Evoluţia economică şi politică a statelor in epoca modernă a determinat caracterul relaţiilor sociale. Respectiv, situaţia materială a oamenilor a determina modul de viaţă, gândirea şi activitatea lor politică. Prin mişcări sociale, masele populare exercitau presiuni asupra guvernelor, cerându-le să acţioneze în sensul liberalizării regimului politic. Reformele sociale au favorizat dezvoltarea relaţiilor capitaliste în economie, au dinamizat evoluţia generală a societăţii moderne. în secolele XVIII-XIX, deşi majoritatea populaţiei locuia la sate, oraşele se dezvoltau şi creşteau intens. Oraşul a fost spaţiul definitoriu al modernităţii, unde au avut loc transformările cele m ai evidente în gândire, în modul de viaţă, în organizarea politico-instituţională. în Moldova şi Ţara Românească reformele sociale întreprinse au constituit o încercare de a scoate societatea din criza economică, de a o moderniza, de a întări puterea centrală şi de a limita abuzurile comise de proprietarii funciari şi de dregători. Reformismul are loc paralel cu procesul de renaştere naţională a românilor ardeleni. Totuşi obligaţiunile tot m ai numeroase apăsau greu pe umerii celor ce munceau, ceea ce a dus la unele conflicte sociale. Evoluţia societăţii basarabene în perioada ţaristă (1812-1917) a fost extrem de neuniformă. Ţărănimea, care constituia marea majoritate a populaţiei, era limitată în drepturi, iar nobilimea deţinea rolurile principale în viaţa politică, economică şi culturală. Orăşenimea era în majoritatea ei alogenă, fapt care a influenţat puternic aspectul sociocultural al regiunii. REŢINE ♦ S o c ie ta te a eu ro p ea n ă în ep o c a m o d ern ă a cu n o scu t o ev o lu ţie d e m o g ra fică ra p id ă , d e te r m in a tă d e fa .cto ri econ om ici ş i p o litic i in te rd e p e n d e n ţi. E ste un fe n o m e n n u m it rev o lu ţia d e m o g rfică d in sec o lu l a l XlX-lea.. ♦ S tr u c tu r a s o c ia lă a cu n o scu t m o d ific ă ri s u b s ta n ţia le , m icşo ră n d u -se d e p e n d e n ţa p e rso n a lă . B u rg h ezia e s te ce a m a i a c tiv ă co m p o n en tă a s o c ie tă ţii m o d ern e. ♦ D eşi s o c ie ta te a m o d ern ă a co n tin u a t s ă f i e p re p o n d e re n t ru ra lă , o ra şu l a f o s t s p a ţiu l d e fin itoriu a l m o d e rn ită ţii, u n de s-au în re g istra t tra n sfo rm ă ri ra d ic a le în m e n ta lita te a locuitorilor, în m o d u l d e v ia ţă , în o rg a n iza re a p o litic o -a d m in istra tiv ă . ♦ E g a lita te a ju r id ic ă ş i lib era in iţia tiv ă , a c tiv ism u l lu c ră to rilo r ş i p re siu n ile s in d ic a le au im p u ls io n a t r e a liz a r e a u n o r refo rm e ca re au s im p lific a t s tr u c tu r ile s o c ia le ş i au c o n trib u it la c re şte re a n ivelu lu i d e v ia ţă , d e şi d ife re n ţie re a în s o c ie ta te s e a d â n cea . NOŢIUNI-CHEIE Evoluţie demografică, reforme, urbanizare, stări sociale, clase sociale, aristocraţie, nobilime, burghezie, muncitorime, luptă de clasă, răscoale. GÂNDIRE CRITICĂ: ♦ C are a u fost cele m ai Im portante transform ări sociale din epoca m odernă? ♦ C um s-a u sch im b at relaţiile dintre oam eni o d ată cu evoluţia so cietăţii m oderne? ♦ Ce represiuni sociale şi ideologice a u av u t loc în epoca m odernă? ♦ C are a fost specificul evoluţiei relaţiilor sociale în sp aţiu l rom ânesc în epoca m odernă? 48 / Cap. II. Structuri sociale în epoca modernă EVALUARE P o rn in d de la datele p re zen ta te d esp re creştere a p o p u laţiei în epoca m o d ern ă, realizează o friză cronologică pe care vei p lasa schim bările demografice în statele m ai dezvoltate din E uropa. Comp a r ă ac e şti in d ici cu c re ş te re a populaţiei în Principatele Române. | II. SPAŢIUL ÎN ISTORIE ŞI RELAŢIA CAUZĂEFECT ♦ Localizează pe h a r tă cele m ai m ari centre u rb a n e din E uropa. ♦ D em onstrează relaţia de cau zalitate dintre evoluţia econom ică şi sch im b area m odului de viaţă al populaţiei din epoca m odernă. ♦ Prezintă im pactul m odernizator al reform elor sociale. III. STUDIEREA IZVOARELOR___ | A nalizează docum entul: „Faptul că este proprietarul casei în care locuieşte operează asupra lui (a muncitorului) o transformare completă. [...] Cu o căsuţă şi o grădină, s e poate fa c e dintr-un muncitor un cap d e fam ilie cu adevărat dem n d e acest nume, adică moral şi prevăzător, care îşi sim te rădăcinile şi are autoritate asupra fam iliei sale... Nu va trece mult timp şi ca sa lui va f i cea care îl va poseda; ea îl moralizează, fa c e din el un om a şeza t şi îl transform ă” (Emile C hezsson, „Econom ia franceză”, 1881). Precizează ce transform ări s-a u p ro d u s în m entalitatea m uncitorului. D eterm ină valorile burgheze care îl caracterizează pe m uncitorul din epoca m odernă. V.AUTODEZVOLTARE__________ | R edactează u n eseu s tr u c tu r a t pe u n a din tem ele solicitate despre evoluţia socială. R espectă urm ăto rii paşi: ♦ citeşte atent conţinuturile din manual ş i din su rse suplimentare; ♦ respectă etapele: d e pregătire a subiectului; de scriere a eseului; de redactare a lucrării; ♦ selectează conţinuturile şi structurează eseul: introducere; conţinut (2-3 puncte); concluzii şi argumentarea opiniei; ♦ prezentarea eseului: pregătire individuală; prezentarea în fa ţa colegilor şi a profesorului; ♦ prezentarea pentru membrii comunităţii: colegi din alte clase; membriifamiliei sa u rude, prieteni; reprezentanţi ai unor organizaţii şi ai autorităţilor publice locale etc.; ♦ prezentarea eseului în cadrul unor concursuri sa u publicarea în m ass-m edia etc.; ♦ autoaprecierea muncii asupra eseului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu