Evoluţia relaţiilor sociale în Basarabia

 Evoluţia societăţii basarabene în perioada ţaristă (1812-1917) a fost extrem de neuniformă şi pestriţă. Ţărănimea, care constituia marea majoritate a populaţiei (85-90%), era limitată în drepturi, iar nobilimea juca rolurile principale în viaţa politică, economică şi culturală. Orăşenimea era în majoritatea ei alogenă, fapt care a influenţat puternic aspectul sociocultural al regiunii. EVOCARE ♦ Care era cadrul dem ografic în spaţiul dintre Prut şi Nistru până la 1812? ♦ Care erau principalele caracteristici ale societăţii moldoveneşti medievale? Ţărani basarabeni. Imagine din Albumul Expoziţiei Agricole de la Chisinau, 1889 VOCABULAR ■ Ţarism ■ Voloste ■ C ontract norm al ■ Recensământ ■ C olonizare ■ Zemstvă • Demografia ţinutului pruto-nistrean Prim ele sta tistici efectuate de Im periul R us în B asarab ia im ediat d u p ă anexare a ra tă că n u m ăru l populaţiei se ridica la 400.000 de oam eni, dintre care m area m ajoritate (86%) o co n stitu iau b ă ş tin a ş ii (ro m ân i/ moldoveni), iar restu l (14%) îl co n stitu iau ru ten ii, lipoven ii, evreii, a rm en ii, g recii, b u lg a rii, g ă g ă u zii. E voluţia u lterio ară indică u n spor dem ografic apreciabil. Astfel, la m ijlocul secolului XIX, p o p u ­ laţia B asarabiei atingea deja 950.000 de oam eni, în 1897 n u m ăra 1.935.412 locuitori, iar în 1914 - 2.545.834. Explicaţia acestei explozii n u rezidă doar în sporul n a tu ra l de populaţie, p rin reducerea ratei m ortalităţii (lipsa războaielor, îm b u n ătăţirea alim entaţiei şi condiţiilor de trai), ci şi p rin procesele de colonizare la care a fost s u p u s ă g u b ern ia. B asarab ia era atractiv ă p e n tru colonişti p rin existenţa unor p ăm ân tu ri libere, m ai ales în su d u l regiunii, soluri fertile, clim ă b lândă, d ar şi p rin înlesnirile g aran tate de autorităţi: lipsa obligativităţii serviciului m ilitar şi ab se n ţa şerbiei. Pe de altă parte, b ăştin aşii erau în cu rajaţi s ă se străm u te în alte regiuni ale im periului (Ucraina, R usia, Caucaz, Siberia şi O rientul Îndepărtat). Toate acestea au d u s la sch im b area rap o rtu lu i etnic, astfel în cât la 1918 n u m ăru l rom ânilor a coborât la 70% din n u m ăru l total al populaţiei. • Ţărănimea M ajoritatea covârşitoare a populaţiei ţin u ­ tu lu i activa în sectorul p rim ar al economiei. Astfel, conform d atelor R ecen să m â n tu lu i d in 1 8 9 7 , observăm că din n u m ăru l total de 1.935.412 locuitori, u rb a n i erau 293.332 (15,2%), ia r ru rali 1.642.080 (84,8%). G uvernul ţa rist n u a m en ajat de loc ţărăn im ea b asarab ean ă. C u toate că n u a in tro d u s şerbia, ca în restu l im periului, el a creat tot felul de piedici p en tru străm u tarea ţăranilor de pe p ăm ân tu rile m oşiereşti. Au fost create legi m enite să reglem enteze relaţiile dintre m oşieri şi ţăra n i („contracte n o rm ale”), în care se in ­ terzicea trecerea sătenilor pe păm ânturile statu lu i, su b am eninţarea unor pedepse. Gospodăriile mici ţărăneşti, înapoiate din p u n ct de vedere tehnic, n u p u te a u face faţă sarcinilor şi datoriilor crescânde faţă de s ta t şi m oşieri. P en tru a p u te a plăti impozitele, ţăran ii erau nevoiţi să plece la m unci sezoniere, ca argaţi, fie s ă plece în alte regiuni ale im periului. Reform a agrară, aplicată în B asarabia în 1 868, n u a în d estu lat cu p ăm ân t ţărănim ea, care a fost nevoită să păstreze legăturile cu m arele dom eniu m oşieresc şi du p ă această dată. O categorie de ţărani înstăriţi s-a p u tu t crea abia d u p ă reformele lui S to lîp in (1906-1911), dar ea n u a p u tu t s ă se dezvolte din cauza războiului. A utorităţile ţariste n u perm iteau nici m igrarea ţăranilor la oraşe. D rept urm are, în B asarabia n u s-a p u tu t crea o p iaţă de m uncă liberă, m enită să im pulsioneze dezvoltarea industriei şi m odernizarea. D ucând u n m od de viaţă izolat, ţăran ii n u aveau acces la carte, gradul de analfabetism printre ei fiind extrem de ridicat. În schim b, ac easta a co n stitu it u n îm pedim ent p e n tru rusificarea lor. 44 / Cap. II. Structuri sociale în epoca modernă CURS • Nobilimea D upă anexarea B asarabiei a u to rităţile ţa riste a u r e c u n o s c u t to a te drepturile şi privilegiile nobilim ii m oldoveneşti, cu scopul de a-i obţine loialitatea. Cu to ate că o p a r te d in b o ieri a u plecat p este P rut, fapt n eîm p ied icat de a u to ­ r ită ţile ru s e , a lţii a u răm as, devenind su p u şi ru şi. Im p eriu l ţa r is t a fost u n u l absolutist, iar nobilim ea co n stitu ia u n sprijin im portant al tronului, fiind învestită cu m ai m ulte privilegii de ordin politic, social şi economic. În m âinile acesteia continuă să răm ân ă m ajoritatea păm ânturilor, fapt care îi perm itea să deţină şi principalele roluri în viaţa politică, adm inistraţie şi arm ată. A dunarea deputaţilor nobilim ii din B asarab ia se convoca o d ată la trei ani şi avea dreptul de a alege şi a d estitui funcţionarii instituţiilor regionale şi de a num i tutorele proprietăţilor funciare m oşiereşti. A dunarea D eputaţilor p u tea alege, din rân d u rile nobilimii, m areşalu l regional, d ar care u rm a să fie confirm at în funcţie de guvernatorul m ilitar al provinciei. M areşalul nobilim ii era m em ­ b ru al C onsiliului S u p rem al B asarabiei şi era considerat a doua p erso an ă d u p ă guvernator. În com petenţa sa era exam inarea cerinţelor com unităţii nobiliare din Basarabia. P entru perfectarea docum entelor care dovedeau provenienţa nobiliară a fiecărui boier, în Consiliul Suprem al Basarabiei era alcătuit un registru nobiliar, în care erau înscrise fam iliile nobiliare. Politica de rusificare a vizat în prim ul rân d elitele autohtone din im periu, n u a constituit excepţie nici nobilim ea basarabeană. Pe lângă aceasta, aici a u fost străm u taţi nobili din alte regiuni ale im periu lu i p en tru a co n trab alan sa ponderea boierim ii locale. Cu toate acestea, nobilim ea b asarab ean ă s-a m anifestat în diferite domenii, precum autohtonii A lecu Donici, A lex a n d ru H âjdeu şi fiul să u Bogd an Petriceicu-H asdeu, generalul L eon id C ăpiţă, tatăl laureatului Prem iului Nobel, Petru Capiţa, sau nobili alogeni, d ar educaţi în B asarabia, ca prinţul W ittgenstein, contele Nesselrode, contele W itte ş.a. • Burghezia/orâşenimea O p articu ­ laritate a dezvoltării u rb an e în Ţ ara Moldovei a fost predom inarea aici a elem entului alogen. A ceastă stare de lu cru ri s-a p ă stra t şi în B asarabia, m ai ales când im periul a av u t nevoie de crearea u n u i a p a rat de funcţionari p en tru gestionarea afacerilor publice. D in statistica oficială p en tru a n u l 1912 vedem că d in p o p u la ţia u rb a n ă făceau p arte: evrei - 37,2% , ru şi - 24,4% , ucrain en i - 15,8%, m o ld o v en i/ro m ân i - 14,2% , alte etn ii - 8,4% . P o p u laţia u rb a n ă era co m p u să d in m ai m u lte categorii sociale: funcţionarii, ofiţerii, judecătorii, profesorii, clerul. M ajoritatea acesto ra erau alogeni sa u au to h to n i asim ilaţi, deoarece lim ba ru să co n stitu ia u n factor decisiv de prom ovare socială în im periul ţarist. R eprezentanţii lum ii afacerilor (bancherii, in d u striaşii, negustorii, p ro p rietarii de imobile) e ra u şi ei în m are a lor m ajo ritate alogeni. R om ânii erau rep rezen taţi m ai ales în in d u stria m ică, m eşteşuguri, in d u stria casnică şi în m ahalale, care erau legate de activităţile agrare. Ritm urile slabe ale m odernizării şi urbanizării n u a u perm is crearea u n ei clase de mijloc puternice, g aran tă a stabilităţii politice şi economice, dovadă fiind extrem ism ul epocii revoluţionare ce a zguduit întregul im periu, inclusiv B asarab ia (1905-1917). Leon Casso, nobil basarabean, ministru al Învăţământului al Rusiei (1910-1914) Nobili şi burghezi basarabeni. Fotografie de N.P. Kondratski, 1889 Orăşeni basarabeni. Fotografie de N.P. Kondratski, 1889 Evoluţia relaţiilor sociale în Basarabia / 45 DOSAR I A A titu d in e a b o ie rilo r b a s a ra b e n i fa ţa de im p o zita re a locuitorilor, 1815 „Călăuzindu-se după principiul că supunerea locuitorilor acestui ţinut cere, cu o deosebită prudenţă, de a avea o atitudine corectă şi cum pătată, bazată pe legile şi obiceiurile moldoveneşti privitoare la im pozite, Hartingh, spre a-şi atinge scopurile, include în Comitetul pentru stabilirea im pozitelor pe cei mai onorabili boieri din Basarabia. La acest apel însă s-a răspuns astfel: M itropolitul Gavril - nicidecum nu mă pot hotărî să particip; C. Paladi - pleacă la Iaşi cu treburile moşiei; D. Râşcanu - bolnav... In această situaţie delicată eschivarea sub diverse motive era m ai curând o atitudine. Ba chiar, aş zice, un protest tacit, o neîmpăcare cu trista realitate..." F Vighel I Apreciază atitudinea boierilor basarabeni faţă de impozitarea locuitorilor. Consideri această poziţie drept o manifestare de indiferenţă sau un mod de rezistenţă tacită. Argumentează. D espre p o p u laţia B asarab ie i (1 8 2 3 ) „...O bună parte din ei (boierii basarabeni) vorbeau franţuzeşte, iar unii în germană. ... nimeni din ei nu posedă lim ba rusă şi n-a manifestat interes de a vedea Moscova sau Petersburgul; din vorbele lor se poate constata că, pentru ei, nordul nostru e o ţară sălbatică. In schimb, mulţi din ei au călătorit la Viena, care e mult m ai aproape şi unde, într-adevăr, e mai cald şi mai vesel. [...] M oldovenii de rând mai că ar reprezenta cel mai neprihănit popor din lume; înrobiţi, ei şi-au păstrat puritatea neobişnuită a firii; neluând în seamă pildele rele, ei nu se dedau furturilor, nu cunosc patim a paharului, sînt blânzi, dar îndărătnici ca boii păscuţi de dânşii." F Vighel I Comentează opinia lui F. Vighel despre anumite categorii sociale din Basarabia la 1823. | c | ~ Din C ontractul n orm al p. 9. In caz de refuz al sătenilor de a prim i păm ânt (conform Contractului social), înzestrarea lor se înfăptuieşte de către proprietar în prezenţa conducerii de voloste... p. 13. Fiecare sătean, posesor al unei perechi de boi sau cai, este obligat să are pentru o zi de clacă 9 prăjini. Sătenii ce au câte 2, 3 sau 4 perechi de boi sau cai sunt obligaţi să are aceeaşi suprafaţă pentru fiecare pereche de vite de tracţiune... Pentru îndeplinirea acestor lucrări ei folosesc inventarul lor agricol... I Ce relaţii erau între diferite categorii de populaţie din mediul rural din Basarabia în secolul al XlX-lea? Explică termenii „posesor”, „obligaţie”. D ate din Recensâm ântul populaţiei din 189 7, re fe rito are la B asarabia Judeţe °i oraşe Populaţia % ştiutori de carte bărbaţi femei Jud. Chişinău 144625 135032 20,4 or. Chişinău 56734 51749 39,3 Judeţul Bălţi 108840 102608 10,0 or. Bălţi 9537 8941 28,8 Judeţul O rhei 108688 104790 12,1 or. Soroca 7881 7470 33,5 Judeţul Hotin 156251 151281 10,9 I Formulează o concluzie cu referire la datele din Recensământul populaţiei din 1897. I ^ Q chişin âu l în anu l 1821 „Era plin de lume. In loc de 12 mii de locuitori aici, erau de acum circa 50 de mii, pe o suprafaţă de 4 verste pătrate. El semăna mai degrabă cu aglom eraţia unei sărbători lo ­ cale, când cei veniţi se pripăşesc la voia întâm plării, câteva fam ilii ocupând o singură odaie. Dar nu num ai Chişinăul s-a um plut cu originari din M oldova şi Valahia; populaţia întregii Basarabii cel puţin s-a dublat. Chişinăul în acea vreme era plin de prinţi şi dem nitari din Constantinopol şi am bele principate." A. Veltman | Stabileşte cauzele fenomenului descris de A. Veltman. Chişinău. Desen anonim din anii 1850. Chişinău. Vedere asupra părţii de nord de pe clopotniţa Mitropoliei. Fotografie de N.P. Kondratski, 1890 I Descrie schimbările din aspectul Chişinăului pe parcursul secolului al XlX-lea. 46 / Cap. II. Structuri sociale în epoca modernă STUDIU D CAZ EVALUARE Componenţa naţionala a populaţiei Basarabiei conform recensăm ântului din 1897 N aţio n alita tea În cadrul guberniei În oraşe În lo c a lită ţile rurale M oldoveni/rom âni 47,58 14,16 53,55 Ruşi 8,05 24,42 5,12 U craineni 19,62 15,75 20,31 Beloruşi 0,13 0,12 0,13 Polonezi 0,6 2,1 0,34 Bulgari [şi găgăuzi] 5,33 3,94 5,58 G erm ani 3,11 0,72 3,54 Ţigani 0,45 0,15 0,5 Evrei 11,79 37,18 7,25 Turci 2,88 0,12 3,38 Alte naţionalităţi 0,46 1,34 0,3 I În baza tabelului de mai sus determină componenţa etnică a Basarabiei. Ce concluzii poţi face despre populaţia din gubernie? Ce raport exista între grupurile etnice de la oraş şi sat? I Localizează pe hartă regiunile locuite compact de diferite etnii. Ce factori au determinat repartizarea neuniformă a populaţiei în cadrul guberniei Basarabia, la oraşe şi la sate? Dorohoi Grigoriopol \ CHIŞINÂI Colonii mai importante: Găgăuze ( f ) (G ) Germane Primele colonii 1. E n u m era principalele categorii de populaţie din B asarab ia în secolul XIX. C om para situ a ţia lor cu cea din E u ro p a şi Principatele Rom âne. 2. Identifica problem ele principale care treb u iau soluţionate p e n tru a schim ba sta tu tu l ţăranilor b asarab en i. C um crezi, cine p o artă vina p en tru situ aţia p recară a ţă ra ­ nilor în com paraţie cu alte categorii sociale? A rgum entează. 3. D escrie situ aţia ţăranilor din B asarabia. C om pară situ aţia ţăran ilo r din B asarab ia din sec. XIX cu cea actuală. 4. Analizează evoluţia econom ică a B asarabiei în secolul XIX. Explică cum a u in flu en ţat procesele de m odernizare din economie a su p ra sta tu tu lu i diferitor categorii de populaţie. 5. C aracterizează politica socială a ţarism u lu i în B asarabia. Precizează ce interese u rm ăreau a u to ­ rităţile ruse. 6. Analizează schim bările care s-a u p ro d u s în s itu ­ aţia diferitor categorii de populaţie. C om pară m odul de viaţă al populaţiei ru rale cu cel al p o p u ­ laţiei u rb an e. Identifică asem ăn ări şi deosebiri. O familie de colonişti germani în grădina sa. Fotografie anonimă, 1905 Evoluţia relaţiilor sociale în Basarabia / 47