Chimia ºi viaþa cotidianã

 n acest subcapitol sînt propuse cîteva probleme ºi rezolvãrile lor, care reflectã legãtura directã dintre chimie ºi viaþa cotidianã. Problema nr. 1 Trebuie înlãturate diferite pete: de ruginã, unt, cafea, iod, suc de morcov, suc de viºine, sos de carne. La dispoziþie aveþi urmãtoarele mijloace: înãlbitor, detergent de rufe, bec cu raze ultraviolete, pastã de dinþi, acid citric, acetonã. Selectaþi mijloacele adecvate pentru scoaterea fiecãrui tip de pete. Rãspuns: • Pata de ruginã poate fi înlãturatã cu acid citric, care o decoloreazã. • Pata proaspãtã de unt poate fi scoasã uºor cu acetonã sau cu pastã de dinþi. • Petele de cafea, suc de morcov, suc de viºine pot fi scoase cu înãlbitor. • Sosul de carne poate fi scos cu detergent de rufe, care conþine fermenþi. • Petele de suc de morcov mai pot fi înlãturate la soare, deoarece conþin caroten, un pigment natural foarte sensibil (petele se scot cu raze ultraviolete). • Petele de iod se scot cu benzinã, dar ºi la încãlzire, prin sublimare. Problema nr. 2 De ce toate tipurile de aranjare a pãrului într-o coafurã se realizeazã, de regulã, la încãlzire? Rãspuns: Interacþiunea dintre lanþurile proteice reprezintã o reacþie chimicã, a cãrei vitezã creºte odatã cu ridicarea temperaturii. Problema nr. 3 Dupã ce mîncãm fructe, în special mere, dinþii devin foarte sensibili la alimentele reci ºi fierbinþi. Aceastã senzaþie poate fi înlãturatã dacã ne spãlãm de douã ori pe zi pe dinþi cu pastã ce conþine fluor. Cum poate fi explicat fenomenul din punctul de vedere al chimiei, dacã se ºtie cã smalþul dentar are o compoziþie asemãnãtoare cu cea a mineralului Ca5(OH)(PO4)3? Rãspuns: Smalþul dentar, dupã compoziþia sa, se referã la clasa sãrurilor bazice, deoarece conþine gruparea OH. Toate sãrurile bazice se dizolvã uºor în acizi, chiar ºi în acizii slabi, precum acidul citric sau acidul oxalic, ce se gãseºte în fructele acre. Anume dizolvarea parþialã a smalþului face dinþii mai sensibili la fierbinte ºi la rece. Ionul-fluorurã, ce se gãseºte în pasta de dinþi, substituie ionulhidroxil din compoziþia smalþului dentar: Ca5(OH)(PO4)3 + Na2F(PO3) ® Ca5F(PO4)3 + Na2(OH)(PO3) În acest caz, se formeazã fluoroapatita de calciu, mai puþin solubilã în acizi. 6.6. Chimia ºi viaþa cotidianã 3. Alcãtuieºte un scurt eseu despre rolul chimiei în obþinerea ºi producerea materialelor contemporane. 4. Ce reprezintã un poluant? Enumerã tipurile de poluare a mediului. 5. Dã exemple de poluare chimicã. 6. Care este rolul chimiei în protejarea mediului ambiant? 7. Explicã procesul de poluare cauzat de unitãþile de transport ºi propune modalitãþi de reducere a emisiilor nocive. 158 Importanþa substanþelor chimice pentru viaþa omului. Chimia pentru mediu Problema nr. 4 Un preparat cu o toxicitate scãzutã, care poate fi folosit în agriculturã, pentru combaterea bolilor la plante, poate fi pregãtit din cenuºã de lemn: 1 litru de cenuºã se fierbe în 4 l de apã în decurs de 1 orã, se lasã sã se rãceascã, dupã care se filtreazã ºi se adaugã 10-20 g de sãpun. Cum acþioneazã acest preparat ºi din ce grupã de pesticide face parte: organice sau anorganice? Rãspuns: Cenuºa constã din compuºi anorganici, în special din carbonaþi de potasiu, magneziu ºi calciu. Principalul component este K2CO3, de aceea preparatul obþinut face parte din pesticidele anorganice. Problema nr. 5 Una din problemele creºterii animalelor este curãþarea aerului la fermele de animale, poluat cu vapori de apã, dioxid de carbon (IV), amoniac ºi sulfurã de hidrogen. Poluarea aerului duce la micºorarea productivitãþii animalelor ºi influenþeazã asupra sãnãtãþii crescãtorilor de animale. Într-o astfel de atmosferã, ventilatoarele electrice se defecteazã ºi conduc la apariþia curenþilor de aer. Se ºtie însã cã aerul din aceste încãperi poate fi curãþat ºi cu alte mijloace. Poate oare vãruirea frecventã a pereþilor ºi gardurilor sã influenþeze compoziþia aerului? Rãspuns: Da, poate. Varul absoarbe CO2 ºi H2S prin reacþiile: Ca(OH)2 + CO2 = CaCO3 + H2O Ca(OH)2 + H2S = CaS + 2H2O Problema nr. 6 În ultimul timp, pe piaþa produselor cosmetice a apãrut o bogatã ofertã de balsamuri pentru pãr. Multe reclame promit creºterea volumului ºi a densitãflii pãrului. Este oare posibil acest lucru din punctul de vedere al chimiei? Rãspuns: Da, datoritã activitãþii chimice a cheratinei din compoziþia pãrului. Aplicînd pe pãr preparatele respective, în apa fierbinte, se rup anumite legãturi chimice din moleculele proteice. În locul unde legãturile se rup, are loc interacþiunea cu substanþele asemãnãtoare. De exemplu, balsamul „Sunsilk“ conþine particule hidrolizante de proteine de mãtase naturalã. Aceste particule interacþioneazã cu cheratina din pãr, mãrindu-i volumul ºi densitatea pentru un timp, pînã la urmãtoarea spãlare a pãrului. 1. Aduceþi de acasã cutii sau flacoane în care au fost medicamente. Citifli informaflia de pe ele. Determinaþi din ce clasã fac part