în secolul al XlX-lea statele din America Latină, Asia şi Africa se dezvoltau diferit faţă de cele din Europa şi SUA. în aceste regiuni elementele modernizatoare pătrundeau mai lent. Aceasta se explică prin specificul evoluţiei acestor teritorii timp de secole, precum şi prin dependenţa de metropolele europene. Din cauza contradicţiilor marilor puteri pentru influenţă în colonii şi semicolonii, acestea erau teatrul multor războaie şi conflicte armate. EVOCARE ♦ in ce constă esenţa contradictorie a colonialism ului? ♦ Ce caracter aveau războaiele coloniale? ♦ Care sunt consecinţele colonialismului? Publicitate şi realitate: 1. Misiunea civilizatorie a colonialismului francez. Poster publicitar. 2. Legiunea Străină Franceză în Maroc. Sursa: Le Petit Journal, 5 oct. 1907 VOCABULAR ■ D om inion ■ Expansionism ■ Im perialism • Imperiile coloniale la începutul secolului al XIX-lea Î n a d o u a p e r i o a d ă a e p o c i i m o d e r n e i m p e r i i l e c o l o n i a l e t r e c p r i n t r - o p e r i o a d ă d e e x p a n s i u n e ş i r e î m p ă r ţ i r e a l u m i i . S c i n d a r e a d e m e t r o p o l ă a c o l o n i i l o r e n g l e z e d i n A m e r i c a d e N o r d ş i f o r m a r e a S U A a u f o s t u r m a t e d e p r o c l a m a r e a i n d e p e n d e n ţ e i s t a t e l o r d i n A m e r i c a L a t i n ă . Î n a n i i 1 8 0 4 - 1 8 2 6 , i m p e r i i l e c o l o n i a l e s p a n i o l ş i p o r t u g h e z ş i - a u p i e r d u t c e l e m a i b o g a t e ş i m a i î n t i n s e t e r i t o r i i . Î n c e r c ă r i l e c o n c u r e n ţ i l o r c o l o n i a l i e n g l e z i ş i f r a n c e z i d e a p r e l u a t e r i t o r i i l e r ă s c u l a t e a u f o s t î m p i e d i c a t e d e S U A , c a r e p r i n d o c t r i n a p r e ş e d i n t e l u i M o n r o e , a u i m p u s f o r m u l a " A m e r i c a p e n t r u a m e r i c a n i ” . Î n a l t e p ă r ţ i a l e l u m i i l u c r u r i l e a u d e r u l a t î n d i r e c ţ i e o p u s ă . E x p l o r a r e a d e c ă t r e e u r o p e n i a n o i l o r t e r i t o r i i i n e v i t a b i l d u c e a l a t r a n s f o r m a r e a a c e s t o r a î n c o l o n i i . C ă t r e s f â r ş i t u l s e c o l u l u i l u m e a e r a d e j a î m p ă r ţ i t ă î n t r e m a r i l e p u t e r i c o l o n i a l e . D i v e r g e n ţ e l e c o n t i n u e d i n t r e e l e a u i m p u s l a o r d i n e a z i l e i p r o b l e m a r e î m p ă r ţ i r i i c o l o n i i l o r , c e e a c e p â n ă l a u r m ă a f o s t u n a d i n c a u z e l e p r i m e i c o n f l a g r a ţ i i m o n d i a l e . • Esenţa contradictorie a colonialismului Î n s e c o l u l a l X I X - l e a e x p a n s i u n e a î n l u m e s - a c r i s t a l i z a t î n t r - u n s i s t e m c o l o n i a l , u n d e s t a t e l e - m e t r o p o l e î ş i o r g a n i z a u a c ţ i u n i l e î n b a z a u n o r s c o p u r i p r a g m a t i c e b i n e d e t e r m i n a t e . O c o n d i ţ i e a f o s t d e z v o l t a r e a t e h n o l o g i c ă a v a n s a t ă a s t a t e l o r o c c i d e n t a l e î n c o m p a r a ţ i e c u r e s t u l l u m i i . C a j u s t i f i c a r e a c o l o n i a l i s m u l u i , a u a p ă r u t t e o r i i r a s i a l e , î n c a r e t i p u l u m a n e r a i e r a r h i z a t d u p ă c u l o a r e , c a p a c i t ă ţ i ş i c a l i t ă ţ i . D u p ă c e a r e u ş i t c ă t r e a n u l 1 8 5 0 s ă s u p u n ă I n d i a , A n glia a c o n t i n u a t e x p a n s i u n e a î n C h i n a , a c u c e r i t S i n g a p o r e ş i a l t e t e r i t o r i i d i n O c e a n u l P a c i f i c . F ranţa a d u s r ă z b o a i e d e c u c e r i r e î n A l g e r i a î n a n u l 1 8 3 0 ş i c o n c u r a c u b r i t a n i c i i p e n t r u i n f l u e n ţ ă î n p e n i n s u l a I n d o c h i n a . SUA a u c o l o n i z a t t e r i t o r i i l e d i n v e s t u l r â u l u i M i s s i s i p p i , a j u n g â n d l a O c e a n u l P a c i f i c , u n d e a u a n e x a t i n s u l e l e H a w a i . Î n C h i n a a m e r i c a n i i s e c o n d u c e a u d e p o l i t i c a „uşilor desch ise”. D a r c e a m a i m a r e a c t i v i t a t e d e a - ş i e x t i n d e a i n f l u e n ţ a o d e s f ă ş u r a u î n A m e r i c a L a t i n ă , u n d e s p a n i o l i i î ş i p i e r d u s e p o z i ţ i i l e . R u sia ş i - a c o n s o l i d a t p o z i ţ i i l e î n A s i a C e n t r a l ă ( T u r k e s t a n , U z - b e k i s t a n ) ş i E x t r e m u l O r i e n t . C h i n a d e N o r d - E s t , î n s p e c i a l M a n c i u r i a , e r a c o n t r o l a t ă d e a u t o r i t ă ţ i l e r u s e . Î n C h i n a r u ş i i a u c o n s t r u i t u n p o r t m a r e l a P o r t A r t h u r . P e n t r u a - ş i c o n s o l i d a p o z i ţ i i l e î n r e g i u n e , R u s i a a c o n s t r u i t c a l e a f e r a t ă t r a n s c o n t i n e n t a l ă , c a r e t r a v e r s e a z ă M a n c i u r i a ( n o r d - e s t u l C h i n e i ) ş i u n e ş t e o r a ş e l e ş i B e i j i n g . L a r ă s c r u c e a s e c o l e l o r X I X -X X , p r a c t i c e r a î n c h e i a t ă c u c e r i r e a î n t r e g i i A f r ic i. C ă t r e a n u l 1 9 0 0 , î n A f r i c a n u e x i s t a u d e c â t d o u ă s t a t e i n d e p e n d e n t e : E t i o p i a ş i L i b e r i a . E n g l e z i i a v e a u p o s e s i u n i î n E g i p t , • 180 / Cap. VI. Relaţiile internaţionale în epoca modernă CURS S u d a n , U g a n d a , N i g e r , r e p u b l i c i l e O r a n g e ş i T r a n s - v a a l . F r a n c e z i i a u t r a n s f o r m a t T u n i s i a î n p r o t e c t o r a t , a u o c u p a t S o m a l i a ş i C i a d u l . Germ a n ia a c u c e r i t T o g o , C a m e r u n u l ş i A f r i c a d e E s t , i a r O landa - C o n g o . C a u r m a r e a d e z v o l t ă r i i m a r i i i n d u s t r i i ş i a f i r m ă r i i e c o n o m i c e a m a r i l o r p u t e r i o c c i d e n t a l e , c o l o n i a l i s m u l a d e v e n i t m a i a c t i v , m o t i v a t d e n e c e s i t a t e a c r e s c â n d ă d e m a t e r i i p r i m e i e f t i n e ş i d e n o i p i e ţ e d e d e s f a c e r e a m ă r f u r i l o r . A l ă t u r i d e c o n s o l i d a r e a i n f l u e n ţ e i A n g l i e i ş i F r a n ţ e i , l a s f â r ş i t u l s e c o l u l u i a l X l X - l e a c r e ş t e p u t e r e a G e r m a n i e i ş i a I t a l i e i î n E u r o p a ş i a J a p o n i e i î n E x t r e m u l O r i e n t . A c e s t e s t a t e a v e a u n e v o i e d e r e s u r s e c o n s i d e r a b i l e ş i î ş i j u s t i f i c a u a c ţ i u n i l e s t r a t e g i c e , m e n i t e s ă l e c o n s o l i d e z e p o z i ţ i i l e î n l u m e . L o c u l n e g u s t o r i l o r ş i c o m p a n i i l o r a f o s t l u a t d e f i r m e l e d e m o n o p o l , c a r e e x p l o r a u r e s u r s e l e s u b s o l u l u i ş i o r g a n i z a u l u c r ă r i l e p u b l i c e î n c o l o n i i î n i n t e r e s e l e l o r . • Caracterul războaielor coloniale M a r i l e p u t e r i a u c u c e r i t i n f l u e n ţ a î n c o l o n i i p r e p o n d e r e n t p e c a l e a r m a t ă , d e m o n s t r â n d u - ş i s u p e r i o r i t a t e a m i l i t a r ă a s u p r a p o p o a r e l o r s u p u s e . S t a t e l e a t a c a t e d e c o l o n i z a t o r i o p u n e a u r e z i s t e n ţ ă , m o b i l i z a u p o p u l a ţ i a p e n t r u a p ă r a r e a ţ ă r i i , o r g a n i z a u m i ş c ă r i d e e l i b e r a r e n a ţ i o n a l ă . E n g l e z i i , p e n t r u a î n f r â n g e r e z i s t e n ţ a s i k h i l o r d i n P e n j a b , a u d u s î n a n i i 1 8 4 5 ş i 1 8 4 9 d o u ă r ă z b o a i e . Î n 1 8 8 2 e i a u d e b a r c a t î n A l e x a n d r i a ş i a u î n f r â n t a r m a t a e g i p t e a n ă , o c u p â n d ţ a r a . F r a n c e z i i a u a v u t d e î n f r u n t a t î m p o t r i v i r e a a r m a t ă a r ă z b o i n i c i l o r d i n S e n e g a l ş i C i a d , i a r î n a n u l 1 8 9 6 M a d a g a s c a r u l e t r a n s f o r m a t î n c o l o n i e f r a n c e z ă . A r m a t e l e i t a l i e n e a u î n t â m p i n a t î n a n u l 1 8 9 6 o p u t e r n i c ă r e z i s t e n ţ ă î n E t i o p i a . Î n 1 8 8 4 b e l g i e n i i o c u p ă C o n g o , i a r g e r m a n i i T a n g a n y k a . Î n a n i i 1 8 5 7 - 1 8 5 9 ş i p a i i i n d i e n i a u o r g a n i z a t o r a s c o a l ă n a ţ i o n a l ă , c a r e , d e ş i a f o s t r e p r i m a t ă d e e n g l e z i , a d e m o n s t r a t o p ţ i u n e a p e n t r u l i b e r t ă ţ i p o l i t i c e ş i i n d e p e n d e n ţ a ţ ă r i i . Savorgnan de Brazza explorează valea r. Congo (1875). Din 1886 aceasta devine colonie franceză. • Consecinţele colonialismului C a r e z u l t a t a l r ă z b o a i e l o r d e c o l o n i z a r e , s t ă p â n i r e a c o l o n i a l ă a p r o v o c a t n u m e r o a s e p i e r d e r i u m a n e , m u l t e p o p u l a ţ i i a u f o s t d e s t r ă m a t e , t r i b u r i î n t r e g i a u f o s t e x t e r m i n a t e s a u s t r â m t o r a t e î n r e z e r v a ţ i i . I m e n s e p ă m â n t u r i a u f o s t p l a n t a t e c u m o n o c u l t u r i c a r e îi i n t e r e s a u p e c a p i t a l i ş t i i d i n m e t r o p o l ă ( b u m b a c , o r e z , c e a i , t u t u n ) . C o l o n i a l i s m u l a a v u t c o n s e c i n ţ e a t â t p e n t r u e u r o p e n i , c â t ş i p e n t r u p o p u l a ţ i i l e c o l o n i z a t e . E u r o p e n i i , î n i n t e r e s u l l o r , c o n s t r u i a u c ă i f e r a t e , p o r t u r i , d e s c h i d e a u m i n e . T r e p t a t s e f o r m a o b u r g h e z i e a u t o h t o n ă , c a r e c o l a b o r a c u a u t o r i t ă ţ i l e c o l o n i a l e . E r a u a t r a ş i p r i n f u n c ţ i i , p r i v i l e g i i ş i o n o r u r i . T i n e r i i e r a u e d u c a ţ i î n ş c o l i c o n s t r u i t e d u p ă m o d e l u l e u r o p e a n s a u p l e c a u l a i n s t i t u ţ i i l e d e î n v ă ţ ă m â n t d i n m e t r o p o l ă . Î n c o l o n i i ş i s e m i c o l o n i e r a u c r e a t e o r g a n i z a ţ i i p o l i t i c e ş i s o c i e t ă ţ i c u l t u r a l e c u c a r a c t e r n a ţ i o n a l . D e e x e m p l u î n a n u l 1885 a f o s t f o n d a t P a r t i d u l Congresul N aţional Indian. L a î n c e p u t m e m b r i i a c e s t u i p a r t i d p l e d a u p e n t r u o l a r g ă a u t o n o m i e , d a r m a i t â r z i u s - a d e s p r i n s o g r u p a r e r a d i c a l ă î n f r u n t e c u B . T i l a k , c a r e m i l i t a p e n t r u c â ş t i g a r e a d r e p t u r i l o r c h i a r p r i n m e t o d e v i o l e n t e . Î n a n u l 1 9 0 5 , s u b c o n d u c e r e a r e v o l u ţ i o n a r u l u i d e m o c r a t Sun Yatsen, i a n a ş t e r e Liga Revoluţionară Unită a C h i n e i . E a m i l i t a p e n t r u o b ţ i n e r e a s u v e r a n i t ă ţ i i ş i i n d e p e n d e n ţ e i s t a t e l o r c o l o n i a l e . S o c i e t a t e a d i n c o l o n i i ş i s e m i c o l o n i i e v o l u a a n e v o i o s s p r e m o d e r n i t a t e . P e d e o p a r t e , s e d e z v o l t a u o r a ş e ş i s e c o n s t r u i a u î n t r e p r i n d e r i i n d u s t r i a l e , s e î n t r o d u c e a u i n o v a ţ i i l e t e h n i c e î n p r a c t i c ă ( t e l e g r a f u l , t e l e f o n u l e t c . ) . P e d e a l t ă p a r t e , p r e s i u n e a p r o g r e s u l u i o c c i d e n t a l e r a o r i e n t a t ă s p r e o b ţ i n e r e a u n o r p r o f i t u r i m a i m a r i f i i n d c r e a t e c o n d i ţ i i i n e g a l e d e c o n c u r e n ţ ă p e n t r u p r o d u c ă t o r i i l o c a l i . T o t o d a t ă , p o p u l a ţ i e i i s e i m p u n e a u r â n d u i e l i l e ş i m o d u l d e v i a ţ ă e u r o p e a n , l i m b i l e ş i c u l t u r a c o l o n i z a t o r i l o r , c e e a c e d u c e a l a ş t i r b i r e a i d e n t i t ă ţ i i d e n e a m ş i a t r a d i ţ i i l o r n a ţ i o n a l e . Stăpâni şi supuşi în colonii. O familie britanică în India Evoluţia sistemului colonial (sec. XIX - începutul sec. XX) / 181 • DOSAR | a ^ A pel către n aţiu n ile lum ii „Fac apel la naţiunile lum ii pentru ca ele sâ nu permită ca o mare persoană ca Franţa, posedând arm ele moderne cele mai distrugătoare, sâ calce în picioare şi sâ extermine un popor care nu i-a facut nimic şi a cărui singură crimă constă în faptul de a fi ignorant şi slab [...]" P Beranger, scriitor francez Discurs d espre n a tu ra e n g le zilo r, 1895 „D a , cred în această rasă, cea m ai m are dintre rasele guvernante pe care lum ea le-a cunoscut vreo dată, şi această rasă anglo-saxonă, m ândră şi tenace, încrezătoare în sine, hotărâtă, pe care niciun clim at, nicio schim bare n-o poate abate şi care, infailibil, va fi forţa predom inantă a viitoarei istorii şi civilizaţii. Şi eu cred în viitorul acestui Imperiu larg ca lumea, despre care niciun englez nu poate vorbi fără o tresărire de entuziasm [...]" Joseph Chamberlain, politician englez Im p e riu l colonial e n g le z Imperiul colonial britanic era cel mai mare, având 30 m ilioane km2 şi 400 de m ilioane de locuitori. Era întins pe teritorii imense din Asia, Africa, America şi O ceania. Includea populaţii diferite din punct de vedere al nivelului de dezvoltare, religiei, tradiţiilor şi culturii. Im periul era de 109 ori mai mare decât însăşi m etropola. T eritoriile con tro la te de englezi aveau statut de colonie (India - "perla Coroanei"), sem icolonie (China) şi dom inion (Canada, Australia, Noua Zeelandă şi Africa de Sud). O şcoală din colonie I Ce influenţe a avut civilizaţia europeană asupra popoarelor din colonii =i semicolonii? | d | A d re s a re a conducătorilor de trib u ri a le a m e rin d ie n ilo r către o ficia lită ţile e n g le ze , m a rtie 1 768 Frate, noi deseori ţi-am adus am inte despre m ultiplele prom isiuni care au fost făcute că nu ni se vor lua păm ânturile şi blănurile, că se vor sfârşi toate atentatele la proprietăţile noastre şi vom trăi liniştit şi liber. Frate [...] drum urile prin propria noastră ţară sunt periculoase. Cei din Pensilvania şi Virginia ne ucid fără nicio pricină şi, contrar celor promise, zilele trecute au ucis 10 oam eni. Voi nu aţi făcut asasinilor nimic. Sunteţi deştepţi, aveţi guvern şi legi, dar nu opriţi fărădelegile [...] La tine, frate, cuvintele diferă cu faptele. S.E. Morison, Sources and documents (1764-1788), Oxford, 1929 | e |^ Sun Yatsen (1 8 6 6 -1 9 2 5 ) R e vo lu ţio n a r, om p o litic chin e z, c o fo n d a to r al Kuom intangu-ului. Participă la răsturnarea dinastiei im periale Q ing, iar mai apoi devine preşedinte provizoriu al Republicii Chinei. Este considerat "tatăl Chinei m oderne". Filozofia sa politică - cele trei principii: independenţă, suveranitate şi bunăstarea poporului stau la baza doctrinei politice de guvernare şi astăzi în China. Pământul va fi sem ănat de toţi, orezul m âncat de toţi, hainele purtate de toţi, banii îm părţiţi între toţi. Nu va fi inegalitate, şi nim eni nu va răm âne fără mâncare şi căldură. Aşa cum pe Pământ totul aparţine Tatălui nostru din cer [...], nim eni de pe Pământ nu are dreptul la p ro prietate privată, totul aparţine lui Dumnezeu. In marea fam ilie a cerului toţi sunt egali şi fiecare trăieşte fericit [...]! 1853 Crezi c[ aceste convingeri poart[ un caracter utopic sau unul real? Puteau fi ele materializate în China? • 182 / Cap. VI. Relaţiile internaţionale în epoca modernă STUDIU DE CAZ EVALUARE Consecinţele luptei pentru influenţa colonială Polltica colonială a marilor puteri europene a provocat num eroase rivalităţi, care au tensionat la m axim um relaţiile internaţionale. Multe ţări cucerite au devenit teatre de război pentru reîm părţirea teritoriilor. Deşi un ele state, p recum Persia, C hina, Im periul Otoman, au reuşit să-şi păstreze independenţa, ele erau tot mai m ult im plicate în jocul de interese al m arilor puteri. G erm ania a reu şit să se infiltreze în teritoriile controlate de englezi şi să-şi deschidă accesul spre Extrem ul O rient (insulele M ariane, Caroline şi M arshall, arhipelagul Bismarck). Astfel, către anul 1914 lum ea era deja îm părţită între marile metropole, principalii beneficiari erau Marea Britanie, Franţa, Rusia. De aceea alte state, precum Germ ania, Italia, Japonia, cau tau u n „loc sub soare”, ridicând problem a „unei reîm părţiri mai echitabile” a teritoriilor din Asia şi Africa. Interese şi contradicţii „Există în Europa două m ari forţe opuse şi ireconciliabile, două m ari naţiuni care încearcă să-şi extindă dom inaţia în lum e şi care vor să-şi im pună u n trib u t comercial [...]. Dacă există o m ină de exploatat, u n indigen de convertit la traficul de gin, germ anul sau englezul fac efortul să ajungă primul. Un milion de dispute su n t pe cale să creeze cea mai m are cauză de război pe care lum ea a cunoscut-o. Dacă G erm ania ar dispărea mâine, poim âine toţi englezii ar fi m ai bogaţi...” Saturday Review, 1 septembrie 1897 1. F o rm u le a z ă tr ă s ă tu r ile caracteristice ale colonialism ului în sec. al XlX-lea. 2. Descrie consecinţele luptei p en tru influenţă colonială. 3. C om pară m odalităţile de e x p a n s iu n e a d ife rito r puteri: engleză, germ ană, am ericană, ru să, jap o n eză. Identifică asem ăn ări şi deosebiri. 4 . D e te rm in ă in flu e n ţe le pozitive şi negative ale e u ropenilor a su p ra popoarelor colonizate. 5. Fă o apreciere a formelor p rin care europenii şi-au m an ifestat su p erio ritatea în lum e. 6. E xplică de ce în g o an a d u p ă profit şi putere, colonizatorii încălcau flagrant d re p tu rile om ului. Crezi că lucrurile sta u altfel în epoca contem porană? im periile coloniale către începutul sec ISUNDA (dan.) tdA*BA OBO?S* Lisabona'' -Madrid HM) AU AlGffl 1-leAzora Ho Bermude (port.) (brit) TIBET (autonom) L.hasac NEPAL Ne Canare î 912 Ne Bahamas (m n.) •• VC_. (brit.) Hongkong (brit.) AFRICA FRANCEZA DE VEST Porto fi’c o (SUA) l-le Mariane , l-le Fliipine Ne Fliipine i. Guam °|S iu.jp A C I F I C\ "'..,1898 • /-/s Caroline HeMarS Madras Georgetown N oParamarido *%tţ.GCayeririB Arh. Bismarck l-le. Seychelles W) I. Mauritius (brit.) Rlo de Janeiro UNIUNEA AUSTRALII (dominion 1901) '(dom.1910). — O — Războaie OUttA 1 Chino-japonez (1894-95) 2 Americano-spaniol (1898) 3 Anglo-bur (1899-1902) 4 Ruso-japonez (1904-05) 5 Italo-turc (1911-12) 6 Balcanice (1912-13) O Crize intanaţionale 7 Faschoda(l898) 8 Maroc (1905-06,1911) 9 Bosnia (1908) Asuncionf Capetownc Montevideo Stare do influentă Marea Britanie Imperiul Rusiei Germania Cu cifre po hartă sunt indicate statele: Franţa 1. Olanda 4. Muntenegru S.U.A. 2. Belgia 5. Albania 7. România Japonia 3. Elveţia 6. Serbia 8. Bulgaria Imperiul Otoman Alte Marea Britanie Germania Imperiul Rusiei Franţa Danemarca h-lefalkland . (Mt) -• 'farade Foc Spania Portugalia S.U.A. Japonia Evoluţia sistemului colonial (sec. XIX - începutul sec. XX)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu