Statele europene cu un nivel de dezvoltare mai avansat şi-au consolidat poziţiile în lume, impunându-şi ideologiile şi modul
de viaţă. In secolele XVII-XVIII expansiunea unor state ca Marea Britanie, Franţa, Olanda, Spania, Rusia a continuat,
constituindu-se mari imperii. Majoritatea statelor din Asia, Africa ş America Latină erau dependente de marile metropole,
având statut de colonii sau de semicolonii.
EVOCARE |
♦ Care au fost cauzele colonialismului?
♦ Cum s-a realizat expansiunea
colonială?
♦ Care erau principalele form e
de dependenţă colonială?
Comerţul cu sclavi în "triunghiul de aur".
Vasele europene se încărcau cu sclavi
pe coasta de est a Africii. Aceştia erau
transportaţi spre Am erica C entrală,
unde erau vânduţi. Pe banii obţinuţi
se cumpăra zahăr, cafea °.a., care se
transportau în America de Nord. După
vânzarea acestora se reinvestea în rom,
care se ducea spre Africa. Rentabilitatea
investiţiilor în aceste afaceri depăşea mii
de procente.
Raţionamentul econom ic l-a depăşit
pe cel uman şi astfel, pe parcursul sec.
XVI-XVIII, din Africa au fost duşi peste
12 m ilioane de sclavi.
VOCABULAR
■ C olonie
■ C olonialism
■ M etropolă
■ M isionar
■ Sem icolonie
• Cauzele colonialismului D u p ă m a r i l e d e s c o p e r i r i g e o
g r a f i c e , î n s e c o l e l e X V II- X V I I I s t a t e l e d i n E u r o p a ş i - a u c o n s o l i d a t
p o z i ţ i i l e p r a c t i c p e t o a t e c o n t i n e n t e l e : s p a n i o l i i ş i p o r t u g h e z i i - î n
A m e r i c a L a t i n ă , e n g l e z i i , f r a n c e z i i , o l a n d e z i i ş i a l ţ i i - î n A s i a , A f r i c a
ş i O c e a n i a . Î n t i m p c e s t a t e l e o c c i d e n t a l e s - a u o r i e n t a t s p r e L u m e a
N o u ă , R u s i a ş i - a l ă r g i t s f e r a d e i n f l u e n ţ ă î n S i b e r i a p â n ă l a O c e a n u l
P a c i f i c .
Î n a d o u a j u m ă t a t e a s e c o l u l u i a l X V I I I - l e a m i ş c a r e a i l u m i n i s t ă a
i m p u l s i o n a t r e l u a r e a m a r i l o r c ă l ă t o r i i d e e x p l o r a r e , a v â n d u n c a r
a c t e r p r e p o n d e r e n t ş t i i n ţ i f i c . D a t o r i t ă a s t r o n o m i l o r , n a t u r a l i ş t i l o r ,
i n g i n e r i l o r h i d r o g r a f i a u f o s t p e r f e c ţ i o n a t e m e t o d e l e d e c e r c e t a r e a
m u l t o r z o n e n e c u n o s c u t e . D e e x e m p l u c ă p i t a n u l f r a n c e z Bougainville a e f e c t u a t î n t r e 1 7 6 6 ş i 1 7 6 9 p r i m a c ă l ă t o r i e î n j u r u l l u m i i
d u p ă M a g e l l a n , d e s c o p e r i n d i n s u l e l e S a m o a ş i S o l o m o n . B r i t a n i c u l
Jam es Cook a a j u n s p â n ă î n N o u a Z e e l a n d ă ş i p e c o a s t e l e o r i e n t a l e
a l e A u s t r a l i e i , a t i n g â n d ş i c e r c u l p o l a r d e s u d .
Cauzele constituirii ş i extinderii marilor imperii coloniale ţin de
mai mulţi factori: c r e ş t e r e a d e m o g r a f i c ă , p a u p e r i z a r e a u n e i p ă r ţ i
a p o p u l a ţ i e i r u r a l e , a c a p a r a r e a d e t e r i t o r i i , n e c e s i t a t e a d e m a t e r i i
p r i m e m a i e f t i n e ş i m a i v a r i a t e ( m i n e r e u r i , b u m b a c , c e a i , c a f e a ,
c a c a o , o r e z e t c . ) . D e a s e m e n e a c a p i t a l i ş t i i e r a u î n c ă u t a r e a u n o r
n o i p i e ţ e d e d e s f a c e r e a m ă r f u r i l o r m a n u f a c t u r i e r e , a u n o r f o r ţ e d e
m u n c ă m a i i e f t i n e e t c . D i n c o l o n i i ş i s e m i c o l o n i i e u r o p e n i i a d u c e a u
m i r o d e n i i ş i a l t e p r o d u s e , p e c a r e l e d i s t r i b u i a u a p o i p e c o n t i n e n t .
E u r o p e n i i î ş i p ă r ă s e a u ţ ă r i l e l o r î n c ă u t a r e d e a v e r e ş i a f i r m a r e
p e r s o n a l ă , d e a s e m e n e a e r a u p a s i o n a ţ i d e p u t e r e , a v e n t u r i s a u g l o r ie
p e t e r i t o r i i s t r a i n e . Î n u n e l e s t a t e d i n E u r o p a e r a u l a p u t e r e r e g i m u r i
t o t a l i t a r e ş i o a m e n i i p l e c a u c a s ă s c a p e d e p e r s e c u ţ i i . D i n c a u z a
c o n f l i c t e l o r r e l i g i o a s e , m u l ţ i p u r i t a n i s e r e f u g i a u î n L u m e a N o u ă .
• Expansiunea coloniala E x p a n s i u n e a c o l o n i a l ă s e
d e s f ă ş u r a p r i n d i v e r s e f o r m e . P r i m e l e i m p e r i i c o l o n i a l e a u f o s t c e l
p ortu gh ez ş i c e l spaniol. P e n t r u S p a n i a ş i P o r t u g a l i a , î n v i r t u t e a
s p e c i f i c u l u i d e z v o l t ă r i i l o r i n t e r n e î n e s e n ţ ă f e u d a l e , c o l o n i i l e e r a u
î n p r i m u l r â n d s u r s e d e a u r ş i a r g i n t . A c e s t e b o g ă ţ i i , î n m a j o r i t a t e ,
a u n i m e r i t î n v i s t i e r i i l e r e g a l e , î n m â i n i l e a r i s t o c r a ţ i e i f e u d a l e ş i a l e
b i s e r i c i i ş i n u a u s t i m u l a t d e z v o l t a r e a r e l a ţ i i l o r c a p i t a l i s t e .
L a î n c e p u t u l s e c o l u l u i a l X V I I - l e a o l a n d e z i i e r a u c e i m a i a c t i v i
c o l o n i z a t o r i . U n a d i n c e l e m a i m a r i c o m p a n i i d i n O l a n d a d e ţ i n e a
m o n o p o l u l c o m e r c i a l î n o c e a n e l e I n d i a n ş i P a c i f i c . E a c o n t r o l a c o a s t a
I n d i e i , i n s u l e l e C e y l o n , S o n d e , J a v a . C a r e z u l t a t a l s t a b i l i r i i u n o r
l e g ă t u r i c u J a p o n i a ş i C h i n a , S o c i e t a t e a p e A c ţ i u n i d i n A m sterdam
a o b ţ i n u t c o n c e s i u n i î n O r i e n t u l Î n d e p ă r t a t . A l t ă c o m p a n i e o l a n
d e z ă - Indiile O ccidentale - d e ţ i n e a i n f l u e n ţ a î n B r a z i l i a ş i Noul
A m sterdam ( d i n 1 6 6 4 - N e w Y o r k ) .
A n g l i a a v e a p o s e s i u n i p e c o a s t a a t l a n t i c ă a A m e r i c i i d e N o r d ( 1 3
c o l o n i i ) , î n I n d i a , B e r m u d e , J a m a i c a . F r a n ţ a s t ă p â n e a t e r i t o r i i î n
• 176 / Cap. VI. Relaţiile internaţionale în epoca modernă
CURS
Creştinarea căpeteniilor triburilor aztecilor amerindieni, sec. XVII.
C anada, pe coasta de est a Indiei, in su la B ourbon
şi în O ceanul A tlantic.
Anglia şi F ran ţa erau rivale p en tru consolidarea
influenţelor în colonii şi semicolonii. Războaiele
d in tre aceste sta te aveau u n ca racter colonial,
în cele din u rm ă ele s-a u te rm in a t cu victoria
englezilor. D u p ă R ăzboiul de Ş ap te Ani, regele
F ranţei, Ludovic al XV-lea a fost nevoit să cedeze
influenţa în cea m ai m are p arte a C anadei şi în
India. D upă T ratatu l de la Versailles (1783) Anglia
a recu n o scu t independenţa fostelor sale colonii din
A m erica de Nord.
• Formele principale de dependenţa colonială M etropolele şi-au consolidat poziţiile pe
teritoriile cucerite prin m etode agresive şi violente.
Cuceritorii s-au a ră ta t nem iloşi cu băştinaşii, sup u n ân d u -i şi jefuind localităţile prin diferite forme.
Deseori, în schim bul u n o r privilegii acordate
autorităţilor locale şi conducătorilor m ilitari din
teritoriile cucerite, erau sem nate tratate înrobitoare
p entru populaţia din colonii şi semicolonii. Armatele
statelor europene d ispuneau de tehnică m ilitară
superioară şi de soldaţi bine pregătiţi tactic.
E uropenii foloseau conflictele dintre principii
şi grupările din colonii în folosul lor, ca m ai apoi
să-i aib ă su b controlul lor. A cordau unei părţi aju
tor m ilitar şi financiar în schim bul u n o r cesiuni
teritoriale. Din această cauză b ăştin aşii preferau
su p u n erea, d ar uneori organizau m işcări de re
zisten ţă de d u rată, care de cele m ai m ulte ori se
term in au cu înfrângere.
Unele teritorii a fost cucerite tim p de zeci şi
chiar su te de ani (de exem plu India), altele doar
în câteva zile sa u săptăm âni. D upă cucerire, p rin
cipalele in stru m en te ale colonialism ului a u fost
m ilitarii, m isionarii şi negustorii. M isionarii au
contribuit esenţial la răsp ân d irea creştinism ului,
deseori însoţindu-i pe m ilitari pe teritoriile cucerite.
S tatu l-m etro p o lă co n tro la to ate acţiu n ile în
colonii, acap arân d cea m ai m are p arte din veniTârgul de sclavi în Lumea Nouă. Litografie, sec. XVIII.
I
Prin ce metode colonizatorii îşi impuneau dominaţia
asupra coloniştilor?
turi. De exem plu com paniile indiene engleze şi
franceze aveau m ulţi agenţi ce coordonau acţiunile
pe teritoriul su p u s. G uvernele occidentale făceau
p ropagandă activă ca să justifice cuceririle coloniale şi m an ip u lau opinia p ublică din ţările lor
p rin co n stitu irea a diferite societăţi (de exem plu
Societatea Regală de Geografie din Londra). E u ro
penii erau convinşi de superioritatea lor şi m otivau
colonizările p rin m isiu n ea om ului alb de a civiliza
pe “b arb ari”.
Teritoriile cucerite de europeni a u fost colonizate şi reorganizate din p u n c t de vedere adm inistrativ. Au existat colonii cu adm inistraţie directă
(conduse în m od nem ijlocit de ap aratu l de s ta t din
m etropolă) şi in d irectă (se m en ţin eau in stitu ţii şi
practici locale, a căror funcţionare era strict s u
pravegheată de statu l colonizator). În colonii au
fost construite întreprinderi şi căi de com unicaţie,
a u fost deschise şcoli şi biserici. Astfel, explorarea
teritoriilor din Asia, Africa şi A m erica L atină a
stim ulat dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii, contribuind
la apropierea acestor popoare de c u ltu ra şi civilizaţia europeană.
Armata metropolei în susţinerea comerţului cu fildeş din colonii
Sistemul colonial mondial (secolele XVII-XVIII) / 177 •
DOSAR
Id e e a occidentala de colon izare
"C o lo n iza re a , fo rţa de expansiune a unui p o po r
înseamnă vitalitatea lui, răspândirea °i înm ulţirea lui în
spaţiu; exprim a capacitatea lui de a supune universul sau
o mare parte a lui faţa de lim ba, moravurile, ideile °i legile
sale. Un popor care colonizează este un popor care pune
bazele grandorii sale viitoare."
Paul Leroy-Beaulieu, 1874
I
Eşti de acord cu autorul? Exprimă-ţi opinia despre
colonialism, formulând argumente pro sau contra.
Debarcarea lui J. Cook în Noile Hibride, 1774
i C j am es Cook (1 7 2 8 -1 7 9 9 )
C elebru navigator englez. A explorat O ceania în
trei expediţii succesive. Cook a deschis era călătoriilor
ştiinţifice, care a urm at după era călătoriilor de descoperiri geografice. Cook a realizat prim ul contact european
cu coasta estică a Australiei şi Insulele Hawaii şi a făcut
prim a circum navigare a Noii Zeelande. Această călătorie
a determ inat adm inistraţia engleză să fondeze în Australia
(Sydney) o aşezare penitenciară, unde au fost deportaţi
aproape o mie de condam naţi care au pus începuturile
colonizării noului continent.
Id e a lu rile O rien tu lu i
„Pentru naţiunile orientale, după apariţia europenilor,
păm ântul nu mai respiră acel aer al păcii [...].
Dacă în conştiinţa vinovată a unor naţiuni europene a
fost evocat spectrul «pericolului galben», sufletul torturat al
Asiei nu se poate lam enta şi el asupra «dezastrului alb»?
Poate părea natural spiritul occidentalilor să contemple
trium fător această lume din care organizarea a transformat
societatea într-o maşină [...].
O ccidentul a favorizat progresul, da r încotro duce
progresul?
Viaţa constă în perm anentă întoarcere asupra sinelui
- «totul în tine însuţi», spune cu voce liniştită Confucius."
Kakuro Okakura, scriitor japonez
I
Determin[ impactul coloniz[rii asupra popoarelor
orientale.
P opulaţia lum ii (m ilio a n e de locuitori)
R egiunea A nul 1650 A nul 1750 A nul 1800
Europa 100 136 190
A m erica 7 10 23
A sia 470 510 576
A frica 40 65 95
D O rd in catre c o m an d an ţii n av elo r
fran c eze , 177 8
"C ăpitanul Cook este pe punctul de a reveni în Europa.
Astfel de acţiuni sunt de utilitate generală pentru toate
naţiunile şi voinţa regelui este ca oriunde com andanţii
navelor noastre l-ar întâlni pe acest navigator celebru,
căpitanul Cook, să-l trateze aşa cum ar fi tratat com andantul unei puteri neutre sau aliate."
Ludovic al XVI-lea
Precizeaz[ care erau rela^ile dintre Anglia =i Fran\a. Cum
apreciezi atitudinea regelui francez fa\[ de navigatorul
englez Cook?
Foametea
în India provocată de
autorităţile
coloniale.
• 178 / Cap. VI. Relaţiile internaţionale în epoca modernă
STUDIU D CAZ EVALUARE
Sclavia - o nedreptate a societăţii moderne
P â n ă î n s e c o l u l a l X l X - l e a , î n c o l o n i i a f o s t m e n ţ i n u t ă s c l a v i a ,
c e r e p r e z e n t a o s u r s ă i m p o r t a n t ă d e v e n i t u r i p e n t r u n e g u s t o r i i
e u r o p e n i . D e ş i t e o r e t i c s c l a v i i e r a u p r o t e j a ţ i p r i n l e g e , s t a t u t u l
l o r e r a î n a f a r a p r e t e n ţ i i l o r e u r o p e n e , c a r e d e c l a r a u d r e p t u r i l e
o m u l u i p r i o r i t a t e a c i v i l i z a ţ i e i m o d e r n e .
C o m erţu l cu sclavi pe A tla n tic
„ . . . Î n t r - u n s p a ţ i u d e m a i m u l t e m i l i o a n e d e k i l o m e t r i p ă t r a ţ i
s - a u c r e a t r e ţ e l e c e a r a n j a u e x p o r t u l a f r i c a n i l o r n e g r i d e s t i n a ţ i
s c l a v i e i î n r e g i u n i î n d e p ă r t a t e . L a î n c e p u t , c e n t r e l e d e e x p o r t
a l e n e g r i l o r s e « a p r o v i z i o n a u d i n î m p r e j u r i m i » [ ...] . P o r n i n d d e l a
a c e s t e c e n t r e , î n t r - o p r i m ă f a z ă , c a r a v a n e l e t r a n s f e r a u g r u p u r i l e
u m a n e c ă t r e « p o r t u r i l e » d e ş e r t u l u i s a u c ă t r e c e l e d e p e c o a s t e l e
o r i e n t a l e s a u o c c i d e n t a l e . Î n p r i m u l c a z , c o n v o a i e l e u r m a u c ă i l e
t r a d i ţ i o n a l e a l e c o m e r ţ u l u i c ă t r e n o r d ş i n o r d - e s t . Î n a l d o i l e a ,
a v e a u l o c î m b a r c ă r i l e î n c o r ă b i i l e n e g u s t o r i l o r d e s c l a v i . ”
J.F. A de A jayi
D in Codul negrilor, 1685
7 . S e i n t e r z i c e o r g a n i z a r e a t â r g u r i l o r d e s c l a v i , c a ş i a t u t u r o r
c e l o r l a l t e m ă r f u r i , d u m i n i c i l e ş i î n z i l e l e d e s a r b a t o a r e .
1 2 . C o p i i i n a s c u ţ i î n c a s ă t o r i i l e d i n t r e s c l a v i v o r fi s c l a v i ş i v o r
a p a r ţ i n e s t ă p â n i l o r f e m e i l o r s c l a v e , ş i n u s t a p â n i l o r s o ţ i l o r , d a c ă
s o ţ u l ş i s o ţ i a a u s t a p â n i d i f e r i ţ i .
3 8 . S c l a v u l f u g i t p e n t r u p r i m a d a t ă v a a v e a u r e c h i l e t ă i a t e ş i v a
fi î n s e m n a t c u o f l o a r e d e c r i n p e u m ă r , a d o u a o a r ă i s e v a t ă i a
g a m b a ş i v a fi î n s e m n a t ş i p e c e l ă l a l t u m ă r , i a r a t r e i a o a r ă v a fi
p e d e p s i t c u m o a r t e a .
4 2 . S t ă p â n i i p o t , d a c ă a p r e c i a z ă c ă s c l a v i i l o r o m e r i t ă , s ă - i p u n ă
î n l a n ţ u r i ş i s ă p o r u n c e a s c ă s ă f i e b ă t u ţ i c u v e r g i l e s a u c u f u n i a .
I
Apreciază aspectul moral al comerţului cu sclavi.
Cine =i ce beneficii avea de pe urma comerţului cu sclavi?
1. E x p l i c ă f a c t o r i i c e a u
f a v o r i z a t e x p a n s i u n e a
c o l o n i a l ă î n s e c o l e l e X V I IX V lll.
2. L o c a l i z e a z ă p e h a r t ă p r i n
c i p a l e l e m e t r o p o l e e u r o
p e n e ş i p o s e s i u n i l e l o r î n
A s i a , A f r i c a ş i A m e r i c a
L a t i n ă .
3. D e t e r m i n ă a v a n t a j e l e ş i
d e z a v a n t a j e l e c o l o n i a l
i s m u l u i p e n t r u e u r o
p e n i ş i p e n t r u p o p u l a ţ i i l e
b ă ş t i n a ş e d i n c o l o n i i ş i
s e m i c o l o n i i .
4. D e s c r i e f o r m e l e p r i n c a r e
e u r o p e n i i ş i - a u m a n i f e s
t a t s u p e r i o r i t a t e a f a ţ ă d e
p o p o a r e l e d i n a l t e r e g i u n i .
5. A n a l i z e a z ă c o n s e c i n ţ e l e
s t ă p â n i r i i c o l o n i a l e p e n t r u
m e t r o p o l e ş i c o l o n i i l e l o r .
6. „ M a j o r i t a t e a b ă t ă l i i l o r p r i n
c a r e a m c u c e r i t i m p e r i u l
n o s t r u i n d i a n a u f o s t
d u s e d e t r u p e l e n o a s t r e
a l c ă t u i t e d i n i n d i g e n i ”
( J .A . H o b s o n ) . C u m e x
p l i c i p r e z e n ţ a b ă ş t i n a ş i l o r
î n a r m a t e l e c o l o n i a l e ?
Transportarea sclavilor negri pe vas spre
America (după D. Meynell, reconstituire)
I
Cum explici declaraţiile despre
drepturile omului din epoca modernă =i acţiunile violente faţă de
sclavi? Exprimă-ţi opinia, formulând argumente pro sau contra.
Iniţiază un proces judiciar simulat împotriva celor care încălcau
flagran t drepturile omului în
epoca modernă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu