MODERNIZAREA STATELOR (1850-1914)

 Tulburările revoluţionare de la sfârş'tul sec. al XVIII-lea — prima jumătate a sec. al XlX-lea au provocat frica elitelor guvernante pentru poziţia lor în societate. Atât ei, cât şi opoziţia căuta fundamentări teoretice ale orânduirii social-politice existente şi celei de perspectivă. Vechile dogme conservatoare, în ciuda faptului că sunt supuse unei revizuiri cedează în favoarea celor liberale ş socialiste. Perioada se caracterizează prin afirmarea individualităţii umane ş creşterea rolului ei în societate ş viaţa politică. Până la Primul Război Mondial majoritatea statelor europene au fost monarhii (cu câteva excepţii: Franţa în perioada republicilor, Portugalia, Elveţia). Regimul politic (autoritar sau democratic) nu depindea de forma de guvernământ (monarhică sau republicană), ci de raporturile de forţă în societate şi de tradiţiile politice locale. Pe continentul american, cu excepţia monarhiei în Brazilia, s-au instaurat republici, dar acestea nici pe departe nu puteau fi numite democratice. Confruntarea majoră a acestei perioade în Lumea Nouă a avut loc în SUA. Accentuarea decalajelor dintre Nord ş Sud, amplificate de aspecte economice ş sociale, generează o criză de sistem. Menţinerea sclaviei, condamnată deja în Europa, dă o dimensiune morală ş politică contradicţiilor existente. Criza izbucneşte sub forma unui război de secesiune. Victorios, Nordul industrial impune o “reconstrucţie” umilitoare Sudului. Abolirea sclaviei nu înseamnă însă şi rezolvarea problemelor populaţiei de culoare. In spaţiul românesc, modernizarea în spirit occidental începe cu activitatea reformatoare a domniei lui Al.l. Cuza. Această politică însă nu a fost susţinută de o mare parte din moşieri ş chiar de unii intelectuali. In anul 1866 Al.l. Cuza a fost silit să abdice de la putere, şi la conducerea României a fost invitat principele Carol din dinastia Hohenzollern-Sigmaringen. Schimbarea la tron nu a stopat procesele de modernizare, care decurgeau stabil, dar ceva mai lent decât în Europa Occidentală. Basarabia continua să fie provincie a Imperiului Rus şi era ferită de mult timp de orice reforme. înfrângerea suferită de Rusia în Războiul Crimeii a scos în evidenţă starea economică ş social-politică înapoiată a imperiului ţarist. Alexandru al II-lea, înţelegând care sunt cauzele principale ale acestei înapoieri social-economice a ţării, a convocat în anul 1857 o Comisie centrală pentru îmbunătăţirea stării ţăranilor, care a pregătit reforma ţărănească. în a doua jumătate a sec. al XIXlea guvernul ţarist a întreprins un şr de reforme, printre care: agrară, a zemstvelor, administrativă, militară ş.a. ♦ În a do u a ju m ă ta te a secolului al XlX-lea, în statele din E uropa şl SUA a învins capitalism ul liberal, care va evolua sp re cel m onopolist, revoluţia in d u strială p ătru n d e în alte regiuni ale lum ii, ia proporţii u rb an izarea şi se m odernizează m odul de v iaţă al oamenilor. ♦ În statele dezvoltate se consolidează sistem ul politic constituţional, se lărgeşte dreptul electoral şi se cristalizează partidele şi curentele politice. ♦ Liberalism ul, tradiţionalism ul, dem ocraţia, naţionalism ul şi socialism ul devin ideologii dom inante în societatea m odernă. NOŢIUNI-CHEIE P rogres, d em o craţie, in d e ­ p en d en ţă, d rep tu ri şi libertăţi, responsabilităţi. GÂNDIRE CRITICĂ: ♦ C are s u n t fundam entele dem ocraţiei în tr-u n s ta t de drept? ♦ În ce m ă su ră satisfac regim urile dem ocratice aspiraţiile sociale ale m aselor populare? ♦ Poate oare C onstituţia SUA s a u dem ocraţia occidentală să servească drept model p en tru Republica Moldova? Argumentează. ♦ E posibil de realizat u n sistem dem ocratic internaţional? • 146 / Cap. V. Modernizarea statelor în 1850-1914 EVALUARE ^ I. TIMPUL ÎN ISTORIE__________ | D escrie cinci-şase date şi evenim ente care, în opinia ta, a u fost caracteristice procesului de m odernizare a ţărilor din E u ro p a de E st şi a u consolidat sistem ul politic constituţional în aceste state. ^ II. PERSONALITĂŢI ISTORICE___ | D escrie calităţile şefilor de state din perioada stu d iată şi precizează rolul lor în m odernizarea statelor. G ăseşte asem ăn ări şi deosebiri. Ce calităţi consideri că s u n t b u n e de u rm a t p en tru conducătorii actuali? Victoria, regina Angliei Alexandru al Il-lea, ţarul Rusiei Carol I, regele României ^ III. STUDIEREA IZVOARELOR___ | Analizează docum entul. „Acţiunea guvernamentală se limitează, în esenţă, la a face s ă dom nească ordinea, securitatea, justiţia. În afara acestor limite ea înseamnă uzurparea conştiinţei, a inteligenţei, a muncii, într-un cuvânt a Libertăţii umane...” (M. Kogălniceanu). A rgum entează-ţi opinia cu exemple concrete din istorie şi din viaţa com unităţii, cu referire la conţinutul docum entului. ^ IV. RELAŢIA CAUZĂ-EFECT______ | D eterm ină cum au in flu en ţat schim bările de sistem din perioada m o d ern ă m en talitatea şi m odul de viaţă al oam enilor (întreprinzător, m uncitor, ţăran , nobil, scriitor, pictor, politician, femeie, copil). ^ V. AUTOEVALUARE_____________| M editează ce sem nificaţie are term en u l m o d ern iza re p en tru tine. G ândeşte-te la ce a r tre ­ b u i să întreprinzi în viitorul apropiat p e n tru a m oderniza m odul tă u de viaţă şi al celor c u care convieţuieşti în com unitate. ^ V I. AUTODEZVOLTARE_________ | Realizează u n set de în treb ări privind conţinuturile stu d iate în capitol: ♦ stu diază atent conţinuturile şi identifică subiectele controversate sa u neclare; ♦ consultă literatură suplimentară; ♦ form ulează întrebări cu caracter multiprocesual: literale, de înţelegere, de aplicare, de analiză, de sinteză, de evaluare; ♦ încearcă s ă răspunzi singur la aceste întrebări şi fă-ţi notiţe; ♦ adresează întrebările colegilor sa u participă la discuţii organizate cu membrii comunităţii. M editează ce sem nificaţie are term en u l m odernizare p en tru tine. G ândeşte-te la ce a r trebui să întreprinzi în viitorul ap ro p iat p en tru a m oderniza m odul tă u de viaţă şi al celor cu care convieţuieşti în com unitate. C um crezi, s-a r schim ba situ aţia în com unitate, dacă toate persoanele a r gândi ca tine, sau fiecare p erso an ă a r treb u i să dem onstreze o gândire proprie? Identifică avantajele procesului de gândire critică. Sinteză şi evaluare