In a doua jumătate a secolului al XVII-lea - începutul secolului al XVIII-lea, după o perioadă lungă de calamităţi naturale şi crize provocate de războaie, au fost înregistrate transformări semnificative în reorganizarea economiei. în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în urma înfrângerilor turcilor în războaiele cu imperiile Habsburgic şi Rus, apar multe premise pentru realizarea unui progres mai accentuat spre reorganizarea şi modernizarea economiei. Se observă o creştere a productivităţii agricole, sporesc suprafeţele cultivate, se înregistrează progrese în dezvoltarea meşteşugurilor şi a comerţului. EVOCARE ♦ Care erau caracteristicile generale ale dezvoltării economiei în Moldova şi Ţara Româneasca în Evul Mediu? ♦ Ce schim bări au avut loc în agricultura? ♦ In ce condiţii se dezvoltau meşteşugurile? ♦ La ce nivel de dezvoltare se gasea comerţul? Ţăran cu desagă. Tablou de Rudolf Schweitzer-Cumpăna VOCABULAR ■ M anufactura ■ M onopol ■ Breasla ■ Fraţie ■ A telier meşteşugăresc ■ Târg, bâlci ■ Taler olandez ■ Leul rom ânesc • Caracteristici generale ale dezvoltârii economice S ub im pactul evoluţiei in tern e şi al influenţei europene, factorul stim ulativ al evoluţiei econom ice a fost in teresu l h absburgic şi otom an p e n tru arealul rom ânesc. Deşi exercita drep tu l de m onopol a su p ra com erţului extern rom ânesc p en tru a asig u ra im periul cu produsele necesare, Poarta stim ulează parţial unele relaţii comerciale ale Ţării R om âneşti şi Ţării Moldovei cu ţările străine. Pe p arcu rsu l secolului al XVIII-lea perioadele de recesiune a lte rn ează cu cele de prosperitate. D ocum entele ate stă u n proces larg de defrişare şi de extensiune a frontierei agrare, cu toate că răm ân în că m ulte teren u ri neprelucrate. U na din cauzele dezvoltării slabe a econom iei în a c e a stă p erio ad ă este creştere a sem nificativă a obligaţiilor financiare ale Ţării Moldovei şi Ţării R om âneşti faţă de Poartă, precum şi faptul că ele erau teatru l războaielor dintre statele vecine p en tru influenţă în regiune. P opulaţia era nevoită să su p o rte cheltuieli m ari p en tru în treţin erea trupelor m ilitare străin e (otom ane, austriece, ruse) aflate în Principate, m ai ales pe teritoriul Moldovei, u n d e otom anii îşi consolidau poziţiile în raialele tu rceşti (Cetatea Albă, Tighina, Ismail, Hotin). Regiunile din su d u l Moldovei şi teritoriile din stân g a N istrului se g ăseau p erm an en t su b invazii tătăreşti, care le p u stiau . C reşterea econom ică a fost realizată îndeosebi pe baza a g ricu ltu rii şi a c r e ş te r ii vitelo r. Se m anifestă to t m ai in ten s in teresu l statu lu i p en tru problem ele economice, exprim at p rin tr-u n şir de acţiuni de repopulare a aşezărilor, prin acordarea de scutiri ţăranilor în scopul de a reduce n u m ăru l de fugari de pe dom eniile feudale. Dom nitorii a u iniţiat u n şir de reform e economice, a u făcut m ulte in tervenţii m enite să reglem enteze fiscalitatea (stabilirea un ei dări fixe percepute în p a tru rate, în locul dărilor m ultiple), cu toate că acest proces decurgea d estu l de greu din cauza schim bărilor dese la tro n şi a necesităţii perm an en te de a face d aru ri dem nitarilor otom ani. Plug, sec. al XVIII-lea. Muzeul Agriculturii, Slobozia, jud. Ialomiţa, România 10 / Cap. I. Viaţa economică în epoca modernă CURS • Agricultura În a d o u a ju m ă ta te a secolului al XVII-lea şi pe p arcu rsu l secolului al XVIII-lea a c re sc u t volum ul p ro d u cţiei agrare, care ră m ă n e a p rin cip ala activ itate econom ică. M ulţi călători străin i m enţionează existenţa u n o r condiţii favorabile p en tru agricultură, deşi m ulte suprafeţe de p ăm ân t răm ăn eau neprelucrate. S -au în reg istra t extinderi m ai m ari ale cu ltu rilo r de cereale (grâu, mei, orz, ovăz), în special în T ra n silvania. Aici, în 1 7 6 9 a fost constituită S o c ie ta te a d e A g ricu ltu ră . A pariţia ei a fost d eterm in ată de condiţiile econom iei de p iaţă şi de cele im puse de otom ani sa u austrieci. La răscru cea secolelor XVII-XVIn ţăranii acordă prioritate cultivării porum bului, deoarece roada lui e m ai m are şi p u tea fi folosit a tâ t ca h ra n ă, cât şi ca furaj p en tru vite. Proporţii to t m ai m ari ia cultivarea tu tu n u lu i, m enţionat în Moldova p en tru prim a d ată în izvoare din an u l 1 6 8 8 . A sporit cu m u lt producţia de legum e şi fructe. Viţa-de-vie este u n a din bogăţiile principale ale m ultor regiuni din Moldova şi Ţ ara R om ânească. Vinul de C otnari era faim os în m ulte sta te din E uropa. D upă cum scria D im itrie C antem ir, era cel m ai nobil vin dintre toate vinurile europene. Vinul de calitate se p ă stra m ai m u lt tim p în pivniţe adânci. Un rol im portant în dezvoltarea econom ică avea şi producţia anim alieră (vite cornute, oi, porci, cai). Dezvoltarea ram urilor date era orientată spre satisfacerea solicitărilor crescânde ale com ercianţilor şi realizarea obligaţiunilor faţă de otomani. • Meşteşugurile Ţ ăranii furnizau o variată producţie p en tru târguri. Ei p racticau m orăritul, olăritul, p relu crarea sticlei, confecţionau produse din piele, lem n, făceau hârtie, ţe sătu ri etc. A tât la sate, pe dom enii, d ar m ai cu seam ă la oraşe, m eşteşu g u rile cunosc u n proces len t de refacere. Sem nificativă este şi tranziţia de la f r ă ţ i i la bresle, cu ten d in ţe spre atelierul dezvoltat şi chiar forme incipiente de producţie m an u factu rieră, în cu rajate de stat. Breslele d isp u n eau de u n statu t, care reglem enta organizarea m uncii, realizarea producţiei, prim irea noilor m em bri etc. Spre deosebire de breslele occidentale, în cele din Ţările Rom âne se in tra fără u n exam en special, aceasta ne dem onstrează faptul că n u exista co ncurenţă şi nici u n n u m ăr m are de m eşteşugari. A lătu ri de m u n c a ţă ra n ilo r d ep e n d en ţi, se foloseşte cea a salariaţilor şi a m eşterilor străini, care to t m ai m u lt treceau de la pro d u cţia realizată Descrie condiţiile de lucru ale muncitorilor la o fabrică din epoca modernă. la com andă la cea d estin ată pieţei. În oraşe se întâlnesc m ai m ulţi lăcătuşi, arm urieri, zidari, lem nari, stru n g ari, blănari, croitori, olari etc. O raşele S ibiu şi B raşov erau vestite p rin p ro d u c ţia de postav, piele, arm e, iar Clujul p en tru p relu crarea m eta-lelor preţioase. U n n u m ă r m are de m eşteri de diverse specialităţi lu crau la tipografiile din Iaşi şi B ucureşti. O o cu p aţie im p o rta n tă a p o p u laţiei era exp lo atarea bogăţiilor subsolului. În T ransilvania se extrăgeau m etale preţioase şi m inereu de fier, iar în Moldova şi Ţ ara R om ânească sare, silitră şi păcură. Se utilizează m ai in ten s silitra p en tru a obţine praful de puşcă, au ru l era colectat din apele râurilor de m unte, ad u căn d venituri considerabile statu lu i. Aceste schim bări ilu strau m işcarea societăţii rom âneşti spre m odernism . La oraşe, deşi ponderea populaţiei u rb a n e era încă m ică (aproxim ativ 10%), ap a r u n şir de ateliere m eşteşugăreşti. În secolul al XVIII-lea ap ar şi întreprinderi m anufacturiere. În T ransilvania, a cu n o scu t u n adevărat succes m an u factu ra m etalurgică de la H unedoara, rafin ăria de m ercu r de la M irceşti, fabrica de sticlă de la Porum bacul de Jos; în Moldova s-au co n stru it fabrica de sticlă de la C ălugăra, m an u factu ra de postav de la C h ip ereşti, ş a n tie ru l n av al de la G alaţi de pe D unăre; în Ţ ara R om ânească erau vestite m a n u factu ra de postav de la Pociovalişte, fabrica de lu m ân ări de la B ucureşti etc. Cu to ate acestea, b aza teh n ică a u to h to n ă a producţiei răm âne su b nivelul necesităţilor de consum . Dezvoltarea m eşteşugurilor era îngreuiată de controlul otom an, slaba dezvoltare a pieţei interne, lipsa de capital. În secolul al XVIII-lea, din cauza jafurilor arm atelor străine, au decăzut m ulte oraşe, s-a red u s n u m ăru l m eşteşugarilor şi au d isp ăru t unele m eserii. În schim b, ap ar noi specialităţi legate de deservirea curţii boiereşti. Fabrica de pavele din Iaşi Dezvoltarea economică a Ţărilor Române în sec. XVII-XVIII / 11 • DOSAR Factorii d e zv o ltă rii econom iei în P rincipate (sec. X V II-X V III) Nr. Factorii ce contribuiau la dezvoltarea economiei Factorii ce frânau dezvoltarea econom iei 1. - Principatele, deşi greu, se integrează tot mai m ult în procesul reformator al Europei moderne; - Cerinţele excesive ale Porţii faţă de Moldova şi Muntenia, monopolul otoman asupra comerţului extern; 2. - are loc o înviorare a vieţii orăşeneşti, care suferise m ult în perioada precedentă din cauza fiscalităţii excesive şi a războaielor; - dările directe şi indirecte, exagerat de mari, pe care trebuia să le plătească populaţia, m ulţi se ruinau, iar alţii erau nevoiţi să emigreze; 3. - odată cu dezvoltarea meşteşugurilor, se dezvoltă şi piaţa internă, se înviorează relaţiile între cele trei ţări române; - războaiele statelor vecine pentru influenţă în regiune şi jafurile turco-tătare, precum şi ale altor arm ate străine; 4. Principatele aveau un rol im portant în comerţul de tranzit, sporeşte comerţul extern cu statele vecine; - schim barea frecventă a domnitorilor în Moldova şi Ţara Rom ânească - „bucuria nebunilor”; 5. - în Principate se valorificau bogăţiile subsolului. - schim bul preponderent natural, care a adâncit şi mai m ult criza economică din Principate. I ln baza informaţiei din tabelul de mai sus, formulează trei concluzii despre nivelul de dezvoltare al economiei din Principate. A D espre a rm o n ia şi im p o rta n ţa m ed iu lu i n a tu ra l p en tru ro m ân i „... Am străbătut toate regiunile Europei, da r n-am aflat nici un alt ţinut în care îm părţirea câm purilor, a de alu rilo r şi a m unţilor să fie atât de prielnică ag ricu lturii şi atât de ferm ecătoare ca perspectivă, cum este în M oldova şi Ţara Rom ânească..." Jean-Louis Carra I Prezint[ rolul condi\iilor naturale din ^ rile Române ]n dezvoltarea lor economic[. Familie de ţărani I Descrie via\a unui \[ran din epoca modern[. Compam cu modul de via\[ al lucmtorului agricol contemporan. | b | ~ D in „D escrierea M o ld o v ei" „...N e gu sto rii straini, turci, evrei, arm eni, greci... au pus m âna pe întregul negoţ al M oldovei, şi cum părând la preţuri foarte joase turm e de oi şi vite, le duc la Constantinopol şi în alte oraşe, unde le vând pe preţ înd oit sau întreit..." Dim itrie Cantem ir I Comenteaz[ situa\ia descris[ de Dimitrie Cantemir. Formuleaz[ o concluzie proprie. Isto ria com erţului rom ânesc „Această iniţiativă de com erţ cu Apusul ajunse a în g riji pe turci. In 1760 m arele vizir am inteşte că s-a obişnuit din vechim e totdeauna că toată m ierea, ceara, untul, săul, lâna, pielea, carnea sărată, boii şi alte vite pe care le producea Ţara Românească şi M oldova, cu părţile înco nju rătoa re..., să fie cum părate de acei negustori care erau obişnuiţi a-i duce la strălucita Poartă. Acum , însă, unii precupeţi greci, arm eni, evrei le vând în Polonia, U ngaria, Veneţia... Peste douăzeci de negustori din C onstantinopol... se plâng că sunt îngustaţi astfel în cum părăturile lor..." N. lorga I Compar[ informa\iile din documentele de mai sus şi determin[ ce schimb[ri s-au produs în comer\ul din Principate. Argumenteaz[-\i mspunsul cu referire la populaţia locală =i la străini. Care au fost urm[rile schimb[rilor intervenite ]n comerţ? 12 / Cap. I. Viaţa economică în epoca modernă STUDIU DE CAZ EVALUARE Evoluţia comerţului în epoca moderna D eşi m odestă, su b a sp e ct com ercial, P rincipatele, în special T ran silv an ia, cu n o sc o o rien tare sp re statele v est-eu ro p en e şi b a ltic e . În a n u l 1 6 7 2 , p e n tr u a s tim u la c o m e rţu l d in T ransilvania, a fost în fiin ţată C o m p a n ia o rie n ta lă . Pe p arcu rs, în v io rarea sch im b u rilo r com erciale a în c u ra ja t ap a riţia u n o r case de com erţ, a societăţilor şi com paniilor n eg u sto reşti. P rin c ip a te le în tr e ţin e a u re la ţii co m erciale în tre ele, se lărg esc sch im b u rile com erciale în tre s a t şi o raş. În oraşele m ai m ari (B ucureşti, Iaşi, Focşani, B otoşani, Sibiu, Braşov, Cluj şi altele) se o rg an izau tâ r g u r i şi b â lciu ri. P rin tre oraşele noi, a p ă ru te în a c e a stă p erioadă, se m en ţio n ează şi C h işin ă u l (1 6 6 6 ), care devine u n târg im p o rtan t în regiune. În a d o u a ju m ă ta te a secolului al XVIII-lea a p a r noi cen tre m eşteşu g ăreşti şi com erciale, p re cu m Bălţi, Leova, O taci. C u to ate că o b u n ă p a rte d in o răşen i co n tin u a u s ă se ocupe şi cu ag ricu ltu ra, cei m ai m u lţi se sp ecializau p rio ritar în m e şteşu g u ri şi com erţ. C om ercianţii ro m ân i im p o rtau p ro d u se m e şteşu g ăreşti şi ex p o rtau p ro d u se n a tu ra le (cereale, vite, b lă n u ri şi piei, peşte, lân ă, m iere etc.) p rin p o rtu rile B răila şi G alaţi. D eşi d istru se în u rm a războaielor p u rta te pe terito riu l ro m ân esc, to tu şi e ra u active d ru m u rile com erciale ce tre c e a u d in Polonia sp re Ţ ara R om ânească, su d -v estu l T ransilvaniei s a u Moldova, care aveau u n rol im p o rtan t în co m erţu l de tran zit. În a d o u a ju m ă ta te a secolului al XVIII-lea, în u rm a scăderii in flu en ţei Im periului O tom an, se in ten sifică activ itatea com ercială la D u n ăre şi în b azin u l M ării Negre a A ustriei, p re cu m şi a F ranţei, Angliei, R usiei şi alto r state. A ceasta a co n trib u it la lărg irea co m erţu lu i ţărilo r ro m ân e şti cu ţările respective. V inurile de O dobeşti se ex p o rtau în R usia; d in A u stria se a d u c ea postav, m ătase, din P ru sia se im p o rtau obiecte d in m etal şi se ex p o rtau cai p e n tru a rm a ta p ru sa că; d in F ra n ţa şi A nglia se im p o rtau ţe sătu ri. Evidenţiază specificul dezvoltării comerţului în Principatele Române în secolele XVII-XVUI. Portul Galaţi la începutul sec. al XlX-lea. Din albumul Icob Alt. Viena, 1825 1. Dezvăluie caracteristicile generale ale dezvoltării econom ice a Principatelor în secolele XVII-XVIII. 2. Analizează factorii interni şi externi care frân au şi cei care contribuiau la dezvoltarea economiei Principatelor. 3. Localizează pe h a rtă centrele principale in du striale şi com erciale din Principate. Prezintă im p o rtan ţa acestora. 4. C om pară evoluţia economiei Principatelor Rom âne cu cea a altor state din E uropa O ccidentală. 5. A preciază evoluţia economiei Moldovei în secolele XVII-XVm. C irculaţia m o n e ta ra Pe p iaţa in tern ă a principatelor, c irc u lau în p aralel d iv erse s iste m e m o n e ta re : otom ane, austriece, italiene, poloneze. În sec. al XVII-lea, frecv en t se fo lo sea ta le ru l o lan d ez (Idwenthaler) ca re avea gravat pe revers u n leu ram pant. D u p ă ie ş ir e a d in u z a talerilo r, n u m e le de le u a fost p ă stra t ca term en generic p en tru bani. În 1867, leul a devenit u n itatea m on etară a Principatelor Unite. Taler-leu, 1660 I Explic[ importan\a introducerii leului în calitate de unitate monetar[ unic[ în 1867. Dezvoltarea economică a Ţărilor Române în sec. XVII-XVIII / 1
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu