Economia Basarabiei (1812-1914)

 în anii 1812-1918 economia basarabeană rămâne predominant agrară, fapt care a lăsat amprente asupra dezvoltării ţinutului în general. Ramurile de bază erau agricultura, viticultura, pomicultura ş creşterea vitelor. Industria, comerţul şi finanţele iau amploare abia la sfârş'tul secolului XIX - începutul secolului XX. EVOCARE ♦ Care era nivelul de dezvoltare economică a teritoriului dintre Prut şi Nistru până la anexarea la Im periul Rus? ♦ En umeră trei caracteristici ale agriculturii ţinutului. ♦ Care erau ram urile tradiţionale ale econom iei în Principatele Române în sec. al XlX-lea? Medalii ale Expoziţiei Agricole de la Chişinău din 1889 acordate de Zemstva gubernială şi Adunarea Proprietatilor Agricoli din Basarabia VOCABULAR ■ Arendaş ■ Expansiune ■ Productivitate a m uncii ■ C olonizare ■ Linie telegrafică ■ Infrastructură econom ică ■ Balanţă com ercială • Caracteristici generale În Evul M ediu, ram u rile de b ază ale economiei ţin u tu rilo r dintre P ru t şi N istru a u fost creşterea vitelor şi ag ricu ltu ra. Teritoriile din a c est sp a ţiu era u cele m ai prospere din Ţ ara Moldovei, fapt recu n o scu t im ediat d u p ă anexarea B asarabiei de R u sia în 1812. Astfel, 1 /3 din b iru l d ato ra t Porţii şi p este ju m ă ta te din grânele d estin ate p e n tru export p roveneau din provincia an ex ată. A celaşi lu c ru era valabil şi p e n tru exportul de vite. Şi vitele de negoţ, şi hergheliile toate p este P ru t se h ră n esc din vechim e şi în B ugeac, re cu n o şteau boierii m oldoveni, care reg retau că Ţ ara Moldovei a p ierd u t „izvorul neguţitoriei s a u com oara ţării”. Im periul ţa ris t c u n o ştea bin e p o ten ţialu l econom ic al sp aţiu lu i p ru to -n istrea n , căci în că în 1799 călăto ru l ru s Sum arokov afirm a că B asarab ia este „un p ă m â n t al făg ăd u in ţei”, co n stitu in d p a rte a „cea m ai ro d ito are” a Ţ ării Moldovei. • Agricultura În anii 1812-1830 economia B asarabiei a trec u t p rin tr-o perioadă de ru in are şi stagnare, determ in ată de consecinţele războiului ru so -tu rc şi de in stalare a n o u lu i regim. Fuga m asivă a moldovenilor peste P rut, cu toate că a fost interzisă de autorităţile ţariste, a d u s la depopularea m ultor sate. P en tru a red resa situ aţia, guvernul de la S an k t P etersburg a in iţiat u n p ro ­ ces de colonizare cu reprezentanţi ai altor etnii (germ ani, elveţieni, bulgari, găgăuzi, sârbi ş.a.). Din ocupaţiile agricole, cele m ai im portante ram u ri le-au constitu it cultivarea culturilor cerealiere, h o rticu ltu ra, viticultura, pom icu ltu ra, ap icu ltu ra şi piscicultura. C reşterea vitelor începe s ă joace în secolul al XlX-lea u n rol secundar, faţă de perioada precedentă. Din anii 30 începe o perioadă de dezvoltare relativă a agricu ltu rii. Au crescut suprafeţele de însăm ânţare. Se aplică pe larg unelte de m u n că m ai productive, inclusiv cele ad u se de colonişti: plugul saxon, boroane, cultivatoare etc. C reşte cota-parte a produselor agricole destinate pieţei. Totodată, sistem ul de rotaţie a culturilor cerealiere a d u s la vlăguirea solurilor, fapt care a provocat la începutul secolului XX scăderi ale recoltelor şi foamete în judeţele sudice. P om icultura şi viticultura, în schim b, a u fost ram u ri în p erm an en tă creştere în B asarabia. Exportul în R usia făcea foarte profitabilă creşterea fructelor (prune, m ere, pere, caise, vişine, cireşe, nuci etc.). La exportul de vinuri B asarab ia ocupa prim ul loc în Rusia, cu o producţie de p este 17 m ilioane vedre an u al, adică m ai m u lt de ju m ă ta te din tot vinul p ro d u s în im periu. C u ltu ra tu tu n u lu i se afla în descreştere de la m ijlocul secolului (de la 26.000 desetine în 1875, la 1.000 în 1900), din cauza m onopolului in stitu it de stat, fiind con cen trată în judeţele n istren e (Orhei şi Soroca). C reşterea a n im a lelo r se dezvoltă extensiv şi m ai cu seam ă în regiunile de sud. O pondere în altă co n tin u ă s ă deţină oieritul. În anii 30-40, în B asarab ia erau 70 de gospodării de creştere a cailor de rasă, care aveau faim ă în tot im periul. Circa 25% din gospodăriile clăcaşilor n u aveau vite, pe când la o gospodărie de colonişti revenea în m edie câte 3 cai, 7 vite şi 64 de oi. E ra răsp ân d it şi pescuitul, 26 / Cap. I. Viaţa economică în epoca modernă CURS m ai ales la gurile D unării, lim anul N istrului şi lacurile din sud, d ar sistem ul de aren d are de către s ta t a bălţilor a d u s la stag n area ram urii. Cel m ai faim os sa t pe de b ra ţu l Chiliei era Vilcovul, u n d e d u p ă peşte sărat, icre de m o ru n şi n isetru veneau com ercianţi din R usia, G recia şi F ranţa. In d u stria forestieră era şi ea în decădere din cauza reducerii drastice a suprafeţelor de păduri. Ţ inuturile în care peste ju m ătate de su p rafaţă erau îm pădurite a u fost C hişinău, O rhei şi Hotin, d ar p â n ă la Prim ul Război M ondial aceste suprafeţe s-a u red u s sim ţitor din cauza dezinteresului din p arte a autorităţilor. • Industriile M eşteşu g u rile şi m a n u ­ facturile a u răm as la o trea p tă relativ jo a să de dezvoltare, rolul lor re d u cân d u -se la p relu crarea m ateriei prim e agricole. O p articu laritate a fost nivelul tehnic înapoiat. S pre exem plu, d in tr-u n total de 6000 de m ori n u m ai 28 a u fost reutilate abia către anii 60 ai secolului al XlX-lea. M ajoritatea lucrătorilor erau ţăran i clăcaşi, salariaţii fiind în m inoritate. Conform datelor statistice, în B asarabia, la 1901 existau 1.462 fabrici şi uzine, la care lu crau cca 6000 m uncitori. Producţia an u ală a acestor în treprinderi era în valoare de 3 m ilioane ruble. • Comerţul C o m erţu l a tre c u t d u p ă 1812 p rin tr-o a d â n c ă criză, d eo arece a u fost ru p te legăturile com erciale vechi cu regiunile de peste Prut. M ărfurile principale p e n tru export din B asarabia erau cerealele: grâul, orzul, secara, porum bul. T rep tat B asarab ia a fost in clu să în piaţa ru sească. În stru c tu ra com erţului extern al R usiei cerealele din B asarabia alcătu iau an u a l 20-30% . Totuşi, am p lasarea la h o tar (în B asarab ia existau 15 p u n cte vamale) şi apropierea portului O desa au stim u lat exporturile. În an u l 1900 B asarabia avea o b alan ţă com ercială activă, im porturile făcânduse în su m a de 1.804.245 ruble, iar exporturile în su m a de 7.528.507 ruble. Fabrica de conserve a Societăţi Coloniştilor Evrei din Basarabia, 1903 • Infrastructura În B asarabia râu ri navigabile la acea vrem e e ra u P ru tu l, N istru l şi Dunărea.. Cele p a tru linii ale c ă ilo r f e r a te b asarab en e aveau o lungim e de 862 de verste (1 verstă = 1.067 km) şi au început să fie construite în deceniul opt al sec. XIX. Acestea erau: TiraspolC hişinău, Bender-Ungheni, Bender-Reni, R âbniţaB ălţi-O cniţa-N oua-Suliţă. Din ra ţiu n i strategice ecartam entul avea stan d ard u l ru sesc (1524 mm), m ai larg decât cel european sa u step h en so n ian (1435 mm). R eţeaua de şo se le era de 18.000 km, având m enirea să u n ească principalele centre ale provinciei, chiar dacă starea lor lăsa adesea de dorit, din care cauză deveneau im practicabile din toam nă spre prim ăvara. L in iile teleg ra fic e de la O desa la C hişinău au fost construite în 1859-1860. Econom ia b asarab ean ă în tim pul adm inistraţiei ţariste ră m â n ea p red o m in an t agrară, procesele de m odernizare, foarte lente, fiind atestate abia la sfârşitul secolului al XIX-lea, d u p ă prom ovarea reform elor cu caracter liberal în im periu, m ai ales în sp aţiu l u rb an . Relaţiile capitaliste încep să p ă tru n d ă în agricultură, produsele fiind destin ate sp re piaţă (cereale şi vinuri). Industriile se dezvoltau lent şi erau legate m ai ales de sectorul de prelucrare a produselor agricole. N ecesităţile de investiţie au d u s la ap ariţia u n u i sector financiar dinam ic şi a u n u i sistem de creditare. ABIA 812-1918) Limitele Administraţiei (Gradonacialistvo) oraşului Ismall. Conform Decretului din 26 sept. în urma înfiinţării Administraţiei or. Ismail, judeţul îşi schimbă denumirea în Leova, la care sunt trecute târguşorul Leova şi 35 de aşezări. Limitele judeţelor Chişinău şi Soroca (total 8) formate din părţi ale judeţelor Hotin, laşi şi Orhei în conformitate cu Decizia Senatului din 18 dec. 1835 Limitele teritoriului Basarabiei de Sud retrocedat Moldovei conform Tratatului de pace de la Paris (1856) şi reanexat conform hotărârilor Congresului de la Berlin (1878) Economia Basarabiei (1812-1914) / 27 DOSAR Fabrica de maşini agricole de la Sărata a lui Rudolf şi Eduard Heer. Fotografie de pe carte poştală, începutul sec. al XX-lea I Id e n tific ă in im a g in e elem entele ce c o n firm ă m o d e rn iz a re a econom iei B asa rab iei. | A H o tărârea Consiliului de M iniştri, a p ro ­ b ată de ţar, privind străm utarea ţăran ilo r din guberniile interne a le Rusiei în Bas ara b ia, 21 septem brie 1826 „R ă po satul îm p ă ra t (A le xan dru I) a b in e v o it să întărească, la 15 februarie 1824, hotărârea m inistrului de finanţe de a aduce la îndeplinire propunerea rezidentului im perial în Basarabia, contele Voronţov, privind străm utarea în acea provincie, pentru început, a 2 0 .0 0 0 de ţărani de stat ruşi, da r num ai după ce va fi elaborat regulam entul general cu privire la străm utare, adaptat co n d iţiilo r locale... C o nform planului, străm utarea în Basarabia e permisă din urm ătoarele gubernii: Cernigov, Poltava, O rio l, Kursk, Kaluga, Tula °i Reazan. In 1825, ministrul de finanţe a dat indicaţii acestor gubernii ca şefii locali să adune in fo rm aţii privitoare la ţăra n ii de stat cu puţin păm ânt care doresc în baza acestui regulam ent să se străm ute în Basarabia, ia r contele Voronţov tot atunci a dispus instituirea în Basarabia a unei C om isii speciale, responsabilă de starea n o ilo r colonişti..." Meşteşugari basarabeni. Albumul ’’Vederi ale Chişinăului şi împrejurimilor’’. Fotografii de N.P. Kondratski, 1890 | Ce m eşteşuguri se p ra c tic a u în B asarabia? A le xa n d ru B oldur despre m o d e rn iza re a B asarab ie i "In sfârşit, nu putem să trecem cu vederea şi succesele civilizaţiei m ateriale, care ajutau legăturile de com unicaţie între Basarabia şi Rusia. Firul telegrafic a fost întins de la O desa până la C hişinău în 1860, lucrările pentru acesta fiind începute în octom brie 1859. Ideea de a lega C hişinăul cu O desa prin cale ferată a ap ă ru t în 18 64 . In 1 8 68 a fost a p ro b a t de îm p ă ra t proiectul dru m u lu i de fier. In 1 8 7 0 au început prim ele lucrări pentru construcţia liniei. Trenurile au început să circule treptat pe diferite po rţiun i ale liniei: în 1871 pe distanţa Razdelnaia - podul de peste Nistru şi până la C hişinău: în 1873 pe distanţa C hişinău-C orneşti şi în 1875 pe distanţa C o rne şti-U n g h e n i." Ce consecin\e a u a v u t c o m u n ic a \iile m oderne a su p ra m o d u lu i de v ia ţă şi a m e n ta lită ţii popula \ie i d in regiune. A rg u m e n te a z ă -\i ră sp u n su l a n a liz â n d s itu a \ia a c tu a lă d in co m u n ita te . I De ce a u to rită ţile \a ris te susţin ea u s tră m u ta re a ţă r a n ilo r de s ta t d in R usia in B a sa rab ia? Cum a in flu e n ţa t această p o litic ă d e s tin u l a u to h to n ilo r? Suprafaţa plantaţiilor viţei-de-vie în gubernia Basarabia Judeţ Suprafaţă în % C etatea A lbă 57 ,6 O rhei 18,2 Tighina 8,6 Ism ail 7,9 C hişinău 5,7 Bălti 1,2 Soroca 0,8 H otin 0,0 Gara din Chişinău. Fotografie de N.P. Kondratskii, 1890 • 28 / Cap. I. Viaţa economică în epoca modernă STUDIU DE CAZ Indistria vitivinicolâ în Basarabia D u p ă an e x are a B asarab iei la R u sia începe o p erio ad ă de dezvoltare in te n siv ă a v itic u ltu rii şi vinificaţiei în reg iu n e. A utorităţile ţariste erau interesate în dezvoltarea acestei ram uri, datorită cererii im ense din Rusia, m ai ales că im porturile de vinuri scum pe din O ccident dereglau b alan ţa com ercială a statului. Au fost luate m asu ri de protecţie a vinurilor din B asarabia în lu p ta de concurenţă cu vinurile străine. La D ubăsari, Movilău, Parcani, Ovidiopol au fost deschise puncte de export fără taxe vamale pentru vinul exportat în Rusia. Un rol im portant in dezvoltarea ram urii vinicole a B asarabiei a ju c a t guvernatorul M. Voronţov, care a contribuit la p lan tarea viilor din îm prejurim ile C hişinăului, prin am ple lucrări de defrişare. P en tru p reg ătirea cadrelor din in d u stria vinicolă, în a n u l 1832, în B asarabia a fost deschisă prim a şcoală de viticultură şi vinificaţie la C etatea Albă (una din cele trei). La 2 iunie 1842 a fost adoptată h o tărârea organizării unei şcoli de viticultură şi vinificaţie în su b u rb ia C hişinăului (astăzi Stăuceni). R am ura vitivinicolă a B asarabiei ocupa u n loc de frunte în Im periul Rus. În anul 1853 B asarabia producea de şapte ori m ai m ult vin decât Crimeea. De la sfârşitul secolului al XlX-lea, vinurile produse în B asarabia încep să fie exportate chiar şi în Franţa, datorită faptului că acolo filoxera a făcut m ari distrugeri în plantaţiile de viţă-de-vie. Pe p a rc u rsu l secolului al XlX-lea, pe teritoriul B asarabiei s-au form at noi regiuni viticole p e n tru p roducerea vinurilor de calitate înaltă: ju d eţu l C etatea Albă cu podgoriile Şabo, Purcari şi R ăscăieţi; ju d eţu l Orhei cu podgoriile Peresecina, Bravicea; ju d eţu l C hişinău. O lovitură grea a su p ra dezvoltării vinificaţiei a d a t cam pania antialcool care a dem arat în Imperiul Rus înaintea Prim ului Război Mondial. S tatul a introdus m onopolul asu p ra producerii alcoolului etilic, rachiului, in tro d u cân d u -se noi reguli de com ercializare a vinului. D rept rezultat, exportul vinurilor din Moldova în R usia s-a re d u s de 10 ori. Alt prejudiciu l-a ad u s falsificarea în m a să a vinurilor basarabene, prin utilizarea u n o r su b stan ţe chimice (acizi, vopsele artificiale, zah ăr etc.). Ca u rm are, p reţurile la vinurile calitative au scăzut considerabil. O a ltă lovitură p u te rn ic ă a s u p ra ram urii a fost filoxera, care a venit d in O c c id e n t la s f â r ş itu l sec . al XIX-lea, distrugând su p rafeţe enorm e de plantaţii de viţăde-vie (de la 68 mii d esetin e în 1897, la 38 mii în 1914). I Ce rol avea vinicultura în prosperarea gospodăriilor ţărăneşti şi în dezvoltarea economică a regiunii? Ce consecinţe a avut campania antialcool asupra acestei ramuri? Ţărani producând vin. Fotografie de N.P. Kondratski, sfârşitul sec. al XIX-lea EVALUARE 1. Descrie nivelul de dezvoltare a economiei B asarabiei în com ponenţa Im periului Rus. Care erau factorii de stag n are şi cei de progres ai ram urilor econom ice? 2. A nalizează im pactul anexării B asarabiei a su p ra com erţului intern. De ce n u se poate vorbi despre dezvoltarea com erţului extern? 3. Explică din ce m otive în m eşteşugurile din B asarab ia se m en ţin ea caracteru l casnic. E xistau oare condiţii in tern e şi externe p e n tru dezvoltarea in d u striei în B asarabia? 4. C om pară nivelul de dezvoltare a economiei în B asarab ia cu cel din Principatele Rom âne (până în an u l 1859) şi R om ânia (1859-1914). Form ulează o concluzie proprie. 5. Realizează o com unicare, din 6-8 propoziţii, la tem a: „Locul B asarabiei în contextul dezvoltării economiei în Im periul R u s”. 6. Precizează specificul evoluţiei economice a B asarabiei în cadrul sistem u ­ lui econom ic al Rusiei. Sala Expoziţiei de Vinuri din Chişinău. Fotografie de N.P. Kondratski, 1889 Economia Basarabiei (1812-1914) / 29