Modul de viaţa la oraş şi la sat

 In epoca modernă, deşi majoritatea populaţiei locuia la sate, oraşele se dezvoltau şi creşteau pe timp ce trecea. Oraşul a fost spaţiul definitoriu al modernităţii, unde au avut loc transformările cele mai evidente în gândire, în modul de viaţă, în organizarea politico-instituţională. EVOCARE ♦ Cu m era organizată viaţa populaţiei în mediul rural în Evul Mediu? ♦ Din ce considerente, la începuturile epocii moderne, se spune că modul de viaţă de la oraş avea un caracter semiagrar? Interiorul unei locuinţe ţărăneşti (tablou de A. Korzuhin „Întoarcerea tatălui de la oraş") °i al unei locuinţe urbane (fotografie de epocă), mijlocul sec. al XlX-lea VOCABULAR ■ M edii de locuire (urban, rural) ■ „A ristocraţia m uncitorească" ■ Clasă de m ijloc • Viaţa rurala În m ajoritatea statelor populaţia trăia la sate, u n d e p ăstra rea tradiţiilor era foarte puternică. Bisericile reprezentau centrul vieţii locale. Aici era loc de în tru n ire a m em brilor com unităţii. În unele ţări po p u laţia ru ra lă ajungea la 90-95% . Evoluţia p o p u ­ laţiei ru rale avea loc m u lt m ai lent decât în cea u rb an ă. A gricultura era p rin cip ala ocupaţie a ţăranilor. Pe p arcu rsu l secolelor a u avut loc transform ări m ari în ce priveşte cultivarea p ăm ân tu lu i şi reu tilarea tehnică, deşi acest proces evolua foarte încet. D eseori recoltele erau p ro aste, ceea ce d u cea periodic la foam ete şi sărăcie. Populaţia satelor se m ai ocupa tradiţional cu creşterea animalelor, pescuitul, albinăritul şi altele. E rau dezvoltate m eşteşugurile casnice, iar în unele ţări (Anglia, F ranţa, G erm ania) ţăran ii p re sta u anum ite m unci la domiciliu la com anda patronilor. D ezvoltarea reţelelor de d ru m u ri a favorizat legăturile dintre sa t şi oraş. Produsele realizate la oraş p ă tru n d e a u şi în m ediul ru ral. Ţ ăranii locuiau în case p articu lare destul de m odeste, ase m ă n ătoare cu cele de secole în u rm ă, lipsite de confort, u n d e îşi d uceau v iaţa de zi cu zi. H ran a era sim plă, p ro d u să de obicei în gospodăria proprie: terciuri de cereale, lactate, carne, legum e şi fructe. B ăuturile preferate erau vinul, berea, m ai ra r - alcoolul de grâu. V estim entaţia era confecţionată din p ân ză de in sa u cânepă, ţe s u tă şi vopsită de regulă în casă. Ţ ăranii d isp u n eau de inv en tar agricol, păsări, anim ale şi altele. Ei aveau u n şir de obligaţii faţă de s ta t şi proprietarii funciari, în cazul în care n u d isp u n eau de p ăm ân t. Taxele şi im pozitele m ari îi sărăceau şi îi făceau să fie dependenţi economic, deşi în m ajoritatea statelor europene (cu excepţia Rusiei p â n ă la 1861) ţăran ii aveau s ta tu t de oam eni liberi. P opulaţia ru ra lă se folosea şi de anum ite b u n u ri com une: drum uri, p ăşu n i, iazuri etc. Doar spre sfârşitul sec. al XlX-lea m odernitatea p ătru n d e şi în m ediul rural. A cesta este s tră b ă tu t de noile com unicaţii şi influenţat de presă. Obligativitatea învăţăm ântului prim ar, înfiinţarea de num eroase şcoli, introducerea serviciului m ilitar obligatoriu au d u s la „deschiderea satului” şi la o relativă laicizare a populaţiei. Culegătoarele de spice. Tablou de Jean-Frangois Millet, 1857. Muzeul Orsey, Paris. 36 / Cap. II. Structuri sociale în epoca modernă CURS • Viaţa urbana P o p u laţia u rb a n ă în epoca m odernă creştea rapid, d ato rită evoluţiei econom ice, dezvoltării in d u striei co m erţu lu i şi tran sp o rtu lu i. M irajul oraşelor îi atrăg ea pe m ulţi ţăran i. În ju ru l gărilor şi fabricilor se extindeau noi cartiere de m uncitori. O raşele noi se ridicau în apropierea su rselo r de m aterii prim e şi a căilor de com unicaţie. În an u l 1750 p este 10 m ilioane de europeni tră ia u la oraşe, iar către sfârşitu l secolului al XlX-lea erau deja 50 m ilioane. În sec. XIX 12,5% din n u m ăru l total al populaţiei locuia la oraşe. În m ajoritatea statelo r din Vest p o p u laţia u rb a n ă n u dep ăşea 20%, iar în cele din E st ab ia ajungea la 5-7%. În să în ţări ca O landa şi Anglia p opulaţia u rb a n ă a depăşit-o num eric pe cea rurală. La în cep u tu l epocii m oderne, oraşele n u erau p re a m ari, aveau străzi înguste, case cu u n singur nivel şi m ajoritatea construcţiilor din lem n. Din această cauză pericolul de incendii era foarte m are. În 1850, doar Londra şi P arisul aveau p este u n m ilion de locuitori. În 1880, n u m ăru l u n o r astfel de oraşe a crescu t la 8, iar în 1914 a depăşit 30. În secolul al XIX-lea se produc schim bări radicale la oraşe, Ele devin m ai m ari şi „mai în alte”. N um ărul m ediu de etaje se apropie de 5. Noile m ateriale de construcţie, în special oţelul, conduc la ap ariţia prim ilor zgârie-nori în SUA. A tribute obligatorii ale oraşu lu i devin apeductele şi sistem ele de canalizare, ilu m in area cu gaz, iar apoi cea electrică, tra n sp o rtu l u rb a n divers: om nibuse, tram vaie, m etrou, autom obile. C entrele oraşelor diferă tot m ai m ult de zonele lor industriale şi periferice. Aici dom ină m izeria şi sărăcia m aselor de proletari. Oraşele devin m ai curate şi m ai bine am enajate. D rept m odele de oraşe servesc Parisul, Londra, Roma, A m sterdam ul, B ordeaux, M arsilia, Lisabona, M adridul, B erlinul, V iena etc. Aici viaţa era m ai activă, afacerile m ai înfloritoare. O raşele erau centre economice, adm inistrative, judiciare, religioase, culturale. S ăp tăm ân al se o rganizau târguri, u n d e p u teau fi pro cu rate produse agricole şi m eşteşugăreşti. T rep tat se construiesc fabrici, bănci, se dezvoltă tran sp o rtu l. P o p u la ţia u rb a n ă o a lc ă tu ia u b u rg h ezii, a căror ocupaţie principală era com erţul şi afacerile financiare. A lături de ei locuiau m eşteşugari, dar şi m ulţi săraci. Industrializarea a m odificat m u lt s tru c tu ra socială a populaţiei u rb an e. În toate ţările societatea se diviza în dependenţă de averea indivizilor care o constituiau. P roprietatea privată devenise valoare socială suprem ă. Principalele categorii le constituie Ball la Primăria din Viena. Tablou de Wilhelm Gause, 1904. burghezia şi m asele de m uncitori salariaţi. În societatea in d u strială occidentală rolul prim ordial în economie, viaţa politică, cultură l-a avut burghezia. E a a im pus u n m odel de societate cu valori distinctive, astfel ca ataşam en tu l faţă de proprietatea privată, p ă s tra re a valorilor dem ocratice, cu ltu l m uncii bine făcute, d orinţa de a progresa cinstit, de a avea o familie b u n ă, de a creşte copii în tr-o m oralitate strictă. P rincipalele categorii sociale su s-n u m ite n u erau om ogene. P olarizarea socială, care era în p erm a n en tă creştere în perioada precedentă, s-a red u s. In d u strializarea a d u s la fo rm area u n ei nu m ero ase clase de mijloc. Din ea făceau p arte funcţionari, medici, avocaţi, profesori, alţi intelectuali, precum şi m uncitorii salariaţi m ai bine plătiţi („aristocraţia m u n cito rească”). I Explică de ce la oraş viaţa era mai dinamică în comparaţie cu cea de la sate. O familie burgheză die la oraş Modul de viaţa la oraş şi la sat / 37 DOSAR D espre m o d e rn iz a re a v ie ţii la sat „La fel de im portanta ca schimbările juridice intervenite în situaţia ţăranilor a fost introducerea treptata a unor noi metode de cultivare °i exploatare a solului... Aceasta se referea la îm bunătăţirea calitativă a şeptelului printr-o creştere mai planificată a anim alelor, apoi la propagarea soiurilor mai rentabile de cereale °i la îngrâşarea mai adecvată a terenurilor... Fără m odernizarea agriculturii (°i fără perfecţionarea m ijloacelor de transport, îndeosebi a căilor ferate) nu ar fi posibilă hrănirea populaţiei mereu °i rapid crescânde din oraşele industriale..." Erich Zollner I Ce impact a avut modernizarea agriculturii asupra modului de viaţă al ţărănimii? C aracteristica satului austriac în epoca m o d ern a „In satele noastre nu există nici zece locuinţe care să aibă condiţii convenabile de igienă, salubritate şi, mai ales, m oralitate... M ajoritatea caselor de ferm ieri se compun numai din parter, cu cel m ult două camere, în suprafaţa de 25 m 2, de regulă fără geam uri. In bucătărie - câteva piese de m obilă de calitate inferioară, ustensile de menaj şi pentru lucrările păm ântului, în cameră sunt puse paturile, fără nicio deosebire de vârstă sau sex. In pod poţi găsi curent patru, cinci şi chiar şase paturi." Comunitatea în mediul rural Ţăranii construiau locuinţele din lemn sau lut, acoperite cu paie sau trestie, iar mai târziu cu ardezie. Mobilierul unei locuinţe ţărăne°ti era modest: laviţe, câteva taburete, pat de lemn. I Identific[ elementele tradi\ionale care s-au p[strat ]n mediul rural. Compar[ cu locuin\a de la oraş. C aracteristica societăţii tra d iţio n a le S ocietatea trad iţio n ală era strâ n s legată de m ediul n atu ral, de resu rsele oferite de n atu ră. Ritm urile de dezvoltare erau scăzute, societatea era conservatoare, iar inovaţiile n u erau bine văzute, deoarece p u teau să pericliteze ordinea °i stabilitatea întregului sistem social. În societăţile tradiţionale principala preocupare a m ajorităţii este subzistenţa. Producţia fiind scăzută, consu m u l răm ân ea lim itat °i legat de necesităţile im ediate ale com unităţii. Interiorul unei locuinţe de la oraş Din istoria Londrei „ Intre anii 1840 şi 1870 a existat o m e d ie de 33 m ii de sosiri pe an în c a p ita lă ... pe ntru a scăpa de foam ete şi îng ro zitoa rea sărăcie din ţara lor, mulţi fiind atraşi de perspectiva unui loc de muncă şi a unei locuinţe ieftine..." Hugh Clout I Determin[ care erau problemele unui oraşmetropol[. 38 / Cap. II. Structuri sociale în epoca modernă STUDIU DE CAZ EVALUARE Capitalele europene În epoca m odernă capitalele statelor se dezvoltă cu o intensitate deosebită, deoarece aici era co n cen trată viaţa politică, econom ică şi culturală. C apitalele se deosebesc p rin construcţii grandioase: palate, biserici, pieţe, clădiri publice, poduri de piatră, muzee, săli de bal, spaţii p en tru agrem ent etc. L o n d ra este oraşul cel m ai m are şi m ai dezvoltat din lum e. O raşul se reco n stru ia repede d u p ă incendii şi diverse epidemii. Populaţia creşte, a tâ t d ato rită sp o ru lu i n atu ra l, cât şi datorită stabilirii a n u m ero şi englezi şi străin i. M ulţi oam eni d o reau să viziteze Londra p en tu a face studii, a cu n o aşte m odelul de fu n cţio n are a siste m u lu i politic englez. În secolele XVII-XIX L ondra era cen tru l afacerilor, b an ch erilo r şi negustorilor. Se construiesc u n şir de scu aru ri, pieţe urb an e. P a risu l este u n a din capitalele clasice europene cu bulevarde şi grădini am enajate, p alate luxoase şi in stitu ţii de cultură. C hiar dacă reşed in ţa regală a fost m u ta tă la Versailles, P arisul răm âne centrul econom ic şi intelectual al Franţei. Aici activau num eroşi oam eni de artă, savanţi şi oam eni de afaceri. V ien a - capitala Im periului m ultinaţional H absburgic, era cel m ai m are cen tru u rb a n din E uropa C entrală. Aici erau construite su te de clădiri în stil baroc, era centrul artei m uzicale, u n d e au activat compozitorii clasici Mozart, H aydn şi alţii. B erlin u l a evoluat de la u n târg la o capitală, datorită unificării adm inistrative a teritoriilor germ ane. D evenind capitala Prusiei, B erlinul a cu n o scu t o creştere dem ografică spectaculoasă. Au fost înălţate clădiri m ari, palate şi m onum ente. D upă m odelul Franţei, în su b u rb ia B erlinului, Potsdam , a fost co n tru ită o reşed in ţă regală. Porţile B randenburg devin sim bolul oraşului. 1. E n u m eră factorii care au contribuit la dezvoltarea centrelor u rb an e în epoca m odernă. 2. D escrie viaţa u n u i familii de la s a t în epoca m odernă (com ponenţa, condiţiile de trai, ocupaţiile, tim pul liber etc.). 3. C om pară m odul de viaţă de la oraş şi s a t din epoca m odernă şi cel de azi. C are s u n t asem ănările şi deosebirile? 4. Identifică 3-5 schim bări m ai im portante care au av u t loc în v iaţa ru ra lă în epoca m odernă. 5. D em onstrează prin exem ­ ple concrete că satu l este p ăstră to ru l valorilor şi tradiţiilor. C om pară cu sa tu l u n d e locuieşti sa u u n d e ai rude. 6. Form ulează concluzii d espre avantajele şi greutăţile traiu lu i la s a t şi la oraş în epoca m odernă. Piaţa Karlsplatz din oraşul Munchen. Carte poştală de la sfârşitul secolului al 19-lea. Biblioteca Congresulu