Evoluţia relaţiilor sociale în epoca moderna

 Evoluţia economică şi politică a statelor în epoca modernă a influenţat şi relaţiile sociale. Situaţia materială a oamenilor a determinat modul de viaţă, gândirea şi activitatea lor politică. Prin mişcări sociale, masele populare exercitau presiuni asupra guvernelor, cerându-le să acţioneze în sensul liberalizării regimului politic. Reformele sociale au favorizat dezvoltarea relaţiilor capitaliste în economie, au dinamizat evoluţia generală a societăţii moderne. EVOCARE ♦ Ce factori determ ina diferenţierea sociala? ♦ Care erau principalele categorii sociale în Evul Mediu °i cum se manifesta antagonismul dintre ele? Piramida sociala a sistemului capitalist. Industrial Worker (IWWnewspaper), 1911. Inscripţiile de sus în jos: Noi va dirijam . Noi va minţim . Noi va îm pu°cam . Noi m âncam pentru voi. Noi lucram pentru toţi. Noi îi hranim pe toţi. • Situaţia demografica Spre deosebire de Evul Mediu, când populaţia creştea foarte încet, iar uneori se red u cea din cau za recoltelor p ro aste, războaielor d istru g ăto are, epidem iilor, mizeriei şi sărăciei, în epoca m odernă creşterea dem ografică era evidentă. E uropa concentra u n sfert din po p u laţia lum ii. D acă în an u l 1650 p opulaţia statelor europene alcătu ia 100 de m ilioane de locuitori, către 1850 ea s-a triplat. Populaţia Angliei, îm p reu n ă cu Ţ ara Galilor şi Scoţia, a aju n s la 10 m ilioane. O m are p arte din europeni em igrau spre Am erica şi alte continente. În sec. al XlX-lea a avut loc o adevărată explozie demografică, populaţia a depăşit 400 de milioane. E a a devenit n u doar m ai num eroasă, ci şi m ai tânără, constituind o rezervă de forţă de m uncă pentru economie. Schim bările în acest dom eniu a u fost m u lt influenţate de p ro ­ gresele înregistrate în agricultură şi, în special, în industrie şi comerţ, de scăderea m ortalităţii infantile, precum şi de lim itarea războaielor. D escoperirile în m edicină, prin vaccinuri şi igienă, îm b u n ătăţirea alim entaţiei a u contribuit a tâ t la prelungirea d u ratei m edii de viaţă, cât şi la creşterea nivelului de v iaţă şi intelectual al oamenilor. • Diferenţierea sociala M od ern izarea societăţii, creşterea oraşelor, industrializarea a u m odificat considerabil s tru c ­ tu ra socială a populaţiei. În toate statele populaţia era divizată în clase sociale, care se deosebeau p rin p u tere şi bogăţie, influenţă politică şi m od de viaţă. În epoca m o dernă principalele categorii sociale a u fost: burghezia şi m uncitorii salariaţi. O pondere m are, în special în statele cu m ulte răm ăşiţe m edievale, aveau a r is to c r a ţia fu n c ia r ă şi m asele de ţăran i. B u rgh ezia a întem eiat noi valori, printre cele m ai im portante fiind banii şi studiile. Reprezentanţii săi erau ataşaţi faţă de proprietate, considerând-o sfântă, tindeau spre libertate, calitate şi m uncă eficientă. M area burghezie, form ată din industriaşi şi bancheri, era cea m ai activă, influenţând economia, viaţa politică şi culturală. Burghezia de mijloc era alcătuită din avocaţi, medici, profesori şi alţii. Dezvoltarea ştiinţelor şi artelor a creat o intelectualitate deosebită (filosofi, savanţi, artişti), care oferea u n m od aparte de gândire despre lum e. De asem enea m u n cito rii au influenţat societatea. Deşi veniturile m uncitorilor a u sporit, condiţiile de viaţă erau m odeste, deseori sub lim ita existenţei. Cei m ai num eroşi, dar şi cei m ai săraci, răm âneau ţăran ii. Pentru micii proprietari de păm ânt parcela lor n u le putea asigura existenţa, de aceea erau obligaţi să ia în arendă suprafeţe suplim entare în schim bul cedării unei părţi din recoltă sau să lucreze cu ziua pentru a supravieţui. 32 / Cap. II. Structuri sociale în epoca modernă CURS • Mişcările sociale O dată cu progresul tehnologic, situ a ţia m aterială a m aselor populare n u satisfăcea necesităţile crescânde ale populaţiei. Deseori se folosea forţa de m u n că m ai ieftină a femeilor şi a copiilor. Regimul strict, im pus de p a ­ troni, îi face pe salariaţi să-şi apere interesele prin ad resări colective, petiţii, dem onstraţii, greve, iar uneori şi p rin m işcări m ai violente. De exem plu în tim pul m işc ă rii c h a r tiste din Anglia (1838-1848) se revendica votul universal şi secret, desfiinţarea cenzului electoral. M u n cito rii se rid ic a u la lu p ta p e n tr u îm ­ b u n ă tă ţire a s itu a ţie i lo r econom ice. A stfel, în F ran ţa a izbucnit o m are răsco ală la L yon (1831, 1834), în G erm ania - în S ile z ia (1844) ş.a. P en tru a-şi a p ă ra drepturile, deseori m uncitorii se u n e a u în diferite asociaţii şi societăţi. La nivel n aţional a u fost create o rg a n iza ţii m u n citoreşti: în Anglia - Marea Uniune Naţională a Muncii (1834), în SUA - Federaţia Americană a Muncii (1881), în F ran ţa - Confederaţia Generală a Muncii (1895). Democratizarea treptată a societăţilor occidentale în sec. al XlX-lea a dus la im plem entarea în practică a dreptului cetăţenilor la asociere. În baza acestui drept, muncitorii, intelectualii şi micii proprietari şiau constituit propriile organizaţii, num ite sin dicate. Scopul lor principal era obţinerea unei protecţii sociale în relaţiile cu proprietarii, m ajorarea salariilor, m icşorarea zilei de m uncă, asigurări sociale etc. Prim ele sin d icate a u a p ă ru t în Anglia, fiind legalizate în an u l 1825. În alte state, ele a u trecu t p rin tr-o în d elu n g ată confruntare cu autorităţile şi a u o b ţin u t cadrul legal la sfârşitul sec. al XlX-lea. • Reformele sociale S chim bările ra d icale în econom ie a u co n stata t rolul burgheziei, care a p ro p u s u n n o u m odel de organizare so ­ cială. E a era in tere sa tă în m odernizarea societăţii şi im plem entarea u n o r reform e, care vor asig u ra p ro sp erarea societăţii şi afirm area liberalism ului. Mulţi reprezentanţi ai adm inistraţiei considerau reform ele drept d ău n ăto are. K lem en s von Mettern ich credea că în tr-o perioadă de stabilitate n u avem nevoie de reform e, iar în tim purile tu lb u ri ele doar agravează situ aţia. A devăratul m erit al u n u i om de s ta t constă în faptul s ă n u p erm ită o situaţie când cedările s u n t inevitabile. În centrul reform elor sociale se găsea m odelul individului liber de orice constrângere, bazat pe egalitatea juridică. Reformele contribuiau în cele din u rm ă la creşterea liberei iniţiative şi la disp ariţia tre p ta tă a rangurilor. D atorită presiunii sindicatelor, se im p u n ea o n o u ă relaţie între patroni şi salariaţi. Intervenţia statului în raporturile de m uncă a avut ca rezultat legiferarea drepturilor sociale ale muncitorilor. În Anglia, Germania, Franţa, SUA şi alte ţări dezvoltate, guvernele a u întreprins paşi concreţi p en tru a reglem enta drepturile şi responsabilitatea m uncitorilor şi ale patronilor, a fost recunoscut dreptul la greve şi la asociaţii profesionale, s-a redus ziua de m uncă, a început să fie im plem entat u n sistem de asigurări pentru cazurile de bătrâneţe şi boli. În SUA creşterea salariilor era considerată u n mijloc im portant prin care era realizat consum ul. A devăratul interes al salariatului, ca şi cel al întregii societăţi, este servit de o producţie crescândă în cantitate şi calitate, precum şi de u n nivel ridicat al salariului, care să asigure m uncitorului o capacitate de consum constantă şi u n nivel ridicat de viaţă şi cultură. În statele din E u ro p a C entrală şi de E st re ­ formele sociale aveau ca scop eliberarea şi îm prop rietărirea ţăranilor cu p ăm ân t. Şerbia a fost d esfiinţată în unele sta te germ ane, lm periul A ustriac, Ţările Rom âne, Im periul Rus. Un şir de realizări econom ice şi cuceriri dem ocratice a u provocat schim bări radicale în m entalitatea populaţiei, în special a m uncitorilor. Ei tot m ai m ult credeau în progresul societăţii pe calea reformelor, realizate p rin rep rezen tarea lor în p a r ­ lam entele burgheze. Oribilul masacru din Lyon, octombrie 1834. Sursa: Bibliotheque naţionale de France Marele miting chartist din piaţa Kennington. Fotografie (dagherotip), 1848. Evoluţia relaţiilor sociale în epoca modernă / 33 DOSAR | a ^ Tra ta t d e o rd in e şi sim ple d em n ită ţi „N o i nu putem trai îm preuna în condiţii de egalitate; astfel ca, din necesitate, unii conduc °i alţii se supun... Suveranii, seniori suprem i, com anda tu tu ro r supuşilor din stat... şi po po rul care asculta... e separat în m ai m ulte ord in e şi ran gu ri. Unii s-au de dicat slu jirii lui D um nezeu, alţii - a p a ra rii statului cu arm ele, alţii - hra n irii lu i..." Charles Lozeau I De ce unii gânditori politici supuneau criticii sistemul social întemeiat pe privilegii? Comentează ideile lui Charles Lozeau. E voluţia situ a ţiei dem ografice din Europa în ep oca m odernă (în m ilioane) 4 0 0 1 3 5 0 - P o p u la ţia 3 0 0 - 2 5 0 - 2 0 0 - z__ 15 0- z__ 10 0- ✓ Z. 50 - n_ 1650 1750 1800 1850 1900 I Caracterizează situaţia demografică cu ajutorul datelor din tabel. | b |~ Discurs rostit în C am era D e p u ta ţilo r ] „In u ltim ii a n i... o m ân a de o a m e n i, stra in i de interesele m ari ale de zvolta rii noastre econom ice şi sociale, s-au facut stapâni to t m ai m ari de suprafaţa cultivata a ţa rii... Este de stricta şi urgenta datorie a guvernului a cauta, prin toate m ijloacele de care dispune, sa stapâneasca aceste abuzuri, pentru a îm piedica creşterea m izeriei şi agravarea m işcarilor la care aceste abuzuri au da t naştere." Ion C. Brâtianu, 3 m artie 1907 D espre p u te re a poporului „D in m om entul în care artele, industria şi com erţul au patruns în rândurile p o po rulu i şi au creat un nou m ijloc de îm bog aţire pentru clasa laborioasa, s-a pregatit o revoluţie în legile politice. O noua distribuţie a bogaţiei producea o noua repartiţie a puterii. Aşa cum posesiunea fun ciara a ridicat aristocraţia, tot aşa proprietatea industriala ridica puterea p o p o ru lu i." Joseph Barnave I În ce constă puterea poporului? Ce schimbări au avut loc pe parcursul timpului în afirmarea puterii poporului? | p |~ Elogiu b u rg h ezu lu i fran cez „N um esc burghez pe orice om caruia regim ul proprietaţii îi ofera m ăcar un rudim ent de independenţa, care, bucurându-se de un an um it ragaz, îşi consacra activitatea fie a g ricu lturii, fie com erţului, fie industriei, fie carierelor liberale, inclusiv arm atei. Burghezul se defineşte prin parinţii sai, prin felul în care m anânca, bea, locuieşte, se îm braca , prin natura ven iturilor sale, prin educaţia prim ita, prin copiii pe care îi are, prin felul cum îşi întrebuinţeaza tim pu l liber, egal cu capacitatea de a se dedica unor ocupaţii dezinteresate." ReneJohannet I Datorită progresului economic, burghezia juca un rol tot mai important în societate. Activitatea ei era determinată de mentalitatea de producător, în comparaţie cu cea de consumator a nobililor. Prin ce se deosebeşte viaţa unui burghez din epoca modernă de cea a unui nobil din Evul Mediu? Determină schimbările care i-au făcut pe burghezi să se axeze pe alte valori şi principii. In tera cţiu n e a d in tre sch im b ările econom ice şi cele sociale „...O an um ita m ob ilizare a m â in ii de lucru; prin de turna rea re ve n d ica rilo r ţaraneşti catre stat în dauna n o b ililo r in c a p a b ili sa prom oveze de zvoltarea e co ­ nom ica a ţa rii, ea trebuie sa-i perm ita din nou statului sa relanseze industria şi sa finanţeze dezvoltarea cailor ferate înca em brionare. Se observa ca m asa ţa ra n im ii sarace a perm is dem arajul econom iei sub egida statului. C a pita lurile investite în prim a faza în construcţia cailor ferate proveneau direct sau nu din lum ea ru ra la ." Yvette Katan I Ce obiective stăteau în faţa guvernelor statelor pentru a stimula progresul societăţii? Ce condiţii sunt necesare pentru realizarea unei armonii în societate? Argumentează relaţia dintre evoluţia economică şi schimbările sociale. 34 / Cap. II. Structuri sociale în epoca modernă STUDIU DE CAZ EVALUARE Stările sociale în Franţa În sec. al XVIII-lea, po p u laţia Franţei, care n u m ă ra circa 25 de m ilioane de locuitori, era îm p ărţită în trei stări. Prim ele două erau considerate privilegiate şi în tru n ea u doar 250 mii de oameni. Fiecare stare îşi avea s ta tu tu l propriu, b azat pe n işte tradiţii şi privilegii (legi private) proprii. E galitatea în faţa legii, impozitelor, sarcinilor, ce dom ină societatea m odernă, este cucerită abia d upă Revoluţia Franceză. Prim a sta re - cleru l, care are funcţia sacerdotală. El deţinea m onopolul a s u p ra în v ăţăm ân tu lu i, ţin ea evidenţa populaţiei (botez, căsătorie, înm orm ântări) şi avea sarcin a binefacerii. Preoţii colectau decim a şi e rau scutiţi de impozite. În statele p ro testan te clerul era m ai p u tern ic înglobat în societate. A doua stare - n obilim ea, învestită cu m ai m ulte privilegii de ordin politic, social şi economic. În m âinile acesteia co n tin u ă să ră m â n ă m ajoritatea păm ânturilor, fapt care îi perm itea s ă deţină şi principalele roluri în viaţa politică, chiar dacă se sim te to t m ai p u tern ic co n c u ren ţa burgheziei. N obilim ea veche, n u m ită de sânge ori de sabie (de l’epee) este strâm to ra tă tot m ai p u tern ic de u n a nouă, de funcţii (de la robe), re cru ta tă m ai ales din b u r ­ ghezie. S ta tu tu l să u dom inant în societate era confirm at şi de scu tirea de im pozite. A treia stare - restu l p o p u la ţie i regatului (ţărăni, m eşteşugari, burghezi ş.a.) - co n stitu ia m area m ajoritate a producătorilor direcţi. Tot ei su p o rta u şi grosul g reu tăţilo r fiscale. Lipsa de drepturi politice şi social-econom ice i-a făcut pe reprezentanţii stării a treia s ă constituie forţa m otrice a revoluţiilor ce a u p u s cap ăt V echiului Regim. S istem ul îm părţirii pe stări a fost abolit la în cep u tu l Revoluţiei Franceze. În n o ap tea de 4 a u g u st 1789 A d u n area C o n stitu an tă a a n u la t privilegiile clerului şi ale nobilim ii şi astfel a p u s capăt stru ctu rii sociale feudale. 1. N um eşte factorii care au tran sfo rm at burghezia în cea m ai activă categorie socială şi m ai in tere sa tă în reform area societăţii m oderne. 2. Realizează u n tabel cu genericul: „Asem ănări şi diferenţe în m odul de via ţă al p ătu rilo r sociale din epoca m odernă”. 3. C om entează factorii care a u favorizat m odificările dem ografice în epoca m odernă. 4. Prezintă rolul burgheziei în societatea m odernă în com paraţie cu alte categori sociale. 5. A rgum entează că odată cu progresul tehnologic şi dezvoltarea econom ică a statelor, în epoca m odernă m işcările sociale ale m aselor p opulare se intensifică. 6. C om entează ad resarea către tineri a om ului de afaceri am erican Andrew Carnegie: „Locul m eu e în vârf. Fiţi regi ai viselor vo astre...”. Starea a treia duce în spate clerul şi nobilim ea. Caricatură, 1789. Ea era însoţită de com entariul: „S e speră că acest jo c se va term ina în curâ nd”. Vechiul regim a fost u n u l al stă rilo r. N oţiunea de stare este u n a de n a tu ră juridică. S tarea se defineşte prin s ta tu tu l social, adică u n sistem bin e stabilit de prerogative şi obligaţii pe care le a u m em brii u n u i s a u altu i grup şi care n u are nim ic de a face cu bogăţia econom ică. I Stabileşte lim itele societăţii divizate in stări. Cum se explică faptul că cei din starea a treia, fiind cei mai numeroşi, erau şi cei mai defavorizaţi în societate