Primul Război Mondial (1914-1918)

 Contradicţiile dintre marile puteri au determinat izbucnirea Marelui Război (aşa a fost numit de contemporani Primul Război Mondial). El a fost un moment de cotitură în istoria universală. Lăcomia ş prostia cercurilor guvernante ale marilor puteri le-au atras într-un război istovitor, primul război total din istoria omenirii. El a î nsemnat pierderi enorme: 10 milioane de morţi şi 20 de milioane de răniţi. Aceste pierderi echivalau bilanţul tuturor războaielor din ultimele două secole. E V O C A R E ♦ Ce interese urm ăreau m arile puteri în diverse regiuni ale Europei şi ale lumii? ♦ Ce alianţe cu caracter m ilitar s-au form at în Europa la răscrucea secolelor XIX-XX? ♦ Ce războaie şi conflicte m ilitare au avut loc la începutul secolului XX? Atentatul de la Sarajevo, 28 iunie 1914 VOCABULAR ■ Sistem de alianţe ■ Război fulger ■ Război subm arin total ■ Parţi beligerante ■ M obilizare ■ Gaze asfixiante ■ Neutralitate ■ Război de poziţii • Începutul războiului. Scopurile, planurile strategice şi raportul de forţe P r e t e x t u l n e m i j l o c i t p e n t r u d e c l a n ş a r e a r ă z b o i u l u i a f o s t a s a s i n a r e a , l a S a r a j e v o , l a 2 8 i u n i e 1 9 1 4 , a m o ş t e n i t o r u l u i c o r o a n e i a u s t r o - u n g a r e , a r h i d u c e l e F r a n z F e r d i n a n d , d e c ă t r e u n s t u d e n t s â r b , G a v r i l o P r i n c i p , m e m b r u a l o r g a n i z a ţ i e i n a ţ i o n a l i s t e „ M â n a N e a g r ă “ . L a 2 3 i u l i e A u s t r o - U n g a r i a , a v â n d a c o r d u l p r e a l a b i l a l G e r m a n i e i , a î n a i n t a t S e r b i e i u n u l t i m a t u m , c a r e , d e f a p t , a t e n t a l a i n d e p e n d e n ţ a ţ ă r i i . Î n c i u d a f a p t u l u i c ă S e r b i a a a c c e p t a t 9 d i n c e l e 1 0 c e r i n ţ e , l a 2 8 i u l i e H a b s b u r g i i i - a u d e c l a r a t r ă z b o i . R u s i a , v ă z â n d u - ş i a t i n s e i n t e r e s e l e î n B a l c a n i , a a n u n ţ a t m o b i l i ­ z a r e a g e n e r a l ă . G e r m a n i a a c e r u t u l t i m a t i v R u s i e i î n c e t a r e a a c e s t e i a . R ă m a s f ă r ă r ă s p u n s , B e r l i n u l a d e c l a r a t r ă z b o i R u s i e i l a 1 a u g u s t , i a r l a 3 a u g u s t F r a n ţ e i . A n g l i a , f i d e l ă o b l i g a ţ i i l o r a s u m a t e p r i n t r a t a t e l e î n c h e i a t e a n t e r i o r , d e c l a r ă l a 4 a u g u s t r ă z b o i G e r m a n i e i . S - a d e c l a n ş a t a s t f e l m e c a n i s m u l s i s t e m e l o r d e a l i a n ţ ă . R ă z b o i u l a d e v e n i t t r e p t a t e u r o p e a n , i a r m a i a p o i m o n d i a l , a n t r e n â n d î n v â l t o a r e a s a 3 8 d e s t a t e ( 3 4 - A n t a n t a ş i 4 - P u t e r i l e C e n t r a l e ) , c a r e a u m o b i l i z a t 7 0 d e m i l i o a n e d e o a m e n i . J a p o n i a , u r m ă r i n d p r o p r i i l e i n t e r e s e , a i n t r a t î n r ă z b o i d e p a r t e a A n t a n t e i . I m p e r i u l O t o m a n , n e m u l ţ u m i t d e p i e r d e r i l e t e r i t o r i a l e î n f a ţ a M a r i i B r i t a n i i ş i R u s i e i , s - a a l i n i a t P u t e r i l o r C e n t r a l e . P o t e n ţ i a l u l p ă r ţ i l o r b e l i g e r a n t e n u e r a e g a l . G e r m a n i a e r a p r e g ă t i t ă d i n p u n c t d e v e d e r e m i l i t a r m a i b i n e . E a d i s p u n e a d e a r ­ m a m e n t a v a n s a t ş i d e c a d r e m i l i t a r e c a l i f i c a t e . A n t a n t a c o m p e n s a a c e s t d e z a v a n t a j i n i ţ i a l p r i n p o t e n ţ i a l u l s ă u e c o n o m i c , s u p r e m a ţ i a p e m a r e ş i r e s u r s e l e u m a n e . P l a n u r i l e s t r a t e g i c e , S c h l i f f e n a l g e r m a n i l o r ş i P l a n u l X V II a l f r a n c e z i l o r , p r e c o n i z a u u n r ă z b o i d e s c u r t ă d u r a t ă . A c e a s t a c r e d e a ş i o p i n i a p u b l i c ă a v r e m i i , d a r l u c r u r i l e a u e v o l u a t a l t f e l . • Operaţiile militare din 1914. Eşecul „războiului fulger" L a 4 a u g u s t 1 9 1 4 t r u p e l e g e r m a n e a u a t a c a t L u x e m b u r g u l ş i , î n r ă s t i m p d e 1 0 z i l e , a u o c u p a t B e l g i a n e u t r ă . Î n p r i m e l e b ă t ă l i i d e p e t e r i t o r i u l F r a n ţ e i g e r m a n i i a u f o s t v i c t o r i o ş i . O f e n s i v a s e d e s f ă ş u r a î n d i r e c ţ i a P a r i s u l u i ş i m u l ţ i c r e d e a u c ă s e v a r e p e t a s c e n a r i u l r ă z b o i u l u i f r a n c o - p r u s i a n d i n 1 8 7 0 - 1 8 7 1 . D a r a c e s t l u c r u n u s - a î n t â m p l a t . L a î n c e p u t u l l u n i i s e p t e m b r i e t r u p e l e f r a n c e z e ş i e n g l e z e a u o p r i t o f e n s i v a g e r m a n ă . B ă t ă l i a d e c i s i v ă s - a d e s f ă ş u r a t î n t r e V e r d u n ş i P a r i s , p e r â u l M a r n a , î n p e r i o a d a 5 - 9 s e p t e m b r i e . A f o s t u n a d i n t r e c e l e m a i m a r i c o n f r u n t ă r i a l e e p o c i i , l a c a r e a u p a r t i c i p a t p e s t e 1 ,5 m i l i o a n e d e o a m e n i ş i 7 0 0 0 d e t u n u r i . V ă z â n d u - s e î n p e r i c o l , g u v e r n e l e F r a n ţ e i ş i A n g l i e i a u c e r u t i n ­ s i s t e n t R u s i e i s ă î n c e a p ă a c ţ i u n i l e m i l i t a r e p e n t r u a a t r a g e o p a r t e d i n t r u p e l e g e r m a n e a f l a t e î n p l i n ă o f e n s i v ă . C u t o a t e c ă n u t e r m i ­ n a s e d e f i n i t i v m o b i l i z a r e a , c o m a n d a m e n t u l r u s a d e c i s î n c e p e r e a • 184 / Cap. VI. Relaţiile internaţionale în epoca modernă CURS o p e r a ţ i i l o r m i l i t a r e . T e n t a t i v a r u ş i l o r d e a o c u p a P r u s i a O r i e n t a l ă a a v u t s u c c e s d o a r î n f a z a i n i ţ i a l ă , p e n t r u c a m a i a p o i s ă s e s o l d e z e c u d e z a s t r u l a d o u ă a r m a t e . O a l t ă o f e n s i v ă r u s ă î n G a l i ţ i a î m p o t r i v a t r u p e l o r a u s t r o - u n g a r e a a v u t s u c c e s . H a b s b u r g i i a u p i e r d u t 4 0 0 0 0 0 d e s o l d a ţ i , d i n t r e c a r e 1 0 0 0 0 0 p r i z o n i e r i . C ă t r e s f â r ş i t u l a n u l u i 1 9 1 4 s i t u a ţ i a p e f r o n t u r i s - a s t a b i l i z a t . P l a n u l u n u i r ă z b o i f u l g e r a e ş u a t , t r e c â n d u - s e l a u n r ă z b o i d e p o z i ţ i e . • Anul 1915. Noi state beligerante, noi arme C a m p a n i a d i n 1 9 1 5 a î n c e p u t c u o p u t e r n i c ă o f e n s i v ă g e r m a n ă p e f r o n t u l d e E s t î m p o t r i v a R u s i e i - c e l m a i v u l n e r a b i l m e m b r u a l A n t a n t e i . A t a c u l p e î n t r e a g a l i n i e a f r o n t u l u i a s i l i t p e r u ş i s ă p ă r ă s e a s c ă P o l o n i a , L i t u a n i a ş i G a l i ţ i a . D o a r s p r e s f â r ş i t u l v e r i i , c u m a r i e f o r t u r i , î n a i n t a r e a a f o s t o p r i t ă . R u ş i i a u p i e r d u t 8 5 0 0 0 0 m o r ţ i ş i 9 0 0 0 0 0 d e r ă n i ţ i . C o m a n d a m e n t u l g e r m a n a c r e z u t c ă R u s i a n u - ş i v a m a i r e v e n i , d a r s - a î n ş e l a t , d e o a r e c e a c e s t v a s t i m p e r i u d i s p u n e a d e e n o r m e r e s u r s e u m a n e ş i m a t e r i a l e . S u c c e s e l e g e r m a n i l o r p e f r o n t u l d e E s t a u î n ­ c u r a j a t i n t r a r e a î n r ă z b o i a B u l g a r i e i . G e r m a n i a a o b ţ i n u t u n a l i a t p r e ţ i o s . P u t e r i l e C e n t r a l e c o n t r o ­ l a u î n t r e a g a E u r o p ă d e l a M a r e a B a l t i c ă p â n ă l a B o s f o r ş i D a r d a n e l e . O a l t ă p u t e r e , I t a l i a , î n u r m a t r a t a t i v e l o r , a o b ţ i n u t p r o m i s i u n i m a i a v a n t a j o a s e d i n p a r t e a A n t a n t e i ş i a i n t r a t î n r ă z b o i d e p a r t e a a c e s t e i a . I t a l i e n i i a u d u s u n r ă z b o i d e p o z i ţ i e , b l o c â n d 1 0 - 1 2 d i v i z i i a u s t r o - u n g a r e . P e f r o n t u l d e V e s t n u s - a u d e s f ă ş u r a t b ă t ă l i i d e p r o p o r ţ i i î n c u r s u l a c e s t u i a n , d a r a u a p ă r u t e v o l u ţ i i s e m n i f i c a t i v e . L a 2 2 a p r i l i e , n u d e p a r t e d e o r a ş u l b e l g i a n Y p r e s , g e r m a n i i a u f o l o s i t p e n t r u p r i m a d a t ă î n i s t o r i e a r m a c h i m i c ă . A c e s t e a a f o s t La 12 iulie 1917 în apropierea aceleiaşi localităţii Ypres, în Flandra, pentru prima dată a fost folosite gaze asfixiante (numite de atunci iperită). Germanii au atacat cu obuze chimice forţele anglo-franceze. Au avut de suferit 3000 de soldaţi. În timpul războiului au fost aplicate 12 000 tone de iperită, care a afectat viaţa a peste 400 000 de oameni. În septembrie 1916, pentru prima dată pe câmpul de luptă, pe malurile râului Somme englezii au folosit 49 de tancuri tip Mark I. u n g a z a s f i x i a n t d e d e c l o r . A u f o s t i n t o x i c a ţ i c i r c a 1 5 m i i d e m i l i t a r i e n g l e z i , d i n t r e c a r e 5 m i i a u m u ­ r i t . D i n a c e l m o m e n t ş i p â n ă l a s f â r ş i t u l r ă z b o i u l u i , a m b e l e p ă r ţ i a u f o l o s i t d e n e n u m ă r a t e o r i a r m a c h i m i c ă , i a r m a s c a d e g a z e a d e v e n i t e c h i p a m e n t s t a n d a r d p e n t r u s o l d a ţ i . C e a d e a d o u ă j u m ă t a t e a a n u l u i 1 9 1 5 a s c h i m ­ b a t m o d a l i t a t e a d e d e s f ă ş u r a r e a r ă z b o i u l u i . A c e s t a a d e v e n i t u n r ă z b o i d e p o z i ţ i e ş i d e u z u r ă . M i l i o a n e d e s o l d a ţ i l u p t a u î n t r a n ş e e , s u p u ş i c o n t i n u u f o ­ c u l u i n e m i l o s a l a r t i l e r i e i . A p a r n o i t i p u r i d e a r m e : g r e n a d e , m i t r a l i e r e , m i n e . A v i o a n e l e , f o l o s i t e i n i ţ i a l d o a r î n s c o p u r i d e c e r c e t a r e , s u n t t r i m i s e î n m i s i ­ u n i d e b o m b a r d a m e n t ş i d e v â n ă t o a r e . tapele palnului Schlieffen 22 zile după mobilizare __ 31 zile după mobilizare 42 zile după mobilizare □ Spaţiul operaţiilor -------------- ------------------- militare în 1914 f ± S MiŞc^ri de trupeîn timpul bătăDirecţii de ofensivă l - * w liei de la Marna (05-09.09.1914) a armatei germane ____ Direcţia de atac a armatelor (aug.-sept. 1914) Antantei_____________________ Acţiunile flotei , , Teritorii în care britanice între ' / / s-au produs cele 22-28.04.1918 mai mari pierderi Submarine germane umane ;i materiale Primul Război Mondial (1914-1918) / 185 • CURS • Trecerea iniţiativei strategice de partea Antantei (1916) L a î n c e p u t u l a n u l u i 1 9 1 6 , c o m a n d a m e n t u l g e r m a n , c o n ş t i e n t d e f a p t u l c ă n u v a o b ţ i n e s u c c e s e î n r ă z b o i u l d e p o z i ţ i e p e d o u ă f r o n t u r i , a d e c i s o n o u ă o f e n s i v ă g e n e r a l ă a s u p r a t r u p e l o r a n g l o - f r a n c e z e . G e r m a n i i a u c o n c e n t r a t f o r ţ e i m e n s e l a V e r d u n . O p e r a ţ i i l e m i l i t a r e a u î n c e p u t î n f e b r u a r i e ş i a u d u r a t t o t a n u l p â n ă î n d e c e m b r i e c u m a r i p i e r d e r i , a s t f e l î n c â t a c e s t e a a u i n t r a t î n i s t o r i e s u b n u m e l e „ a b a t o r u l d e l a V e r ­ d u n ” . L i n i a f r o n t u l u i n u a s u f e r i t m a r i s c h i m b ă r i . F ă r ă r e z u l t a t e a f o s t ş i t e n t a t i v a d e o f e n s i v ă a n g l o - f r a n c e z ă p e r â u l S o m m e , u n d e p r i m a d a t ă a u f o s t f o l o s i t e 4 7 d e t a n c u r i . N i c i o p a r t e , n i c i a l t a n u a u p r e l u a t i n i ţ i a t i v a s t r a t e g i c ă . A m b e l e î n s ă a u s u f e r i t p i e r d e r i c o l o s a l e — a p r o a p e 2 m i l i o a n e d e m o r ţ i . A c e s t e a a u f o s t c e l e m a i s â n g e r o a s e c o n f r u n t ă r i d i n t i m p u l r ă z b o i u l u i . A l t a a f o s t s i t u a ţ i a p e f r o n t u l d e E s t . C o n t r a r a ş t e p t ă r i l o r P u t e r i l o r C e n t r a l e , c a r e e s t i m a u c ă t r u p e l e r u s e n u - ş i p o t r e v e n i d u p ă î n f r â n g e r e ş i s u n t d e m o r a l i z a t e , î n v a r a l u i 1 9 1 6 a î n c e p u t o p u t e r n i c ă o f e n s i v ă r u s ă . A r m a t e l e d e s u b c o m a n d a g e n e r a l u l u i B r u s i l o v a u a t a c a t G a l i ţ i a ş i a u î n a i n t a t p e s t e 1 0 0 k m . A u s t r o - U n g a r i a a p i e r d u t p e s t e u n m i l i o n d e s o l d a ţ i , d i n t r e c a r e 4 0 0 0 0 0 d e p r i z o n i e r i . D o a r t r a n s f e r a r e a d e n o i t r u p e g e r m a n e î n r e g i u n e ş i l i p s a m u n i ţ i i l o r a u o p r i t o f e n s i v a r u s ă . L a 2 8 a u g u s t 1 9 1 6 R o m â n i a i n t r ă î n r ă z b o i a l ă ­ t u r i d e A n t a n t ă , o b ţ i n â n d p r o m i s i u n e a d e e l i b e r a r e a r o m â n i l o r a f l a ţ i s u b d o m i n a ţ i e a u s t r o - u n g a r ă ş i r e î n t r e g i r e n a ţ i o n a l ă . D u p ă p r i m e l e s u c c e s e , a t a ­ c a t ă d i n s u d u l D u n ă r i i , D o b r o g e a ş i T r a n s i l v a n i a , a r m a t a r o m â n ă a f o s t î n f r â n t ă . 2 / 3 d i n t e r i t o r i u l ţ ă r i i a f o s t o c u p a t . A r m a t e l e r u s e a u î n t â r z i a t s ă i n t e r v i n ă , d e o a r e c e a v e a u d e l u p t a t p e u n f r o n t c u o î n t i n d e r e d e d o u ă m i i d e k i l o m e t r i . B ă t ă l i a d e l a V e r d u n , c e a d e p e r â u l S o m m e ş i o f e n s i v a l u i B r u s i l o v a u m a r c a t c o t i t u r a r a d i c a l ă î n P p r i m u l R ă z b o i M o n d i a l . I n i ţ i a t i v a s t r a t e g i c ă a t r e c u t d e p a r t e a A n t a n t e i . • Schimbarea raportului de forţe. Revoluţii şi catastrofe (1917) A n i i 1 9 1 4 - 1 9 1 6 a u c o n s u m a t m a r i r e s u r s e u m a n e ş i m a t e r i a l e a l e s t a t e l o r b e l i g e r a n t e . R ă z b o i u l u i s c u r t ş i v i c t o r i o s - p r o m i s t u t u r o r s o l d a ţ i l o r l a î n c e p u t - n u i s e î n t r e z ă r e a s f â r ş i t u l . P e f r o n t , î n t o a t e a r m a t e l e , d e v i n f r e c v e n t e c a z u r i l e d e n e s u p u n e r e a s o l d a ţ i l o r , d e z e r t ă r i l e , r e v o l t e l e ş i c h i a r f r a t e r n i z ă r i l e c u i n ­ a m i c u l . S o c i e t ă ţ i l e s t a t e l o r a f l a t e î n r ă z b o i t r e c p r i n t r - o p r o f u n d ă c r i z ă m o r a l ă ş i p s i h o l o g i c ă . Î n s p a t e l e f r o n t u l u i a u l o c g r e v e , m i ş c ă r i d e e l i b e r a r e n a ţ i o n a l ă , m a n i f e s t a ţ i i p e n t r u s e m n a r e a u n e i „ p ă c i a l b e ” ( d e c o m p r o m i s ) . A s t f e l a î n c e p u t a n u l 1 9 1 7 , a n u l “m a r i i c o n f r u n t ă r i ş i a l s c h i m b u l u i e c h i l i b r u ­ l u i d e f o r ţ e . G e r m a n i a , n e f i - i n d î n s t a r e s ă m a i î n t r e p r i n d ă a c ţ i ­ u n i o f e n s i v e d e p r o p o r ţ i i p e u s c a t ş i b l o c a t ă p e m a r e d u p ă b ă t ă l i a n a ­ v a l ă d i n I u t l a n d a , a d e c l a r a t d i n n o u r ă z b o i u l s u b m a r i n t o t a l . S t a t e l e A n ­ t a n t e i a u r e c u r s l a t a c t i c a c o n v o a i e l o r O luptă aeriană. Tablou de M. Diemer m a r i t i m e ş i n u a u m a i a v u t m a r i p i e r d e r i . Î n s c h i m b , S U A s - a u f o l o s i t d e p r e t e x t u l r ă z b o i u l s u b m a r i n t o t a l ş i a u d e c l a r a t i e ş i r e a d i n n e u t r a l i t a t e . T i m p d e u n a n a m e r i c a n i i a u t r i m i s î n E u r o p a 2 m i l i o a n e d e s o l d a ţ i ş i o f i ţ e r i . U r m â n d e x e m p l u l S U A , m a j o r i t a t e a s t a t e l o r d i n A m e r i c a L a t i n ă a u d e c l a r a t r ă z b o i G e r m a n i e i . E x ­ e m p l u l a c e s t o r a a f o s t u r m a t ş i d e C h i n a . S e p ă r e a c ă G e r m a n i a ş i a l i a ţ i i e i n u m a i a v e a u ş a n s e d e i z b â n d ă , d a r e v e n i m e n t e l e a u e v o l u a t a l t ­ f e l. Î n m o m e n t u l î n c a r e c o m a n d a m e n t e l e A n t a n t e i c o o r d o n a u p l a n u r i l e m i l i t a r e p e n t r u l o v i t u r i l e d e c i s i v e a s u p r a P u t e r i l o r C e n t r a l e , s - a î n t â m p l a t c e v a n e a ş t e p t a t . R e v o l u ţ i a d i n f e b r u a r i e 1 9 1 7 d i n R u s i a , a b d i c a r e a ţ a r u l u i , h a o s u l d i n i m p e r i u , i a r m a i t â r z i u l o v i t u r a d e s t a t b o l ş e v i c ă a u d u s l a p r ă b u ş i r e a f r o n t u l u i d e E s t . N i c i î n V e s t ş i S u d A n t a n t a n u a a v u t s u c c e s e . O f e n s i v a a n g l o - f r a n c e z ă î n r e g i u n e a o r a ş u l u i A r r a s a e ş u a t , c o s t â n d a l i a ţ i i 2 8 0 0 0 0 d e m o r ţ i . I t a l i e n i i , c a r e p â n ă a t u n c i a u d u s d o a r u n r ă z b o i d e p o z i ţ i e , î n t o a m n a a n u l u i 1 9 1 7 a u s u f e r i t o î n f r â n g e r e c a t a s t r o f a l ă l â n g ă s a t u l C a p o r e t t o ş i s e r e t r ă g e a u î n d e z o r d i n e . Caricatură germană despre anarhia din armata rusă în 1917. Un general se adresează marelui cneaz Mihail, fratele ţarului Nicolai al II-lea, care inspecta un regiment: „Excelenţă, sunteţi în siguranţă. Armata azi se află în grevă!” 186 / Cap. VI. Relaţiile internaţionale în epoca modernă CURS • Sfârşitul războiului (1918) D u p ă l o v i t u r a d e s t a t b o l ş e v i c ă d i n o c t o m b r i e 1 9 1 7 ş i D e c r e t u l l u i L e n i n a s u p r a P ă c i i , R u s i a a i e ş i t d i n r ă z b o i . A c e s t f a p t a f o s t c o n f i r m a t p r i n a r m i s t i ţ i u l d i n d e c e m b r i e 1 9 1 7 ş i t r a t a t u l d e p a c e d i n m a r t i e 1 9 1 8 d e l a B r e s t - L i t o v s k . T r u p e l e g e r m a n e a u o c u ­ p a t P o l o n i a , B i e l o r u s i a , Ţ ă r i l e B a l t i c e . R u ş i i u r m a u s ă - ş i r e t r a g ă a r m a t e l e ş i d i n F i n l a n d a , B a s a r a b i a ş i U c r a i n a ş i s ă p l ă t e a s c ă o c o n t r i b u ţ i e d e r ă z b o i d e 6 m i l i a r d e m ă r c i a u r . R o m â n i a , i z o l a t ă , a f o s t n e v o i t ă s ă a c c e p t e o p a c e s e p a r a t ă c u c o n d i ţ i i f o a r t e g r e l e . I e ş i r e a R u s i e i d i n r ă z b o i ş i î n f r â n g e r e a i t a l i e ­ n i l o r ş i r o m â n i l o r a u t r a n s f e r a t p r i n c i p a l u l t e a t r u a l o p e r a ţ i u n i l o r m i l i t a r e p e f r o n t u l d e V e s t . Î n p r i m ă v a r a a n u l u i 1 9 1 8 g e r m a n i i a u î n t r e p r i n s f ă r ă s u c c e s u l t i m e l e l o r o f e n s i v e . F o r ţ e l e ş i r e s u r s e l e a c e s t o r a a u f o s t e p u i z a t e î n î n d e l u n g a t u l r ă z b o i . O p e r a ţ i i l e m i l i t a r e d i n v a r a ş i t o a m n a a n u l u i 1 9 1 8 a u d e c i s s o a r t a c o n f l a g r a ţ i e i m o n d i a l e . L a 8 a u g u s t , t r u p e l e a n g l o - f r a n c o - a m e r i c a n e , m u l t s u p e r i o a r e n u m e r i c ş i t e h n i c , a f l a t e s u b u n c o ­ m a n d a m e n t u n i c , î n f r u n t e c u g e n e r a l u l F e r d i n a n d F o c h , a u p o r n i t c o n t r a o f e n s i v a ş i î n d o a r o z i a u d i s t r u s 1 6 d i v i z i i g e r m a n e . Î n f r â n g e r e a a d u s l a d e z m e m b r a r e a b l o c u l u i P u t e r i l o r C e n t r a l e . Î n B a l c a n i , î n s e p t e m b r i e ş i o c t o m b r i e , a u c a p i t u l a t B u l g a r i a ş i I m p e r i u l O t o ­ m a n . L a î n c e p u t u l u r m ă t o a r e i l u n i a i e ş i t d i n r ă z ­ b o i A u s t r o - U n g a r i a , c a r e , î n u r m a î n f r â n g e r i l o r ş i a m i ş c ă r i l o r d e e l i b e r a r e n a ţ i o n a l ă , s - a p r ă b u ş i t . L a 3 n o i e m b r i e 1 9 1 8 , s i m u l t a n c u c a p i t u l a r e a H a b s b u r g i l o r , a î n c e p u t r e v o l u ţ i a l a B e r l i n . W i l h e l m a l I l - l e a a a b d i c a t ş i a f u g i t î n O l a n d a . C e l d e - a l D o i l e a R e i c h a c ă z u t d u p ă 4 7 d e a n i , f i i n d p r o ­ c l a m a t ă r e p u b l i c a . N o u l g u v e r n , c o n ş t i e n t c ă n u m a i p u t e a c o n t i n u a r ă z b o i u l , a s o l i c i t a t s e m n a r e a a r m i s t i ţ i u l u i . C o n s e c i n ţ e l e P r i m u l u i R ă z b o i M o n d i a l a u f o s t c a t a s t r o f a l e a t â t d i n p u n c t d e v e d e r e a l p i e r d e r i l o r d e v i e ţ i o m e n e ş t i , c â t ş i a l c o s t u r i l o r e c o n o m i c e ş i s o c i a l e . E l a m a r c a t s f â r ş i t u l u n e i e p o c i . S - a u d e s t r ă m a t v e c h i l e i m p e r i i m u l t i n a ţ i o n a l e - H a b s b u r g i c , R u s ş i O t o m a n . P e h a r t a p o l i t i c ă a E u r o p e i a p a r n o i s t a t e : F i n l a n d a , P o l o n i a , Ţ ă r i l e B a l t i c e , C e h o s l o v a c i a ş . a . Î n a c e l a ş i t i m p , P r i m u l R ă z b o i M o n d i a l a m a r c a t t r e c e r e a l a o n o u ă e t a p ă î n e v o l u ţ i a i s t o r i c ă , c e a c o n t e m p o r a n ă . Fronturile de Est, Italian, Balcanic şi Caucazian (1914-1918) Primul Război Mondial (1914-1918) / 187 DOSAR YA ~ Din scrisoarea îm p ă ra tu lu i g e rm a n W ilhelm al Il-le a către îm p ă ra tu l austriac Franz Josef "... totul trebuie înecat în foc şi sânge, trebuie ucişi bărbaţii, femeile, copii, bătrânii, nu trebuie lâsatâ neatinsa nicio casâ, niciun copac. Doar cu astfel de metode de teroare... războiul se va sfârşi în tim p de douâ luni. Dacâ eu voi lua în consideraţie raţionam entele umane, acesta va continua câţiva an i." (1914) I ^ ^ M â rtu rii de pe fro nt „Se mânâncâ şi se bea alâturi de morţi, se doarm e în mijlocul muribunzilor, se râde şi se cântâ printre cadavre." (Din însemnârile unui medic francez) „Este greu sâ-ţi im aginezi m arile grozâvii pe care le aduce acest râzboi. Impuşcâturile neterm inabile din arm e şi tunuri parcâ ar serba victoria asupra civilizaţiei secolului al XX-lea. Viaţâ unui soldat la râzboi seamânâ mai mult cu cea a unei cârtiţe sau arici. Num ai pe tim p de noapte, cu o relativâ siguranţâ, poţi ieşi din vizuinâ pentru a gâsi ceva de mâncare. Hainele le schimbi o datâ pe lunâ sau şi mai rar, aşa câ pâduchii cresc foarte m ari şi fac o sumedenie de problem e. Foamea, setea, lipsa de somn sunt lucruri cotidiene. Doar cine a fost la râzboi poate sâ înţeleagâ ce mare Râu este acesta." (Din scrisoarea unui soldat rus, 17 decembrie 1914) „Eu nu am mai vâzut ceva decât peisaje râscolite, haotice. Eu nu am mai vâzut o casâ, o floare, în fine, nimic din ceea ce face farm ecul vieţii. Niciun alt zgom ot decât cel al tunului şi m itralierei, cu perm anentâ team â." (Din scrisoarea unui soldat englez, 30 sept. 1916) I Comentează mărturiile participanţilor la război şi formulează o proprie apreciere a războiului ca fenomen istoric. I ^ ^ Fem eile în tim p u l râzb oiulu i „Bârbaţii sunt plecaţi în masâ, şi cu toate aceste recoltele au fost strânse, pâm ântul arat, adm inistraţiile funcţioneazâ, tram vaiele circulâ, metroul nu s-a întrerupt. Totul funcţioneazâ. Trâiascâ franţuzoaicele! Soţii lor sunt pe front, ele cu toatele doresc sâ munceascâ şi sunt atât de eroice, câ-şi dau sângele cu cel m ai scâzut preţ... Câte mizerie acoperâ acest cuvânt frumos - eroism ..." (Marcelle Copy, La Vogue, 1916) I În ce măsură poate fi stabilit un echilibru între raţionamentele militare şi cele umane în timpul războiului? Soldaţi în tranşeele Primului Război Mondial D S e m n area a rm istiţiu lu i din p â d u re a C om piegne In dim ineaţa de 8 noiem brie 1918 trim işii com andam entului germ an au sosit în pâdurea Com piegne, unde era garat trenul com andam entului m areşalului Foch. Fârâ a-i saluta pe germ ani, Foch i-a întrebat: - Ce doriţi, dom nilor? - Noi dorim sâ prim im propunerile voastre de armistiţiu. - Da! Dar noi nu avem niciun fel de propuneri, - a spus mareşalul. - Noi dorim sâ continuâm râzboiul. - Dar noi avem nevoie de condiţiile voastre. Noi nu mai putem continua lupta. - A-aa, deci dumneavoastâ aţi venit sâ cereţi armistiţiul? Asta-i altceva. Im punând germ anilor sâ solicite condiţiile pâcii preliminare, Foch a ordonat unui apropiat al sâu sâ le citeascâ cât mai rar, el întorcându-se cu spatele la aceştia. A rticolele a rm is tiţiu lu i, 11 nov. 1 91 8 1. încetarea operaţiilor m ilitare... în tim p de 6 ore. 2. Evacuarea im ediatâ... în tim p de 15 zile a Belgiei, Franţei, Luxemburgului, Alsaciei şi Lorenei 4. Predarea de câtre arm ata germ anâ a 5000 tunuri, 25000 m itraliere, 3000 aruncâtoare de grenade, 1700 avioane... 5. Evacuarea de câtre arm atele germ ane a regiunilor de pe m alul stâng al Rinului... care trec sub controlul trupelor de ocupaţie. 12. Toate arm atele germ ane aflate pe teritoriile care înainte de râzboi au aparţinut Rusiei... urmeazâ a fi evacuate ... atunci când aliaţii vor decide câ este necesar, având în vedere situaţia din aceste teritorii... 22. Predarea câtre aliaţi a tuturor subm arinelor... 23. Vasele m ilitare germane vor fi dezarmate şi internate. • 188 / Cap. VI. Relaţiile internaţionale în epoca modernă STUDIU D CAZ EVALUARE Mobilizări şi pierderi umane în timpul Primului Război Mondial P ierd erile u m an e în râ n d u l m ilita rilo r ai tu tu ro r ţă rilo r p articip an te la Prim ul Război M ondial au co n stitu it peste 10 m ilioane de soldaţi. Cu toate că s-au făcut num eroase cercetări, pierderile în rândul populaţiei civile ca urm are a războiului sunt doar aproximative. O peraţiile m ilitare, foam ea şi epidem iile aduse de război au curm at viaţa la circa 20 de m ilioane de oam eni. În tim pul războiului au fost m obilizaţi pe fronturi peste 70 de m ilioane de oam eni. Din totalul bărbaţilor adulţi în vârsta cuprinsă între 15 şi 49 de ani au fost înrolaţi în arm ată în G erm ania - 81%, în Austro-Ungaria - 74%, în Franţa - 79%, în Anglia - 50%, în Italia - 72%, în Rusia - 39%. Din fiecare 1000 de soldaţi m obilizaţi au m urit pe fronturi, în diferite state, între 62 (Anglia) şi 168 (Franţa) de soldaţi. Pierderile um ane în raport cu num ărul total al populaţiei cele mai m ari au fost în Serbia (10%) şi Rom ânia (7%). În Germ ania - 3,1%, Austro-Ungaria - 1,8%, Franţa - 3,4%, Anglia - 1,6%, Rusia - 1,1%. Pe lângă pierderile um ane enorm e au fost şi pierderi m ateriale. M ilitarizarea econom iilor, p e rtu rb a re a re la ţiilo r com erciale, în lo cu irea re la ţiilo r de p iaţă cu sistem ul reg lato r din p a rte a statului au atins cote m axim e. Ca rezultat, au fost distruse circa 1/3 din valorile m ateriale ale om enirii. Cele m ai m ari pierderi din avuţia naţională au înregistrat Anglia (34%), G erm ania (20%) şi F ranţa (19%). 1. N u m e ş t e c a u z e l e p r i n c i ­ p a l e a l e i z b u c n i r i i P r i m u ­ l u i R ă z b o i M o n d i a l . 2. C a r a c t e r i z e a z ă r a p o r t u l d e f o r t e a l e p ă r ţ i l o r i m p l i c a t e î n r ă z b o i . 3. D e m o n s t r e a z ă c a r a c t e r u l d r e p t ş i n e d r e p t a l r ă z b o ­ i u l u i , î n b a z a u n o r e x e m ­ p l e c o n c r e t e . 4. I d e n t i f i c ă p e h a r t ă s t a t e l e i m p l i c a t e î n r ă z b o i d e p a r t e a A n t a n t e i ş i a P u t e ­ r i l o r C e n t r a l e , f r o n t u r i l e p r i n c i p a l e ş i b ă t ă l i i l e m a i i m p o r t a n t e . 5. R e a l i z e a z ă u n m e s a j c ă t r e g e n e r a ţ i i l e v i i t o a r e , d i n p e r s p e c t i v a u n u i c o n t e m ­ p o r a n a l P r i m u l u i R ă z ­ b o i M o n d i a l ( c o n d u c ă t o r d e s t a t , o f i ţ e r , s o l d a t d e r â n d , m a m a a u n u i s o l ­ d a t , f e c i o r s a u f i i c ă c a r e ş i - a p i e r d u t t a t ă l , f e r m i e r , c o m e r c i a n t , p r o d u c ă t o r d e a r m a m e n t , j u r n a l i s t ) . Primul Război Mondial (1914-1918)