Mişcarea naţionala a rom ânilor din Transilvania şi Bucovina

 Românii aflaţi sub ocupaţie habsburgică sunt supuşi unor politici masive de deznaţionalizare ş asimilare, promovate în special de autorităţile maghiare după anexarea Transilvaniei la Ungaria. In pofida acestor circumstanţe, mişcarea naţională a românilor din aceste teritorii cunoaşte schimbări calitative, care-i conferă vigoare şi rezistenţă, inclusiv constituirea unor formaţiuni politice cu caracter naţional. EVOCARE ♦ Prin ce se caracterizează regimul neoabsolutist din Transilvania? ♦ Ce semnificaţie a avut regimul constituţional-liberal? ♦ Cum s-a desfăşurat mişcarea naţională în condiţiile regim ului constituţional-liberal? ♦ Cum a evoluat Bucovina sub adm inistraţia austriacă? Stema Transilvaniei Stema Bucovinei VOCABULAR ■ D eznaţionalizare ■ Dietă ■ Pronunciam ent ■ M işcare de em ancipare naţională • Regimul neoabsolutist în Transilvania În 1851, în Im periul H absburgic a fost ab ro g ată c o n stitu ţia ac o rd ată de îm p ăratu l F ran z J o se p h în tim pul revoluţiei din 1848-1849. E ste in s ta u ra t u n regim n eo a b so lu tist, b azat pe o rigidă politică de centralizare şi germ anizare. În T ransilvania se in stitu ie u n clim at de teroare, s u n t operate n u m ero a se a re stă ri ale p articip an ţilo r la revoluţie, procese ju d iciare şi condam nări la închisoare. P resa ro m ân ească este s u p u să u n ei asp re cenzuri. Ziarele incom ode s u n t su sp en d a te s a u interzise. În T ran silv an ia este in tro d u s u n regim de ocupaţie m ilitară. P rincipatul este îm p ărţit în şase districte m ilitare, în fru n tea ad ­ m inistraţiei fiind n u m it u n guvernator m ilitar. Lim ba oficială devine germ ana. În ciuda u n o r condiţii dificile, m işcarea n aţio n ală a rom ânilor transilvăneni înregistrează u n şir de succese. N um eroasele eforturi ale rom ânilor s-au în cu n u n at cu înfiinţarea Mitropoliei greco-catolice şi a Mitropoliei ortodoxe, care a u co n stitu it centrele principale ale coordonării luptei p en tru drepturile naţionale şi sociale ale rom ânilor transilvăneni. Au fost înfiinţate do u ă tipografii rom âneşti - la Sibiu şi Braşov, o serie de instituţii de învăţăm ânt, m ajoritatea cu caracter confesional. Ele a u p u s bazele în v ăţăm ân tu lu i rom ânesc. • Regimul constituţional liberal Înfrângerea Im periu lu i H absburgic în războiul cu F ran ţa şi Piem ontul p en tru u n ita te a Italiei (1859) a su b m in at au to ritatea regim ului neoabsolutist, p ro ­ vocând o a c u tă criză politică. Viena este nevoită să facă cedări cu caracter liberal. La 8 /2 0 octom brie 1 8 6 0 , îm p ăratu l F ranz Jo sep h prom ulgă Diploma din octombrie, care in stitu ia în im periu u n regim constituţional, m ai liberal decât cel precedent. Provinciile istorice ale im periului şi-au recăp ătat s ta tu tu l a u ­ tonom de altăd ată, cu dreptul de a convoca propriile diete. În com ­ p eten ţa lor in tra u problem e de ad m in istraţie locală, in stru ire, culte etc. S enatul im perial şi guvernul de la V iena gestionau chestiunile cu caracter financiar, vam al, m ilitar şi de politică externă. • Mişcarea naţionala în condiţiile regimului constituţional liberal În noile condiţii se activizează m işcarea n aţio n ală rom ânească. Principala revendicare este asig u rarea egalităţii politice a n aţiu n ii rom âne cu celelalte n a ţiu n i din T ransilvania. C on gresu l N aţion al a l R om ânilor, convocat la Sibiu, în ianuarie 1 8 6 1 , a cerut îm p ăratu lu i ca viitoarea dietă a T ransilvaniei să anuleze legislaţia discrim inatorie faţă de rom âni şi s ă garanteze egalitatea deplină cu celelalte n aţiu n i şi confesiuni din im periu. C onferinţa N aţională a Rom ânilor, convocată la Sibiu în aprilie 1863, a elaborat u n d ocum ent final cu revendicările rom ânilor, care u rm a s ă fie s u p u s s p re a p ro b a re îm p ă ra tu lu i. Se cerea au to n o m ia T ransilvaniei, re c u n o a şte re a co n stitu ţio n a lă a n aţi- • 116 / Cap. IV. Formarea naţiunilor şi statelor naţionale în Europa CURS u n ii ro m ân e şi a bisericilor ortodoxă şi grecocatolică, o re p re z e n ta re p ro p o rţio n a lă p e n tru rom âni în viitoarea dietă şi în funcţii publice. R escriptul im perial privind convocarea Dietei Transilvaniei specifica principalele problem e pe care aceasta u rm a să le soluţioneze: recunoaşterea prin lege a naţiunii rom âne şi a confesiunilor sale, utilizarea limbii rom âne în treburile publice. A ceasta era o p rim ă m are victorie re p u rta tă de rom ânii transilvăneni. Noua lege electorală a m ărit în m od considerabil n u m ăru l rom ânilor adm işi la vot. C ensul electoral a fost red u s, iar câteva categorii sociale - preoţii, avocaţii, notarii, învăţătorii ş.a. - a u o b ţin u t a u ­ tom at dreptul la vot. Rom ânii a u izbutit s ă aleagă în D ieta T ra n ­ silvaniei un n u m ă r m ai m are de d ep u taţi decât m aghiarii. Aceştia, nem ulţum iţi, a u boicotat sesiunile Dietei, care a ad o p tat do u ă legi extrem de im portante. N aţiunea ro m ân ă se egala în drepturi cu celelalte n aţiu n i, iar lim ba rom ână, alătu ri de m ag h iară şi germ ană, devenea u n a din lim bile oficiale ale Transilvaniei. • Instituirea regimului dualist austro-ungar şi încorporarea Transilvaniei în componenţa Ungariei B oicotul în v e rşu n a t al m aghiarilor l-a silit pe îm p ăratu l F ranz Jo se p h să satisfacă cerinţele liderilor acesto ra şi s ă lichideze autonom ia T ransilvaniei, anexând-o la U ngaria. D ieta de la Sibiu a fost dizolvată. În locul ei a fost aleasă o altă dietă, în b az a u n u i în alt cens de avere, care le-a îngrădit m ultor rom âni drep tu l de a-şi alege deputaţii. M aghiarii, având o m ajoritate zdrobitoare în n o u a dietă, a u votat anexarea T ransilvaniei la U ngaria, în ciuda protestelor din p arte a rom ânilor şi saşilor. În c a d ru l U n g ariei M ari, c a re in c lu d e a şi T ran-silvania, rom ânii s u n t su p u şi un ei cru n te politici de deznaţionalizare şi m aghiarizare. Liderii rom ânilor organizează n u m ero ase ad u n ări de p ro test contra anexării T ransilvaniei şi abuzurilor autorităţilor m aghiare. Cea m ai im p o rtan tă a fost a d u n a re a de la B la j din m ai 1 8 6 8 , convocată să sărb ăto rea scă cea de-a douăzecea an iv ersare a Marii A dunări N aţionale de pe C âm pia Libertăţii. A d u n area a a d o p tat u n m an ifest in titu la t Pron u n cia m en t, în care se revendica resta b ilire a autonom iei Transilvaniei şi a legilor votate de Dieta de la Sibiu. Prin Legea şcolară (1879) lim ba m aghiară devenea obligatorie în to ate şcolile prim are, chiar şi în cele fin an ţate de cele do u ă biserici rom âneşti. Pentru a asigura succesul luptei p en tru drepturi naţionale şi sociale, era nevoie de u n p artid politic naţional. În 1 8 6 9 se constituie P artidu l N aţional al „Gazeta de Transilvania" - primul ziar politic şi informativ al românilor din ţinut. Apare la Braşov în 1838 (în imagine vezi nr. 1) sub redacţia lui George Bariţiu. Sub titluri modificate („Gazeta transilvană", „Gazeta Transilvaniei") s-a editat până în 1944. R om ânilor din B a n a t ° i U ngaria şi P a rtid u l N aţio n a l a l R o m â n ilo r d in T ra n silva n ia . F orm area acestor d ouă partid e a contribuit la intensificarea m işcării naţionale. • Bucovina sub administraţie austriaca La 4 m artie 1 8 4 9 este recu n o scu tă autonom ia Bucovinei, ea devenind d u cat su b o rd o n at direct Vienei. P uterea legislativă din ducat aparţinea unei diete cu sediul la C ern ăuţi, alcătu ită din deputaţi ai populaţiei rom âneşti, ru ten e şi germ ane. Puterea executivă o deţinea un guvernator n u m it de Viena. Limba germ ană era utilizată în adm inistraţie, ju stiţie şi învăţăm ânt. P en tru a dim inua p rep o n d eren ţa elem entului rom ânesc, autorităţile au striece stim u lau im igrare a alogenilor în B ucovina - ruteni, evrei, nem ţi, polonezi. Concom itent, se prom ova o consecventă politică de germ anizare în dom eniul în v ăţăm ân tu ­ lui prim ar, d ar m ai ales în cel secu n d ar şi superior. U n iversita tea d in C ernăuţi, in au g u rată în 1875, era concepută ca o citadelă a germ anizării. În pofida unei a tare politici, caracteru l rom ân esc al Bucovinei a co n tin u at s ă p ersiste p rin s a tu l rom ânesc, şcoala ro m ân ească şi b iserica ortodoxă, p rin activitatea diferitor societăţi cultu rale rom âneşti. Astfel, în ciu d a politicii de deznaţionalizare prom ovate de H absburgi, rom ânii din aceste teritorii în străin ate a u co n tin u at lu p ta de em ancipare naţională. Manifestaţia studenţilor din Bucureşti în susţinerea Memorandumului românilor din Transilvania şi Ungaria, 1892 Mişcarea naţională a românilor din Transilvania şi Bucovina / 117 • C onstituirea şi obiectivele ASTRA La 23 octo m b rie /4 noiem brie 1861, la Sibiu este înfiinţată A sociaţia T ransilvană pentru Literatura Rom ână şi C u ltura Poporului Român (ASTRA), care a jucat un rol im p o rta n t în lupta pentru em anciparea rom â nilor transilvăneni. Preşedinte al asociaţiei a fost ales m itropolitul A ndrei Şaguna, vicepreşedinte - Tim otei C ipariu, ia r secretar - G eorge Bariţiu. ASTRA a m ilitat pentru afirm area lim bii, culturii, şcolii şi artei rom âneşti, pentru realizarea unităţii naţionale a rom ânilor. M em bri ai asociaţiei devin personalităţi de prestigiu ale vieţii politice şi culturale rom âneşti de pe am bii versanţi ai C arpaţilor. A. Şaguna T. Cipariu B Egala în d re p tă ţire a n aţiu n ii rom âneşti şi a confesiunilor sale Naţiunea rom ână, religia greco-catolică, ca atare, şi religiunea greco-orientală se recunosc prin lege, întru înţelesul constituţiunii transilvane, întocm ai ca şi celelalte trei naţiuni şi patru confesiuni recunoscute ale Transilvaniei. 2. Biserica greco-catolică, ca atare, şi biserica grecoorientală au tot acea poziţiune de drept de sine stătătoare în stat şi tot acea libertate de a se organiza în afacerile lor interne, pe care le ocupau celelalte biserici ale ţării, recunoscute prin lege şi recepte după dreptul de stat [...]. 3. Naţiunile recunoscute prin lege, şi adică, naţiunea m aghiarilor, săcuilor, saşilor şi a rom ânilor, faţă una de alta sunt pe deplin egal îndreptăţite şi ca atare folosesc în sensul constituţiunii transilvane de asemenea drepturi politice. Lege votata de Dieta de la Sibiu (1863) I Ce importanţă au articolele votate de Dieta de la Sibiu pentru extinderea autonomiei provinciilor româneşti din cadrul Imperiului Habsburgic? | c Q Legea n aţio n alităţilo r din U n g aria (1868) 1. Deoarece în puterea unităţii politice a naţiunii limba de stat a Ungariei e lim ba m aghiară, şi pentru viitor limba de deliberaţiune şi discuţiune a parlam entului ungar e exclusiv lim ba m aghiară. Legile vor fi create în lim ba m aghiară. Acestea trebuie însă să fie editate în traducere autentică şi în lim bile tuturor celorlalte naţionalităţi ce locuiesc în ţară. Limba oficială a guvernului ţării e şi pe viitor în toate ram urile adm inistraţiei cea m aghiară. I Ce caracter aveau legile imperiale privind cultura şi limba naţiunilor din Transilvania? Semnatarii Memorandului Transilvaniei de la 1892. ► Rândul de sus (de la stânga la dreapta): Dionisie Roman, Patriciu Barbu, D. O. Barcianu, Gherasim Domide, Teodor Mihali, Aurel Suciu, Mihaiu Veliciu, Rubin Patiţa. Rândul de jos: Niculae Cristea, luliu Coroianu, Gheorghe Pop de Băseşti, loan Raţiu, Vasile Lucaciu, Dimitrie Comşa, Septimiu Albini | p|~ M e m o ra n d u l T ransilvan iei (1 8 9 2 ) M em orandul Transilvaniei a fost o petiţie prezentată de o delegaţie compusă din 237 de fruntaşi rom âni din Transilvania îm păratului Franz Josef, la 28 mai 1892, în care erau solicitate pentru populaţia rom ână drepturi etnice egale cu ale populaţiei m aghiare şi încetarea persecuţiilor şi a politicii de m aghiarizare. „...în form a egala legala şi prin concursul factorilor competenţi sistemul de guvernare sa fie reform at în patria noastră, astfel ca sa asigure drepturile odata câştigate şi sa ţina seama de interesele legitime ale tuturor popoarelor care compun statul m aghiar." M e m o ra n d iş tii îş i a rg u m e n ta u re v e n d ic ă rile prin drepturile istorice ale rom ânilor ca m ajoritate etnică în Transilvania (peste 65% din populaţia ţinutului), pondere numerică în Regatul M aghiar (3 m ilioane de rom âni la totalul de 13 m ilioane), aport economic, m ilitar şi cultural la viaţa im periului. împăratul a trimis mem orandul, necitit, parlamentului de la Budapesta, unde, de asemenea necitit, a fost respins. Au urm at măsuri represive. Autorii au fost judecaţi pentru instigare prin presă şi condamnaţi la termene de închisoare de la două luni la cinci ani. Pentru a aplana nem ulţum irile în rândul românilor, Habsburgii, prin amnistie regală, i-au eliberat pe toţi din detenţie. Cu ocazia discuţiilor despre soarta m em orandului, loan Raţiu a rostit celebra frază: „Ceea ce se discută aici este însăşi existenţa poporului român. Existenţa unui popor însă nu se discută, ci se afirm ă". • 118 / Cap. IV. Formarea naţiunilor şi statelor naţionale în Europa STUDIU DE CAZ Blazonul familiei Hurmuzachi Hurmuzâcheştii F am ilia H urm uzachi, prin rem arcabilii săi reprezentanţi: tatăl - Doxache şi fiii săi - Constantin, Eudoxiu, Gheorghe şi Alexandru, a avut o contribuţie strălucită la revigorarea conştiinţei naţionale a rom ânilor bucovineni aflaţi su b ocupaţie au stria c ă . Ei au fost protagoniştii evenimentelor revoluţionare din Bucovina în anii 1848-1849. în m are m ăsură, datorită lor a fost posibilă obţinerea statutului de ducat autonom al Bucovinei în cadrul Im periului Austriac. F raţii H urm uzachi au fondat cea m ai com bativă publicaţie periodică rom ânească din ţin u t - Bucovina, care a fost o veritabilă trib u n ă a propagandei naţionale, dar şi u n apărător consecvent al drepturilor istorice ale rom ânilor bucovineni. Toţi fraţii H urm uzachi absolviseră cea m ai prestigioasă instituţie de învăţăm ânt din im periu - U niversitatea din Viena. A ceasta le-a perm is să se m anifeste în m od plenar în dom eniul profesional pe care şi l-au ales. Constantin, cel m ai m are dintre cei cinci fraţi şi două surori, a fost u n em inent ju rist. În această calitate, a redactat Regulam entul şcolar şi Codul penal al Moldovei (1853). În 1856-1859 a fost unul dintre principalii arhitecţi ai Unirii Principatelor Române. Eudoxiu H urm uzachi şi-a dedicat viaţa investigaţiilor istorice. În arhivele germ ane a ad u n at câteva mii de docum ente inedite referitoare la istoria românilor, ele alcătuind primele cinci volume ale celei m ai prestigioase colecţii de docum ente externe despre rom âni, care nu m ără în prezent 48 de volume. Apreciază rolul fraţilor Hurmuzachi în formarea conştiinţei naţionale a românilor bucovineni. EVALUARE 1. Explică de ce H absburgii a u acceptat unele m ăsu ri de liberalizare a regimului. 2. D escrie revendicările principale ale rom ânilor transilvăneni, form ulate în cadrul C ongresului şi C onferinţei N aţionale a R om ânilor din 1861 şi, respectiv, din 1863. 3. R econstituie evenim entele de la prom ulgarea legii electorale p â n ă la încorpora rea T ransilvaniei în com ­ p o n en ţa Ungariei. Cum ai p u tea n u m i această perioadă? 4. C om pară m etodele şi m ijloacele de care se foloseau ţarism u l şi H absburgii în politica de rusificare şi germ anizare a populaţiei rom âneşti. C are vi se p ar m ai periculoase? De ce? IMPERIUL AUSTRO-UNGAR (1867- începutul sec. XX) I Localizează pe hartă teritoriile româneşti aflate sub dominaţia austro-ungară. Mişcarea naţională a românilor din Transilvania şi Bucovin