La mijlocul sec. XIX - începutul sec. XX Basarabia reprezenta o gubernie a Imperiului Rus, care suporta efectele politicii
coloniale ale administraţiei ţariste. Rusificarea aparatului de stat, interzicerea utilizării limbii române în şcoală ş biserică, lipsa
drepturilor democratice, precum şi crunta exploatare a ţăranilor de către proprietarii străini provocau manifestări de protest
cu caracter naţional, politic şi social.
EVOCARE
♦ Prezintă statutul Basarabiei în
com ponenţa Im periului Rus.
♦ Arată efectele proceselor de
colonizare şi rusificare.
♦ Care a fost atitudinea intelectualităţii basarabene faţă
de politica ţarism ului rus în
Basarabia?
Stema guberniei Basarabia (1874)
• Intensificarea proceselor de rusificare M işcarea de
em ancipare n aţio n ală a rom ânilor b asarab en i a evoluat în condiţii
m u lt m ai grele decât în celelalte provincii ro m ân eşti aflate su b
stăp ân ire străin ă. Factorii principali care a u determ inat in ten sitatea
şi form ele de m anifestare a acestei m işcări a u fost: nivelul scăzu t
al ştiinţei de carte în rân d u rile populaţiei b ă ştin aşe (circa 12%),
n u m ă ru l re d u s al in telectu alităţii n aţio n ale, p rev alarea m asivă
a populaţiei ru rale, caracteru l eterogen al nobilim ii b asa rab e n e
şi, drept u rm are, in cap acitatea ei de a su sţin e cu ren tu l naţional.
Şi-a lă sa t de asem en ea am p ren ta politica opresivă a autorităţilor
ţariste, care d isp u n eau de u n p u tern ic ap a ra t poliţienesc şi de s u
praveghere. Cu unele excepţii, acestea au re u şit să m en ţin ă stare a
de izolare cu ltu rală a rom ânilor b asarab en i de confraţii lor de p este
Prut; reprezentanţi ai intelectualităţii care prom ovau revendicările
naţionale erau prigoniţi şi, în m ulte cazuri, exilaţi în alte gubernii
ale Rusiei, doar u n ii din ei a u re u şit să em igreze în Rom ânia.
În această perioadă se am plifică politica de rusificare a Bisericii
Ortodoxe R om âne din B asarabia. E a a atin s cote m axim e pe tim pul
episcopului P a vel L ebedev (1871-1882). El a d ispus strân g erea din
m ănăstirile şi bisericile B asarabiei a cărţilor de cult în lim ba rom ână
şi d istrugerea lor.
S tudenţii de la S em inarul Teologic care m anifestau sentim ente
rom âneşti erau exm atriculaţi şi exilaţi în guberniile ru seşti. Preoţii
din cele trei ju d eţe su d -b asarab en e - Cahul, Bolgrad şi Ism ail - du p ă
rean ex area lor la Im periul R us (1878), a u fost lăsaţi în parohiile lor,
dar cu condiţia de a în v ăţa lim ba ru s ă în decurs de doi ani.
Cei care se eschivau s ă se conform eze erau exilaţi în guberniile
ru seşti. În locul lor erau ad u şi din R usia preoţi de origine ru s ă şi
ucraineană. A ceştia oficiau serviciul divin în biserici în slavonă, fapt
care-i în stră in a pe enoriaşii rom âni de biserica ortodoxă.
VOCABULAR
■ Rusificare
■ D eznaţionalizare
■ Bilingvism
■ „Sutele negre"
• Acţiuni ale rezistenţei românilor basarabeni
G rupări de orientare n aţio n ală s-a u co n stitu it în B asarab ia încă
în anii 60 ai sec. XIX. U na din acestea, alcătuită din boieri moldoveni,
era co n d u să de fraţii C otruţă. Din ea făceau p arte nobilii Cazimir,
C risti, fraţii C asso ş.a. În cen tru l preo cu p ărilo r ei aveau lim ba
ro m ân ă şi alte chestiuni ce ţin eau de cu ltu ra naţională.
Un factor de încurajare şi sprijin al curentului naţional din provincie l-au co n stitu it intelectualii b asarab en i care, în u rm a p ersecu ţiilor ţariste, se refugiaseră în R om ânia. În fru n tea lor erau distincte
p erso n alităţi culturale: B.P. H asdeu, C. Stere, I. Ralli-Arbore. O
im portanţă deosebită a avut şi activitatea u n o r tineri b asarabeni care
îşi făceau studiile în instituţiile de în v ăţăm ân t superior din R usia
(Dorpart, Kiev). Influenţaţi de m işcările revoluţionare care lu aseră
am ploare în Rusia, ei su sţin e a u revendicările social-dem ocratice
orientate îm potriva ţarism ului. O rganizaţia se deosebea în să prin
• 120 / Cap. IV. Formarea naţiunilor şi statelor naţionale în Europa
caracterul n aţional p ro n u n ţat, în treţin ea legături
cu cercurile culturale din Rom ânia.
• Manifestări de conştiinţa naţionala în
Basarabia la începutul secolului XX
P u n c tu l c u lm in a n t în p e rio a d a de p â n ă la
Prim ul R ăzboi M ondial m işcare a n a ţio n a lă l-a
atin s în 1905-1906. În depen d en ţă de obiectivele
urm ărite, căile şi m ijloacele de realizare ale acesto ra s-a u co n tu ra t d o u ă g ru p ări naţionale. U n
grup de boieri m oldoveni şi intelectuali în frunte
cu P. Dicescu şi P. Gore au alcătuit aripa m oderată
a m işcării. Ei evitau confruntările cu autorităţile
ţariste şi excludeau din program ul lor revendicările
sociale, p ro p u n ân d u -şi ca scop propagarea cultu rii naţionale şi introducerea limbii rom âne în
învăţăm ânt. Au fondat în 1905 „Societatea p en
tr u ră s p â n d ire a cu ltu rii n a ţio n a le ”. G ru p a re a
m oderată a participat la alegerile p en tru D um a
de S ta t a Rusiei, considerând şi aceasta o cale
de realizare a drep tu rilo r n aţio n al-cu ltu rale ale
rom ânilor basarabeni. A ctivitatea lor a contribuit
la redeschiderea tipografiei eparhiale (1906) şi a
ziarului “L um inătorul11.
G ru p a rea ra d ic ală a m işcării n aţio n ale din
B asarab ia era a lc ă tu ită cu p re p o n d e re n ţă din
foştii stu d en ţi ai universităţilor ru se şti întorşi la
C hişinău în u rm a absolvirii lor ori a închiderii
acesto ra în perioada av ân tu lu i revoluţionar din
Rusia. P rintre ei erau P. H alippa, I. Inculeţ. Un
rol de seam ă în consolidarea acestei g ru p ări a
avut I. Pelivan, care, întors din exil, s-a în cad rat
în m işcare, utilizând experienţa sa de la D orpart.
O re a liz a re d e o se b ită a g ru p u lu i n a ţio n a l
dem ocrat a constitui-o înfiinţarea la C hişinău a
prim ei gazete rom âneşti „B asarabia” (1906-1907).
A cţiunile lui I. Pelivan şi ale colegilor săi au fost
sprijinite de intelectualii basarab en i din em igraţie
I. Ralli-Arbore, P. Cazacu, care editau la Geneva
ziarul „B asarabia”, destinat rom ânilor din provinciile aflate su b dom inaţie străină. Ziarul „B asarabia”
a contribuit în m od esenţial la trezirea conştiinţei
naţionale a rom ânilor din provincie. În paginile
sale a fost p u b licat Program ul viitorului P artid
N aţional D em ocrat, în care se cerea autonom ia
adm inistrativă a B asarabiei în cadrul Im periului
Rus. U rm au apoi revendicări cu caracter naţional
şi social: introducerea limbii rom âne; prom ovarea
d rep tu rilo r cetăţen eşti; d esch id erea u n o r şcoli
profesionale.
Revendicările m oldovenilor din anii 1905-1907
concordă cu revendicările m ai m u lto r popoare
din Rusia. Ele exclud în să iredentism ul p â n ă la
sep ararea de Rusia, deşi ideea u n ităţii naţionale şi
cu ltu rale cu rom ânii din alte ţin u tu ri se propagă
intens. M axim alism ul n aţional n u prinde în B asarab ia din cauza pregătirii insuficiente a intelecC U R S
rewtcTbi nyhAPWfle nmcpwTypu uim uitwhuw fiPAKTMHw.
= HyP-blhT BA CAPABIEH MOhflOBEtlECH =
0kmoi«5pie n P E u y / i
1 9 1 3 . A r 1- «**<>««*><e
Paginile de titlu ale ziarului ”Glasul Basarabiei”, nr. 21 şi revistei
"Cuvânt moldovenesc”, nr. 4, 1913
tu alităţii m oldoveneşti, iar pe de altă parte, din
cauza acţiunilor de com batere a naţionalism ului.
Un prilej deosebit p en tru solidarizare cu forţele
naţionale din B asarabia a constituit com em orarea
ju b ileu lu i de 100 de ani de la anex area provinciei
la Rusia. În tim p ce la C hişinău şi în alte oraşe
b asarab en e, au to rităţile ţa riste organizau festivităţi pom poase chem ate să slăvească veacul de
dom inaţie ru să , la Iaşi, B u cu reşti, n u m ero a se
cercuri intelectuale şi societăţi în fru n te cu „Liga
C u ltu rală” şi-au exprim at în diferite form e p ro testu l faţă de politica ţarism ului.
La Bălţi I. Pelivan, în calitatea sa de funcţionar
al statu lu i, a refuzat să participe la solem nităţile
organizate de autorităţi.
De la 1913 m işcarea n aţio n ală din B asarabia
cu n o aşte o an u m ită dinam izare. A pariţia publicaţiei „G lasul B a sa ra b ie i” (1913) şi a rev istei
„Cuvânt m oldovenesc” (1913) (articole cu caracter
cultural-naţional şi social, reproducerea u n o r fragm ente din operele autorilor clasici rom âni, pagini
din istoria neam ului) dem onstrează fără echivoc
obiectivul principal al acestei m işcări - trezirea
conştiinţei naţionale şi culturalizarea populaţiei
basarabene.
Tribunalul Regional din Chişinău
Mişcarea naţională în Basarabia la mijlocul sec. XIX - începutul sec. XX / 121 •
I ^ ^ D espre o rig in e a b a s a ra b e n ilo r
"M oldovenii sau rom ânii constituie m area m a jo ritate a populaţiei Basarabiei. înrudirea strânsa a lim bii
moldoveneşti cu lim bile de origine latina, şederea prelungita a legiunilor rom ane în aceste parţi, însuşi numele de
rom âni (romani) nu lasa sa subziste nicio îndoiala asupra
originii acestei naţiuni care o leaga de populaţiile ce au
locuit în Moesia şi Dacia lui Traian şi coloniştii rom ani."
P Cruşevan, Bessarabia (Moskva, 1903)
| b |~ Id e n tita te a n a ţio n a la
"[...] cu toate ca hotarul politic al României se termina
la Prut, hotarul influenţei ei culturale se extinde pâna la
Nistru. Cântecul popular sau rom anţa care se cânta astazi
la Bucureşti ajunge peste o luna sau doua sa rasune în
satele Basarabiei."
Zagranicinâi, agent al poliţiei secrete ruse, 1909
I ^ ^ S ta rea conştiinţei n a ţio n a le
"M işcarile noastre moldoveneşti totdeauna au avut
ca izvor conştiinţa noastra naţionala, care în cursul robiei
muscaleşti niciodata nu s-a stins definitiv. [...] Sub cenuşa
groasa a îm p re ju ră rilo r vitrege, carbunele conştiinţei
naţionale continua sa arda. Când îm prejurarile se schim
bau, carbunele acesta începea sa arda cu para."
Ion Pelivan, Cuvânt moldovenesc,
22 noiembrie 1931
| p^~D espre N ico lae Casso
"Sub influenţa [...] polonezilor refugiaţi în Basarabia,
Casso se aprinde de focul tineresc al sentimentului patriotic moldovenesc şi cugeta şi el la o asemenea revoluţie
în Basarabia. El începe a organiza în taina cete de câte
o suta din mazilii şi razeşii pe care îi avea ca partizani,
şi trim ite o delegaţie secreta la Iaşi [...]cu misiunea de a
capata arme necesare pentru începerea rebeliunii."
I. Pelivan
| Determină specificul mişcării naţionale din Basarabia.
Casa Eparhială. Chişinău (1911)
1 3 ^ A lexan d ru Cotruţa (1 8 2 8 -1 9 0 5 )
Dupa absolvirea Liceului
gional din C hişinâu şi-a urm at
studiile la Liceul "Richelieu" din
O desa, secţia juridica. Dupâ
term inarea acestei instituţii, o
perioada activeaza aici în calitate de profesor. Revenit în Basarabia, este ales de cinci ori
consecutiv secretar al Adunarii
N obilim ii, activând în aceasta
fu n c ţie 15 a n i. D esfă şoa ră
m ultiple activităţi în diferite in
stituţii provinciale ale Basarabî
apărând cu consecvenţă interesele
rom ânilor basarabeni.
în perioada 1875-1887 a deţinut funcţia de preşedinte
al Direcţiei Zemstvei guberniale din Basarabia, fiind reales
de patru ori consecutiv în aceasta funcţie. în acest tim p au
fost înfiinţate mai multe şcoli prim are în localitaţile rurale,
bine organizate, înzestrate cu m ateriale didactice şi utilaj
necesar. Alexandru Cotruţa a fost m em bru al consiliului
epitropial al Liceului de Fete, singura şcoala secundara
de fete, şi al Liceului Real de Baieţi din Chişinau. A deţinut
de asemenea funcţia de judecator de pace onorific pentru
judeţele Chişinau şi O rhei, aparând în m ultiple procese
interesele ţaranilor rom âni din Basarabia.
Lupta cu aceeaşi ardoare pentru menţinerea lim bii
rom âne în oficierea serviciului divin în bisericile din Basarabia, fapt care provoaca o duşmanie vadita din partea
episcopului R Lebedev. Datorita eforturilor sale au fost
deschise mai multe şcoli agricole şi de meserii.
N ico lae Casso (1 8 3 9 -1 9 0 4 )
Dupa absolvirea Liceului "Richeli
din Odesa N. Casso a urm at Făcui
tatea de M edicină la Paris, pe care
însă nu a terminat-o. Cunoştea şapte
lim bi, inclusiv ebraica. Cariera sa
profesională debutează cu funcţia
de asesor la Tribunalul Regional
B ălţi-S oroca în anii 1 8 6 0 -1 8 6 3 .
în perioada 1 8 8 8 -1 8 9 6 s-a aflat
în fruntea nobilim ii din judeţul Bălţi
Ales în aceasta funcţie, el a contribuit
substanţial la creşterea num arului şcolilor
din judeţ, a construit spitale-m odel la Balţi şi Flamânzeni,
oferind pentru realizarea acestor proiecte importante sume
din m ijloacele proprii.
Documentele ruseşti ale epocii îl atesta pe Nicolae
Casso ca pe unul dintre fruntaşii gruparii naţionaliste din
Basarabia, care lupta pentru unirea cu România.
I
Formuleaz[ o concluzie despre rolul personalit[-
\ilor numite mai sus în istoria Basarabiei.
• 122 / Cap. IV. Formarea naţiunilor şi statelor naţionale în Europa
STUDIU DE CAZ EVALUARE
Etniile conlocuitoare în Basarabia şi Transnistria
B asarabia şi teritoriul din stân g a Nistrului erau populate de m ai
m ulte etnii conlocuitoare: rom âni, ruşi, ucraineni, gagăuzi, bulgari,
germ ani, polonezi, greci, arm eni, evrei şi altele.
B ăştinaşii erau p u rtăto rii valorilor culturale de tip folcloric,
m ai ales în localităţile rurale, u n d e procesul de deznaţionalizare şi
rusificare a p ătru n s m ai dificil.
În a doua ju m ătate a sec. XIX - începutul sec. XX, în aceste
regiuni ale Im periului Rus, grupurile etnice al ruşilor şi ucrainenilor
erau cele m ai num eroase d u p ă cel al autohtonilor şi se b u cu rau de
cele m ai m ulte privilegii şi favoruri. În special oraşele, d ar şi unele
sate erau populate m asiv de grupuri etnice care vorbeau lim ba ru să
şi prom ovau cu ltu ra şi tradiţiile ruseşti. M ajoritatea covârşitoare a
funcţionarilor publici şi cei care deţineau anum ite poziţii în politică,
economie şi cultură erau de origine rusă. Ucrainenii din B asarabia şi
din stân g a N istrului erau în cea m ai m are p arte rusificaţi, neavând
posibilitatea de a-şi dezvolta cu ltu ra naţională.
Bulgarii şi găgăuzii vorbeau tot m ai m ult în lim ba rusă, fiind
su p u şi u n u i proces îndelungat de asimilare. C ultura lor se conserva
su b form a datinilor, tradiţiilor şi obiceiurilor.
Unele etnii beneficiau de anum ite facilităţi în viaţa spirituală.
G erm anii şi evreii se b u cu rau de m ai m ulte drepturi culturale:
aveau şcoli prim are cu predare în lim ba m aternă, biserică naţională.
A dm inistraţia ţaristă prom ova o politică discrim inatoare faţă
de unele etnii, precum evreii. În această perioadă, în B asarabia şi
în stân g a N istrului au fost organizate pogrom uri evreieşti de către
„sutele negre”. Num ai în an u l 1903 au fost asasin ate peste 40 de
persoane. Mai târziu, d u p ă tensionarea relaţiilor dintre Im periul
Rus şi Im periul G erm an, au fost deportaţi m ulţi germ ani.
I
Cum crezi, poate fi justificată politica ţaristă promovată faţă de diferite
grupuri etnice din Basarabia =i teritoriul din stânga Nistrului?
1. D eterm ină su b influenţa
căror fapte s-a dezvoltat
m işcarea de em ancipare
naţio n ală a rom ânilor basarabeni.
2. Descrie factorii principali
care au determ in at in ten
sitatea m işcării de em ancip are n aţio n ală a rom ânilor
basarab en i.
3. Identifică cauzele in
tensificării politicii de
deznaţionalizare şi rusificare, prom ovată de ţarism
în B asarab ia în perioada
stu d iată.
4. Analizează caracterul
cerinţelor program atice
ale m işcării de em ancip are n aţio n ală a rom ânilor
b asarab en i de la în cep u tu l
sec. XX.
5. C aracterizează, în 3-4
fraze, m işcarea de em ancip are n aţio n ală a rom ânilor
din B asarabia.
6. Stabileşte ce are com un
şi prin ce se deosebeşte
m işcarea de em ancipare
naţio n ală a rom ânilor
b asarab en i de cele ale
rom ânilor din T ransilvania
şi Bucovina.
Biserici de diferite confesiuni din
Chişinăul secolului al XlX-lea:
1. Biserica ortodoxă „Sf. Nicolae” (bl.
Ştefan cel Mare, între străzile Toma
Ciorbă °i Al. Lăpu°neanu).
2. Biserica grecească (azi „Sf. Pantelemon”, la intersecţia străzilor Vl.
Pârcălab °i 31 August 1989).
3. Biserica armenească (strada A. Pu°-
kin).
4. Biserica catolică (azi pe str. Mitropolit
Dosoftei, între străzile Maria Cebotari
°i S. Lazo).
5. Biserica luterană (se afla la intersecţia
bl. Ştefan cel Mare °i str. M. Cebotari
(curtea Pre°edinţiei R. Moldova).
Demolată în anii 1960.
6. Sinagoga (clădirea s-a păstrat doar
parţial, parte componentă a teatrului
”A.P. Cehov”, intersecţia străzilor
Vlaicu Pârcălab °i Mitropolit Dosoftei).
Sursa: www.oldchisinau.com
Mişcarea naţională în Basarabia la mijlocul sec. XIX - începutul sec. XX
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu