începând cu mijlocul secolului al XVII-lea, mai ales în secolul al XVIII-lea, datorită evenimentelor politico-militare şi socialeconomice, în multe state europene au loc transformări semnificative în toate domeniile. în Europa de Sud-Est se intensifică rivalitatea dintre marile puteri. Transilvania va fi ocupată de Habsburgi (1667-1688). Ţara Românească ş Moldova vor deveni mai dependente de Imperiul Otoman, dar cu păstrarea autonomiei. EVOCARE ♦ Care era organizarea politică a Principatelor Române în prima jumătate a sec. al XVII-lea? Care dom nitori s-au impus în această perioadă? ♦ Ce im pact asupra Principatelor a avut suzeranitatea otomană? Actorul Matei Millo în costum de teatru, costum de mare boier fanariot din piesa „Prăpăstiile Bucureştiului". Anii 1860. Biblioteca Naţională a României VOCABULAR ■ N aţiunile (stările) Transilvaniei ■ Fanarioţi ■ M azilire ■ Suzeranitate ■ D iplom a leopoldină • Organizarea politică a Principatelor în a doua jumătate a secolului al XVII-lea - începutul secolului al XVIII-lea D om inaţia otom ană şi creşterea rivalităţii im periilor vecine p en tru influenţă în Principate a u provocat schim bări în organizarea in tern ă a societăţii rom âneşti, care, în cea m ai m are parte, reprezenta o continuitate a structurilor politice, adm inistrative, judiciare, m ilitare şi religioase din perioada precedentă. Domnii erau conducători u n ipersonali ai puterii legislative, executive, ju d iciare şi m ilitare. Boierii din Ţ ara R om ânească şi Moldova a u recăp ă ta t dreptul de a-i alege pe dom ni, care u rm a u s ă fie confirm aţi de Poartă. În T ransilvania a d u n a re a nobilim ii - D ieta, avea dreptul de a alege principii, drept strâm to ra t tot m ai m u lt de către H absburgi. În Ţ ara R om ânească v iaţa politică era instabilă, caracterizată de o lu p tă co n tin u ă în tre d ouă m ari grupări boiereşti: a C antacuz in ilo r şi a B ălen ilor. P ână la o relativ m ai în d elu n g ată dom nie a lui Ş erban C antacuzino a u av u t loc m ai m ulte schim bări de dom ni având legături de rudenie: Gheorghe Ghica (1660-1664; 1672-1673), R adu Leon I (1664-1669), Antonie-V odă (1669-1672), G heorghe D uca (1673-1678), Ş erban C antacuzino (1678-1688), C onstantin B râncoveanu (1688-1714), Ştefan C antacuzino (1714-1716). În M oldova dom nii tre b u ia u s ă co n d u că în condiţiile în care ţa ra devenise tea tru l u n u i şir de războaie d in tre m ai m u lte puteri. Ca şi în Ţ ara R om ânească, dom nii se su cced au foarte des. Aşa, tim p de ju m ă ta te de secol s-a u sch im b at m ai b in e de 20 de dom ni. P rin tre cei m ai ren u m iţi a u fost: G heorghe G hica (1658-1659), C onstantin Ş erban (1659,1661), G heorghe D uca (1665-1666, 1668 1672, 1678-1683), D um itraşco C antacuzino (1673, 1674-1675, 1684-1685), A ntonie R osetti (1675-1678), C o n stan tin C antem ir (1685-1693), C o n stan tin D uca (1693-1695, 1700-1703), A ntioh C antem ir (1695-1700, 1705-1707), M ihai R acoviţă (1703-1705, 1707-1709), Nicolae M avrocordat (1709-1710), D im itrie C antem ir (1693, 1710-1711). În ac eastă perioadă societatea ro m ân ească se dezvolta co n tradictoriu, în dep en d en ţă de pon d erea puterii centrale. Unii dom ni doreau doar s ă se îm bogăţească. Pe tim pul acesto ra p u tere a centrală ap arţin ea boierilor m ari şi situ aţia era instabilă. Alţi dom ni se stră d u ia u s ă în tăre ască p u tere a centrală, să-i îndepărteze pe boierii de orientare tu rc ă şi s ă consolideze ordinea în ţară. În T ransilvania, d u p ă in su ccesu l m ilitar a lui G heorghe Rakoczi al Il-lea (1648-1660) îm potriva otom anilor, v iaţa politică in te rn ă s-a d esfăşu rat în cadrul u n ei ostilităţi turco-habsburgice p en tru influenţă în regiune, stab ilin d u -se tre p ta t u n echilibru tem porar de forţe. Spre exem plu principele M ihail Apafi (1662-1690) se su p u n ea turcilor, d ar apoi a fost recu n o scu t şi de austrieci. 74 / Cap. III. Revoluţii şi structuri politice în epoca modernă CURS • Viaţa politica a Principatelor în timpul regimului fanariot În condiţiile creşterii rivalităţii otom anilor cu Im periul A ustriac şi Im periul R us p en tru a controla teritoriile din sud-estul Europei şi p en tru a reprim a m işcarea de eliberare, tim p de m ai bine de u n secol Principatele vor fi guvernate de dom nitori num iţi direct de Poartă. D upă planurile nereuşite din an u l 17 1 1 ale lui D im itrie C a n tem ir în Moldova şi în lătu rarea în 1 7 1 6 a ultim ului dom nitor p ăm ân tean, Ş te fa n C an tacu zin o, în Ţ ara Rom ânească, Im periul O tom an introduce u n n o u regim politic, num it fanariot. Fanariotism ul n u a fost u n fenomen specific doar Ţărilor Române, el exista şi în alte teritorii creştine stăp ân ite de otomani, u n d e fanarioţii aveau funcţii politice şi ecleziastice. D om nitorii erau re cru taţi în m are p arte din influentele familii greceşti ce locuiau în cartierul F anar - cartier din C onstantinopol (Istanbul), locuit de grecii fanarioţi - dar şi dintre rom âni înrudiţi cu ele (Mavrocordat, Ipsilanti, Racoviţă, Ghica, Callim achi, Caragea, Ş uţu, Moruzi), care, având funcţii im portante, şi-au legat destinul de im periul su lta nilor. C onducerea Porţii controla Moldova şi Ţ ara Rom ânească, fără ca formal să fie abolită autonom ia lor internă, fiind p ă stra t statu tu l lor de ţări vasale în com ponenţa Im periului Otom an. Începând cu N icolae M avrocordat în Moldova şi în Ţ ara R om ânească, regim ul politic in sta u ra t a m odificat s ta tu tu l ju rid ic al celor două ţări, prin accen tu area dependenţei otom ane. M ăsurile de reorganizare social-politică a u afectat instituţiile de stat, dom nia, sfatu l dom nesc şi, în general, sistem ul adm inistrativ politic. D eoarece n u m ăru l grecilor fanarioţi veniţi în P rincipate era n eîn sem n at, dom nii c ă u ta u sprijin în tr-o p arte a boierim ii au to h to n e şi a bisericii, acordându-le m ai m ulte privilegii. T o to d ată ei a u re u ş it s ă cu c ere ască o p a rte a boierilor p ăm ân te n i, n u m iţi „partida O imagine a extravaganţelor atribuite fanarioţilor: domnul Nicolae Mavrogheni călătorind prin Bucureşti într-o trăsură trasă de cerbi Dinastia Mavrocordat Familie de greci din Istanbul, originară din Chios, înrudită cu boierim ea românească, din rândul căreia au fost num iţi în secolul al XVIII-lea m ai m ulţi dom nitori: Alexandru - medic fiziolog şi filosof, a negociat Tratatul de pace de la Karlowitz; Nicolae - cu el începe regim ul fa n a rio t în M oldova °i Ţara Românească; loan - p le n ip o te n ţia r al Im p e riu lu i O tom an, a încheiat Pacea de la Passarowitz; Constantin - a realizat numeroase reform e, urm ărind m odernizarea statului. n aţio n ală”, care a u lu p ta t p en tru lim itarea şi chiar lichidarea dom inaţiei străine. Toate funcţiile publice în tim pul regim ului fanariot se scoteau la licitaţie şi se cum părau cu bani. Domnii erau lipsiţi de iniţiativă în politica externă şi aveau o m ică gardă dom nească de circa o mie de a rn ă u ţi, chem ată s ă asigure doar ordinea internă. Ei stătea u la conducere p u ţin tim p, d u p ă care erau degradaţi la nivelul unor funcţionari sim pli ai Porţii şi p u teau fi m u taţi dintr-o ţa ră în alta. În perioada regim ului fanariot, în Moldova s-a u su cced at la tro n 36, iar în Ţ ara R om ânească 40 de dom nitori, m ajoritatea din ei ocupând tro n u l de câteva ori. Din a d oua ju m ă ta te a secolului al XVIII-lea, în Ţările R om âne p ă tru n d e u n val de elem ente greceşti din afara Fanarului, oam eni de afaceri care aveau u n sin g u r scop: de a deveni şi m ai bogaţi. Ultimele dom nii fanariote m ărtu risesc sem nele tot m ai evidente ale dezagregării, m anifestate în criza de au to ritate a pu terii centrale. A cestea şi altele a u intensificat tot m ai m u lt nem ulţum irile unor categorii de populaţie, orientate sp re m odernism şi progres social. Domnitorul Alexandru Moruzi primindu-l pe ambasadorul britanic la Curtea Nouă. Tablou de William Watts Nicolae Mavrocordat, domn al Moldovei (1709-1710, 1711 1715) °i al Ţării Româneşti (1716, 1719-1730) Organizarea politică a Principatelor Române în sec. XVII-XVIII / 75 DOSAR | a ^ Instaurarea H absburgilor în Transilvania a) 1687 - prin Tratatul de la Blaj se im pune prezenţa armatei austriece în multe oraşe şi se im pun obligaţii financiare principatului; b) 1688 - sub presiune m ilitară se acceptă protecţia îm păratului. Sfârşitul suzeranităţii otom ane şi începutul dom inaţiei habsburgice; c) 1691 - prin Diplom a leopoldinâ se decreta statutul Transilvaniei ca fiind o provincie condusă de îm părat prin interm ediul unui guvernator; sunt păstrate autonom ia, regimul şi privilegiile celor trei naţiuni, cu subordonarea pe mai departe a rom ânilor; d) 1699 - Pacea de la Karlowitz. Instaurarea deplină a dom inaţiei habsburgice în Transilvania. I Identifică etapele consolidării regimului habsburgic în Transilvania. C onsolidarea reg im u lu i habsburgic în T ransilvan ia în secolul al X V III-le a Habsburgii au dus o politică de organizare şi consolidare a regim ului lor în Transilvania încă până la Pacea de la Karlowitz (1699), după care tim p de m ai bine de un veac şi jum ătate viaţa constituţională a fost reglementată în regiune de Diplom a leopoldinâ, care constituia baza juridică a adm inistraţiei austriece. C onform Diplom ei, ce subordona instituţiile transilvănene cu evidente tendinţe absolutiste centralizatoare, principatul se integra pe deplin în m onarhie. Cu toate acestea, se păstra şi o aparentă autonom ie, fiind recunoscute „naţiunile" politice, religiile recepte, privilegiile stărilor, legile principatului. Forma de organizare a Transilvaniei a fost Principatul, statut păstrat până în anul 1 765, când va deveni M are Principat. împăratul austriac, avea şi titlul de principe al Transilvaniei, era reprezentat de un guvernator şi era ajutat de un guvern provincial, numit Guberniu. Puterea militară a principatului era încredinţată unui general austriac, subordonat direct m onarhului, care era de fapt suveran incontestabil. Instituţiile administrative, religioase, justiţia şi altele erau organizate în dependenţă de obiectivele centralizatoare, de om ogenizare a im periului, devenind instrumente ale stăpânirii habsburgice. Spre deosebire de Transilvania, care teoretic îşi păstra autonom ia, Banatul şi Oltenia nu aveau niciun statut politic în cadrul imperiului. La începutul secolului al XVIII-lea, curtea de la Viena trece ferm la organizarea regim ului habsburgic. Prin politica lui Leopold I reform ele s-au extins în tot im periul, menite să întărească absolutismul şi în noile teritorii incorporate. Prin politica absolutistă a M ariei Tereza (1740-1780) începe o epocă nouă în reform ism ul austriac, având un caracter mult m ai pragm atic, ceea ce a dus la consolidarea statului modern. în această perioadă, în Transilvania intervin schim bări în relaţiile dintre nobilim e şi ţărănim e, dar cu greu se acceptă intervenţia statului în relaţiile de proprietate, de aceea problem ele grave ale iobagilor, m ajoritatea cărora era rom âni, aşa şi n-au fost rezolvate. C aracterul ro m â n ilo r „...nu fanarioţii erau cei care au cucerit nişte ţări pe care nu le-au exploatat în propriul lor profit, ca agenţi ai stăpânilor lor turci, ci dim potrivă, rom ânii au adoptat pe aceşti străini, aşa cum făcuseră cu mulţi alţii de-a lungul veacurilor..." Nicolae lorga I Comentează cuvintele marelui istoric, utilizând şi cunoştin\ele din lecţiile precedente. I ^ ^ Ş erban C antacuzino (1 6 4 0 -1 6 8 8 ) A condus într-o perioadă d ificilă, luptând pentru a nu transform a ţara într-un teatru de război. în aceste condiţii a luat măsuri pentru întărirea autorităţii dom neşti, folosind averea personală uriaşă pe ntru a cu m p ă ra b u n ă v o in ţa o to m a n ilo r atunci când b o ie rii ostili se plângeau de consolidarea puterii sale. Constantin B râncoveanu (1 6 5 4 -1 7 1 4 ) A continuat politica Cantacuzinilor, manevrând cu iscusinţă între diverse grupări boiereşti, a promovat o politică echilibrată faţă de ţările rom âne vecine şi a desfăşurat o in tensă activitate diplom atică cu marile puteri dornice de a stăpâni aceste teritorii. Fiind învinuit că pregăteşte o răscoală contra o to m a n ilo r cu scopul de a deveni dom nitor independent, în anul 1 7 1 4 a fost mazilit, dus la Istanbul şi, îm preună cu cei 4 feciori ai săi, a fost executat (15 august 1714). I Apreciază faptele domnitorilor din perspectiva viitorului Principatelor Române. | f | ~ D in T ratatu l de pace d e la K arlo w itz Art. 1. Teritoriul Transilvaniei va răm âne m ai departe în posesiunea şi stăpânirea M ajestăţii Sale Im periale, după cum se află în prezent, descrierea graniţelor fiind urm ătoarea: de la hotarul Podoliei până la graniţa cea m ai îndepărtată a Valahiei cu munţii săi, care înaintea actualului război au fost graniţele vechi dintre M oldova şi Transilvania, pe de o parte, şi dintre Valahia şi Transilvania, pe de altă parte, şi de la graniţa Valahiei până la râul Mureş, de asemenea cu m unţii săi, care de multă vreme au fost hotarele vechi ce form au graniţa... 26 ianuarie 1699 | Localizează pe hartă regiunile numite în document. • 76 / Cap. III. Revoluţii şi structuri politice în epoca modernă STUDIU D CAZ EVALUARE Numirea domnilor fanarioţi de către sultan În d a tă ce m are le vizir află că d o m n u l d in M oldova a m u rit s a u c â n d a h o tă râ t să-l sc o a tă d in s c a u n [...] el c a u tă p rin tre feciorii d o m n u lu i s a u p rin tre boierii d in Ţ arigrad* u n d o m n n o u ... D acă s u lta n u l n u se în v o ieşte şi d a c ă n u se îm p o triv esc urzelile v iziru lu i şi nici v re u n a lt d re g ăto r al cu rţii, a tu n c i s u lta n u l scrie cu m â n a lu i [...] s ă fie fă c u t în to cm ai [...] D u p ă a c e a s ta p e d o m n îl a d u c în lă u n tru , ţin â n d u -l de s u b s u o ri doi cap u g ib aşi, a se m e n e a şi pe a lţi p a tru b o ieri de fru n te a i să i ce se află acolo [...]. ... S u lta n u l şez â n d p e tro n face se m n v iziru lu i [...] s ă sp u ie d o m n u lu i ce a re de s p u s . V izirul [...] s p u n e d o m n u lu i ac e ste cuvinte: „S u ltan u l, s tă p â n u l n o s tru [...], c u n o s c â n d u -ţi c re d in ţa şi cin stea, s -a m ilostivit a s u p r a ta şi ţi-a d a t d o m n ia M oldovei. D eci ş i de a c u m în co lo s ă fii cred in cio s şi s ă s lu je ş ti cu d re p ta te, s ă d ai a s c u lta re p o ru n c ilo r sale sfinte, c ă ro ra to a tă lu m ea treb u ie s ă se s u p u n ă şi să-i fii plecat p u ru re a . Pe su p u şii îm p ă ra tu lu i [...] să -i ap e ri şi să -i c â rm u ie şti cu b lân d eţe . S ă fii sârg u in c io s şi s ă b ag i de se a m ă la to t ce fac d u şm an ii, s ă trim e ţi v eşti sig u re d e sp re ei în orice ceas, av â n d grijă de a c e a s ta d in ră sp u te ri. A lm in terea ştii ce te a ş te a p tă , ia r d a c ă vei fi lăsăto r, nicio dezvinovăţire d e ş a rtă n u -ţi v a folosi.” Istoria Românilor. Culegere tematică şcolară, Chişinău, 1993, p. 191-192 * Ţ arigrad - n u m e vechi a! C onstantinopolului. i . Identifică trăsătu rile distinctive ale regim ului politic in s ta u ra t în Moldova şi Ţ ara R om ânească în secolul al XVIII-lea. 2. S tudiază textele şi docum entele şi determ ină consecinţele regim urilor străin e din Moldova şi Ţ ara R om ânească. 3. C om pară sta tu tu l politicoju rid ic al Moldovei şi Ţării R om âneşti în secolul al XVII-lea cu cel din secolul al XVIII-lea. 4. D eterm ină ce este com u n şi ce este specific în dezvoltarea politică a Ţării Moldovei şi Ţării R om âneşti în tre m edieval şi m odernism . 5. Form ulează 3-5 întrebări despre nivelul de dezvoltare politică a Principatelor către sfârşitul secolului al XVIII-lea. Războiul austro- -------- ► turc din 1716-18 Trupe otomana Trupe austriece Războiul ruso-austro---------- ► turc din 1735-39 Trupe austriece Trupe ruseşti --------- Hotarele dintre s ® Oraşe, târguri O Alte localităţi i i « t i 5icastele J i S L + Reşedinţe mitropoX litane şi episcopii ® Tipografii P ) Tratate> b zJ armistiţn 0 Academii, şcoli superioare X Mine □ Saline A. * 0 Silitră Păcură Centre importante de vinificaţie ) ( Trecători •^■Vămi X Bătălii Căi comerciale { Ţările Române în sec. XVII-XVIII Utilizând harta =i legenda, realizează o comunicare despre principalele schimbări ]n spaţiu =i ]n timp pe timpul domnilor fanarioţi. Organizarea politică a Principatelor Române în sec. XVII-XVIII
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu