Progresele m odernizării industriale

 Prosperitatea economică determinată de revoluţia industrială şi procesele modernizatoare au făcut ca relaţiile capitaliste să generalizeze în lume noi structuri juridice şi financiare moderne, constituindu-se în a doua jumătate a secolului al XlX-lea. Prima criză de supraproducţie (depresiune) a necesitat un proces de revizuire a sistemului concurenţial liber prin formarea trusturilor şi corporaţiilor monopoliste, care au marcat apariţia capitalismului financiar. EVOCARE ♦ în ce consta conceptul de modernizare? ♦ Care au fost consecinţele revoluţiei industriale? ♦ Cum s-a dezvoltat transportul şi liniile de comunicaţii? ”Motorwagen” patentat de Karl Benz în 1885, primul automobil dotat cu motor cu ardere internă şi realizat în producţie de serie • Liberalismul economic În a douajum ătate a secolului al XlX-lea co n tin u ă procesele de creştere, care au fost im pulsionate de re v o lu ţia in d u stria lă . Ideile lib era lism u lu i econom ic, lan sate de A d a m Sm ith, care a proclam at ideologia non-intervenţionism ului, au devenit dom inante, iar acestea p re su p u n eau ca statu l să n u se im plice activ în sfera economică, lăsân d p iaţa şi co n cu ren ţa liberă să-i stabilească pe cei care vor obţine venituri sau vor falim enta. S tatu l n u treb u ia să reglem enteze com erţul, să im p u n ă im pozite m ari, să controleze preţurile sau salariile în întreprinderi. Totodată, se considera că in d u stria şi com erţul servesc b u n ăstării generale, de aceea guvernele treb u ia u să le su sţin ă p rin in v e s tiţii şi su b sid ii. Investiţiile n u su n t nişte pierderi, cum se m ai crede pe alocuri, ci cheltuieli fără care n u există creştere. Toate acestea au stim u lat com paniile să caute profituri tot m ai m ari, înainte de toate pe b aza inovaţiilor. Deoarece inovaţiile costă, întreprinderile investeau resu rse solide p en tru cercetarea, testa re a şi prom ovarea noilor pro d u se (publicitatea). D o c trin a p r o te c ţio n is tă , ce dom ina în politica econom ică, începea să constituie o frân ă im p o rtan tă a relaţiilor şi creşterii econom ice. Sporirea volum ului de producţie ca rezultat al revoluţiei in d u striale necesita revizuirea m ercantilism ului, p en tru a p u tea realiza m ărfurile. O n o u ă doctrină a „liberului schim b” a fost la n ­ sa tă la în cep u t în Anglia, apoi pe continent; fu n d am en tată teoretic de „şcoala de la M anchester”, co n d u să de R ich a rd Cobden. A cesta era sigur de superioritatea economiei britanice, de aceea afirm a că este n ecesară su p rim area protecţionism ului, vămilor, ca m ărfurile să p o ată circula liber. Din 1846, Anglia şi-a deschis p iaţa tu tu ro r m ărfurilor străine şi a ceru t altor state să facă acelaşi lucru. P ână în anii 1860 m ajoritatea statelor europene au re n u n ţa t la regulile protecţioniste. VOCABULAR ■ A cţiuni (hârtii de valoare) ■ Falim ent ■ Etalonul de au r ■ Industrializare ■ Liberalism econom ic ■ Protecţionism ■ Banca N a ţion ala ■ Revoluţie m an ag eria la • Industrializarea şi consecinţele ei Progresele in ­ dustrializării erau evidente prin accelerarea ritm urilor de dezvoltare, m ai ales în SUA şi F ranţa, apoi în G erm ania, E uropa C entrală şi Meridională, Rusia, sfârşind cu Ja p o n ia erei Meiji. Principalele ram uri in d u striale răm ân eau , ca şi în perioada precedentă, extracţia c ă rbunelui, n ecesară p en tru m aşinile de ab u ri şi siderurgie, in d u stria textilă, în care u n rol tot m ai im portant îl avea in d u stria bum bacului, şi in d u stria producătoare de m aşini, care a beneficiat de noi procedee de prelucrare a fierului şi oţelului. A pariţia noilor su rse de energie (electricitatea şi petrolul) a accen tu at acest progres. S iste m u l d e f a b r ic ă producea can tităţi enorm e (num ite industriale) de b u n u ri la p reţu ri accesibile p en tru toţi. În fabrici se în cercau m etode noi şi rapide de prelucrare, m enite să crească şi să ieftinească şi m ai tare producţia, cum ar fi linia de asam blare. C ererea de b u n u ri crea locuri de m uncă, m ai ales în co n stru cţia oraşelor, căilor ferate şi uzinelor. 18 / Cap. I. Viaţa economică în epoca modernă CURS Un factor al progresului a fost Introducerea în producţie a ultim elor realizări ale ştiinţei şi teh n icii. Marile com panii an g ajau savanţi şi ingineri de în altă calificare p en tru elaborarea u n o r produse şi tehnologii noi. Astfel evoluează asem enea ram uri ca in d u s tria oţelului, in d u s tria chim ică şi cea electrică. La în cep u tu l secolului XX, cu ritm uri deosebit de m ari se dezvoltă in d u stria războiului, p u tern ic fin an ţată de stat. • Transportul şi comunicaţiile În cea de-a doua revoluţie in d u strială tehnologiile a u sch im b at radical tran sp o rtu l şi com unicaţiile. Căile ferate îm pânzesc n u doar E uropa, d ar şi întreaga lum e. M otorul cu aburi se generalizează în in d u stria navală şi tran sp o rtu l pe uscat, chiar dacă tră s u ra cu cai dom ină peisajul. T otuşi, o descoperire revoluţionară va schim ba această stare de lucruri. Inginerul germ an N ik o la u s O tto a inventa t m otorul cu ardere in tern ă, iar la 1887 G ottlieb D a im ler foloseşte m otorul la p rim u l au tom obil. Progresul in d u striei autom obilelor a fost determ in a t de viteza crescân d ă a vehiculelor şi ieftinirea lor graţie producerii în serie în SUA (modelul Ford). M otorul a fost utilizat şi la cucerirea aerului. În 1 9 0 3 f r a ţ i i W rig h t re u şe sc s ă ridice p r im u l avion pilotat. Nu m ai p u ţin spectaculoase a u fost progresele în com unicaţii. A m ericanul S a m u e l F.B. M orse dezvoltă teleg ra fu l, conaţionalul să u A lex a n d er B ell patentează telefonu l, iar italianul G uglielm o M arconi inventează radiou l. • Finanţele M odernizarea stru ctu rilo r financiare constituie o altă caracteristică a perioadei. Anii 1850-1870 a u fost o etapă de m are ab u n d en ţă m onetară, m ai ales după descoperirea m inelor de a u r din C alifornia (Klondyke) şi A ustrialia. C irculaţia m o n etară p e rm itea reglem entarea schim burilor internaţionale, m ărirea volum ului de investiţii. Progresele in d u striei n ecesitau am plasări de capital to t m ai m ari, p en tru a satisface cererea crescândă de p roduse şi servicii. Un rol im portant în aceasta îl joacă băncile. A cum ulările din industrii, agricultură, com erţ şi fiscale duc la ap ariţia u n o r m ari b ă n ci n aţion ale: Bank o f England (1694), Banque d e France (1800) ş.a. Progresele econom ice şi creşterea nivelului de trai a u atra s după sine m ultiplicarea depunerilor din p a rte a populaţiei, se îm b u n ătăţeşte sistem ul de creditare şi de asigurare. A par celebrele bănci de depuneri europene, cum a r fi Le Credit Lyonnais, Societe Generale (Franţa), Deutsche Bank, (Germania) Lloyds şi Barclay (Anglia). În 1870 se introduce etalonul de a u r (Gold standard), care se extinde şi pe continent, fapt care perm ite convertirea în a u r a biletelor de b an c ă şi a valutelor, ce u şu re ază schim burile internaţionale. E u ro p a în a c e a stă vrem e devine „bancherul lum ii”, deoarece cresc am plasările de capital ale m arilor p u teri continentale (credite, îm prum uturi, acţiuni, investiţii, crearea filialelor) în economiile străine. Cei m ai m ari beneficiari a u fost Rusia, Italia, E u ro p a de E st, SUA, A m erica Latină. • Constituirea monopolurilor Noile teh ­ nologii econom ice aveau nevoie de investiţii considerabile. P en tru a atrage capitalurile necesare, antreprenorii dezvoltau noi forme de organizare a afacerilor. P roprietarii v in d eau cote-părţi din firm e investitorilor, su b form ă de acţiuni. Acţionarii s u n t consideraţi ca asociaţi care participă la gestiunea întreprinderii. P en tru fiecare acţiu n e se iau dividende proporţionale cu beneficiile realizate de întreprindere. Astfel se creau m arile corporaţii, deţin u te de mii şi mii de investitori. O c a ra c te ristic ă a vrem ii a fost co n to p irea m arilor corporaţii în m onopoluri sa u tru stu ri, care co n tro lau ra m u ri întregi ale in d u striei s a u chiar ale econom iei. În G erm ania u n tru s t în in d u stria oţelului a fost creat de A lfre d K ru pp. În SUA m iliard aru l J o h n R o c k e fe lle r a fondat tru s tu l S ta n d a r d Oil, care d eţin ea 90% din in d u stria petrolului a ţării. Marii proprietari dictau preţurile şi su p rav eg h eau pieţele de desfaceri, „înghiţind” astfel com paniile concurente. Uneori, g ru p u ri de corporaţii se u n e a u în cartelu ri p e n tru a stabili p re ţu ri fixe la pro d u se, volum ul de p ro d u cţie s a u îm p ărţeau pieţele pe sc a ră m ondială. C o n cen trare a p u terii în m âinile u n ei oligarhii in d u striale şi fin an ciare a trez it critici d in p a rte a opiniei publice, m onopolurile fiind învinuite de d is tru ­ gerea sistem u lu i liberei concu ren ţe, care stă te a la b az a relaţiilor capitaliste. C ătre în cep u tu l sec. XX o serie de guverne a u ad o p tat n işte legi an tim onopol, cu scopul de a lim ita in flu en ţa acesto ra în econom ie. Uzinele Krupp din Essen, Germania, 1890 Progresele modernizării economice / 19 • DOSAR R ep a rtiza re a b o g ăţiei în SUA „B ogaţii" constituiau 2% din populaţie, deţinând 62% din toate bogăţiile ţârii. „Clasa de m ijloc" (33%) deţinea 35% din bogăţii °i „săracii" (65%) deţineau doar 5% din bogăţii. In realitate, concentrarea bogăţiilor a fost °i mai mare. Cea m ai mare avere particulară se estimează la 1 m iliard de dolari, ce egalează venitul a 2,5 m ilioane de oam eni din categoria „săracilor" °i care au un venit mediu de 400 dolari pe lună. Din raportul Comisiei Congresului SUA pentru economie (1916) O caricatură a bancherului american Rockefeller I Care a fost impactul formării monopolurilor şi al creşterii marilor organizaţii naţionale şi transnaţionale asupra dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii? B D espre lib eru l schim b „Cred că beneficiile m ateriale (ale liber-schim bism ului) pentru om enire reprezintă latura cea m ai neînsem ­ nată a be ne ficiilor care vor rezulta din adoptarea lui. M erg m ai departe: văd în principiul liber-schim bism ului o forţă ce va acţiona în lumea m orală asem ănător gra vitaţie i în universul fizic: îi va a p ro p ia pe oa m en i, va înlătura antagonismele legate de rasă, credinţă, lim bă, unindu-ne pe toţi prin legăturile păcii veşnice." Cobden | Comentează opinia autorului despre liberul schimb. Rata medie de creştere a industriei şi comerţului mondial Perioada Industria m ondialâ Comerţul m ondial Sec. XVIII 1,5 1,1 1780-1830 2,6 1,4 1830-1840 2,9 2,8 1840-1860 3,5 4,8 1860-1870 2,9 5,5 Explică, cu ajutorul datelor din tabel, relaţia dintre dezvoltarea industrială şi comerţul mondial. Repartiţia pe ţâri a comerţului m ondial (în procente) M area Britanie Franţa G erm ania Restul Europei SUA Restul lumii 1780 12 12 11 39 2 2 4 1800 33 9 10 2 5 5 18 1820 2 7 9 11 2 9 6 18 1840 2 5 11 8 3 0 7 19 1860 2 5 11 9 2 4 9 22 C ota-parte a principalelor ţâri industriale în producţia industrialâ m ondialâ Marea B ritanie Franţa G erm ania R usia SUA Japonia R estul lum ii 1870 32 10 13 4 23 - 18 1881-1885 27 9 14 3 29 - 18 1896-1900 20 7 17 5 30 1 20 1906-1910 15 6 16 5 35 1 22 1913 14 6 16 6 38 1 19 I Analizează datele din tabelele de mai sus. Care ţară a avut mai mari succese în dezvoltarea producţiei industriale? Enumeră factorii care au determinat creşterea economică a principalelor ţări industriale în perioada modernă. • 20 / Cap. I. Viaţa economică în epoca modernă STUDIU DE CAZ EVALUARE Revoluţia manageriala Spre m ijlocul sec. XIX societăţile occidentale a u delegat în ­ treprinderilor d rep tu ri foarte largi, care au d at im bold creşterii econom ice pe baza inovaţiilor: 1) oricare persoană putea să-şi pornească o afacere, fără restricţii din partea autorităţilor; 2) întreprinderile primeau dreptul de a cumpăra bunuri şi de a le revinde fără nicio restricţie; 3) întreprinderilor li s-a dat dreptul de a-şi lărgi sfera de activitate ori de a-şi schimba domeniul de activitate, cu scopul obţinerii profitului; 4) întreprinderile erau obligate să plătească impozite, dar erau protejate de confiscări abuzive şi exproprieri din partea autorităţilor. O peraţiile in d u striale a u crescu t în volum , de aceea a n tre ­ prenorii au găsit n ecesar să m ărească capitalurile din alte surse, decât profitul lor. P ân ă la m ijlocul sec. XIX dom inau investiţiile proprietarilor solitari şi asociaţilor, care investeau g aran tân d cu proprietatea lor. C ererea crescândă de investiţii a im pus atragerea investiţiilor a su te şi mii de indivizi, astfel creân d u -se societăţile cu ră sp u n d ere lim itată (SRL), nu m ite lim ite d co m p a n y (ltd.) în Anglia sa u c o rp o ra ţii în SUA. P rincipala caracteristică a acestor corporaţii a fost protecţia financiară pe care o aveau acţionarii. Firm ele deveneau nişte „persoane” juridice p rin sta tu t, p u teau deţine proprietate, să câştige profit şi să-şi asu m e pierderi, dar acţionarii n u riscau decât cu investiţiile pe care le făceau. D acă com pania dădea falim ent, atu n ci investitorii n u ră sp u n d eau cu proprietatea lor, ci doar cu investiţia făcută, iar dacă ad u cea venit, atu n ci prim eau venituri proporţionale din câştig. A cţionarii deleghează toate îm puternicirile u n o r directori aleşi, care îşi d au an u a l d area de seam ă în faţă ad u n ării de acţionari. Consiliul de directori aleg m anagerii salarizaţi p e n tru d u cerea afacerii. Ştergerea legăturii dintre capitaliştii investitori (proprietari) şi cei care deţin controlul efectiv al afacerii (antreprenori sau manageri) s-a nu m it revo lu ţie m a n a g eria lă , d ân d u n no u im puls relaţiilor capitaliste. | Explică esenţa revoluţiei manageriale. Acţiune (hârtie de valoare) a companiei lui Friedrich Krupp, 1909 Fried. Krupp Aktiengesellschaft 1000 Mark Jfi800008 EIN TAUSENL) MARK .. Ocr Inhabcr dieser Aktie ist ftir den Betrag von EIN TAUSEND MARK bei der Eried. Krupp Aktiengesellschaft in Essen (Ruhr) mit allen im Gesellschaftsvertrage festgesetzten Rechten und Pflichten beteiligt. Fried. Krupp Aktiengesellschaft. Der Aufsichtsrat: Das D irektorium: Essen (Ruhr), den l.Ju li 1909. I MARK 1000 MARKj 1. D escrie factorii care au determ inat m odernizarea economiei. 2. C aracterizează liberalism ul econom ic proclam at de A dam Sm ith. În ce m ă su ră crezi că statu l ar treb u i să se im plice în sfera econom ică? 3. Explică de ce procesul m odernizării economice s-a d esfăşu rat inegal în diferite state şi chiar în cadrul unei regiuni sau ţări. 4. C aracterizează condiţiile în care s-a u form at corporaţiile m onopoliste sa u tru stu rile. 5. P rezintă consecinţele indistrializării. 6. D eterm ină rolul in d u strializării în m odernizarea societăţii. In econom ia civilizaţiei industriale un rol im portant au bursele - instituţii, specifice econom iei de piaţa libera, un de se d e sfa şo a ra tra n z a c ţii de m ărfuri şi valori. La bursele de valori sunt tranzacţionate acţiunile com pan ii lor. Acestea reprezintă parţi din capitalul social al unei societaţi pe acţiuni. Ele dau dreptul de a participa la conducere, la beneficii (dividende) sau p ie rd e ri p ro p o rţio n a l cu cota deţinuta. C o m p a n iile p ro fita b ile pot obţine astfel abnii pentru dezvoltarea a fa c e rilo r sau pe ntru pro ie cte de investiţii, ia r cele n e pro fita bile îşi restrâng activitatea sau falim enteaza. In a şa m od bursele au fost apreciate ca un „sistem sangvin" al org an ism ului econom ico-financiar. I Imaginează-ţi că ai posibilitatea de a procura un lot de acţiuni. Ce criterii şi indicatori vei folosi pentru alegerea uneia dintre numeroasele companii listate la bursă? Progresele modernizării economice / 21