Evenimentele din secolele XVII-XIXau influenţat diferit evoluţia socială. Reformele sociale întreprinse au constituit o încercare de a scoate societatea din criza economică, de a o moderniza, de a întări puterea centrală ş de a limita abuzurile comise de proprietarii funciari ş de dregători. Reformismul are loc paralel cu procesul de renaştere naţională a românilor ardeleni. Totuşi obligaţiunile tot mai numeroase apăsau greu pe umerii celor ce munceau, ceea ce a dus la unele conflicte sociale. EVOCARE ♦ Care era structura socială a Ţărilor Române în Evul Mediu? ♦ Ce factori determ inau evoluţia lentă a societăţii româneşti în secolele precedente? Imagini cu boieri din Ţările Române VOCABULAR ■ Regim n o b ilia r (boieresc) ■ M azili ■ Supplex Libellus Valachorum ■ Rumân ■ Vecin ■ Răscoala curuţilor ■ M em oriu ■ Dietă • Cadrul demografic În evoluţia demografică, deşi aceasta decurge m ai len t decât in m ajoritatea statele europene, to tu şi se înregistrează o creştere a populaţiei şi a n u m ăru lu i de localităţi. În Moldova po p u laţia u n u i s a t n u m ă ra în m ediu 15-50 de familii, în Ţ ara R om ânească 25-70 de familii, iar în T ransilvania ajungea la 100 de familii. Din cauza frăm ântărilor politice şi m ilitare se observă o circulaţie a populaţiei d inspre Moldova sp re Ţ ara R om ânească şi T ransilvania, d ar şi în sen s invers s a u chiar în afara hotarelor. Izvoarele m enţionează o em igrare a locuitorilor de origine străin ă. În tim purile când jafurile tu rco -tătare şi războaiele se intensificau, o p arte a locuitorilor din Moldova se m u ta u cu traiu l în regiunile m ai retrase s a u p este C arpaţi, de aceea p o p u laţia din ţin u tu rile nordice creştea, îar cea din ţin u tu rile sudice şi estice scădea. Sub rap o rt etnic, rom ânii din T ransilvania co n stitu iau 65%, răsp ân d iţi uniform în regiune. • Modificări în structura sociala În secolul al x v ii-lea instituţiile de s ta t devin m ai eficiente prin su b o rd o n area pe verticală a organelor locale celor centrale (dom nul, sfatul dom nesc, M area A dunare a Ţării - în Moldova şi Ţ ara R om ânească; principele, consiliul princiar şi dieta - în Transilvania). În organele reprezentative u n rol im p o rtan t co n tin u a să joace clerul, deoarece biserica îndeplinea o funcţie im p o rtan tă în v iaţa statu lu i. Regimul hab sb u rg ic a m en ţin u t relaţiile sociale constituite în T ransilvania. N obilii aveau o poziţie privilegiată în societate. P rincipii din T ransilvania, p e n tru a-şi în tări s ta tu tu l social, încercau s ă acorde diplome m ai m ultor reprezentanţi ai populaţiei libere. Ţ ă ră n im e a a rd e le a n ă devine to t m ai d iferen ţiată. M ajoritatea populaţiei o form au iobagii, care n u aveau dreptul să p ărăsească m oşia fără p erm isiu n ea stăp ân u lu i. Ei erau obligaţi la diferite plăţi în m uncă, n a tu ră şi bani, la care se m ai ad ău g au im pozitele în folosul statu lu i. În Moldova şi Ţ ara R om ânească b o ierim ea (mare şi mazilii) tinde să formeze u n regim nobiliar, care, în tim p de crize politice, făcea încercări de a îngrădi au to ritatea dom nitorilor. În condiţiile dom inaţiei fanariote, clasa politică a societăţii rom âneşti a fost in flu en ţată de C onstantinopol, iar din a do u a ju m ă ta te a secolului al xvIII-lea - de spiritul occidental, m ai ales francez. Cea m ai n u m ero asă com ponentă socială era, în să, ţărănim ea. S itu aţia ţăran ilo r era m ai u şo a ră în Moldova şi Ţ ara R om ânească, deşi erau su p u şi la u n şir de obligaţii financiare şi în m uncă. În secolul al XVIII-lea ap are o n o u ă categorie socială - bu rgh ezia , care în secolul al XIX-lea îşi va consolida poziţiile în societate. La polul social opus, creşte n u m ăru l m uncitorilor salariaţi, care încep să-şi revendice drepturile în rap o rt cu proprietarii atelierelor şi întreprinderilor. 40 / Cap. II. Structuri sociale în epoca modernă CURS • Reformele sociale În Moldova şi Ţ ara R om ânească p ractica reform istă fan ario tă se m anifestă în tr-o etap ă prelim inară p rin în cercări de stabilizare a populaţiei de la sate p en tru funcţionarea m ai b u n ă a sistem ului fiscal. Cons ta n tin M a vro c o rd a t a realizat, cu ap ro b area Porţii, u n program de reorganizare a instituţiilor fiscale, adm inistrative şi ju diciare în spiritul ideii de raţionalizare a societăţii. Practica reform elor a fost co n tin u ată şi de alţi dom nitori fanarioţi. De exemplu, A lex a n d ru Ipsilan ti, dom nitor al Ţării Rom âneşti şi al Moldovei, a întreprins m ai m ulte m ăsuri în dom eniul fiscal şi judiciar, a reorganizat serviciile poştale şi în văţăm ântul, fapt ce a contribuit la prosperarea ţării. În dom eniul fiscal se schim bă m ultiplele dări (de la o gospodărie ţără n easc ă p u teau fi percepute circa 40 de dări şi taxe de stat) cu u n im pozit fix pe cap de familie, p lătit în p a tru rate. Proprietarii funciari laici su n t scutiţi de impozite, iar boieri s u n t n um iţi doar acei care ocupă o dregătorie. P entru a lim ita abuzurile dregătorilor, se face o încercare de a sep ara p u terea adm inistrativă de cea judiciară. Au fost create in stan ţe de ju d ecată în ţin u tu ri şi judeţe. F uncţionarii statu lu i au în cep u t să prim ească leafă. A lături de staro sti şi pârcălabi cu funcţii adm inistrative, a u fost num iţi ipravnici, care aveau şi rolul de judecători. Ju d e c a ta avea loc a tâ t d u p ă obiceiul păm ân tu lu i, cât şi în conform itate cu aşezăm intele dom neşti. În aspect m ilitar au fost desfiinţate vechile cete de curteni şi slujitori, care şi-au p ierd u t funcţiile. Cea m ai im portantă reform ă socială a fost cea ţărănească, efectuată de C onstantin M avrocordat în 1 7 4 6 în Ţ ara R om ânească şi în 1 7 4 9 în Moldova. E senţa ei consta în reglem entarea de către sta t a obligaţiilor iobagilor. Ei u rm au să-şi răscum pere libertatea personală de la boier, cu toate acestea păm ân tu l răm ăn ea proprietate a boierilor. Se a n u lează num ele de ru m ân (în Ţ ara Rom ânească) şi vecin (în Moldova), astfel a fost an u lată şerbia. Revolte în Bucureşti: dispersarea protestatarilor în stradă. Ilustraţie din London News, 14 aprilie 1888 D ar din cauza dom inaţiei străine procesele de m odernizare în Moldova şi în Ţ ara R om ânească, spre deosebire de cele din alte state europene, decurgeau lent. Problem a principală era n u a tâ t lipsa b raţelor de m uncâ, cât lipsa capitalurilor şi preţurile exagerate la p roducţia locală. • Mişcarea de emancipare naţionala În tim pul dom inaţiei habsburgice, în T ran silvania au av u t loc u n şir de m işcări social-politice, ce au contribuit la afirm area n aţiu n ii rom âne. La în cep u tu l secolului al XVIII-lea regim ul austriac, n u m ai la câţiva ani d u p ă in stau rare, s-a confrunta t cu răscoala c u ru ţilo r (1703-1711), co n d u să de F r a n c is c R a k o c z i a l Il-lea , T ra n silv a n ia ajungând, de fapt, centrul luptei antihabsburgice. La răscoală au participat diferite categorii ale populaţiei: ţărani, mici nobili, m eşteşugari. S ecolul al XVIII-lea re p re z in tă u n m o m en t de în c e p u t al m işcării de em an cip are politică, d esfăşu rat în num ele naţiunii. In o ch en tie M icu (Klein), ep isco p u l B isericii G reco-C atolice din T ransilvania în 1728-1751, a condus u n program am plu cu scopul abolirii s ta tu lu i rom ânilor de n aţiu n e tolerată şi rep u n erea lor în drep tu ri egale. El acţionează p rin in term ed iu l u n u i m em o riu , n u m it S u p p lex L ib ellu s (petiţie în ain tată îm p ărătesei M aria Tereza în 1744), prevăzut cu u n şir de anexe în care se p ro p u n eau soluţii de rezolvare a problem ei rom âneşti. M işcarea politică, organizată în ju ru l S u p p lex -u lu i, re u n e şte în tr-o acţiu n e conştientă diverse categorii sociale in teresate în obţinerea u n u i n ou s ta tu t politic. I. Micu a fost prim ul care a p u s în dezbatere a r gum entele istorice privind originea latină, vechim ea şi co n tin u itatea de existenţă a rom ânilor în T ra n silvania. El asociază şi alte revendicări: dreptul de reprezentare a laicilor, sinod general şi altele, p ătru n se de raţionam ente ce a u stâ rn it m ulte dezbateri în rândurile naţiunilor privilegiate, d ar şi ale intelectualităţii rom âneşti. Ideile lui I. Micu au fost continuate în tr-u n alt supplex, în titu lat S u p p lex L ib ellu s V alachorum , red actat în 1 7 9 1 , şi apoi de Ş coala A rdeleană. A cestea a u co n stitu it svpplex libellvs apogeul m işcării naţio- VALACHORVM nale din T ransilvania, TRANSSILVANIiE sin tetiz ân d to ate cerinţele ro m ân ilo r din sec. al XVIII-lea. Pagina de titlu a petiţiei „ Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae”, Cluj, 1791. Biblioteca Academiei Române Evoluţia socială a Ţărilor Române în epoca modernă / 41 DOSAR J^ ^ D espre situ aţia ţă ra n ilo r „D e o rice neam a r fi, ţă ra n ii sunt ţin u ţi să îm p lin e a scă în chip conştiincios munca datorată stăpânilor lor, ... stăpânul lor hotărăşte câte zile vrea să-i pună la lucru... Totuşi, dacă stăpânul vrea să săvârşească vreo nedreptate, atâta îl bate acesta pe ţăran, până când îi dă singur ceea ce a dorit. ...Dare plăteşte ţăranul cât porunceşte dom nul, fără a i se statornici dinainte câtima sau sorocul." Dimitrie Cantemir I Identifică caracteristicile statutului social al ţăranilor români. Ce paşi concreţi trebuiau să fie întreprinşi pentru ameliorarea situaţiei lor? Creşterea populaţiei în Principate în sec. XVII-XVIII (mii locuitori) Transilvania M untenia M oldova * Notă: Populaţia Transilvaniei, în anul 1800, îi includea °i pe locuitorii Bucovinei. C onstantin M av ro co rd a t A dom nit de şase ori în Ţăra Rom ânească şi de pa tru o ri în M oldova între anii 1730 şi 1769. O m învăţat, pătruns de ideile ilu m inismului veacului al XVIII-lea, a desfăşurat un şir de reforme în vederea modernizării societăţii româneşti. Fiind un bun cârm uitor şi diplom at, C. M avrocordat a adoptat un şir de m ăsuri pentru reorganizarea instituţiilor administrative, m ilitare, judiciare şi financiare. Unul din principalele sale merite este suprimarea iobăgiei în 1746 în Ţăra Românească şi 1749 în M oldova. S-a îngrijit de şcoli, a obligat preoţii să ştie carte românească, a tipărit numeroase cărţi. Pe tim p u l u ltim e i sale d o m n ii în M o ld o v a , s-a desfăşurat războiul ruso-turc din 1768-1774. Dom nul a fost luat prizonier şi a fost ucis de un soldat rus. I Demonstrează cum reformele lui C. Mavrocordat au contribuit la modernizarea societăţii româneşti. | c | ~ Rolul D ietei în T ransilvan ia Dieta îşi realiza contribuţiile consfinţite în D iplom a Leopoldină din 1691. Ea era condusă de un preşedinte numit de guvern. La dietă se întruneau m embrii guvernului, judecătorii, funcţionarii com itatelor şi scaunelor, deputaţii aleşi şi invitaţii regelui. In şedinţele ei se discutau p ro punerile îm păratului, sporirea ori reducerea im pozitelor şi alte proiecte de legi. Hotărârile dietei întrau în vigoare doar după aprobarea lor de către îm părat. Supplex Libellus, ediţia lui loan Piuariu-Melnar | p |~ Congresul de la Focşani, 1772 „Principatele Valahiei şi M oldovei au fost totdeauna libere sub propriii lor principi... Nevoia i-a silit, în cele din urm ă, pe părinţii noştri, să se supună... In prezent, noua alianţă şi interesul comun al C urţilor Vienei şi Petersburgului ne dau cele mai m ari asigurări şi ne fac să credem că a sosit m omentul schim bării situaţiei patriei noastre, prin recâştigarea libertăţii..." Din memoriul boierilor adresat delegatului Austriei I Explică în ce constă ideea naţională din programele politice ale românilor. Gara din Focşani M ajoritatea oraşelor n u p rezen tau m ari aglom eraţii u m an e şi erau alcătuite din 200-500 de case, doar în capitale populaţia era m ai nu m ero asă (1000-1500 de case). 1 3 ^ D espre răscoala de la 1 7 8 4 „...to a tă ţă ră n im e a rom â ne ască apucă a rm e le răzbunătoare şi tim p de două săptăm âni..., Ardealul apusean văzu groaznice scene de o m o r şi pustiire, pe care răzbunătoarea Nemesis le ridicase asupra reprezentan ţilor vechii nedreptăţi istorice..." Nicolae Iorga I Menţionează ideile principale din programul social şi naţional al răscoalei din 1784? • 42 / Cap. II. Structuri sociale în epoca modernă STUDIU DE CAZ EVALUARE Conflictele sociale şi caracterul lor În sec. XVII-XVIII, în P rin cip ate ţă ră n im e a este to t m a i m u lt a p ă s a tă de obligaţiile fa ţă de sta t, categoriile privilegiate şi b iserică. D e p e n d e n ţa ţă ra n ilo r a fo st stim u la tă de po litica fiscală excesivă a sta tu lu i, de solicitările c rescâ n d e ale otom anilor, de aprovizionarea frecventă a a rm a telo r străin e, de nevoile sporite de b a n i ale boierilor a n tre n a ţi în tr - u n n o u m o d de v iaţă, de bolile frecvente şi calam ităţile n a tu ra le etc. A ceasta a te n sio n a t şi m a i m u lt s ta re a so cială d in ţa r ă şi a g e n e ra t diferite form e de p ro te s t (fuga de p e do m en ii şi c h ia r d in ţa ră , refu zu l de a îndeplini prestaţiile, a ta c u l a s u p r a stăpânilor, ră z b u n a re a etc). În seco lu l al XVII-lea s u n t c u n o sc u te ră sco ale ale ţă ra n ilo r d in B ihor în T ra n silv a n ia (1659), d in ţin u tu l L ăp u şn a -O rh e i în M oldova (1672) etc. La s fâ rşitu l seco lu lu i a l XVIII-lea, în p lin ă e ră a reform elor, în T ra n silv a n ia se d e sfă şo a ră o m a re ră sc o a lă ţă ră n e a s c ă cu c a ra c te r social şi n aţio n al, ce a a v u t u n ră s u n e t larg eu ro p ean . R ăsco ala în cep e în 1 7 8 4 în le g ă tu ră cu c o n sc rip ţia m ilitară o r d o n a tă d e îm p ă r a tu l Io sif a l II-lea în v e d e re a în tă r ir ii s is te m u lu i d e a p ă r a r e local. A c e a sta a s tâ r n it u n v al de in d ig n ări d in p a rte a ţăra n ilo r, la c a re s -a u a d ă u g a t şi celelalte p ro b lem e sociale. S u b c o n d u c e re a ţă ra n ilo r iobagi H o rea , C lo şc a şi C rişa n , ră s c u la ţii a ta c ă d eo p o triv ă n o b ilim ea şi re p re z e n ta n ţii s ta tu lu i, ce râ n d lic h id a re a şerbiei, lich id are a p riv ile g iilo r n o b ilia re , îm p ă r ţir e a p ă m â n tu lu i ţă r a n ilo r , e g a lita te a în p la ta d ărilo r, ju d e c a ta d re a p tă , în ro la re a în reg im en tele de g răn iceri etc. D a r în s c u r t tim p ră s c u la ţii a u fo st îm p ră ş tia ţi de a r m a ta re g u la tă, ia r co n d u căto rii, p rin şi şi în te m n iţa ţi la A lba Iulia. Horea Cloşca Crişan 1. Expică cum evenim entele din secolele XVII-XIX au in flu en ţat schim ările din s tru c tu ra socială a Ţărilor Rom âne. 2. D eterm ină m odificările principale care a u avut loc în s tru c tu ra socială a Ţărilor R om âne în epoca m odernă. C om pară cu situ aţia sim ilară din alte sta te din Europa. 3. Identifică principalele schim bări care au av u t loc în societatea ro m ân ească în rezultatul reform elor sociale. În ce m ă su ră reform ele au in flu en ţat viaţa diferitor categorii de populaţie? 4. Identifică câte do u ă a s pecte progresive şi două bariere în dezvoltarea societăţii rom âneşti. 5. C om pară sta tu tu l social şi ju rid ic al ţăran ilo r din Ţările R om âne cu cel al ţăranilor din statele E u ro pei. 6. E laborează o com unicare despre contribuţia m işcării reform atoare din Ţările R om âne în tra n s form area vieţii sociale şi economice. I Descrie, consultând =i literatură suplimentară, activitatea unei personalităţi la alegere, care a înaintat idei progresiste =i a contribuit la transform[ri sociale =i spirituale. Argumentează-ţi alegerea. Execuţia lui Horea si Cloşca. Litografie anonimă din sec. al XVIII-lea. Biblioteca Academ iei Române.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu