Cea mai importantă realizare a domniei lui Al.I. Cuza o constituie activitatea reformatoare. Această politică însă nu a fost susţinută de o mare parte din proprietari şi chiar de unii intelectuali. In anul 1866 Al.I. Cuza a fost silit să abdice de la putere, şi la conducerea României a fost invitat principele Carol din dinastia Hohenzollern-Sigmaringen. EVOCARE ♦ Din cauza căror factori (interni °i externi) Ţările Române nu aveau posibilitate sâ se uneascâ mai înainte? ♦ Ce rol au avut evenimentele din anii 1847-1848 pentru realizarea procesului de unire a Principatelor? ♦ Cum se explică faptul, câ deşi Ţârile Române erau dezbinate lim ba, tradiţiile °i alte valori răm âneau sâ fie comune? Alexandru loan Cuza. Portret de Carol Popp de Szathmary, 1865 VOCABULAR ■ Secularizare ■ M ănăstiri închinate ■ Lovitură de stat ■ "M onstruoasa coaliţie" ■ Falce, pogon • Unirea definitiva D upă recu n o aşterea dublei alegeri a lui A lex a n d ru Ioan C u za de către puterile garante, principalul scop al politicii acestu ia a devenit d esăvârşirea u n ităţii politice şi adm inistrative a tân ăru lu i stat. F ără a obţine p erm isiu n ea m arilor puteri, C uza a în cep u t unificarea ap a ratu lu i de stat. Prim ul p as a fost făcut în m artie 1859, când T urcia l-a re cu n o scu t pe C ostache Negri în calitate de unic rep rezen tan t al Principatelor. Având d reptu l de a n u m i u n co m an d an t unic al forţelor arm ate, C uza a iniţiat unificarea arm atei p rin crearea u n u i singur sta t major, form area u n u i serviciu unic de intendenţă. Conform Convenţiei de la Paris, p en tru Moldova şi Ţ ara R om ânească existau d o u ă guverne, d ouă parlam ente, d ouă capitale, ceea ce co n stitu ia u n obstacol în calea dezvoltării Principatelor Unite. D om nul treb u ia să se afle o p arte a an u lu i la B ucureşti, iar alta la Iaşi. D upă tratativ e dificile în noiem brie 1861, Im periul O tom an a recu n o scu t u n irea com pletă a Principatelor, cu acordul puterilor garante, d ar n u m ai pe tim pul vieţii lui Al.I. Cuza. A fost form at u n singur guvern, su b preşedinţia lui B arbu C atargiu, cu sediul la B ucureşti. La 11 decem brie 1861, A lexandru Ioan C uza proclam ă u n irea şi n aşterea n aţiu n ii rom âne în cadrul noului sta t cu num ele R om ânia. • Secularizarea averilor mănăstireşti U na d in tre prim ele reforme realizate de Al.I. Cuza a fost secularizarea averilor m ănăstireşti. Încă din sec. al XIV-lea m ulţi domni şi dregători rom âni închinau bisericile ridicate ori înzestrate de ei patriarhiilor de la Constantinopol, Ierusalim, Antiohia ori m arilor m ănăstiri din Peninsula Balcanică şi din Orient. Acest lucru se făcea din diferite motive: fie pentru a le asigura prosperitatea acestor lăcaşuri aflate sub turci, fie din considerente de prestigiu. Cei cărora le erau închinate m ănăstirile erau datori să se îngrijească de b u n ăstarea lor şi să îndeplinească obligaţiile prevăzute de ctitori: întreţinerea de spitale, şcoli etc. Tot ce răm ânea după îndeplinirea acestora era considerat venitul patriarhiilor străine. Dar cu timpul, în special sub grecii fanarioţi, m ănăstirile închinate ajung să fie considerate de patriarhi ca simple surse de venit, nefiind îndeplinite obligaţiile prevăzute de ctitori. P ro p u n erea lui Al.I. C uza de a ră sc u m p ă ra p ăm ân tu l a fost re sp in să de patriarhi, aceştia co n tin u ân d abuzurile şi n each itân d datoriile faţă de stat. Cu in ten ţia de a rezolva conflictul, la 25 decem brie 1 8 6 3 , Cuza-Vodă, p rin preşedintele gu v ern u lu i M ihail K ogăln icean u , prezintă Cam erei u n proiect de lege conform căru ia u rm a u să fie secularizate toate averile m ăn ăstireşti din Rom ânia. A ceastă generalizare era m enită să dea conflictului u n caracter de problem ă in tern ă, şi n u de act de discrim inare a ortodocşilor greci, su sţin u ţi cel m ai activ de ţaru l Rusiei. Cu 93 de voturi p en tru şi n u m ai trei co n tra proiectul de lege a fost su sţin u t. În patrim oniul statu lu i a in tra t o u ria şă avere de circa 25% din teritoriul ţării. • 138 / Cap. V. Modernizarea statelor în 1850-1914 CURS • Lovitura de stat. Legea rurala R eform ele lu i C o n sta n tin M avrocordat i-au elib erat pe ţă ra n i de şerbie, în s ă fă ră a-i îm proprietări. D evenind clăcaşi, ei e ra u dato ri să m u n cească g ratu it u n an u m it n u m ăr de zile pe m oşia p roprietarului. S o arta clăcaşilor n -a fost so lu ţio n a tă nici de R egulam entul organic, nici de Revoluţia de la 1848. Pe tim pul lui Al.I. Cuza, această problem ă devine foarte ac u tă , fiind posibile m ari tu lb u rări sociale în caz de nerezolvare. P en tru a realiza reform a agrară, era necesar, în prim ul rând, de a în tări p u terea executivă centrală, lim itând influenţa m oşierilor conservatori a su p ra puterii legislative. C am era D eputaţilor, în com ponenţa căreia prevalau m arii proprietari de păm ânt, era u n generator de instabilitate în ţa ră şi piedica principală în înfăptuirea reform ei agrare. În ap rilie 1 8 6 4 g u v e rn u l K o g ă ln ice an u a în ain tat A dunării proiectul de lege ru rală, d ar a fost resp in s. D om nul, n eaccep tân d dem isia lui K ogălniceanu, a dizolvat A d u n area, d o m in ată de conservatori, astfel a fost în făp tu ită lo vitu ra d e s t a t din 2 m a i 1 8 6 4 . Un plebiscit a ad o p tat n o u a constituţie, n u m ită Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris. Prerogativele dom nului a u fost lărgite. El, singur, avea iniţiativa legislativă, num ind personal în fiecare an preşedintele A dunării Elective. Conform S tatu tu lu i, a fost înfiinţat Senatul, m ajoritatea m em brilor căruia erau num iţi de către dom n. Noua lege electorală deşi avea la bază to t sistem ul cenzitar, era m ai dem ocratică, deoarece m ărea considerabil n u m ăru l de alegători, ceea ce era u n m are progres faţă de trecu t, când doar cinci mii de alegători h o tăra u viaţa politică a ţării. Funcţiile principale ale Cam erei D eputaţilor se transferau asu p ra dom nului şi a noilor instituţii, C onsiliul de S tat şi Senatul. La 28 iunie 1864, în u rm a unei vizite a lui Al.I. C uza la C onstantinopol, Im periul O tom an şi rep rezen tan ţii puterilor garante, prin “Actul adiţional”, au ratificat rezultatele plebiscitului. Pe baza proiectului lui K ogălniceanu, resp in s de C am eră în aprilie, la 14 a u g u st 1864 a fost decretată legea ru rală. Se proclam a desfiinţarea clăcii, dijmei şi altor obligaţii d atorate stăpânilor de m oşii, în n a tu ră sa u în bani. C lăcaşii au fost îm proprietăriţi cu păm ânt. Aceste loturi n u p u teau fi în străin ate tim p de 30 de ani. P en tru lichidarea prestaţiilor şi p en tru păm ân t, ţă ra n u l era dator să p lătească o su m ă de răscu m p ărare eşalonată pe u n term en de 15 ani. Im p o rtan ţa istorică a reform ei din 1864 n u poate fi subestim ată. M asa principală a locuitorilor ţării au devenit proprietari deplini asu p ra păm ântului şi a roadelor m uncii lor. A ceasta a deschis calea m odernizării agriculturii - ra m u ra de bază a econom iei României. Statuia lui Alexandru loan Cuza din Iaşi. Statuile de la baza soclului: Mihail Kogălniceanu, Costache Negri, Nicolae Kreţulescu, loan Florescu • Abdicarea lui Cuza. Alegerea lui Carol I Înfăptuirea legii rurale, reform a sistem ului politic şi alte reform e a u re strân s considerabil p u terea economică şi politică a moşierimii. În ţa ră se crease o p u tern ică opoziţie nem u lţu m ită de conducerea lui Al.I. Cuza. C onservatorii (albii) îl acuzau pen tru reform ele progresiste, iar liberalii radicali (roşii), care n u au participat la guvernare, p en tru întărirea peste m ă su ră a puterii centrale de s ta t şi tendinţe dictatoriale. A tât conservatorii, cât şi liberalii s-au unit, reprezentând o forţă m are, inclusiv în râ n durile arm atei. Scopul principal era de a-l în lătu ra pe Al.I. C uza de la dom nie şi de a realiza deciziile ad u n ărilo r ad-hoc (1857). A ceastă alian ţă a fost n u m ită de contem porani “m o n stru o asa coaliţie”. La 11 februarie 1866, dom nul a fost silit să sem neze actu l de abdicare su b am en in ţarea directă a conjuraţilor p ă tru n şi în palat. R estul zilelor, el, “dom nul unirii şi al m arilor reform e”, le-a petrecu t peste hotare, m ai ales la Viena şi Florenţa. P u terea su p re m ă în ţa ră a p relu at-o “m o n s tru o a sa coaliţie”, care a in sta u ra t o locotenenţă dom nească, form ată din trei m em bri: L. C atargiu, N. Golescu şi colonelul N. Haralampie. Ei au început să pregătească in sta u ra re a u n u i n o u regim. La 10 m ai 1866, la B ucureşti soseşte noul dom nitor al Românilei, Carol I de H ohenzollern-Sigm aringen. Intrarea lui Carol în Bucureşti, 10 mai 1866 Activitatea reformatoare a lui Alexandru loan Cuza / 139 • DOSAR Suprafaţa de pământ cu care a fost împroprietărită ţărănim ea prin legea rurală (aug. 1864) Categorii de îm proprietărire Muntenia (pogon) Moldova (falce) Bolgrad, Cahul, Ismail (falce) Fruntaşi (cu 4 vite de tracţiune) 11 5,5 6,4 Mijlocaşi (cu 2 vite de tracţiune) 7,13 4 2,5 Pălmaşi (fără forţă de tracţiune) 4,1 2,5 2,5 Suprafaţa de pământ cu care a fost împroprietărită populaţia sătească în Basarabia (1868-1870) Categorii de îm proprietăriţi În mediu (desetine) Tărani (o familie) 2,9 Ţărani ai statului (o familie) 8,0 Colonişti (o persoană) 10,7 Formulează două concluzii în baza informaţiei din tabele. Comentează-le. | a Q Ba rb u C atarg iu (1 8 0 7 -1 8 6 2 ) Unul din liderii grupării conservatoare. Primul prim -m inistru al guvernului unic al României, c o n s titu it în ia n u a rie 1 8 6 2 . Guvernul Catargiu a luat unele măsuri pentru organizarea statului rom ân unificat. In acelaşi tim p a ad op ta t o lege rurală care apăra interesele m oşierilor în detrim entul ţăranilor, ce nu a putut însă fi aplicată. | b ^ M ih a il K o gâln icean u (1 8 1 7 -1 8 9 1 ) D escinde d in tr-o fa m ilie veche de boieri din M oldova. începând cu anul 1834 îşi face studiile în Franţa şi G erm ania, revenind în 1838 în ţa ră . A jucat un rol de-osebit în dezvoltarea conştiinţei naţionale a rom ânilor şi în lupta pentru unirea din 1859, optând în A dunarea ad-hoc pentru îm bin area revendicărilor naţionale cu realizarea reform elor sociale. In funcţia de prim -m inistru al României pe tim pul dom niei lui Al. I. Cuza a realizat un vast program de reforme menit să contribuie la făurirea României moderne. I Determină rolul pe care l-au avut B. Catargiu =i M. Kogălniceanu în promovarea reformelor. | c |~ P rinţ străin "N u întâm plător el era străin. Şi nu întâm plător dintr-o fam ilie dom nitoare din Europa (în cazul lui Carol I din fam ilia Hohenzollern-Sigm aringen, ce se afla pe tronul Germ aniei). Era una dintre doleanţele cele mai însem nate ale divanurilor ad-hoc din 1857. Românii voiau să consolideze statul lor am eninţat cu dezm em brarea de im periile vecine. Ei sperau că un principe străin, dintr-o casă dom nitoare din Apus, prin prestigiul ei, şi, de ce nu, prin sprijinul fam iliei din care venea, le va putea fi de folos în redobândirea independenţei şi păstrarea ei..." Ion M am ina, Ion Bulei, Guverne °i guvernanţi (1866-1916) O ^ Carol I al R om âniei (1 8 3 9 -1 9 1 4 ) C a ro l de H o h e n zo lle rn - S ig m arin ge n. S-a născut la 8 aprilie 1839. Este cel de-al doilea fiu al principelui Karl Anton de H o he nzolle rn -S igm aringen. După ce a prim it o educaţie aleasă în fam ilie, în anul 1857 intră în arm ată. In 1863 devine locotenent în regim entul d ra g o n ilo r de gardă din Prusia. Urm ează cursuri de istorie la Universitatea din Bonn, călătoreşte mult prin Europa şi Africa. Era înrudit cu regele Prusiei, iar pe linia mam ei sale şi cu îm păratul Franţei. Fiind sfătuit de Napoleon al IlI-lea şi de cancelarul Prusiei O tto von Bismarck, acceptă propunerea lui I. Brătianu de a urca pe tronul României. I ^ ^ A b d icare fo rţa tă sau b enevolă? "C arol de Hohenzollern-Sigm aringen a fost chemat num ai după o lună de la detronarea lui Cuza, în care nu avusese niciun amestec. Tânărul de 27 de ani avea avantajul de a fi înrudit cu dinastia germ ană ale cărei victorii asupra Austriei vor încuraja în curând proiectele de unire a tuturor rom ânilor într-un singur stat, dar şi cu cea rusă, cu cele din Anglia, Belgia, Portugalia, Brazilia şi chiar cu îm păratul N apo I eon al III-lea, pe atunci arbitrul Europei şi protectorul rom ânilor. Căsătoria din 1870 cu Elizabeta de W ied a adăugat o legătură cu fam ilia dom nitoare a O landei. Alegerea lui Carol, de către aceiaşi senatori şi deputaţi care colaboraseră cu predecesorul său, a fost supusă unui plebiscit, care a confirm at-o cu o mare m ajoritate. (...) Rezultatul consultării populare a fost respectat de Cuza însuşi, care a refuzat demn oferta diplom aţiei franceze de a-l readuce la tron." Andrei Pippidi, România regilor I Argumentează alegerea unui principe străin în România după abdicarea lui Al.I. Cuza. • 140 / Cap. V. Modernizarea statelor în 1850-1914 STUDIU DE CAZ EVALUARE Judeţele Cahul, Bolgrad şi Ismail (1856-1878) C om ponenţa etnică a celor trei ju d eţe a su p o rtat schim bări radicale în prim a ju m ă ta te a secolului al XIX-lea în u rm a colonizării acestei regiuni cu colonişti străini. A ceastă realitate crea an u m ite dificultăţi autorităţilor rom âne. Coloniştilor străin i le-au fost reconfirm ate toate privilegiile acordate de autorităţile ţariste. Cu toate acestea, ei, aţâ ţa ţi de p ro p ag an d a ţaristă, a u trim is delegaţii la Istanbul şi la Paris. A cestea a u d epus plângeri contra autorităţilor rom âne, care le-ar fi încălcat privilegiile. S tatul rom ân a contribuit la em anciparea naţio n ală a coloniştilor basarabeni, care p â n ă la 1856 a u fost su p u şi u n u i proces activ de deznaţionalizare şi rusificare. Schim bări radicale s-a u în reg istrat şi în destinul rom ânilor b a sarab en i din cele trei ju d eţe. În b aza legii cu privire la intro d u cerea în v ăţăm ân tu lu i p rim ar obligatoriu şi gratuit, în toate com unele din regiune a u fost înfiinţate şcoli prim are. Copiii rom ânilor, p en tru prim a oară, a u o b ţinut dreptul de a stu d ia în lim ba m aternă. În cei d o u ă z e c i şi d oi d e a n i d e a d m in is tr a ţie r o m â nească, în regiune a fost in stitu ită o reţea de şcoli secu n d are, ce includea câteva licee şi u n sem inar teologic. Cei m ai b u n i absolvenţi ai acestor in stitu ţii şi-au u rm a t studiile la instituţiile superioare de în v ăţăm ân t de la Iaşi şi B ucureşti. Schim bări benefice s-a u p ro d u s şi în sfera econom ică. Cele trei ju d eţe a u fost integrate în regiunea econom ică de la D u n ărea de Jo s. C om erţul in ten s din zonă a stim u lat o dezvoltare accelerată a agriculturii, creşterii anim alelor şi altor ram u ri ale economiei. P opulaţia b a sa ra b e a n ă a profitat de inovaţii m oderne de tip occidental şi în dom eniul adm inistraţiei publice. O rganele autoadm inistrării locale erau alese în m od dem ocratic de populaţia m atu ră din fiecare com ună. --------------- Graniţele statelor către anul 1 8 7 7 I I Imperiul Otoman i--------------1 România şi Serbia dependente prin 1---------------1 tribut faţă de Imperiul Otoman ______ ^ Reprimarea de către armatele otomane a răscoalei din Bosnia-Herţegovina I---------------1 Regiuni cuprinse de răscoale anti1---------------1 otomane în anii 18 75 -18 76 Concentrări de trupe şi direcţii de atac ale armatelor sârbeşti • româneşti ----------- ^ muntenegreşti q Puncte de rezistenţă otomane X Bătăi ii mai importante Locul dislocării 1 E n u m eră paşii întreprinşi de A lexandru Ioan C uza p e n tru desăvârşirea u n ităţii adm inistrative a statu lu i. 2. Stabileşte scopul u rm ărit de dom nii Ţărilor R om âne p rin în ch in area u n o r m ăn ăstiri rom âneşti Locurilor Sfinte. 3. D em onstrează că, în u rm a loviturii de s ta t din 1864, regim ul politic din Rom ân ia a devenit m ai au to ritar. 4. A nalizează legile care au fost ad o p tate în perioada dintre lovitura de s ta t şi abdicarea lui Al.I. Cuza. C um explici ac eastă in te n să activitate legislativă? 5. Explică de ce coaliţia care a d u s la abdicarea lui Al.I. C uza a fost n u m ită de contem porani “m onstruoa s ă “. EUROPA DE SUD-EST ÎN A NI11875-1878 "De ce ni s-a dat Basarabia? Pentru că am cerut-o? Pentru că Europa a vrut să ne fie plăcută? Pentru că ne tragem de la îm păratul Traian? N icidecum . B asarabia s-a dat, la 1856, pentru că Puterile cele mari ale Europei au crezut că este de un interes european de a depărta Rusia de la D unăre." Dimitrie Sturdza I ln ce măsură eşti de acord cu afirmaţiile lui Dimitrie Sturza în Senatul României? Localizează pe hartă cele trei judeţe din sudul Basarabiei care au fost retrocedate Rusiei în 1878. Activitatea reformatoare a lui Alexandru Ioan Cu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu