s ă ... li m ân g â ia m cum puteam, îi pansam pe cei mai de a p ro a p e , le dădeam apă şi-i asiguram că înd ată vor fi ridicaţi de sanitarii noştri, care um blau de acuma cu furgoanele lor. Ştefan Usinevici, medic în armata rusă I ln baza acestor două mărturii, scoateţi în evidenţă tragismul destinului soldaţilor români basarabeni =i transilvăneni. România şi teritoriile româneşti înstrăinate în timpul Primul Război Mondi
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu