Revoluţia industriala şi consecinţele ei

 în ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea s-a declanşat revoluţia industrială în Anglia. Revoluţia industrială a însemnat trecerea de la sistemul manual de producţie, bazat pe munca fizică a omului, la sistemul dominat de producţia mecanizată, diviziunea muncii, fluxul liber de capital şi urbanizare. EVOCARE ♦ Descrie procesul de producţie în manufactura. ♦ Care sunt caracteristicile producţiei industriale în epoca moderna? întreprindere engleză din sec. al XVIII-lea. Tablou anonim, 1790 Fier şi cărbune. Tablou de W.B. Scott, 1855-1860. National Trust, Wallington I Compară imaginile. Ce progrese a înregistrat metalurgia timp de un secol? V O C A B U LAR ■ Anglia, „atelierul lum ii" ■ Revoluţie agrara ■ Revoluţie energetica ■ Revoluţie industriala ■ M odernizare ■ Maşina cu abur ■ Fabrica ■ Expoziţie Universala ■ Zollverein • Caracteristicile generale Evoluţia sp ectacu lo asă a tehnicii a b ulversat în treag a s tru c tu ră a societăţii m oderne, generâ n d o tran sfo rm are p rofundă a economiei, m arcată de utilizarea pe sca ră largă a tehnicii m ecanizate (m otorul cu aburi, m otorul cu ard ere internă), intro d u cerea u n o r noi su rse de energie (cărbune, petrol, gaz, electricitate), u n o r noi m etode de organizare a m uncii (fabrica, uzina, linia m ecanizată) şi un o r inovaţii tehnice (locomotiva, autom obilul, radioul, telefonul etc.). R evo lu ţia in d u s tr ia lă constituie o schim bare generală faţă de econom ia tradiţională b azată pe ag ricu ltu ră şi utilizarea exclusivă a m uncii m anuale, p rin trecerea de la sistem ul dom estic de organizare a m uncii (m anufactură) la cel m ecanizat (fabrică). Astfel in d u stria devine factorul principal al dezvoltării econom ice şi s u rs a ei principală de creştere. • Revoluţia industriala în Anglia La mijlocul secolului al XVIII-lea, în M area B ritanie s-au creat condiţii favorabile p en tru u n salt cantitativ şi calitativ n ou în industrie. C ererea crescân d ă faţă de p ro d u cţia m anufacturieră, existenţa unei pieţe interne, disponibilitatea de capitaluri, provenite m ai ales din com erţul exterior, şi o ab u n d e n ţă a forţei de m uncă, graţie progresului dem ografic şi a revoluţiei agrare, au favorizat dezvoltarea econom ică a statelor europene. S ectorul agrar, p rin sistem ul de îm prejm uiri, folosirea u n o r m etode agricole perform ante şi intro d u cerea m ecanizării, a generat u n spor deosebit al producţiei agrare, red u cân d riscul foamei, şi a eliberat o enorm ă forţă de m uncă. D eplasarea sp re oraş a u n u i m are n u m ăr de ţăran i, care n u -şi m ai g ăseau de lu cru la sat, a d u s la crearea unei pieţe enorm e de m uncă, n ecesară p en tru creşterea industrială. R evo lu ţia a g r a r ă n u a oferit doar re su rse alim entare p en tru populaţie, d ar şi m aterie prim ă p en tru in d u stria textilă (lână), care a fost pionierul schim bării. Industria textilă a fost cea în care s-au făcut prim ele inovaţii revoluţionare. E xistenţa sistem ului dom estic de producţie (m anufacturi descentralizate şi mixte), în care u n rol im portant îl ju c a capitalul, a facilitat schim barea economică. Introducerea m aşinilor şi crearea fabricilor au fost determ inate de deficitul forţei de m u n că în sistem ul m anufacturier, de existenţa unei largi baze de m aterie prim ă (iniţial lână, apoi bum bac), de in frastru ctu ră (transport, canale, porturi) şi de m arile invenţii m ecanice (maşini, arm am en t etc.). Între 1779 şi 1812 costurile de producţie în in d u stria bum bacului au scăzut cu 90%, astfel ţesăturile ieftine au devenit accesibile şi populaţiei sărace. • Revoluţia energetica Un factor extrem de im portant p en tru dezvoltarea econom ică a societăţii a fost utilizarea su rselo r de energie. Inteligenţa u m an ă a inventat în această perioadă două tipuri de m aşini - u n a care dă energie şi alta care o utilizează, p en tru a realiza producţii de zeci, su te şi mii de ori m ai m ari decât poate 14 / Cap. I. Viaţa economică în epoca modernă CURS să le realizeze om ul m an u al sa u cu sim ple u n elte de m uncă. Introducerea cărbunelui în loc de lem n a fost u n p as im p o rtan t p e n tru avântul in d u strial (cocsul) °i folosirea sa la p ro d u c ţia jie r u lu i (Henry Cort). Progresele în m etodele de pom pare a apei din m ine au d u s la sporirea e x tra c ţie i cărbu n elu i (Newcomen), dar °i la cea m ai im p o rtan tă invenţie a revoluţiei in d u striale - m a şin a cu a b u r a lui J a m e s W att (1769). E u ro p a „calului d e tracţiune” începe să facă loc E uropei „calului-putere”. T ransporturile beneficiază de o reu °ită in tro d u ­ cere a m o to ru lu i cu aburi. L ocom otiva inventată de G eorge S te p h e n so n p u te a s ă atingă viteza de 30 k m /o ră , iar re ţe au a de cale ferată se extinde rapid în Anglia, apoi în Belgia, F ran ţa, G erm ania, SUA °i R usia. T ransportul naval a fost îm b u n ătăţit calitativ d a to rită invenţiei v a p o r u lu i de către Fulton, care folose°te m otorul cu ab u r °i în lătu ră vechea flotă cu catarg. M o d ern izarea p ro d u cţiei e ste s trâ n s leg ată de extinderea capacităţii reţelelor de tra n sp o rt °i a in fra stru ctu rii în general. R eţeau a fluvială în M area B ritanie este exploatată in ten s °i cre°te, pe p arcu rsu l secolului XVIII, de la 165 la 1.004 km . T ran sp o rtu l fluvial perm ite livrarea m asivă a m ateriei prim e (cărbunele °i fonta), în p lu s reduce costurile producţiei graţie ieftinirii sale. La în cep u ­ tu l sec. XIX tra n sp o rtu l devine m u lt m ai rapid d ato rită u n o r d ru m u ri m ai p erfo rm an te °i m ai solide (m acadam ), capabile s ă su p o rte g arn itu ri cu m are tonaj. U tilizarea pe sc a ră largă a fierului, apoi a oţelului a d u s la co n stru cţia u n o r poduri din carcase m etalice °i tuneluri, fapt care a sc u rta t foarte m u lt distanţele °i tim pul de tran sp o rtare. Anglia, considerată „atelierullumii”, devine cea m ai p u tern ică °i b ogată ţară. Progresele m odernizării °i industrializării n u s-a u oprit la Insulele Britanice. Treptat se produce u n transfer esenţial de cuno°tinţe tehnologice, comerciale şi financiare pe continent. Prima ţară în care s-au sem ­ n alat progrese im portante în acest sens a fost Belgia. O avantaja °i situaţia geografică, ce favoriza com erţul. La Liege, în 1 8 2 3 se construie°te prim ul furnal înalt, ceea ce a dat u n impuls siderurgiei. Independenţa de la 1830 a sporit procesele Regina Victoria inaugurează Marea Expoziţie Universală la Palatul de Cristal din Londra, 1851. Tablou de Th.A. Prior de m odernizare a Belgiei, care a devenit „atelierul mecanic al Europei”. În F ran ţa existenţa u n u i bazin carbonifer °i o pu tern ică industrie textilă a u avantajat cre°terea în an sam b lu a industriei. E xistenţa un ei flote com erciale °i a coloniilor a favorizat desfacerea pe scară largă a produselor spre beneficiul producătorilor °i comercianţilor. În G erm ania, in d u strializarea a fost frân ată de vigoarea vechiului sistem agrar, de diviziunea politică °i de u n sistem rigid m ercantilist. Totu°i re n u n ţa re a la b arierele vam ale din 1834 (Zollverein ) a deschis dru m u l sp re m odernizarea econom ică. B ogată în zăcăm inte n atu rale, G erm ania a în cep u t s ă dezvolte ram u ri ca in d u stria m inieră °i textilă. T rep tat a crescu t p onderea ram urilor strategice, in d u stria p ro d u căto are de m a°ini °i chim ică, fapt care a perm is G erm aniei unificate s ă în treacă la indici toate statele europene spre sfârşitu l secolului. • Consecinţele revoluţiei industriale Revoluţia industrială a însem nat u n salt calitativ al forţelor de producţie. A ceasta a dus la o cre°tere, nem aivăzută p ân ă atunci, a productivităţii m uncii, a ponderii in d u striei °i a circulaţiei m ărfurilor. Efectele im ediate ale revoluţiei au fost: extinderea noilor m etode de producţie prin utilizarea m aşinilor °i energiei aburului, progrese în in frastru ctu ra de tran sp o rtu ri °i com unicaţii. În sfera socială are loc u n in ten s proces de urbanizare, transform area stru c tu rii sociale °i ap a riţia u n o r noi ideologii. Efectele de d u ra tă le constituie apariţia °i ră sp ân ­ direa u n o r produse noi °i accesibile, răspândirea globală a industrializării °i relaţiilor capitaliste, în ­ ceputul un ei competiţii între statele industrializate p en tru pieţele de desfacere, îm bunătăţirea generală a condiţiilor de trai. Revoluţia in d u strială a m odificat cunoa°terea de către om a lum ii, a deschis noi orizonturi în dezvoltarea °tiinţei, culturii °i învăţăm ântului. Revoluţia industrială şi consecinţele ei / 15 DOSAR I ^ ^ S ectoarele econom iei Sectorul prim ar al economiei este acela al exploatării resurselor naturale (agricultură, creşterea anim alelor, vânat, pescuit, minerit) Sectorul secundar cuprinde toate activităţile de transform are a materiei brute în producţie finită (industria) Sectorul terţiar cuprinde sfera serviciilor, adică toate activităţile com erciale, transport, com unicaţii, servicii profesionale şi publice, profesiunile liberale etc. La începutul in d u stria liză rii m ajoritate a forţei de muncă era am plasată în sectorul primar, ca apoi să se transfere în cel secundar. Statele puternic industrializate sau postindustriale au deja m ajoritatea angajaţilor în econom ie folosiţi în sectorul terţiar, fapt determ inat de şcolarizarea masivă a populaţiei şi de autom atizarea progresivă. Evoluţia sectoarelor economiei în principalele ţâri industrializate, în % Anul Primar Secundar Ter ţiar 1800 80 10 10 1850 70 20 10 1900 35 35 30 1960 10 40 50 Căile ferate în km (1850-1914) 1850 1914 M are a Britanie 10.000 38.500 G e rm a n ia 6.000 63.000 B elg ia 800 8.800 Franţa 3.500 39.500 Italia 120 18.000 S p a n ia 100 10.800 SU A 14.500 386.000 Prima locomotivă cu aburi (G. Stephenson, 1814) I Descrie impactul revoluţiei industriale asupra diferitor sectoare ale economiei. [ ^ ^ P rin cip alele descoperiri Inventator Anul Descoperirea T. Savery 1698 Pompa cu abur G. Farenheit 1718 Termometrul cu mercur Jethro Tull 1731 Maşina agricolă J. Watt 1769 Maşina cu abur S. Crom pton 1779 M oara de filat Fraţii M ontgolfier 1783 Balonul cu aer A. Volta 1800 Bateria electrică J.M. Jacquard 1804 Războiul mecanic de ţesut G. Stephenson 1825 Trenul pe şenile T. Telford 1825 Podul suspendat B. Fourneyron 1827 Turbina H. Bessemer 1857 Furnalul pentru oţel A. Nobel 1867 Dinam ita W. von Siemens 1867 Dinam ul N. O tto 1876 Motorul cu ardere internă G. von Linde 1877 Refrigeratorul W. von Siemens 1879 Locomotiva electrică H. S. M axim 1883 M itraliera G. Daim ler 1884 M otorul cu benzină Daim ler şi Benz 1885 A utom obilul C. Ader 1890 Aeroplanul W. Maybach 1892 C arburatorul R. K. Diesel 1895 M otor diesel G. M arconi 1901 Transmiţătorul radio Breguet-Richet 1907 Helicopterul I Stabileşte domeniile de utilizare a descoperirilor. Selectează acele invenţii tehnice care, în opinia ta, stau la baza progresului societăţii contemporane. Argumentează-ţi părerea folosind exemple concrete din localitatea ta. Energia produsă în lume (milioane) C ărbune (tone) Petrol (m 3 ) G az (m 3 ) Energia h id ra ­ ulică Total 1860 136 2 138 1880 310 6 3 319 1900 735 28 10 5 778 1920 1250 140 20 21 1431 I Ce informaţii din tabel confirmă extinderea revoluţiei energetice. 16 / Cap. I. Viaţa economică în epoca modernă STUDIU DE CAZ EVALUARE Modernizarea şi rezistenţa faţa de ea M odernizarea este u n term en ce caracterizează u n proces de d u rată, de transform ări stru ctu rale prin interm ediul cărora societăţile m ai p u ţin dezvoltate prim esc caracteristici ale societăţilor dezvoltate. O societate m odernă este aceea care acceptă inovaţiile ca m odalitate de schim bare, iar om ul poate să se dezvolte liber, fiindu-i create toate condiţiile necesare p en tru dezvoltare. Pe de altă parte, într-o societate tradiţională om ul vede lum ea ca pe ceva static, nem işcat şi nici n u -şi im aginează că lucrurile se pot schim ba în bine. Mai m ult ca atât, transform area şi schim barea su n t privite aici cu suspiciune, deoarece pot să pericliteze m odul de funcţionare a societăţii. M odernizarea, la rân d u l său , în seam n ă m işcare şi schim bare, calitativă şi cantitativă, b azată înainte de toate pe creşterea economică. Nici în O ccident tran sfo rm ările n u s-a u în făp tu it fără re ­ zistenţă. Inovaţiile erau respinse de către m ajoritatea societăţii. Însă insuficienţa de b raţe de m u n că a d us la crearea m aşinilor, capabile să com penseze această lipsă. Încercările de a introduce m aşini se loveau de protestele m uncitorilor. În 1 5 7 9 , la Danzig a fost executat u n m ecanic care a inventat o m aşin ă de tors. În 15 9 8 , din Anglia a fost nevoit să fugă inventatorul W illia m Lee, au to ru l u n u i război de ţe su t m ecanic. La 1 7 3 3 Joh n K ay, inventato ru l „suveicii zb u răto are”, a fost am en in ţat de b reasla ţesăto ­ rilor, casa sa a fost devastată, iar el a fost nevoit să emigreze în F ranţa. H argreevs, inventatorul m aşinii de tors m ecanice, care a ridicat rentabilitatea m uncii de 20 de ori, a fost şi el prigonit, iar m aşin a sa distrusă. Revoluţia in d u strială a fost şi ea scena u n o r m işcări antim aşină, cum ar fi cea a luddiţilor din in d u stria textilă din nord-estul Angliei, care în 1811-1816 distrugeau sistem atic m aşinile din fabrici, fiind necesară intervenţia forţelor de ordine. Îm bunătăţirea condiţiilor de m uncă şi ridicarea nivelului de trai au tem perat şi apoi au oprit m işcările antim ecanice ale populaţiei, d ar societatea devenea conştientă de primejdiile legate de răsp ân d irea rapidă a tehnologiilor. I Prezintă argumente pro sau contra pentru o dezbatere a afirmaţiei: „Progresul tehnologic a complicat via\a oamenilor”. Formuleaz[ o opinie proprie. Prima maşină universală industrială cu aburi a lui James Watt construită în 1784 1. Explică principalele tra n s ­ form ări calitative produse în cadrul revoluţie in d u striale. 2. Descrie cauzele revoluţiei in d u striale în epoca m odernă. 3. Evidenţiază caracteristicile revoluţiei in d u striale în Anglia. C om pară nivelul de desfăşu rare a revoluţiei in d u striale din Anglia cu cel din alte state din E u ­ ropa şi SUA. 4. Explică im pactul revoluţiei in d u striale a su p ra diferitor categorii de populaţie în epoca m odernă. 5. D eterm ină corelaţia dintre folosirea m aşinilor la fabrici şi deficitul forţei de m u n că în sistem ul m a n u ­ facturier. A rgum entează ră sp u n su l p rin exemple concrete. 6. D em onstrează contribuţia revoluţiei in d u striale la m odernizarea societăţii prin 3-5 exemple concrete. James Watt. Portret de H. Howard, 1797. National Portrait Gallery, London Ce unitate de măsură din Sistemul interna\ional de unit[\i (SI) poartă numele acestui mare inventator scoţian? Revoluţia industrială şi consecinţele ei / 17