înfrângerea suferită de Rusia în Războiul Crimeii a scos în evidenţă starea economică şi social-politică înapoiată a imperiului ţarist. Alexandru al Il-lea, înţelegând care sunt cauzele principale ale acestei înapoieri social-economice a ţării, a convocat în anul 1857 o Comisie centrală pentru îmbunătăţirea stării ţăranilor, care a şi pregătit reforma ţărănească. în a doua jumătate a sec. al XlX-lea guvernul ţarist a întreprins un şir de reforme, printre care: agrară, a zemstvelor, administrativă, militară ş.a. EVOCARE ♦ In ce consta politica ţarism ului în Basarabia, după anexarea teritoriului în anul 1812? ♦ Care erau ocupaţiile principale ale populaţiei Basarabiei în prim a jum ătate a secolului al XlX-lea? ♦ De ce reform e avea nevoie societatea în Basarabia în secolul al XlX-lea? Moară de vânt din Basarabia, sec. XIX VOCABULAR Reformă burgheză Zemstvă Judeţ Dum ă • Reforma agrara R eform a ţă ră n e a s c ă e fe c tu a tă de ţarism în guberniile centrale ale Rusiei s-a extins şi a su p ra periferiilor naţionale, inclusiv a su p ra B asarabiei. Fiind burg h eză d u p ă co n ţin u tu l ei, reform a deschidea u n an u m it câm p liber afirm ării noilor relaţii, care se stato rn iceau cu in ten sitate inegală în diferite regiuni ale Rusiei. În ţin u t, reform a s-a în făp tu it în perioade diferite. Pe m alul stân g al N istrului, pe teritoriile care făceau p arte din guberniile H erson şi Podolie, reform a a fost în făp tu ită pe baza R eg u la m en tu lu i din 1 9 fe b r u a r ie 1 861. În gubernia Herson, legea prevedea eliberarea iobagilor şi îm proprietărirea ţăran ilo r cu câte u n lot de p ăm ân t de la 3 p â n ă la 5 desetine. În B asarabia, Regulam entul se răsfrângea a su p ra un ei p ărţi infim e de ţăran i (ţiganii care alcătu iau aproxim ativ 1,17% din populaţie), deoarece din motive politice guvernul ţa rist n u a in tro d u s aici şerbia. N ecesitatea de a lichida înapoierea econom ică şi de obţine u n venit m ai m are la buget, num eroasele tu lb u rări ţără n eşti (în perioada anilor 1861-1868 au av u t loc 46 de tu lb u rări ţărăn eşti, dintre care 16 au fost înăbuşite cu forţa arm ată), influenţa reform elor din 1861 din R usia şi a celor înfăptuite de Al.I. C uza p este P ru t a u im pus oficialităţile de la P etersburg s ă recurgă la ap licarea reform ei ag rare în B asarab ia. Reform a ţărăn ească a fost realizată în câteva etape: în ani diferiţi p en tru diferite categorii ale populaţiei săteşti. P entru ţăran ii clăcaşi, care alcătu iau circa 60%, reform a se aplica în conform itate cu leg ea a g ra ră din 14 iulie 1 8 6 8 . Conform acestei legi, fiecare ţă ra n prim ea u n lot de p ăm ân t de circa 2,9 desetine. În total, ţărăn im ea a prim it 1,5 m ln desetine de p ăm ân t. Cam tot a tâ te a ră m aseră în p ro p rietatea m oşierilor şi a statu lu i. P en tru p ăm ân tu l prim it, ţă ra n u l era obligat s ă p lătească m oşierului 20% din costul lui. R estul 80% m oşierul le prim ea de la stat. În tr-u n răstim p de 49 de ani, ţăra n u l treb u ia să restituie statu lu i ac eastă su m ă cu dobândă. D obânda a d u b lat su m a p lătită de ţăran i faţă de costul iniţial al păm ântului. P en tru ţăran ii de s ta t şi colonişti a u fost înfăptuite reform e sp eciale în anii 1869-1871, potrivit cărora ei a u prim it de la 8 desetine p ân ă la 11 desetine de p ăm ân t în m ediu pe cap de locuitor, p entru o su m ă m ai m ică de răscu m p ărare. R eform a agrară, în făp tu ită în B asarab ia cu şap te ani m ai târziu decât în re stu l Im periului R us, cu to ate că i-a îm p ro p rietărit pe ţăran i, n u a îm b u n ătăţit situ a ţia lor şi n u i-a egalat cu celelalte categorii de agricultori. Reform a era aplicată încet, către 1877 n u fu seseră îm proprietăriţi decât 27% din ţăran i. C aracterul lim itat al reform ei a stâ rn it indignarea ţăranilor. Din 1869 p â n ă în 1872 a u av u t loc 96 de tu lb u rări ţărăn eşti. A utorităţile au trim is u n ităţi • 142 / Cap. V. Modernizarea statelor în 1850-1914 CURS m ilitare în ju d eţele Bălţi şi Soroca. Mulţi particip an ţi a u fost su p u şi execuţiei cu vergile, arestaţi şi exilaţi. În pofida inconsecvenţei sale, reform a a creat unele condiţii favorabile dezvoltării cap italism ului în agricultură. În special, ac easta s-a d ato rat faptului că loturile a u fost repartizate fiecărei familii în parte, şi n u în cadrul obştii, a şa cum s-a procedat în alte gubernii ale Rusiei. • Consecinţele reformelor burgheze T ransform ările burgheze din R usia a u cuprins n u n u m ai sfera agrară, ci şi sfera a d m in is tr a ţie i d e s ta t. În B asarabia, la fel ca şi în alte gubernii europene ale im periului, a fost efectuată reform a zemstvelor. P regătirea ei a în cep u t în an u l 1864, d ar se tă ră g ă n a din cau za că n u se efectu ase reform a ag rară. Peste p a tru lu n i d u p ă ap ariţia R egulam entului din 14 iulie 1868, la 15 noiem brie 1868 a fost em isă h o tărâ rea cu privire la aplicarea R egulam entului din 1 ian u arie 1864 referitor la instituţiile de zem stvă guberniale şi ju d eţen e din B asarabia. Fiecare ju d eţ, oraş obţinea dreptul de a alege consiliile de com une, ju d eţen e şi provinciale, com puse din m oşieri, orăşeni şi ţăran i. Alegerile în zem stvă erau efectuate d u p ă u n sistem n ep ro p orţional de rep rezen tare. C om ponenţa socială a zem stvei provinciale constituia: 77% m oşieri, 15,5% orăşeni, 5,5% ţăran i, 2% clerici. În com pete n ţa zem stvelor in tra u o serie de problem e care priveau gospodăria locală, în v ăţăm ân tu l public, serviciul m edical, de alim entaţie etc. A ctivitatea lor pe teren econom ic era destul de m are, în să pe teren politic şi cultural, cu mici excepţii, ele ju c a u rolul u n u i in stru m en t de rusificare. D u p ă an u l 1873, B asarab ia îşi pierde ultim ele elem ente de autonom ie şi devine o sim plă gubernie a im periului, ad m in istrată d u p ă legile ruseşti. La 16 iunie 1870 a fost ap ro b at u n n o u R egu la m en t urban, iar la 22 a u g u st a fost deschisă o in stitu ţie regională p e n tru treburile orăşeneşti, în com petenţa căreia in tra m u n ca de pregătire n ecesară în vederea aplicării R egulam entului în oraşele ţin u tu lu i. În m artie 1871, la C hişinău a av u t loc deschiderea noii dum e orăşeneşti. Mai târziu, legea u rb a n ă a fost aplicată în alte şase oraşe: C etatea Albă, Bender, Hotin, Soroca, Bălţi şi Orhei. Poziţia d o m in an tă în dum ele orăşeneşti era o cu p ată de m oşieri şi funcţionari. B urghezia era în m inoritate, p u ţin n u m ero asă şi n u se b u cu ra de au to ritate. D upă com ponenţa naţională, m ajoritatea în dum e o ocupau ruşii. C ătre 1897, m oldovenii alcătu iau n u m ai 14,2% din p opulaţia o răşen ească a B asarabiei, ac easta fiind rezu ltatu l politicii coloniale ţariste, care lim ita stabilirea la oraş a băştinaşilor. De exemplu, 12 familii din satu l G hiduleni, ju d e ţu l Orhei, stab ilite la C hişinău, tim p de 5 ani (1835-1840), n u p u te a u obţine viza de reşedinţă. La 22 aprilie 1869, C onsiliul de S ta t a ad o p tat h o tărâ rea de a efectua în B asarab ia o refo rm ă ju d e c ă to re a sc ă . O dată cu aplicarea noilor reg u lam en te ju d ecă to reşti, vechile in s ta n ţe a u fost desfiinţate. Reform a in tro d u cea aceleaşi in stan ţe judiciare p en tru toate stările sociale, stabilea posibilitatea procedurii judiciare, in stitu in d avocatura şi cu rtea de ju raţi. Totodată, ea restrân g ea sfera de acţiu n e “a legilor locale ale B asarabiei”, care reflectau norm ele d reptului feudal. Prin aceasta a u fost lich id ate p a rtic u la rită ţile locale. A fost înfiinţată ju d ecăto ria de gradul doi (in stan ţa s u perioară s u p u să Palatei de la Odesa). Procesele şi docum entele ju d iciare u rm a u s ă fie întocm ite exclusiv în lim ba ru să. Deşi reform ele din anii 60-70 ai secolului al XlX-lea din B asarab ia a u av u t u n caracter lim itat şi inconsecvent, ele a u contribuit m u lt la dezvoltarea relaţiilor capitaliste în econom ie şi a u m od ern izat vechile in stitu ţii existente. În acelaşi tim p, în cep ân d cu 1873, B asarabia a pierdut com pletam ente caracterul de provincie privilegiată, tra n s fo rm â n d u -s e în tr-o sim p lă gubernie ru se ască co n d u să în în tregim e d u p ă legile im periale ruse. Vinificaţia - una dintre ocupaţiile de bază ale populaţiei rurale din Basarabia Reformele burgheze din Basarabia din anii 60-70 ai sec. al XlX-lea / 143 • DOSAR I Descrie schimbările ce au intervenit în modul de viaţă al oamenilor din Basarabia în sec. XIX. D espre esenţa re fo rm e i zem stvelo r "R eform a zem stvelor a fost întreprinsă pentru a satisface pretenţiile n o bilim ii, care vroia să fie com pensată pentru pierderea d re p tu rilo r asupra ţă ră n im ii p rin tr-o reform ă constituţională, influenţată de interesele n o bilim ii A lexandru Boldur I De ce era necesară reforma zemstvelor? Eşti de acord cu părerea autorului? Argumentează. C om ponenţa zem stvelo r ju d eţe n e din Categoriile B as arab ia sociale (%) □ 1. Nobilii - 42 I 2. Ţăranii-40 ■ 3. Orăşenii -16 ■ 4. Clerul - 2 I Cum crezi, exista o repartizare echitabilă în cadrul zemstvelor? Argumentează opinia. [ S “ R ezoluţia lui A le xa n d ru II, din 2 8 octo m b rie 1 8 7 3 , re fe rito a re la p ro p u n e re a Consiliului d e Stat d e a schim ba d e n u m ire a re g iu n ii B as arab ia în g u b ern ie şi de a d esfiin ţa Consiliul re g io n a l al B asarab ie i M aiestatea Sa im p e ria lă a binevoit să a p rob e p ro punerea C o nsiliu lui de Stat de a schim ba denum irea regiunii Basarabia în gubernie şi de a desfiinţa C onsiliul regional şi a dispus să fie executată. I ^ A l. Boldur despre necesitatea refo rm elo r Războiul din C rim eea a produs în Rusia o im presie enorm ă. Eşecul suferit pe câm pul de luptă se prezenta totodată şi ca o dovadă a stării econom ice şi socialpolitice îna poiate a statului rusesc. Societatea rusă a sim ţit acut lo vitura m o rta lă , dată ce rc u rilo r o fic ia le guvernam entale, care, în goană după teritorii străine, trebuiau să piardă şi acelea pe care le posedau... Ura europeană faţă de Rusia a început să fie explicată de ruşi prin politica externă şi internă greşită a guvernelor ruse. S-a constatat atunci că dru m urile ruse se aflau într-o stare insuportabilă şi căile ferate s-au arătat insuficiente, că starea sanitară a arm atei răm ânea terib ilă , finanţele se vedeau com plet dezorganizate... C ritica acestei situaţii, bazată pe o nouă apreciere a v a lo rilo r sociale şi politice, duce la o răspândire g e nerală a spiritului de reform e. Pe de altă parte, m unca ţă ra n u lu i io ba g nu m ai era ren ta bilă. Se înm ulţeau fa b ricile şi se sim ţea nevoia acută de m uncă liberă. Acelaşi fenom en se observă şi în agricultură. M unca pă m ân tu lui prin io b a g i era legată de fa p t cu pierderea aproxim ativ a unei pătrim i din tim pul întrebuinţat pentru cultivarea păm ântului. Ţ ă răn im ii îi lipsea liniştea. Ea se revolta m ereu îm potriva ord in ii sociale existente. Revoltele s-au îndesit m ai ales în ultim ii ani ai do m in a ţiu n ii lui N icola i I. Ţarul N icola i I, precum şi nobilim ea din tim pul lui trăiau sub am eninţarea perm anentă a unei revoluţii. U rm aşul lui, A lexandru II, dorind să iasă din im pasul în care se afla atât go spo dă ria n o b ilia ră , cât şi întrea ga econom ie a Im periului Rus, a crezut că e m ai bine „ca ţăranul să fie eliberat de io bă gie de sus", decât să se încerce eliberarea lui, de jos. Şcoala Polivalentă din Chişinău I Cum au influenţat reformele burgheze asupra modernizării oraşelor? • 144 / Cap. V. Modernizarea statelor în 1850-1914 STUDIU DE CAZ EVALUARE Reformele în Basarabia şi politica de colonizare a ţarismului În B asarab ia ţarism u l a d e sfă şu ra t u n şir de reform e cu scopul de a lichida s ta tu tu l de provincie privilegiată. La prim a vedere autorităţile doreau s ă soluţioneze problem a agrară, deşi au tensionat şi m ai m ult situ aţia ţăran u lu i basarab ean . P ăm ântul a fost rep artizat iraţional. D ecalajul dintre m oşieri şi ţăra n i era foarte m are, ceea ce a fost u n obstacol p en tru progresul economic şi dezvoltarea relaţiilor de piaţă. În tim p ce m oşierii stăp ân e au 64,7% din teren u ri (1,2% din n u m ăru l total de populaţie), ţăranii (58,6% din populaţie) aveau în p osesiune m ai p u ţin de o desetină de p ăm ân t p e n tru familie. Coloniştii aşezaţi în B asarab ia d u p ă an ex area regiunii aveau o situ aţie m ai b u n ă, deţineau 11,8% din teren u ri (12,7% din populaţie). Deficitul de păm ânt şi creşterea impozitelor pentru ţărani i-au silit pe ţăranii basarabeni să emigreze în diferite regiuni ale imperiului, în special în sudul Ucrainei, Caucaz, Crimeea şi altele. Pe de a ltă p arte , reform ele e ra u o n e c esitate a tim p u lu i. B a s a ra b ia e ra u n a d in tre cele m ai în a p o ia te g u b e rn ii ale im periului şi reform ele în trep rin se a u im pulsionat transform ările din societate. Examinează harta. Localizează principalele oraşe şi centre judeţene, locurile de reşedinţă a zemstvelor şi localităţile unde au fost create dume orăşeneşti. 1. Explică necesitatea reformelor în trep rin se în B asarab ia în anii 60-70 ai se-colului al XlX-lea. Ce interese u rm ăreau diferite forţe? 2. D eterm ină ce caracter avea reform a ag rară din B asarabia. Ce schim bări s-a u p ro d u s în s ta tu tu l ţăra n u lu i d u p ă reform ă? Crezi că aceste reform e au rezolvat problem a agrară? A rgum entează-ţi opinia. 3. C om pară reform a ag rară din B asarab ia din 1868 cu cea din R usia din 1861. Identifică asem ăn ări şi deosebiri. Explică de ce reform a ţără n easc ă din 1861 a vizat doar o m ică p arte a ţăran ilo r din B asarabia. 4. Precizează ce categorii de populaţie deţineau rep rezen tan ţă m ajoritară în organele adm inistraţiei locale. 5. C aracterizează reform ele burgheze în B asarabia. Ce interese u rm ărea ţarism ul p rin prom ovarea acestor reform e? S tabileşte consecinţele reform ei m ilitare p e n tru B asarabia, odată cu intro d u cerea serviciului m ilitar obligatoriu. Limitele celor celor 6 ţinuturi (Hotin, laşi, Orhei, Bender, Ismail, Akkerman) conform "Regulamentului de administrare a Basarabiei" din 29 aprilie 1818 Limitele Administraţiei (Gradonacialistvo) oraşului Ismail. Conform Decretului din 26 sept. 1830, în urma înfiinţării Administraţiei or. Ismail, judeţul îşi schimbă denumirea Tn Leova, la care sunt trecute tărguşorul Leova şi 35 de aşezări. Limitele judeţelor Chişinău şi Soroca (total 8),formate din părţi ale judeţelor Hotin, laşi şi Orhei în conformitate cu Decizia Senatului din 18 dec. 1835 Limitele teritoriului Basarabiei de Sud retrocedat Moldovei conform Tratatului de pace de la Paris (1856) şi reanexat conform hotărârilor Congresului de la Berlin (1878) Hotarele guberniei Basarabia (1878-1918) Reformele burgheze din Basarabia din anii 60-70 ai sec. al XlX-lea / 145 •
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu