M odernizarea economica a României (1859-1914)

 Sub aspect economic România nu realiza progrese spectaculoase ca ţările din Occident, dar creşterea, deşi lentă, se simţea in diferite ramuri. în anul 1861, populaţia noului stat se ridica la 3.800.000 locuitori, iar la 1899 se apropia de 6.000.000. Majoritatea populaţiei era rurală (85%), dar oraşele erau in permanentă creştere. EVOCARE ♦ Aminteşte-ţi caracteristicile evoluţiei economice a Ţârilor Române de pânâ la 1859. ♦ Ce elemente m odernizatoare au fost im plem entate în industrie? ♦ Cu ce problem e de ordin economic se confruntau Ţârile Române? Irigarea terenurilor agricole VOCABULAR ■ C redit ■ Sistem econom ic ■ Bancâ ■ Reformâ ag rarâ ■ Protecţionism ■ Sistemu fin a n c ia r ■ Banca N a ţio n a lâ Rom ânâ ■ Bursâ de V alori ■ „Râzboi v a m a l" ■ Junim ism ■ Poporanism ■ Ţârânism • Evoluţia sectorului agrar Sectorul dom inant al economiei era cel prim ar. R aporturile în cadrul satu lu i rom ânesc au devenit o problem ă încă de la începuturile statu lu i m odern. La Conferinţa de la Paris (1858), su b presiunea opiniei publice rom âneşti, s-a decis desfiinţarea statu tu lu i de clăcaşi şi îm proprietărirea ţăranilor. M odernizarea agriculturii prim eşte u n im bold d u p ă refo rm a a g ra ră d in 1 8 6 4 , care a rep rezen tat u n act politic, d ar şi econom ic de prim ă im portanţă. Scopul acesteia era îm proprietărirea m asei de ţăra n i cu păm ân t, în funcţie de capacităţile lor de p relu crare a acestu ia (num ărul de vite). D rept u rm are, s-a u creat trei categorii de ţărani: fruntaşii, m ijlocaşii şi pălm aşii. M area proprietate n u a fost în să desfiinţată, deoarece distribuţia n u p u te a depăşi 2 /3 din su p ra faţa moşiei, în schim b ţăran ii erau scu tiţi de obligaţiunile de tip feudal. T otuşi, d ependenţa faţă de m ariii proprietari răm ân e extrem de m are, a tâ t din cauza slabei înzestrări tehnice, cât şi a u n o r restricţii prevăzute de legea „tocmelilor agricole”, care-i obligau pe ţăran i să m u n cească pe m arile dom enii (neoiobăgia). P ăstrarea latifundiilor g aran ta în d rep tarea m asei cerealiere către p iaţa externă, astfel încât, la răscru cea secolelor, exportul de grâne reprezenta 85% din valoarea totală a exportului rom ânesc. Ponderea agriculturii rom âneşti în econom ia ţării răm ân ea a tâ t de m are, în cât reprezenta 2 /3 din produsul naţional b ru t şi 3 /4 din exporturi. Acest lu cru a d eterm in at m odernizarea agriculturii. Îşi fac ap ariţia m aşinile agricole, d u b lată de intro d u cerea rotaţiei culturilor, după m odelul revoluţiei agrare engleze. C auza a fost com ­ petiţia accen tu ată cu p ro d u cţia cerealieră am erican ă şi ru sească, ia r rezu ltatu l a fost sporirea productivităţii. R ă sco a lele ţă ră n e şti de la 1 8 8 8 şi 1 9 0 7 au obligat clasa politică rom ânească să înfăptuiască reform e agrare radicale, m aterializate după term in area P rim ului Război Mondial. • Modernizarea în industrie Sectorul secu n d ar al economiei a av u t o evoluţie accen tu ată. M odernizarea econom ică a în sem n at în lătu rarea sistem ului de bresle de sorginte medievală, care îm piedica dezvoltarea industriei. C reşterea cererii la p roducţia m anufacturieră a obligat sta tu l să acorde prioritate industriei n aţio ­ nale. G uvernele, m ai ales cele liberale (lozinca „prin noi în şin e”), au d em arat u n am plu proces de m odernizare a in d u striei (Legea încurajării industriei, 1887), lu ân d şi unele m ă su ri p r o te c ţio n is te (tariful vam al, 1886), astfel ren u n ţâ n d u -se la ideea că R om ânia este o ţa ra em inam ente agrară. Procesul m aşinizării in d u striei a fost rapid în asem enea ram uri-cheie ale economiei ca cea alim entară, forestieră, tran sp o rtu ri şi textilă. Totuşi, în R om ânia n u s-a dezvoltat suficent, din lipsă de capitaluri, o ram u ră extrem de im portantă ca cea producătoare de m aşini, fapt care a frân at dezvoltarea industriei în general. 22 / Cap. I. Viaţa economică în epoca modernă CURS P entru a ieşi din acest im pas, s-au ad o p tat legi care în c u ra ja u crearea societăţilor anonim e pe acţiu n i şi im porturile de capital străin. A cestea din u rm ă deveneau p red o m in an te în in d u stria petrolului (94%), gaz şi electricitate (95,5%), m etalurgie (74%). Peste ju m ătate din capitalurile străine investite în in d u strie ap arţin eau Angliei, Olandei, F ranţei şi Belgiei. D rept rezultat, producţia in d u strială începu să crească cu 18% pe an. Dezvoltarea economiei în epoca m odernă este strân s legată de evoluţia siste m u lu i fin a n c ia r. Statul rom ân a întreprins o serie de m ăsuri pentru atragerea investiţiilor străine în domeniul bancar. În 1867 se introduce valuta unică naţională, iar în 1 8 8 0 se înfiinţează B anca N aţională Rom ână, fapt care a dus la relansarea sistem ului de credit naţional. T rep tat se înfiinţează alte bănci, m enite să faciliteze investiţiile în ram urile cele m ai im portante ale econom iei (B anca Agricolă, B an ca C o m ercială) şi B u rsa d e V alori d in B u cu reşti. Toate aceste m ăsu ri a u d u s la dim in u area sistem ului căm ătăresc, care avea efecte nocive, m ai ales în m ediul rural. • Comerţul E xporturile de cereale au co n stitu it u n a dintre principalele su rse ale veniturilor Rom âniei m oderne. La în cep u tu l secolului R om ânia va ocupa locul p a tru în lum e la exportul de grâu (după R usia, SUA şi Canada) şi trei la exportul de porum b. T rep tat u n rol to t m ai im p o rtan t începe să-i revină petrolului, u n a din m aterialele prim e cele m ai căutate în epocă. T ratatul comercial cu AustroU ngaria (1885), încheiat din raţiu n i politice, n u a a d u s dividendele economice aştep tate, din cauza opoziţiei m agnaţilor unguri, care se tem eau de im porturile cerealiere rom âneşti. „Războiul vam al” care a u rm a t a d u s la ru in area industriei transilvănene şi a provocat u n p u tern ic cu ren t de m igraţie spre America. Locul A ustriei l-a lu a t G erm ania, care devenise principalul exportator de produse in d u striale şi, neavând colonii, era in tere sa tă de pieţele de desfacere din estu l Europei. Palatul Băncii Naţionale. Clădire realizată de arhitecţii francezi Albert Galleron şi Cassien Bernard Im porturi Exporturi 1860 63.000.000 116.000.000 1865 68.000.000 112.000.000 1875 100.000.000 145.000.000 1885 268.000.000 248.000.000 1895 305.000.000 265.000.000 1905 338.000.000 457.000.000 1913 590.000.000 670.000.000 Comerţul extern al României (în lei) • Transporturile In fra s tru c tu ra se dezvoltă rapid, inţial p en tru a în cu raja exporturile, apoi p en tru a m enţine înalte ritm urile de creştere econom ică. R eţeaua de căi ferate, în 1865-1914, atinge 3.500 km, cantitatea de b u n u ri tran sp o rtate pe această cale se ridică la 9 m ilioane tone anual. Pe lângă aceasta, tran sp o rtu l feroviar era cel m ai m are consum ator de cărb u n e (90%), fapt care a stim u lat in d u stria extractivă. Mari progrese înregistrează în epocă transportul fluvial. D u n ărea devenise a rte ra principală a com erţului european, ca rezu ltat s-au dezvoltat p o rturile la Galaţi, Brăila. Alipirea Dobrogei la regatul rom ân a perm is re lan sarea com erţului m aritim , u n rol im p o rtan t revenind p o rtu lu i C o n sta n ţa . R eţeaua de şosele pietruite se extinde către 1914 la 27.000 km. Şcoala de inginerie rom ânească obţine o faim ă in tern aţio n ală graţie lui Anghel Saligny, care p e n tru prim a d a tă foloseşte în construcţii m asive b eto n u l arm at. Se înfiinţează Şcoala de Poduri şi Şosele la B ucureşti. E conom ia ro m ân ească în tre an ii 1859 şi 1914 a în re g istra t progrese im p o rtan te su b asp ectu l m odernizării. Cu toate că ag ricu ltu ra constituia în continuare baza economiei ţării, transform ările stru ctu rale din industrie, com erţ, finanţe şi tra n s ­ po rtu ri i-au perm is să devină o p u tere regională activă, fapt care i-a deschis d rum ul spre realizarea idealului de u n ita te n a ţio n ală d u p ă în ch eierea Prim ului Război Mondial. Locomotivă fabricată la Reşiţa în 1872. Muzeul Locomotivelor cu Abur Modernizarea economică a României (1859-1914) / 23 DOSAR Legea ru ra la (1 8 6 4 ) Art. 1 - Sătenii clăcaşi (pontaşi) sunt şi răm ân deplini proprietari pe locurile supuse posesiunii (stăpânirii) lor, în întinderea ce se hotărăşte prin legile în fiinţă... Art. 2 - Locuitorilor care nu se bucură de întinderea păm ântului ce li se cuvine după articolul precedent li se va îm plini întinderea legală de pământ. Art. 3 - Nici într-un caz, teritoriul rămas în deplina stăpânire a săteanului nu va fi mai m are de două treim i ale unei moşii. Se înţelege că pădurile nu intră în această socoteală. Art. 10 - Se desfiinţează pentru totdeauna şi în toată întinderea României: claca (boierescul), dijm a, podvezile ..., carele de lemne şi alte asemenea sarcini, datorate stăpânilor de moşii sau în natură sau în bani. Art. 11 - Drept clacă, dijm ă şi celelalte sarcini se va da stăpânirilor de moşii, odată pentru totdeauna, o d e s p ă g u b ire . B Lege pen tru tocm elile agrico le şi pentru executarea lor (1 8 6 6 ) Capitolul I. Art. 1 - Toate tocm elile pentru munci a g ricole de orice natură trebuie să fie legalizate şi înregistrate de către autoritatea com unală respectivă, cu îndeplinirea form elor p re v ă z u te . Capitolul III. Art. 13 - Primarii sunt datori, prin ajutorul consilierilor com unali, vătăşeilor, dorobanţilor, secretarilor, să îndem ne pe m uncitorii agricoli, care au contractat în conform itate cu legea de faţă, a-şi îndeplini tocm elile, la vremea când şi locul unde şi după chipul cu care s-au legat prin tocmeli. Art. 14 - M odul executării este cel următor. Primarul, prin mijloacele executive de care dispune, va aduce îndată pe datornic la munca pentru care s-a tocm it; când el se va îndărătnici, reclamantul poate prin concursul p rim a ru lu i. să tocmească alţi oam eni cu orice preţ; acest preţ constatat prin proces-verbal, se va îm plini din propria avere a vinovatului, exceptându-se casa şi păm ântul dobândit prin legea r u r a lă .. I Care a fost importanţa acestor legi pentru modernizarea economică a României? Lege pen tru în fiin ţa re a sistem ului m o n e ta r (1 8 6 7 ) Art. 1 - Se adoptă sistemul m onetar decimal metric cum există în Franţa, Italia, Belgia şi Elveţia. Cinci gram e de argint, din care 835 din 1000 argint fin şi 165 din 1000 aliaj, com pun unitatea monetară a României sub denum irea de leu. Art. 2 - Leul se îm parte în una sută părţi, denumite bani. Art. 17 - După trecerea a şase luni de la întâia emitere a monedei naţionale, monedele străine ce circulă astăzi în ţară încetează a m ai avea curs. D Lege pentru în c u ra ja re a industriei n a ţio n a le (1 8 8 7 ) 1 . O ric in e voieşte să în fiin ţe z e în R om ânia un aşezământ industrial cu un capital de cel puţin 50 .000 de lei, sau cerând întrebuinţarea a cel puţin 25 de lucrători pe zi, se va bucura de foloasele legii de faţă. In termen de şase ani de la înfiinţarea unei fabrici, două treim i din lucrători trebuie să fie rom âni. 3. Aşezămintele ce ar răspunde la îndatoririle arătate la articolele arătate m ai sus vor putea dobândi pe gratis şi în deplină proprietate sau în posesiune până la 90 de ani, unul până la 5 hectare de p ă m â n t. pe orice proprietate a statului, a com unelor sau a dom eniului C o ro a n e i. 4. O rice aşezământ in d u s tria l. se bucură de urm ătoarele scutiri în tim p de 15 ani: a) orice im pozit direct către stat, judeţ sau com ună; b) toate maşinile precum şi toate părţile de maşini şi toate accesoriile lor aduse din străinătate pentru trebuinţele sale sunt scutite de taxe vam ale; c) m ateriile p r im e . sunt scutite de taxe vam ale, dacă acele materii prime nu s-ar afla sau nu s-ar găsi în cantităţi îndestulătoare în ţară. I Precizează elementele care au încurajat industria naţională. | e ^~Î n susţinerea protecţionism ului „Producţiunea naţională nu se poate nici menţine, nici naşte chiar, fără măsuri protecţioniste, şi abia după ce in ­ dustria naţională va fi puternică o putem lăsa să concureze sub regimul libertăţii com erţului." M ihai Eminescu I Argumentează opinia lui Mihai Eminescu despre importanţa politicii protecţioniste. I Apreciază poziţia intelectualilor români în ce priveşte cursul dezvoltării economice a României. Formulează-ţi opinia despre cursul de dezvoltare economică a României la răscrucea secolelor XIX-XX. I f Prin noi înşine „E xperienţa de toate zilele ne dovedeşte că o ţa ră care este num ai agricolă nu poate să prospereze în avuţia publică şi p riv a tă . Trebuie dar să ne silim din toate puterile şi prin toate m ijloacele cele m ai nim erite a crea şi a proteja industria în ţară la noi." M ihai Kogâlniceanu • 24 / Cap. I. Viaţa economică în epoca modernă STUDIU D CAZ EVALUARE Doctrinele economice În g â n d ire a eco n o m ică ro m â n e a s c ă d in ep o ca m o d e rn ă s -a u m a n ife s ta t d o u ă te o rii m ari: u n ii p u n e a u a c c e n t pe teoria industrializării, alţii c o n s id e ra u că R o m ân ia, fiind o ţa r ă p re d o m in a n t ag rară , tre b u ie s ă dezvolte în p rim u l râ n d sec to ru l p rim a r al econom iei - a g ric u ltu ra. T eo ria in d u stria liz ă rii a fo st p ro m o v ată de liberali. A depţi a i a c e s tu i c u re n t a u fo st M. K o g ă ln ic e a n u , G. B ă r n u ţiu , D .P. M a r ţia n , P .S . A u r e lia n ş i I.N . A n g e le s c u , A .D . X en o p o l. In d u stria liz a re a a c o n s titu it p rin c ip a la p re o c u p a re a liberalilor, d e o a rec e v e n e a u în în tâ m p in a re a in te re se lo r b u rg h eziei n aţio n ale. T arifu l v am al d in 1886 a fo st o m ă s u ră p ro te c ţio n istă im p u s ă de liberali. P rin cip iu l lib eral „prin noi înşin e” a fo st fo rm u la t în 1905 de I.C. B r ă tia n u şi u rm ă re a m o b ilizarea tu tu r o r re s u rs e lo r m ateriale, u m a n e şi fin an c iare ale ţă rii p e n tru d ezv o ltarea econom iei. O p ţiu n ea conservatorilor s -a m an ife sta t în lozinca „România - ţară em inam ente agrară”. A ceastă strateg ie econom ică d ăd e a p rio ritate a g ric u ltu rii fa ţă de celelalte ra m u ri ale econom iei, in clu siv fa ţă de in d u s trie . J u s tif ic a re a v e n e a d in id eea că a g r ic u ltu r a re p re z e n ta o c u p a ţia tr a d iţio n a lă a p o p o ru lu i ro m ân , d in lip să de c a p ita lu ri şi de m u n c ito ri calificaţi p e n tru activ ităţile in d u stria le . P rin a c e a s ta se u rm ă r e a p ro m o v area in tereselo r m oşierim ii, care vedea în in d u strializ are p rin cip alu l ei c o n c u re n t. P rin tre c u re n te le ce d e riv a u d e aici a u fo st ju n im is m u l, p o p o r a n is m u l ş i ţă r ă n is m u l. I Care sector, în opinia ta, ar trebui să fie prioritar: cel primar - agrar, sau cel secundar - industrial? Argumenteaz[. 1. Explică esen ţa problem ei agrare în Rom ânia. 2. C aracterizează corelaţia dintre creşterea dem ografică şi procesul de m odernizare a producţiei. 3. Identifică, din text şi din docum ente, dificultăţile care frân au procesul de m odernizare a economiei. 4. Precizează care ram u ri ale economiei erau a tra c ­ tive p en tru investiţiile de capital străin . Ce beneficii p u te a u s ă obţină sta tu l şi proprietarii privaţi, pe de o parte, şi investitorii străini, pe de alta? 5. E laborează o com unicare scu rtă, din 5-7 propoziţii, pe tem a: „Factorii care a u favorizat dezvoltarea economiei în R om ânia la răscru cea secolelor XIX şi XX”. A R 1867 Academia română ^ Universităţi O 1894 Procesul Memorandumului Răscoale ţărăneşti şl alte tulburări sociale Presa: [*] românească [ŢŢ] maghiară [g ] germană ^ A b®6® cu 5' Stă clase româneşti / j \ Principalele centre de învăţământ ale românilor din Transilvania O Societatea pentru cultură şl literatură 1863 română din Bucovina DEZVOLTAREA ECONOMICA A ROMÂNIEI Şl BASARABIEI ’ ° (A DOUA * * * JUMĂTATE Cernăuţi “Suceava ■p Chişinău, fa Exploatări petroliere [_ ] Sare | | Extracţii de cărbuni Fe Minereuri de fier @ Metale preţioase şl neferoase A Metalurgie şl construcţii de maşini Industrie chimică Q Industrie textilă O Industrie alimentară Cherestea ( 5 ) Materiale de construcţie [B Instituţii bancare Localizează pe hart[ cele mai dezvoltate regiuni industriale, principalele centre de căi ferate şi noduri comerciale din România către începutul secolului al XX-lea. Ce importan\ă a avut alipirea Dobrogei la România pentru progresul economic al \ării? Modernizarea economică a României (1859-1914) / 25