Războiul civil în S.U.A. Reconstrucţia

 Accentuarea decalajelor dintre Nord şi Sud, amplificate de aspecte economice şi sociale, generează o criză de sistem. Menţinerea sclaviei, condamnată deja în Europa, dă o dimensiune morală şi politică contradicţilor existente. Criza izbucneşte sub forma unui război de secesiune. Victorios, Nordul industrial impune o “reconstrucţie” umilitoare Sudului. Abolirea sclaviei nu înseamnă însă ş rezolvarea problemelor populaţiei de culoare. Statele Unite continuă să fie un Eldorado pentru milioane de europeni, care vor emigra continuu peste ocean. EVOCARE ♦ Care erau principalele probleme ale societăţii am ericane în prim a jum ătate a sec. XIX? ♦ De ce s-a creat un decalaj social-econom ic enorm între Nordul şi Sudul SUA? ♦ D in ce considerente erau necesare schim bări radicale în dom eniul social? Lupta pentru drapel. Bătălia de la Gettysburg, 1863 VOCABULAR ■ A boliţionism ■ Secesiune ■ C onfederaţie ■ Hom estead Act ■ Proclam aţia de em ancipare (1862) ■ "C a m p a n ia de la A tlanta la m are" • Democraţia şi problema sclaviei Î n c e p â n d c u d e c e n i u l p a t r u a l s e c o l u l u i a l X l X - l e a , d e m o c r a ţ i a a m e r i c a n ă e s t e b i n e c o n ­ s o l i d a t ă . V o t u l d e v i n e u n i v e r s a l , s t a t e l e U n i u n i i e l i m i n ă m ă s u r i l e d i s ­ c r i m i n a t o r i i î n m a t e r i e r e l i g i o a s ă , c o n v e n ţ i i l e n a ţ i o n a l e d e s e m n e a z ă c a n d i d a ţ i i l a p r e ş e d i n ţ i e , s i s t e m u l b i p a r t i d f u n c ţ i o n e a z ă , p e r m i ţ â n d a l t e r n a r e a l a p u t e r e . P e r i c o l u l i n t e r n p a r e s ă v i n ă , d i n c e î n c e m a i c l a r , p e f u n d a l u l e x p a n s i u n i i t e r i t o r i a l e c ă t r e V e s t , d e l a a t i t u d i n e a f a ţ ă d e s c l a v i e - p r o b l e m ă î n p r i m u l r â n d e c o n o m i c ă ş i , m a i a p o i , m o r a l ă ş i p o l i t i c ă . “Com prom isul M issouri”, c a r e d e l i m i t a z o n e l e c u ş i f ă r ă s c l a v i e l a p a r a l e l a 3 6 o 3 0 ’, s e d o v e d e ş t e a fi i n s u f i c i e n t p e n t r u a m e n ţ i n e i n t e r e s e l e a m b e l o r t a b e r e i n t a c t e . R ă z b o i u l c u M e x i c u l ş i a c h i z i ţ i a d e n o i t e r i t o r i i î n V e s t ş i S u d a m p l i f i c ă c o n t r a d i c ţ i i l e . A p a r e j u r n a l u l a b o l i ţ i o n i s t The Liberator ş i s e c o n s t i t u i e S o c i e t a t e a A m e r i c a n ă c o n t r a S c l a v a j u l u i , c a r e i n c r i m i n e a z ă “r u ş i n e a s e c o l u l u i a l X l X - l e a ” . A d e p ţ i i s c l a v i e i , d i m p o t r i v ă , i n v o c ă m i s i u n e a l o r c r e ş t i n ă d e e v a n ­ g h e l i z a r e , u m a n i t a r ă ş i c i v i l i z a t o a r e f a ţ ă d e p o p u l a ţ i a d e c u l o a r e . N u m u l t ă v r e m e d u p ă “g o a n a d u p ă a u r ” d e c l a n ş a t ă î n 1 8 4 8 , C a l i f o r n i a e s t e p r i m i t ă î n u n i u n e c a s t a t l i b e r d e s c l a v i e . Î n 1 8 5 4 , e s t e r â n d u l K a n s a s u l u i , d a r a i c i s e î n c a l c ă “c o m p r o m i s u l M i s s o u r i ” ş i i z b u c n e ş t e u n c o n f l i c t v i o l e n t . Î n c e l e d i n u r m ă , C o n g r e s u l , p r i n t r - u n a c t s p e c i a l , a d m i t e î n U n i u n e K a n s a s u l c a s t a t l i b e r ş i N e b r a s k a c a s t a t s c l a v a g i s t . R ă s p â n d i r e a s c l a v i e i n u m a i p u t e a fi c o n t r o l a t ă e f i c i e n t . P a r t i d u l R e p u b l i c a n , r e p r e z e n t â n d i n t e r e s e l e N o r d - E s t u l u i i n d u s t r i a l , s - a p r o n u n ţ a t î m p o t r i v a s c l a v i e i . Î n 1860, c â n d c a n ­ d i d a t u r a l u i Abraham Lincoln a f o s t a c c e p t a t ă c a p r e ş e d i n t e a l S U A , “b u t o i u l d e p u l b e r e ” d i n s o c i e t a t e a a m e r i c a n ă a v e a n e v o i e d e o s i m p l ă s c â n t e i e , p e n t r u c a s ă i z b u c n e a s c ă r ă z b o i u l c iv il. E l f u s e s e d e j a a n u n ţ a t d e r ă s c o a l a l u i John Brown d i n a n u l 1859. • Războiul civil (1861-1865) N e m u l ţ u m i ţ i d e c u r s u l e v e n i ­ m e n t e l o r ş i d e a l e g e r e a î n f r u n t e a S t a t e l o r U n i t e a u n u i l i d e r r e p u ­ b l i c a n o s t i l s c l a v i e i , r e p r e z e n t a n ţ i i p l a n t a t o r i l o r s c l a v a g i ş t i d i n S u d a u h o t ă r â t s e c e s i u n e a . S - a d e s p r i n s d e U n i u n e m a i î n t â i C a r o l i n a d e S u d , î n d e c e m b r i e 1 8 6 0 , p e n t r u c a , î n m a i p u ţ i n d e j u m ă t a t e d e a n , s ă f i e u r m a t ă d e a l t e 1 0 s t a t e . A c e s t e a a u f o r m a t C o n f e d e r a ţ i a S t a t e l o r d i n S u d , c u c a p i t a l a l a R i c h m o n d , î n f r u n t e c u p r o p r i u l p r e ş e d i n t e , J e f f e r s o n D a v i s . Î n a p r i l i e 1 8 6 1 , s - a d e c l a n ş a t m a r e a c o n f r u n t a r e d i n t r e c e l e d o u ă t a b e r e . N o r d u l (albaştrii, d u p ă c u l o a r e a u n i f o r m e l o r ) ş i S u d u l (uniform ele gri) n u d i s p u n e a u d e u n p o t e n ţ i a l e g a l . N o r d i ş t i i r e p r e z e n t a u 2 3 d e s t a t e c u o p o p u l a ţ i e d e 2 3 d e m i l i o a n e d e l o c u i t o r i ş i o a r m a t ă d e 2 m i l i o a n e d e o a m e n i , d i n t r e c a r e 1 0 % n e g r i . S u d u l a v e a o p o p u ­ l a ţ i e d e 9 m i l i o a n e d e l o c u i t o r i ş i o a r m a t ă d e 8 0 0 . 0 0 0 d e s o l d a ţ i . S u p e r i o r i t a t e a p o t e n ţ i a l u l u i e c o n o m i c a l N o r d u l u i e r a e v i d e n t ă , c a ş i a i n f r a s t r u c t u r i i d e t r a n s p o r t . S u d i ş t i i a v e a u d o a r a v a n t a j u l d e a l u p t a p e p r o p r i u l t e r e n . N o r d u l a r e c u r s d e l a î n c e p u t l a b l o c a d a m a r i t i m ă ş i a p a r a l i z a t , a s t f e l , e c o n o m i a S u d u l u i . • 134 / Cap. V. Modernizarea statelor în 1850-1914 CURS Incendierea oraşului Richmond, capitala sudiştilor, 1865 Încercările de reconciliere a u fost zadarnice şl, încă de la prim a m are b ătălie navală, la H am pton, su p erio rita te a N ordului se im pune. La 20 m ai 1 8 6 2 se ad o p tă H o m estea d A ct, p rin care coloniştilor li se distribuie în u rm ăto ru l deceniu circa 40 de m ilioane de acri de păm ânt. C hestiunea sclaviei este tra n ş a tă la 22 septem brie 1 8 6 2 prin P ro cla m a ţia d e em an cipare, in trată în vigoare la 1 ian u arie 1863, p rin care toţi sclavii devin liberi. Peste 3,5 m ilioane de negri s u n t em ancipaţi. E ste in tro d u să o m onedă u n ică (dolarul SUA) şi creat sistem ul bancar, m ăsuri precedate de introducerea u n u i sistem vam al protecţionist şi de stim u larea dezvoltării industriale. Sudiştii s u n t izolaţi şi n u reu şesc să câştige sprijinul şi sim p atia altor m ari p u teri care, eventu al, a r fi p u tu t interveni în cu rsu l războiului. B ătăliile de la G e tty sb u rg şi V ick sb u rg (iulie 1863), câştigate de nordişti, a u d em o n strat că începuse o etap ă radicală în d esfăşu rarea războiului. Lincoln şi guvernul federal, iniţial p ărta şi ai unui posibil compromis, n u m ai vedeau altă cale de soluţionare decât d istrugerea m ilitară a S udului. În 1 8 6 4 a u loc renum ita “cam panie de la A tlanta la m are” de su b com anda generalului W. S h erm an şi căderea oraşului Savannah (21 decem brie 1864). În cele din urm ă, în aprilie 1865, este ocupat oraşul Richm ond, capitala Sudului, evenim ent care pu n e capăt sângerosului război. Pacea este sem n ată la Appom attox, la 9 aprilie, între generalii G rant şi Lee. Cinci zile m ai târziu, u n su d ist fanatic, actorul W. Booth, îl asasinează pe preşedintele Lincoln în loja teatru lu i la care era angajat. • Reconstrucţia Sudului (1865-1877) D u p ă a s a s in a re a lu i Lincoln, p re şe d in te al Statelor U nite a devenit A ndrew Jo h n so n . El a am ­ n istia t n um eroşi su d işti şi a h o tă râ t reco n stru cţia S udului, d ev astat de război şi blocadă. Fostele s ta te confederate a u fost în cred in ţate u n o r generali din a rm a ta n ordistă, care ad m in istrau cinci guvernăm inte ce in clu d eau fostele sta te rebele. D upă convocarea congreselor locale (1867), care au adoptat noi aşezăm inte legislative fundam entale şi a u ales noile au to rităţi ale statelor, desem nând to to d ată şi m em bri p e n tru C ongresul SUA, toate aceste s ta te a u fost rein teg rate în U niune. Din păcate, procesul em ancipării totale a populaţiei de culoare n u a fost u n u l liniar, el în tâm p in ân d greutăţi fantastice în Sud, m ai ales d u p ă ce C urtea C onstituţională a SUA a declarat n eco n stitu ţio ­ n ală legea ad o p tată în 1875 privind segregaţia în instituţiile şi localurile publice. În anii 1865-1866, ia fiinţă, în sta tu l T ennessee, K u-K lux-K lanul, care se va răsp ân d i în m ulte state am ericane şi va acţiona co n stan t îm potriva populaţiei de culoare şi p en tru segregare. • Construcţia unei civilizaţii industriale şi urbane Cei p este 32 de milioane de am ericani ce locuiau în SUA în anii ’60 ai sec. al XlX-lea, pe u n teritoriu de peste 7 mil. km 2, se aflau în plin efort de construire a unei civilizaţii înfloritoare de tip industrial şi a unei n aţiu n i puternice. Aceste idealuri a u căp ătat u n contur m ai clar du p ă sângerosul război de secesiune, care a decis destinul viitor al SUA. Valul im igranţilor din Europa, dar şi de pe alte continente, a continuat neîntrerupt, sporind bogăţia şi diversitatea u m an ă a noii naţiuni. P unerea în valoare a noilor p ăm ân tu ri din Vest, a resu rselo r m inerale extrem de bogate, co n stru ­ irea u n u i sistem de căi ferate de dim ensiuni im ­ presionante, dezvoltarea com erţului şi a m arilor ce n tre u rb a n e s u n t fenom enele c a ra c te ristic e societăţii am ericane din ac eastă perioadă. Deşi eliberată din sclavie, p o p u laţia de culoare va m ai avea de p a rcu rs m ulte etape p â n ă la em an ­ ciparea deplină. A m endam entele 13, 14 şi 15 din anii 1865-1870 interzic sclavia, acordă drepturi civile şi electorale populaţiei de culoare, d ar n u în lă tu ră flagranta inegalitate socială şi nici ghettourile u rb a n e în care trăiesc reprezentanţii ei. În 1 8 6 7 este cu m p ărată A la s k a de la R usia ţa ristă p e n tru 7,2 m ilioane de dolari şi astfel teritoriul am erican se extinde considerabil. A c eastă p erio a d ă va c o n stitu i, p e fu n d a lu l afirm ării tot m ai p reg n an te a SUA şi a naţiu n ii am ericane, debutul transform ării ţării în tr-o m are p u tere econom ică. Oraşul american - centru al civilizaţiei moderne Războiul civil în S.U.A. Reconstrucţia / 135 • DOSAR John Brown (1 8 0 0 -1 8 5 9 ) A b o liţio n ist convins, cu un detaşam ent de 31 de oam eni, printre care şi trei feciori ai săi, a atacat un depozit de arm e din Virginia cu scopul de a declanşa o răscoală generală a negrilor. încercarea a eşuat, participanţii fiind executaţi. Acţiunea a avut un m are ecou în SUA şi a fost apreciată de contem porani drept preludiu al m arii confruntări. I ^ ^ R ezistenţa p o p u laţie i a b o rig e n e în a n ii '5 0 -7 0 ai sec. al XlX-lea a continuat presiunea a u to rită ţilo r a m e rica n e a s u ­ pra populaţiei aborigene prin străm utări, creări de rezervaţii etc. U ltim a m are acţiune de rezistenţă a indienilor a fost răscoala din 1866-1876 a triburilor sioux de sub conducerea lui Sitting Bull ("Taurul care şade"). In anul 1 876 el obţine o victorie im punătoare prin distrugerea diviziei generalului G eorge Custer în canionul Little Big Horn. | f | ~ U ltim ul cuvânt în a in te d e execuţie, 1 87 7 "N o i preferăm propriul nostru stil de viaţă celui din rezervaţii. Noi avem bizoni pentru a ne hrăni şi pielea lor pentru a ne îm brăca şi face corturile. N oi preferăm să vânăm decât să trăim în rezervaţiile în care am fost conduşi îm potriva voinţei noastre... Tot ceea ce dorim este pacea şi independenţa." Crazy Horse, şef de trib sioux I Exprimă-ţi atitudinea faţă de ideile lui Crazy Horse. Compară-le cu poziţia lui A. Lincoln. D espre m e n ta lită ţile politice a m erica n e "Legislatorii din America s-au gândit că era bine ca fiecare porţiune din teritoriu să aibă o viaţă politică, pentru a m ultiplica la infinit ocaziile cetăţenilor de a acţiona îm preună, de a simţi în fiecare zi că depind unii de alţii; însărcinând pe cetăţeni cu administrarea treburilor publice, îi poţi face să aibă interes pentru binele public şi să vadă că, pentru a-l produce, au nevoie unii de alţii. în America nu înaltul funcţionar ales este cel care face să prospere dem ocraţia, ci ea prosperă pentru că funcţionarul poate să fie ales. Instituţiile libere pe care le au am ericanii şi drepturile politice pe care le folosesc atât de mult amintesc fiecărui cetăţean, necontenit, că trăieşte în societate." Alexis de Tocqueville | p |~ A b ra h a m Lincoln (1 8 0 9 -1 8 6 5 ) Al XVI-lea preşedinte al SUA (1861-1865) şi prim ul preşedinte îna intat de Partidul Republican. C â te od ată este num it „H onest Abe" (Abe cel Cinstit) şi supranumit „The G reat Em ancipator" (Marele Emancipator). Provenea d in tr-o fa m ilie de ferm ieri săraci. La şcoală a învăţat doar un an, fiind nevoit de mic copil să muncească din greu. Era un autodidact insistent şi a reuşit să susţină examenele pentru a deveni avocat. în această calitate, era vestit pentru faptul că era incoruptibil, fiind numit Abe cel Cinstit. La alegerile în Congres, a prim it 200 de dolari de la stat pentru cam pania electorală. A restituit 199,75 dolari, spunând că a cheltuit doar 25 de cenţi. A fost unul dintre fondatorii Partidului Republican, care l-a înaintat candidat pentru alegerile din 1860. Victoria sa a provocat secesiunea statelor din Sud şi form area C onfederaţiei. Lincoln personal a condus operaţiunile m ilitare, care au dus la victoria N ordului îm potriva Sudului în războiul civil din 18 61 -65. Activitatea sa a dus la creşterea prestigiului preşedinţiei şi puterii executive federale şi la abolirea sclaviei prin Declaraţia de em ancipare din 1862. Pe tim pul său a fost soluţionată problem a agrară prin Homested Act, construită prim a cale ferată transcontinentală, introdusă m oneda unică (dolarul SUA). Era un orator excepţional. Celebra sa Cuvântare de la Gettysburg redă viitorul dem ocraţiei în SUA. Nu a fost dornic de răzbunare şi încă în tim pul războiului civil, trasează planul Reconstrucţiei sudului, care avea la bază ideea reconcilierii naţionale. La câteva zile după term inarea războiului, la 14 aprilie 1865, în tim pul unui spectacol la teatrul din W ashington, actorul Booth a împuşcat în preşedinte. Peste o zi el a murit. A b ra h a m Lincoln desp re p ro b lem a sclaviei 1. "O biectivul meu suprem în această luptă este să salvez Uniunea şi nu să păstrez sau să distrug sclavia. Dacă voi putea salva Uniunea fără să eliberez niciun sclav, o voi face; dacă o voi putea salva eliberând toţi sclavii, o să o fac şi dacă voi reuşi să o salvez eliberând doar pe unii sclavi şi nu pe toţi, o voi face de asem enea!" 2. "Dăcă sclavia nu este un rău, atunci răul nu există pe lume." 3. "Eu, Abraham Lincoln, preşedinte al SUA, [...] anunţ că toate persoanele considerate până acum robi de azi înainte sunt libere şi că puterea executivă a SUA, inclusiv arm ata şi flota, vor recunoaşte şi vor ocroti libertatea acestor persoane." Abraham Lincoln I Demonstrează că pe parcursul războiului civil din SUA poziţia lui A. Lincoln faţă de sclavie a evoluat de la una prudentă până la una categorică. • 136 / Cap. V. Modernizarea statelor în 1850-1914 STUDIU DE CAZ EVALUARE Ku-Klux-Klan K u-K lux-K lanul, organizaţie teroristă şi rasistă, a fost fondată în a n ii 1 8 6 5 - 1 8 6 6 în s ta tu l am e ric a n T e n n e ssee, fost s ta t confederat. El s-a ră sp â n d it în m u lte s ta te din S u d u l, d a r şi din N ordul S ta te lo r U nite. Se pare că num ele provine de la o o n o m ato p ee leg ată de s u n e tu l produs de încărcătorul unei arme. Membrii Ku-Klux-Klanului p urtau o vestim entaţie specifică, căm ăşi lungi albe, o m ască albă, iar capul era acoperit cu o glugă ţu g u iată şi în a ltă . Ie ra rh ia d in c a d ru l K lanului era strictă, m em brii fiind obligaţi să păstreze secretul şi să fie discreţi. Scopul fun d am en tal al organizaţiei era m enţinerea suprem aţiei rasei albe şi îm piedicarea em ancipării populaţiei de culoare. D esfin ţat oficial în 1869, K u-K lux-K lanul a c o n tin u a t să funcţioneze clan d estin în că m u ltă vrem e. K.K.K. este au to ru l m ultor asa sin a te şi intim idări la ad resa populaţiei de culoare şi a s u s ţin ă to rilo r em an c ip ării a c esto ra. În 1915, el a fost reînviat şi şi-a extins sfera de acţiune, reprezentând interesele u ltrareacţio n are ale albilor îm potriva diverselor g ru p u ri etnice sa u religioase. Depunerea jurământului în Ku-Klux-Klan 1. M enţionează obiectivele şi m etodele de lu p tă ale m işcării aboliţioniste. 2. Prezintă particularităţile luptei dintre su sţin ăto rii sclaviei şi aboliţionişti. 3. D eterm ină trăsătu rile dezvoltării economice a SUA la m ijlocul sec. al XlX-lea. 4. Identifică diferenţele de dezvoltare econom ică d in ­ tre S u d u l şi N ordul SUA. 5. Form ulează 3-5 în treb ări pe care le poţi ad resa liderilor celor d ouă partide - R epublican şi D em ocrat - în aju n u l războiului civil. 6. D em onstrează im posibilita te a rezolvării conflictului dintre Nord şi S ud pe cale paşnică. 7. D eterm ină care problem e a u fost şi care n u a u fost soluţionate în rezultatul războiului civil din SUA. Analizează u n a din aceste problem în baza exem ­ plelor concrete. I Prin ce metode îşi susţineau convingerile membrii organizaţiei Ku-Klux-Klan? Cum comentaţi faptul că Ku-KluxKlanul a rezistat, în ciuda interzicerii sale legale în SUA? Războiul civil din SUA Uniunea statelor nordiste Confederaţia statelor sudiste i i Mişcări şi direcţii de atac ale armatelor Uniunii statelor nordice Mişcări şi direcţii de atac ale armatelor Confederaţiei statelor de sud Blocada maritimă a litoralului statelor sudiste Delimitarea teritoriilor controlate de părţile beligerante ............................... 1862 ------------------- 1864 Bătălii mai Capitularea armatelor 9 4 65 importante Confederaţiei I Localizează principalele bătălii din timpul războiului civil din SUA. Indică statele aboliţioniste şi statele sclavagiste. Războiul civil în S.U.A. Reconstru