Războiul de Independenţă al celor 13 colonii nord-americane (1776-1783) împotriva metropolei britanice a constituit prima
revoltă generală contra Vechiului Regim în Occident, care împreună cu Revoluţia Franceză şi revoluţiile burghezo-democratice
din sec. XIX au fost denumite „revoluţie atlantică". Odată cu obţinerea independenţei de către SUA s-au creat condiţii favorabile
pentru democratizare şi dezvoltarea capitalismului în Lumea Nouă.
EVOCARE
♦ Care era situaţia coloniilor
engleze din America de Nord
până la Războiul de Independenţa?
♦ Descrie relaţiile dintre coloniile
engleze din America de Nord
şi m etropola până la sfârşitul
sec. al XVIII-lea.
Prima Zi a Recunoştinţei. Tablou de J. Ferris
Ziua Recunoştinţei (Thanksgiving
Day) este o sărb ătoa re în care se
m ulţum eşte lui Dum nezeu şi celor
a p ro p ia ţi pentru b o g ă ţia reco ltei.
Introdusă de prim ii colonişti, sosiţi pe
corabia "M a yflo w e r" în A m erica, a
fost sărbătorită în 1621, ca semn de
recunoştinţă faţă de recolta bogată
o b ţin u tă d u p ă o p e rio a d ă g re a ,
când au m urit aproape jum ătate din
colonişti. Supravieţuirea s-a datorat
şi am erindienilor, care i-au învăţat pe
nou-veniţi ce plante să cultive.
VOCABULAR
■ Constituţie
■ C onfederaţie
■ Federaţie
■ C ongres C ontinental
■ „D eclaraţia dre p tu rilo r" (1791)
■ A m endam ent
• Situaţia coloniilor engleze din America de Nord
C ătre m ijlocul secolului al XVIII-lea coloniile nord-am ericane se
aflau su b dom inaţia britanică. A cestea erau n işte colonii prospere,
care beneficiau de p rotecţia m etropolei contra concurenţilor străini.
O raşe coloniale p u tern ice precu m B ostonul, New Yorkul, P hiladelphia se aflau la răscru cea m ultor d ru m u ri com erciale ce legau
A m erica de Nord, Indiile O ccidentale, Africa şi Europa.
Coloniile am ericane a u găzduit m ai m ulte g ru p u ri religioase
(protestanţi) şi etnice, aici existau m ai m ulte libertăţi şi o m ai m are
autonom ie locală decât pe continent. R ă zb o iu l d e 7 A n i (1756
1763), din care Anglia a ieşit victorioasă, d ar epuizată din p u n ct
de vedere financiar, a te n sio n at rap o rtu rile d in tre m etropolă şi
coloniile sale.
P en tru a red resa situ aţia econom ică, guvernul regelui George al
III-lea (1769-1820) a încercat să im p u n ă n işte taxe m odeste a s u
p ra am ericanilor, fapt care a trezit protestele coloniştilor. Problem a
de principiu n u era de ordin economic, ci de ordin politic, fiindcă
am ericanii a u considerat că s u n t lezaţi în drepturile lor. O serie de
ciocniri violente a u ad ân cit criza. În 1 7 7 3 coloniştii, nem ulţum iţi
de rein stitu irea m onopolului a su p ra ceaiului, a u organizat d istru
gerea u n u i cargou care ad u cea acest p ro d u s la B oston, fapt care a
d u s la san cţiu n i economice dure din p arte a Angliei. Solidarizarea
coloniştilor s-a m anifestat în convocarea P rim u lu i C ongres C ontin e n ta l de la Philadelphia, la care s-a decis su sp en d area com erţului
cu M area Britanie.
• Râzboiul de Independenţa (1775-1783) Ca răsp u n s,
englezii încep războiul, în care iniţial aveau sup erio ritate, fiind
sprijiniţi de o p arte a populaţiei, in teresată de prezenţa b ritan ică
(„loialiştii”), şi de unele trib u ri de indieni. T reptat, însă, coloniştii
rebeli reuşesc să-şi mobilizeze forţele, alegând u n com andant suprem
în p erso an a lui G eorge W ash in gton, şi să obţină u n su b stan ţial
sprijin străin din p artea vechilor state rivale ale Angliei în problem ele
coloniale: F ran ţa, S p an ia şi O landa. La 4 iu lie 1 7 7 6 , în cad ru l celui d e -a l D oilea C ongres C o n tin en ta l este ad o p tată Declaraţia d e
independenţă a Statelor Unite, re d actată de u n grup de persoane în
frunte cu T h o m a s J e fferso n , în care se explică raţiunile separării
de britanici şi se proclam ă principiile de organizare a noului stat.
A ceastă zi v a deveni ziua n aţio n ală a SUA.
V ăzută ca o lu p tă co n tra tiraniei, cauza am erican ă devine foarte
p o p u lară p rin tre liberalii europeni, u n rol im portant în propagarea
acesteia având B en jam in F ra n k lin (1706-1790), prim ul am basador
al Statelor Unite la Paris. Prim a etapă a războiului, cu succes schim
bător, a culm inat cu b ătălia de la S aratoga (1777), u n d e englezii
a u suferit o înfrângere catastrofală. U rm ătoarele victorii pe u sc a t
şi pe m are ale coloniştilor şi ale coaliţiei antiengleze i-au obligat pe
britanici să cedeze, iar d u p ă înfrângerea şi cap itu larea de la York54 / Cap. III. Revoluţii şi structuri politice în epoca modernă
CURS
tow n (1781), să sem neze pacea prelim inară şi să
recunoască independenţa am ericană prin T ratatu l
de la V ersa illes (1783).
• Constituirea Statelor Unite ale Americii
Program ul liberal al Revoluţiei A m ericane a fost
consolidat de C o n stitu ţia fe d e r a lă , D e c la ra ţia
d re p tu rilo r (Bill o f Rights) şi crearea repu blicii.
Un im pact deosebit a su p ra fondatorilor SUA au
avut ideile ilum iniste, m ai ales cele ale lui Locke,
M ontesquieu şi R ousseau.
C o n stitu ţia am ericană, ad o p tată la 17 septem
brie 1 7 8 7 , a fost red actată în term enii u n u i contrac t social în tre guvern şi societate („noi, poporul
S tatelor U nite”), elem ent care va s ta la fu n d am en
tu l oricărei organizări dem ocratice m oderne. Noul
sta t a prim it form a unei rep u b licifed e ra le , având
la bază principiul sep arării puterilor, a tâ t în tre
p u terea cen trală (federală) şi state, cât şi a celor
trei ram uri ale puterii statale (legislativă, executivă
şi judiciară), p rin tr-u n sistem de control reciproc.
Astfel, guvernul federal ră sp u n d e de apărare,
m onedă, politică externă, com erţ exterior, pe când
statele g arantează b u n a funcţionare a tra n sp o rtu
rilor, educaţiei, justiţiei, poliţiei etc.
P uterea executivă este conferită preşedintelui
SUA, ales pe u n term en de p a tru ani p rin tr-u n
sufragiu universal indirect (populaţia alege electorii din fiecare stat, ca apoi aceştia să-l aleagă
pe preşedinte). A cesta n u m eşte secretarii de s ta t
(miniştrii), care form ează guvernul. Din p u n ct de
vedere politic, preşedintele este su p u s controlului
de către Congres, iar ju rid ic este m onitorizat de
C urtea S uprem ă de Ju stiţie.
P uterea legislativă este exercitată de u n Congres bicam eral: C a m era R e p r e z e n ta n ţilo r , în
care fiecare s ta t este rep rezen tat proporţional cu
n u m ăru l populaţiei, şi S en a tu l, în care fiecare
s ta t alege câte doi senatori. P uterea ju d iciară este
d eţin u tă de C u rtea S u p re m ă , com pusă din m em
bri n um iţi de preşedinte pe viaţă.
Semnarea Declaraţiei de independenţă a SUA, 4 iulie 1776
În prim ele 10 am endam ente (din 1791) - B ill
o f R ig h ts (D eclaraţia drepturilor) - ale C onstituţiei SUA (astăzi s u n t 22), se recu n o aşte ideea că
poporul este suveran şi că deţine n işte drepturi, pe
care guvernul este obligat să le protejeze.
Pe tim pul prim ilor preşedinţi, George W ashington (1789-1797), Jo h n A dam s (1797-1801) şi
T hom as Jefferson (1801-1809), tâ n ă ru l s ta t îşi
consolidează in d ep en d en ţa p rin im p o rtan te re
forme in tern e şi extindere teritorială (în 1803, de
la F ran ţa a fost cu m p ărată Louisiana).
• Impactul revoluţiei
P rin a d o p ta re a C o n stitu ţie i de c ă tre to a te
statele, SUA a u devenit u n s ta t in d ep en d e n t,
dem ocratic, care proteja libertăţile şi interesele cetăţenilor săi. E rau excluşi cetăţenii de culoare (care
prim esc acest drept d u p ă Războiul de Secesiune) şi
femeile (vor obţine acest drept în sec. XX), d ar toţi
erau protejaţi şi egali în faţa legii. Aceste idealuri
a u in sp irat m işcările revoluţionare din E u ro p a
(Revoluţia Franceză, revoluţiile de la 1848-1849)
şi pe cele din Am erica L atină (sec. XIX), Africa şi
Asia (a d oua ju m ă ta te a secolului XX).
Astfel, C o n stitu ţia SUA a oferit am ericanilor
şi altor popoare u n m odel de guvernare ale cărui
caracteristici s ta u la baza altor legi şi drepturi.
Conform Constituţiei, în societate activa u n sistem
flexibil şi o fed eraţie p u te rn ic ă . P e n tru p rim a
d ată pe continentul am erican se creează u n s ta t
independent, deschizând şi p en tru alte popoare
perspective p e n tru dem ocraţie şi progres.
Puterea de stat conform Constituţiei federale a SUA
Războiul de Independenţă. Constituirea SUA / 55
DOSAR
„Partida de ceai" de la Boston, 1773. Litografie de N. Currier
D espre principiul s u v eran ităţii p o p o ru
lui în SUA
„In Am erica, principiul suveranităţii poporului nu este
tăinuit inoperant, ca în cazul altor naţiuni [...] este un fapt
legal şi atotputernic, care guvernează întreaga societate;
care se întinde liber şi ajunge fără obstacole la ultimele
sale consecinţe [...] Dacă există în lume o singură ţară unde
se poate nutri speranţa ca dogm a suveranităţii poporului
să fie apreciată la adevărata ei valoare,[...] acea ţară este
cu siguranţă Am erica.''
Alexis de Tocqueville
I
Care este diferenţa dintre principiile suveranităţii
poporului în America şi cele din statele europene?
I ^ ^ Din D eclaraţia de in d ep en d en ţă a SUA
Noi considerăm adevăruri evidente prin sine că toţi
oam enii au fost creaţi egali, că sunt înzestraţi de Creatorul
lor cu anum ite drepturi inalienabile, că printre acestea se
num ără viaţa, libertatea şi căutarea fericirii. Că, pentru
a garanta aceste drepturi, oam enii au instituit guverne,
a căror justă autoritate derivă din consim ţăm ântul celor
guvernanţi. Că ori de câte ori o form ă de guvernare devine
o prim ejdie pentru aceste scopuri, este dreptul poporului
să o schimbe sau să o abroge, instituind un nou guvern,
bazat pe acele principii şi organizat în acele form e care-i
vor părea mai potrivite pentru a-i garanta siguranţa şi
fericirea...
I t f ^A rticolele C o n fed eraţiei (1 7 8 1 -1 7 8 8 )
Art. 1. Această confederaţie trebuie să poarte numele
Statele Unite ale Am ericii.
Art. 2. Fiecare stat îşi păstrează suprem aţia, libertatea
şi independenţa, precum şi întreaga putere, jurisdicţie şi
toate drepturile...
Art. 3. Fiecare din statele enumerate intră într-o Uniune
trainică prietenească cu fiecare dintre celelalte state în
scopul apărării comune, asigurării libertăţilor şi profitului
reciproc şi general...
D „D e c la ra ţia d re p tu rilo r" (zece a m e n d a
m ente la Constituţia SUA, 1791)
I. Congresul nu va elabora nicio lege care să im pună o
religie sau să interzică practicarea liberă a unei religii; sau
să restrângă libertatea cuvântului sau a presei; sau dreptul
poporului la întrunire [...]
II. [...] dreptul poporului de a deţine şi purta arm e nu
va fi încălcat.
III. In tim p de pace niciun soldat nu va fi încartiruit într-o
locuinţă fără consim ţăm ântul proprietarului [...]
IV. Dreptul persoanei de a se simţi în siguranţă [...], îm
potriva percheziţiilor şi confiscărilor nemotivate nu poate
fi încălcat; şi nu vor fi emise m andate decât pe baza unor
motive întem eiate [...]
V. Nicio persoană nu va fi obligată să răspundă pentru
o crimă [...] decât în baza unei declaraţii sau puneri sub
acuzare emise de M arele Juriu [...]; nicio proprietate privată nu va putea fi luată pentru interes public fără o justă
despăgubire.
VI. In toate urm ăririle penale, acuzatul are dreptul să
fie judecat prom pt şi public de către un juriu im parţial al
statului sau districtului în care crima a fost comisă [...].
VII. In procesele de drept comun, atunci când valoarea
în litigiu depăşeşte douăzeci de dolari, dreptul de a fi judecat de către o Curte cu juri va fi respectat şi nicio faptă
judecată de către o curte cu juri nu va putea fi reexaminată
de o altă Curte [...].
VIII. Nu vor fi cerute cauţiuni excesive, nici nu vor fi impuse
amenzi excesive, nici nu vor fi aplicate pedepse crude sau
excepţionale.
IX. Enumerarea anum itor drepturi în Constituţie nu va
fi interpretată ca negare sau restrângere a altor drepturi
păstrate de către popor.
X. Puterile care nu sunt delegate Statelor Unite prin
Constituţie şi nici nu sunt interzise de aceasta statelor sunt
rezervate statelor respective sau poporului.
I
Analizeaz[ imaginile. Ce evenimente sunt prezentate?
Alc[tuie=te 2-3 întreb[ri, pe care le po\i adresa
imaginar reprezentanţilor coloniilor engleze şi generalilor din armata regal[.
Capitularea englezilor la Yorktown. Tablou de J. Trumbull, 1787
56 / Cap. III. Revoluţii şi structuri politice în epoca modernă
STUDIU DE CAZ EVALUARE
Ideile gânditorilor europeni şi consecinţele lor
Idei majore Consecinţe
Thomas
Hobbes,
Leviathanul
(1651)
Oamenii su n t conduşi de
egoism şi zgârcenie şi se
războiesc între ei, fiind unii
pentru alţii ca nişte lupi
(„Homo homini lupus").
Ideile lui Hobbes sunt
folosite adesea pentru a justifica puterea
absolută.
John
Locke,
Al doilea
tratat de
guvernare (1690)
Oamenii au dreptul n atu
ral la viaţă, libertate şi proprietate. Conducătorii au
o responsabilitate directă
faţă de supuşi pentru
protejarea acestor drepturi. Oamenii au dreptul să
schimbe acel guvern care
n u a reuşit acest lucru.
Locke i-a influenţat pe
autorii Declaraţiei de
independenţă a SUA şi
ai Declaraţiei drepturilor
omului °i cetăţeanului în
Franţa. De asemenea,
reflecţiile sale au fost
folosite pentru justificarea egalităţii feminine şi
a marginalizaţilor.
Montesquieu,
Spiritul
Legilor
(1748)
Puterea guvernului este
necesară pentru a preveni
ca u n grup de oameni să
n u concentreze în mâinile
sale prea m ulte atribuţii.
Ideea separării puterilor
în stat stă la baza tu tu
ror regimurilor democratice de astăzi.
J.J. Rousseau,
Contractul social
(1762)
Scopul suprem al societăţii
este obţinerea bunăstării
generale, iar al guvernului
să creeze condiţii pentru
atingerea acestui scop.
Ideea contractului social
şi a suveranităţii populare stau şi ele la baza
regimurilor democratice
contemporane.
1. D escrie cauzele Războiului de Independenţă.
2. Realizează o com unicare
s c u rtă despre dem ocraţia
am ericană, stu d iin d şi
su rse suplim entare.
3. S tudiază C onstituţia SUA
şi d eterm ină im p o rtan ţa
separării puterilor în tr-u n
s ta t dem ocratc. C om pară
C onstituţia SUA cu alte
legi fundam entale din alte
sta te din epoca m odernă şi
cea contem porană.
4. A nalizează Declaraţia de
independenţă şi precizează
ce idei a u av u t cel m ai
m are răsu n et. Ce idei su n t
im portante şi astăzi?
5. Explică de ce Războiul de
Independenţă al coloniilor
engleze este considerat
drept revoluţie.
6. D em onstrează im p o rtan ţa
ideilor ilum iniştilor din
epoca m odernă p e n tru so
cietatea contem porană.
I
Localizează pe hartă cele 13
colonii engleze care au format
SUA:
New Hampshire,
Massachussetts, Rhode-Island,
New Jersey, Providence,
Connecticut, New York,
Pennsylvania, Delaware,
Maryland, Virginia, Carolina
de Nord, Carolina de Sud şi
Georgia.
O
±<L
T
igi
Graniţele celor 13 colonii engleze din America de Nord
Limita la vest de care,în 1763,
a fost interzisă colonizarea
Adoptarea de către Congres a
Declaraţiei de independenţă
(AVII.1776)
Oraşe asediate
Bătălii mai importante
Mişcări şi direcţii de atac
ale armatelor regale
Mişcări şi direcţii de atac
ale armatelor coloniştilor
Capitularea armatelor engleze
Hotarele SUA fixate prin
tratatul de pace cu Anglia
din 1783
Capitala SUA
Războiul de Independenţă. Constituirea SUA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu