Economia occidentala în epoca preindustrialâ

 Perioada din secolele XVII-XVIII se încadrează încă în perioada preindustrialâ. Agricultura (sectorul primar al economiei) era ramura dominantă şi sursa principală de bogăţii în Vechiul Regim. Totuşi, de progrese importante dau dovadă industriile (sectorul secundar), prin dezvoltarea manufacturilor, şi sfera serviciilor (sectorul terţiar). înflorirea comerţului maritim ca urmare a descoperirilor geografice a dat un imbold semnificativ pentru intensificarea schimburilor comerciale ş propagarea relaţiilor capitaliste sau a economiei de piaţă. Pentru Europa Occidentală acest proces demarează cu epoca mercantilistă, atunci când activităţile economice încep să fie dirijate de stat. EVOCARE ♦ C om pară organizarea muncii în atelierul meşteşugăresc şi în manufactură. ♦ Explică de ce m anufactura este considerată întreprindere de tip capitalist. Marea Bursă (1602) °i piaţa din Amsterdam. Tablou de Jacob van der Ulft VOCABULAR ■ Act de navigaţie ■ O fertă ■ Balanţă m onetară ■ Profit ■ Concurenţă liberă ■ Protecţionism ■ Cerere ■ Mercantilism • Sistemul capitalist O trăsătu ră fundam entală a economiei m oderne o constituie răspândirea şi generalizarea sistem ului capitalist şi a economiei de piaţă. A părute în E uropa secolului al XV-lea, acestea se răsp ân d esc vertiginos din centru spre periferii, ca spre sfârşitul sec. al XlX-lea să cuprindă întreaga planetă. Capitalism ul se sprijină pe trei factori de bază: p r o p r ie ta te p r iv a tă pe plan juridic, co n cu ren ţă lib eră pe plan economic şi lib e rtă ţi d em o cra tice pe plan politic. Prin urm are, com ponenta economică este com plem entară cu cea juridică, social-culturală şi politică. Revoluţiile europene din sec. XVII-XIX au reu şit să im pună aceste valori în societate. Scopul principal al capitalistului este obţinerea p ro fitu lu i. O p arte din acesta este acu m u lat (capital) şi reinvestit în extinderea afacerii. D acă antreprenorul n u a r face acest lucru, atu n ci econom ia a r stagna. Astfel, p e n tru a p u tea funcţiona, sistem ul capitalist are nevoie de o co n tin u ă dezvoltare şi o p erm a n en tă creştere. Prim a form ă de capital a fost cea com ercială. N egustorul obţine u n profit din diferenţa o b ţin u tă dintre m arfa cu m p ărată şi cea v ân d u tă. O p arte din profit el o tran sfo rm ă în capital p e n tru a cu m p ăra altă m arfă, d estin ată vânzării ş.a.m .d. Profitul n u este în să g arantat, deoarece com erţul depinde de co n ju n ctu ra pieţei, adică de echilibrul dintre cerere şi ofertă. A şadar, com erciantul şi com panionii săi îşi a su m ă pe cont p ro ­ p riu toate riscurile afacerii, ceea ce dezvoltă spiritul de iniţiativă, stim ulează că u ta rea u n o r noi m etode de obţinere a profitului, m ai ales prin in tro d u cerea pe sc a ră larg ă a inovaţiilor. O cauză fu n d am en tală a reuşitei capitalism ului şi o caracteristică a acestu ia în O ccident a fost lib ertatea lă sa tă agenţilor economici (com ercianţilor şi producătorilor) din p arte a autorităţilor laice şi religioase, p en tru a se dezvolta nestingherit, u rm ân d u -se logica firească: su p u şi p ro speri - s ta t p rosper şi puternic. • Mercantilismul În secolele XVI-XVin se considera că econom ia trebuie s ă servească p e n tru în tărirea statu lu i, iar acesta treb u ie s ă ghideze industriile şi com erţul. E ste u n p as în ain te faţă de Evul M ediu, când au to rităţile locale şi m unicipale p u te a u să controleze şi să reglem enteze activităţile econom ice p rin tarife sau p reţu ri fixe. La în cep u tu l epocii m oderne, aceste drepturi a u fost transferate de la nivel local la cel naţional. De aceea, m erca n tilism u l a catalizat trecerea de la feudalism sp re capitalism . Prin politica sa m ercantilistă, sta tu l încerca s ă unifice teritoriul a tâ t din p u n c t de vedere politic, cât şi economic, p e n tru a crea o p iaţă in te rn ă unică. 6 / Cap. I. Viaţa economică în epoca modernă CURS În epoca m odernă, concepţia generală era că u n sta t p u tern ic este acela care acu m u lează cât m ai m ulte m etale preţioase, m ai ales în detrim entul concurenţilor, faţă de care erau b u n e to ate m ijloacele, inclusiv cele m ilitare. Într-o prim a etap ă se p u n ea accentul pe in ­ tro d u cerea m asei m onetare în ţa ră şi d escu rajarea exportului de bani, ap licân d u -se principiul b a la n ţe i m o n eta re a ctive. U lterior s-a aju n s la conştientizarea faptului că m etalele preţioase n u s u n t u n scop în sine, fiind în cu rajate alte forme de atragere a banilor prin dezvoltarea producţiei proprii şi, m ai ales, a com erţului. B alan ţa com ercială activă devenea u n in stru m en t şi u n indiciu al prosperităţii statului. M ercantilism ul în cu raja exporturile, d ar privea negativ im porturile. Logica era foarte sim plă - atu n ci când se exportă, ban ii vin în ţară, atu n ci cân d se im portă, b an ii pleacă. D rep t u rm are, fiecare guvern încerca s ă încurajeze pro d u cţia de b u n u ri şi să reglem enteze consum ul. P en tru a c e a sta guvernele tre b u ia u să org anizeze p roducţia b u n u rilo r în ţară, în special prin subvenţionarea m anufacturilor. M anufacturile se situ au în afara reglem entărilor de bresle, fapt care perm itea dezvoltarea şi creşterea producţiei. O politică co n sacrată de m ercantilişti a fost excluderea cu forţa a produselor străin e de pe piaţa in te rn ă p rin aplicarea u n o r taxe vam ale înalte, num ite p ro h ib itiv e sa u p r o te c ţio n iste , deoarece protejau astfel p roducţia au to h to n ă de m ărfuri. Plus la aceasta, asem en ea tarife co n stitu iau im ­ p o rtan te su rse de venituri. • Comerţul O rg an izarea exporturilor era strân s legată de încurajarea activităţilor com erciale. În această perioadă negustorii încep să joace u n rol to t m ai m are în lu area deciziilor economice şi politice, deoarece contribuie p rin com erţ la îm ­ bogăţirea sta tu lu i şi naţiunii. O riginea revoluţiilor burgheze din Ţările de J o s (contra Spaniei), din Anglia (contra unei m onarhii de tip feudal) a rezidat tocm ai în d orinţa burgheziei de a p relu a controlul politic, p en tru a facilita afacerile economice. T oate statele în cu ra jau com erţul naval. Com erţul tran so cean ic a contribuit la îm bogăţirea Olandei, F ranţei şi Angliei. Olandezii şi-au făcut faim a şi averile p rin s e rviciile de interm ediari, fiind denum iţi „ că ră u şi a i lu m ii”. A tunci când englezii, prin Actul de navigaţie (1651), au interzis tran sp o rtarea im porturilor în Anglia cu vase străine, olandezii le-au declarat război. De altfel, Actul de navgaţie constituie p iatra u nghiulară a sistem ului colonial britanic. Conform acestei legi, com erţul cu coloniile treb u ia să se facă doar pe nave britanice. Harta lumii la sf. sec. XVI. Atlasul lui Gerhardus Mercator C reşte im p o rta n ţa p o sesiu n ilo r coloniale ca elem ent m ajor al p uterii şi bogăţiei u n ei naţiuni. C hiar dacă coloniile n u aveau bogăţii n atu rale proprii, ele p u teau produce b u n u ri m ateriale necesare p en tru m etropolă sa u p u teau servi drept p iaţă de desfacere p en tru in d u stria naţională. Astfel se explică lu p ta p en tru India, A m erica şi Asia de Sud-E st, u nde potenţialul demografic făcea pieţele locale foarte atractive. M area B ritanie n u a fost p rea d eran jată de blocada co ntinentală in ­ stitu ită de Napoleon, deoarece p u tea să-şi desfacă m ărfurile în colonii. D in cauza particularităţilor clim aterice, coloniile serveau d rept s u rs ă de export al plantelor exotice, din ce în ce m ai cău tate pe pieţele europene (tu tu n u l, cafeaua, fructele exotice, mirodeniile). A cordarea m onopolurilor de către guvern a fost o s u rs ă de venit im p o rtan tă p en tru statu l englez. În acelaşi tim p, ea a ră sp u n s dorinţei de a n u crea co n cu ren ţă în tre conaţionali, de care s-a r fi p u tu t folosi străinii. Pe de altă parte, m onopolul lim ita esenţial d reptul burgheziei la p racticarea liberă a activităţilor economice, p en tru care fapt a fost criticat d u r de A d a m S m ith . Im p o rtan ţa istorică a m ercanilism ului a fost ac u m u larea de capital şi crearea m ecanism elor de intervenţie econom ică a statu lu i. Panorama portului Amsterdam, sec. XVII. Sursa: Atlas Beudecker. British Library, London. Economia occidentală în epoca preindustrială / 7 DOSAR D espre politica lui C olbert J e a n -B a p tis te C o lb e rt (1 6 1 9 -1 6 8 3 ), econom ist şi om politic francez. A cum ulat m ai multe funcţii, între care şi acea de controlor general al finanţelor, aplicând politici fiscale, fin a n c ia re şi e c o ­ nom ice care au consolidat puterea centrala a regelui Ludovic al XlV-lea. Cu scopul de a face m ai eficiente f inanţele regale, el întocm ea trim e s tria l o b a la n ţa de cheltuieli şi de venituri, fiind astfel la curent cu sumele pe care le avea la dispoziţie. In politica fiscala încerca sa faca cât m ai eficiente im p ozitele directe datorate statului. A folosit autoritatea statului pentru a dezvolta industria m anufacturiera. Pentru a încuraja exporturile şi, im plicit, atragerea ba nilor în ţara, era nevoie de m arfuri com petitive şi calitative, a pus accentul pe producerea m arfurilor cautate de burgheziile prospere din Italia şi O lan da : draperii de lux, dantele, matase, parfum uri. Cu acest scop nu s-au cruţat finanţe pentru a-i invita pe cei m ai buni specialişti din strainatate, care au pus bazele industriei m anufacturiere franceze. Pentru a facilita circulaţia m arfurilor în interiorul ţarii, s-a îm bunataţit infrastructura econom ica - au fost construite drum uri, canaluri, porturi, depozite. Crearea unei flote com erciale com petitive era un alt obiectiv al sau. Pentru aceasta au fost construite multe şantiere navale, au fost fondate com panii negustoreşti protejate de stat. Flota era un m ijloc de expansiune coloniala, care începe în aceasta perioada (Antile, Canada). D espre politica econom ica a statului „Asupra acestui principiu insist (im portanţa industriei şi com erţului), pentru ca este sigur ca el ne scoate în afara regatului cantitaţi sporite de m arfuri necesare consumului ţa rilo r straine (aceste m arfuri sunt: vinurile, oţelul, fierul, fructele, hârtia, pânzeturile, produse de lux, m atasea, articole de mercerie) pentru 12 sau 13 m ilioane de livre. Aceşti bani sunt „m in ele " regatului nostru (...). Dincolo de avantajele pe care le va aduce intrarea unei cantitaţi mai m ari de argint în regat, este sigur ca prin m anufacturi, un m ilion de oam eni care acum lâncezesc în trândavie îşi vor putea câştiga existenţa; ca un num ăr la fel de considerabil va putea trai din navigaţie şi din activitaţile din porturile m aritim e; ca înm ulţirea aproape la infinit a cora biilo r va spori grandoarea şi puterea statului." Colbert I Cine a avut de câştigat şi de pierdut ca rezultat al politicii promovate de Colbert? Analizează direcţiile principale ale politicii economice a lui Colbert. Principiul m ercantilism ului „O m odalitate sim pla de sporire a bogaţiei şi averilor noastre este com erţul cu alte ţari, în care trebuie sa ţinem cont de o regula: în fiecare an trebuie sa vindem strainilor m ai m ult decât consum am de la ei." Thomas M oore I Apreciază importanţa aplicării principiului mercantilismului pentru evoluţia statului. | d ^~„Lăsaţi p ia ţa s in g u ra " A d a m S m ith (1 7 2 3 -1 7 9 0 ), econom ist brita n ic. Incepe studiul econom ic, ca sa afle cauza lacom iei şi cum interesul propriu (egoismul) poate ajuta om enirea. Lucrarea sa, B ogăţia n a ţiu n ilo r (1 7 7 6 ), care sta la baza e c o ­ nom iei politice, este un raspuns extins la aceasta întrebare. Dupa parerea sa, bunastarea g e n e ra la nu de p in d e de ba ni, aşa cum credeau m ercantiliştii, şi nici de resursele naturale, cum credeau fiziocraţii, ci se bazeaza pe munca om ului. De aici şi im portanţa acordata diviziunii m uncii. Analizând m ecanismele pieţei, el ajunge la concluzia ca profitul personal al individului este m obilul activitaţii econom ice. Bunastarea fiecaruia determ ina bunastarea întregii societaţi. Interesele proprii (egoiste) ale oam enilor constituie acel m otor care, „ca o m âna invizibila", duce la un rezultat neaşteptat - arm onia sociala. Confruntarea intereselor individuale duce la concurenţa, ia r aceasta, la rândul sau, îi face pe indivizi sa produca acele bunuri de care societatea are nevoie. Cererea m are la produse şi servicii face ca preţurile sa fie foarte ridicate, iar producatorii avizi de profituri contribuie la apariţia m arfurilor şi serviciilor cautate pe piaţa. Creşterea ofertei duce, la rândul sau, la scaderea preţurilor şi la faptul ca m arfurile şi serviciile, odinioara scumpe, devin accesibile tuturor. Cu toate ca Smith recunoştea ca egoismul uman este un lucru reprobabil, confruntarea egoism elor are efecte pozitive, sporind bunastarea generala. Cautarea rentabilitaţii este un alt indiciu al creşterii econom ice, obţinut în acest m od. Astfel, Smith descrie mecanismele de funcţionare a pieţei libere (legea pieţei), care trebuie sa se autoregleze pe baza com ­ petiţiei libere şi reglementarii dintre cerere şi oferta. Statul, prin urm are, trebuie sa se limiteze doar la funcţia externa (securitatea naţiunii) şi cea interna (protejarea libertaţilor cetaţenilor), idee care a intrat în tradiţia liberalism ului. I Care sunt obiectivele de bază ale statului în cadrul unei economii de piaţă? În ce constă esenţa doctrinei economice a lui Adam Smith? Ce raport a descris marele gânditor între cerinţele economiei de piaţă şi interesele proprii? 8 / Cap. I. Viaţa economică în epoca modernă STUDIU DE CAZ EVALUARE Manufactura centralizata În ep o c a m o d e rn ă e x is ta u tre i fo rm e de m a n u fa c tu ri: c e n tr a liz a tă , d e s c e n tr a liz a tă şi m ix tă . M a n u f a c tu r a c e n t r a l i z a t ă c o n s titu ia o în tre p rin d e re cap italistă de d im ensiuni m ari, în care erau an g ajaţi su te şi chiar mii de m uncitori salariaţi. Toţi lu cra u în tr-o încăpere, de aceea creştea im p o rtan ţa cooperării dintre angajaţi. A cest gen de organizare era eficient în acele in d u strii ce n ecesită o m ai m are diviziune a m uncii şi u n n u m ă r m are de m uncitori (m inerit, m etalurgie, navală, tipografii, in d u stria hârtiei etc.). Proprietari ai m anufacturilor centralizate erau fie m arii com ercianţi, care investeau în ram urile de b ază capitaluri serioase, deoarece prin organizarea producţiei doreau să controleze pieţele de m ărfuri, fie statu l, care era in teresat de dezvoltarea u n o r ram u ri strategice ale economiei. Astfel, în F ran ţa m inistrul finanţelor C olbert a organizat m an u factu ri în in d u stria navală, textile, în cu rajân d producerea m ărfurilor de lux cău tate în străin ăta te (m anufactura Gobelains). P etru cel M are a fondat m an u factu ri m iniere în Ural, a căror producţie a perm is Rusiei s ă obţină victoria în Războiul Nordic. Îm păratul Prusiei Frederic cel M are a sprijinit şi el crearea m anufacturilor de stat. M a n u fa ctu ra d e s c e n tr a liz a tă şi cea m ix tă foloseau m u n ca m eşteşugarilor casnici la o prim a etap ă a producţiei, ca apoi m ateria finită s ă fie ex ecu tată în cadrul întreprinderii (mai ales în textile). A num e acest m od de producţie, n u m it dom estic, a fost utilizat de capitalişti p e n tru investiţii. Astfel, dacă negustorii n u m ai doreau s ă depindă de preţurile fixate de producători, ei investeau o p arte din capitalul lor (cel comercial) în p ro d u cţia de m ărfu ri, n eg o ciin d p re ţu rile de c u m p ă ra re care le e ra u convenabile. 1. E n u m eră trei caracteristici ale economiei m oderne preindustriale. 2. C om pară evoluţia economiei în epoca m odernă p rein d u strială cu cea din epoca m edievală. 3. D escrie factorii care au d u s la ap ariţia m ercan tilism ului. 4. Stabileşte leg ătu ra dintre m ercantilism şi evoluţia com erţului în secolele XVII-XVIII. 5. C aracterizează sistem ul capitalist din perspectiva cerinţelor econom iei de piaţă. 6. D em onstrează că organizarea exportului este strâ n s legată de în cu rajarea activităţilor comerciale. 7. Precizează care su n t condiţiile istorice n ecesare p e n tru progresul economic şi p ro sp erarea societăţii. Ludovic al XlV-lea în vizită la manufactura Gobelains, însorit de Colbert °i fratele său Philippe, 1667 I Prin ce se caracterizează o manufactură centralizată? Care sunt deosebirile între diferite tipuri de manufacturi? Economia occidentală în epoca preindustrială /