Revoluţia Româna de la 1848-1849

 Mişcările revoluţionare din cele trei ţări române au fost parte componentă a revoluţiilor care s-au desfăşurat în anii 1848-1849 în statele europene. Revoluţionarii cereau libertăţi democratice, înlăturarea dominaţiilor străine, precum şi îmbunătăţirea condiţiilor de trai. Programele revoluţiilor aveau multe asemănări, determinate de caracterul unitar al aspiraţiilor românilor. Democratice ş progresiste, ele au stat la baza modernizării României până în 1918. EVOCARE ♦ Generalizează cauzele şi obiectivele revoluţiilor de la 1848-1849 în Europa. ♦ Care a fost specificul evoluţiei Principatelor Române pe tim ­ pul dom niilor regulamentare? Ce dom enii ale vieţii societăţii necesitau m odificări? Imnul poporului Deşteaptă-te, rom âne, din somnul n cel de moarte, In care te -a d â n c iră b a rb a rii de tirani! Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soartă, La care să se-nchine °i cruzii tăi duşmani! Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume Că-n aste mâini mai curge un sânge de roman Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume, T rium fător în lupte, un num e de Traian! Andrei Mureşan Andrei Mureşan. Portret de Mişu Popp VOCABULAR ■ Petiţie ■ Locotenenţă dom nească ■ C aim acam ■ Proclam aţia de la Islaz ■ Drapel tricolor ■ C onvenţia de la Balta-Lim an • Geneza revoluţiei A nul 1848 a fost u n an revoluţionar p en tru m ajoritatea popoarelor europene. Izbucnind la sfârşitu l lunii februarie la Paris, revoluţia în sc u rt tim p s-a declanşat în G erm ania, Italia, A ustria, U ngaria şi Principate. Revoluţiile în Moldova, T ransilv an ia şi M untenia a u fost p ro d u su l transform ărilor p etrecu te în societatea ro m ân ească d u p ă răscoala lui T udor V ladim irescu din 1821. E xperienţa ac u m u la tă în ac eastă perioadă şi influenţa ideilor revoluţionare s-a u cristalizat în tr-u n program de reform e, care pe p arcu rsu l revoluţiei a fost dezvoltat în continuare. În perioada m enţionată se acutizează contradicţiile dintre ţăranii clăcaşi şi boieri în Ţ ara R om ânească şi Moldova şi ţăran ii iobagi şi nobili în T ran silvania, cauza principală fiind în ăsp rirea exploatării ţăranilor de către stăp ân ii de moşii, care a u p u s pe um erii lor poveri insuportabile. • Desfăşurarea revoluţiei Îngrijorat de evenim entele din E u ro p a şi de în tru n irile ce aveau loc la Iaşi, dom nitorul Moldovei, M ihail S turdza, a perm is convocarea, la 2 7 m a r tie 1 8 4 8 , în hotelul “P etersburg” din Iaşi, a unei ad u n ări, la care a u p articip at circa o mie de persoane. A d u n area a ad resat dom nitorului P etiţiu n ea -p ro cla m a ţiu n e, com pusă din 35 de p u n cte şi red actată de V asile A lecsan dri. Petiţia avea u n caracter d estul de m oderat, în special privind reorganizarea adm inistrativă şi politica in tern ă. În conducerea m işcării revoluţionare din Moldova au ap ăru t două grupări politice: u n a de orientare liberal-dem ocratică (V. Alecsandri, Al.I. Cuza, C. Negri) şi alta a boierilor liberali (N. Ş uţu, C. Sturdza, C. Moruzi). În tim p ce liberal-dem ocraţii u rm ăreau înlocuirea im ediată a regim ului feudal cu u n regim burghez, boierii liberali su sţin eau schim barea treptată a societăţii pe calea reformelor. P etiţia-proclam aţie adoptată de a d u n a re a fost în ain tată dom nitorului M ihail S tu rd za . A cesta a respins-o şi a lu a t m ăsu ri p en tru a restare a liderilor m işcării revoluţionare. Câţiva dintre ei a u reu şit s ă fugă de su b p ază şi s ă aju n g ă în T ransilvania şi în Bucovina. Înfrângerea m işcării din m artie n -a în sem n at în să sfârşitul luptei revoluţionare în Moldova. E a a co n tin u at su b form a răscoalelor ţără n eşti şi a program elor elaborate de fru n taşii refugiaţi în T ra n ­ silvania şi Bucovina. Liderii revoluţionari refugiaţi în Transilvania, la Braşov, a u întocm it, la 24 m ai 1848, u n program de lu p tă în titu lat Principiile noastre pentru reformarea patriei. M ihail K o g ă ln icea n u cu u n grup de p ărtaşi tipăreşte la C ernăuţi b ro şu ra Dorinţele partidei naţionale din Moldova, în care p ro p u n ea autonom ia Moldovei faţă de otom ani, egalitatea politică şi civilă a tu tu ro r cetăţenilor, desfiinţarea clăcii şi îm proprietărirea ţăranilor p rin răscu m p ărare etc. A ceste două program e constituie o dovadă că elem entele progresiste din Moldova u rm ăreau scopul să continue revoluţia cu aju to ru l fraţilor din Ţ ara R om ânească şi din T ransilvania. R evoluţia din Ţara Rom ânească s-a b u c u ra t în faza iniţială de u n m ai m are succes decât în Moldova. În lu n a m ai 1848, u n com itet 90 / Cap. III. Revoluţii şi structuri politice în epoca modernă CURS revoluţionar, din care făceau p arte C A . R o setti, I.C. B ră tia n u , Ion H eliade R ă d u lescu , a pregătit u n plan politico-m ilitar al revoluţiei. La 9 iunie revoluţia a izbucnit la Islaz. La chem area preotului R adu Şapcă, care se b u cu ra de o m are popularitate în ţară, şi a altor revoluţionari, mii de oam eni s-au strân s într-o m are ad u n are populară. Acolo a fost dat citirii program ul revoluţiei - P ro cla m a ţia de la Islaz. Revoluţia a cu p rin s în sc u rt term en în treag a ţară. La 11 iunie revoluţia a izbucnit la B ucureşti. S ub p resiu n ea m ulţim ii şi lipsit de aju to ru l a r ­ m atei, dom nul a fost silit s ă sem neze C onstituţia şi p este câteva zile s ă p ărăsea sc ă ţara. P u terea a fost p re lu a tă de u n guvern provizoriu, din care făceau p a rte Ion H eliade R ăd u lescu , C ristian Tell, Ştefan Golescu, Gh. M agheru. La 15 iunie po p u laţia b u cu re şte a n ă a d u n a tă pe C âm pia Filaretului, n u m ită de atu n ci C âm pia Libertăţii, a depus ju ră m â n t C onstituţiei. Tot atu n ci d ra p elu l tric o lo r - alb astru , galben, ro şu - a fost declarat drapel naţional, iar m ai apoi D eşteaptă-te, române de A n d rei M ureşanu - im n al poporului rom ân. Îngrijorat de evoluţia evenim entelor, guvernul ţa ris t in terv in e la P o a rtă cu ru g ă m in te a de a restabili ordinea. În aceste condiţii are loc prim a intervenţie tu rce ască în Ţ ara R om ânească. T rim isu l su ltan u lu i turc, Solim an-Paşa, a înlocuit guvernul revoluţionar cu o lo co ten en ţă d o m n ea scă form ată din trei m em bri: I. H eliade R ădulescu, C ristian Tell şi N. G olescu. D ar ac e a stă soluţie n -a satisfăcut guvernul ţarist. La 13 septem brie, în ţa ră a u in tra t arm atele turceşti, iar la 15 sep tem ­ brie trupele ţariste deja ocupaseră Moldova. Rezisten ţa populaţiei B ucureştiului, care a încercat să se o p u n ă agresiunii, a fost repede înfrântă. În ţa ră a fost a n u n ţa tă restabilirea regim ului reg u ­ lam en tar şi n u m irea lui C onstantin C antacuzino în funcţia de c a im a c a m . R evoluţia din Transilvania a d u ra t m ai m ult tim p decât în Principate şi, pe lângă caracterul să u social, a avut şi u n accen tu at caracter naţional. T ineretul progresist m aghiar se ridică îm potriva Im periului H absburgic, su b conducerea lui Lajos K ossuth, şi p ro clam ă U ngaria in d ep en d en tă în hotarele statu lu i ungar medieval, fapt ce însem na anexarea Transilvaniei. Românii transilvăneni, sub conducerea lui A vram Iancu, Sim ion B ărn u ţiu , G heorghe B a riţiu ş.a., n u se p u teau îm păca cu această stare de lucruri. Ei h o tărăsc convocarea unei m ari adunări, în care să discute so arta m ajorităţii rom âneşti din Ardeal. A dunarea a avut loc între 3 /1 5 şi 5 /1 7 m ai 1848 pe o câm pie în tin să de lângă Blaj, care de atunci se n u m eşte C âm pia Lib ertă ţii, cu participarea a peste 40 000 de oameni. E a a constituit un u l din m om entele cele m ai în ­ sem nate ale revoluţiei. Aici s-a form ulat program ul revoluţiei. Pe lângă cerinţele economice, sociale şi politice, m asele de oam eni ad u n ate la B la j şi-au m anifestat dorinţa de a se uni cu Ţ ara R om ânească şi Moldova. Pentru conducerea revoluţiei s-a ales u n com itet p erm an en t cu sediul la Sibiu. S-a h o tărât de a trim ite două delegaţii ce aveau s ă prezinte cerinţele poporului rom ân din T ransilvania - u n a la curtea de la Viena şi alta la Dieta nobililor de la Cluj. La 29 m ai, D ieta provincială de la Cluj a votat u n irea T ransilvaniei cu U ngaria, ignorând voinţa m ajorităţii populaţiei. C urtea de la Viena a aprobat această hotărâre, ştiind că rom ânii se vor opune şi se va produce o ru p tu ră între revoluţionarii rom âni şi cei u n g ari spre binele H absburgilor. Peste p u ţin tim p d u p ă a d u n a re a de la Blaj, o m anifestaţie sim ilară are loc în B anat. În fru n tea rom ânilor de aici s-a situ a t Eftimie M urgu, p a rticip an t activ la revoluţia din Ţ ara R om ânească. Între rom âni şi u n g u ri a u fost făcute în repetate rân d u ri încercări de apropiere, deoarece aveau scop u ri com une: abolirea absolutism ului hab sb u rg ic şi a ocupaţiei austriece. Nicolae B ălcescu depune n en u m ărate eforturi în acest sen s şi, abia la 14 iulie 1849, la Seghedin, sem nează cu K ossuth şi Cezar Bolliac u n proiect din 18 puncte, care cu ­ p rin d ea şi declaraţia de principiu, recu n o scân d rom ânilor d rep tu ri naţionale lim itate. D ar această înţelegere a av u t loc prea târziu. Îm păratul de la V iena chem ă în aju to r a rm a ta ţa ristă p e n tru a în ăb u şi revoluţia. În lu p ta de la Sighişoara, arm ata u n g ară a fost în frân tă de trupele feldm areşalului Paschevici. La 13 a u g u st 1849, lân g ă satu l Şiria are loc u ltim a b ătălie în tre a rm a ta m aghiară şi ruşi, care se term in ă cu victoria contrarevoluţiei. În T ransilvania s-a in s ta u ra t din n o u dom inaţia ab so lu tism u lu i habsburgic. Adunarea naţională de pe Câmpia Libertăţii, Blaj, 3/15 mai 1848. Tablou de Ion Petcu, 1878 Revoluţia Română de la 1848-1849 / 91 DOSAR Grup de revoluţionari români manifestând la Bucureşti. Pictură de Kostake Petrescu I Compară cerinţele revoluţionarilor din Moldova, Ţara Românească =i Transilvania, formulate în documentele de epocă. Redactează o comunicare pe tema „Drepturi =i libertăţi în programele Revoluţiei Române de la 1848.” P etiţiun ea N a ţio n a lă (P ronunciam entul de la Blaj) 1. Naţiunea rom ână răzimată pe principiul libertăţii, egalităţii °i fraternităţii, pretinde independenţa sa naţională în respectul politic, ca să figureze în numele său ca naţiune rom ână, să-°i aibă reprezentanţii săi la dieta ţării în proporţiune cu num ărul său, să-°i aibă dregătorii săi în toate ram urile adm inistrative, judecătore°ti °i m ilitare în aceea°i proporţiune, să se servească cu lim ba sa în toate trebile ce se ating de dânsa, atât în legislaţiune, cât °i în adm inistraţiune. Ea pretinde pe tot anul o adunare naţională generală [...]. 2. Naţiunea rom ână pretinde ca biserica rom ână, fără distincţiune de confesiune, să fie °i să răm ână liberă, independentă de la oricare altă biserică [...]. 3. Naţiunea română, ajungănd la con°tiinţa drepturilor individuale, cere fără întârziere desfiinţarea de iobăgie fără nicio despăgubire din partea ţăranilor iobagi [...]. 7. Naţiunea rom ână cere libertatea de a vorbi, de a scrie °i a tipări fără nicio censură [...]. Blaj, 3 mai 1848 A vra m lancu (1 8 2 4 -1 8 7 2 ) Revoluţionar pa°optist, u n u l d in o r g a n iz a to r ii a d u n ă rii n a ţion ale de la Blaj din m ai 18 48 . C o ­ m an da nt al Legiunii Auraria Gem ina °i al m iliţiilor ţă ră n e ° ti ale ro m â n ilo r transilvăneni, care în a lianţă cu arm ata austriacă au luptat în M unţii Apuseni, în vestul Transilvaniei îm ­ potriva trupelor revoluţionare ungare aflate sub conducerea lui Lajos Kossuth. | e | ~ Scriso a re -m a n ifes t către m a g h ia ri „Libertate, egalitate, frăţietate... Fraţilor m aghiari! Ascultaţi cuvintele purcese din adâncul sufletului unui rom ân sincer. Aceste sfinte principii ne treziră din adâncirea în care ne apăsară varvarii sute de ani. [...] pentru aceasta am ridicat cereri la locurile cuvenite[...]. Credeţi-ne că noi prealum inat vedem şi preahotărât credem că în acestea două patrii surori m aghiarul de existenţă şi viitor nu poate vorbi fără rom ân, nici rom ânul fără m aghiar." Avram lancu I Determină ce l-a făcut pe marele conducător militar transilvănean Avram Iancu să se adreseze către maghiari. 92 / Cap. III. Revoluţii şi structuri politice în epoca modernă STUDIU DE CAZ EVALUARE Semnificaţia şi consecinţele Revoluţiei de la 1848 R ev o lu ţia de la 1848 a p u s p ro b lem e so cial-p o litice şi n a ţio n a le a s e m ă n ă to a re în cele tre i p rin c ip a te ro m ân e . E a a z d ru n c in a t d in tem elii o râ n d u ire a fe u d a lă şi a d e sc h is ca le a p ro g resu lu i. A rid ic a t la lu p tă m ase le p o p u la re şi a c o n trib u it în m a re m ă s u r ă la tre z ire a c o n ştiin ţe i n a ţio n a le a p o p o ru lu i ro m ân . R evoluţia a a v u t u n c a ra c te r u n ita r în to a te ţă rile ro m ân e, fo r m u lâ n d p ro b le m e s o c ia le ş i n a ţio n a le a s e m ă n ă to a re : î m b u n ă t ă ţ i r e a s i t u a ţ ie i m a s e lo r ţ ă r ă n e ş t i , g a r a n t a r e a d re p tu rilo r d em o cratice, a s ig u ra re a lib e rtă ţii n a ţio n a le , a u n ită ţii ş i in d e p e n d e n ţe i tu tu r o r ro m ân ilo r. R ev o lu ţia i-a p re g ă tit p e ro m â n i p e n tru lu p te în v ed e rea o b ţin erii id ealu lu i lor: u n ita te a p o litică şi in d e p e n d e n ţa n a ţio n a l-sta ta lă . D u p ă revoluţie, M oldova şi Ţ a ra R o m ân ească, tim p de doi a n i şi ju m ă ta te , a u in tra t s u b o c u p a ţia m ilita ră a R u siei şi Im p eriu lu i O to m an . În M oldova, p â n ă în 1849 a c o n tin u a t d o m n ia lu i M ih a il S tu r d z a , ia r în Ţ a ra R o m ân ea sc ă a fost n u m it c a im a c a m C o n s ta n tin C a n ta c u z in o . R ev en ire a la „ o rd in e a r e g u la m e n ta r ă ” a fo s t s ta b ilită d o c u m e n ta r de p u te re a p ro te c to a re (Rusia) şi cea s u z e ra n ă (Turcia) în ca d ru l C o n v e n ţie i d e la B a lta -L im a n . C o n v en ţia a fo st s e m n a tă în p rim ă v a ra a n u lu i 1849 şi a fo st v alab ilă tim p de şa p te an i. D om nii e ra u n u m iţi d irect de s u lta n cu a c o rd u l p u te rii p ro te c to a re - R u sia. A d u n ările o b şte şti a u fo st s u s p e n d a te şi în lo cu ite cu d iv an u ri ad -h o c, co m p u se d in b o ieri d em n i de în cred ere. P â n ă la “re sta b ilire a o rd in ii”, în P rin cip ate u rm a s ă staţio n eze o a r m a tă a câte 2 5 .0 0 0 -3 0 .0 0 0 de so ld aţi d in p a rte a a fiecare d in cele d o u ă im perii. D om ni a u fo st n u m iţi: B a rb u Ş tir b e i în Ţ a ra R o m ân ea sc ă şi G rig o re A le x a n d ru G h ic a în M oldova. 1. C om pară cauzele Revoluţiei de la 1848 din E u ­ ropa cu cele din cele trei principate rom âne şi evidenţiază particularităţile Revoluţiei Rom âne. 2. Explică în ce m ăsu ră au fost realizate aspiraţiile diferitor categorii de populaţie în revoluţia paşoptistă. 3. S tudiind docum entele, analizează program ele revoluţionare din principatele rom âne. Identifică asem ăn ări şi deosebiri. D em onstrează caracteru l u n ita r al revoluţiilor rom âne. 4. D escrie raporturile dintre revoluţionarii rom âni şi cei m aghiari în anii 1848-49. 5. Realizează u n eseu cu tem a Generaţia p a şoptistă - o generaţie d e tip nou, utilizând inform aţii d espre rolul personalităţilor (V. A lecsandri, M. Kogălniceanu, S. B ărn u ţiu , N. B ălcescu, A. Iancu şi alţii) în elaborarea program elor revoluţionare. Tablourile România revoluţionara şi România rupându-§i câtu§ele pe Câmpia Libertăţii de C.D. Rozenthal au fost pictate în 1850, pe tim pul când autorul lor se afla în exil la Paris. Pictorul a participat activ la Revoluţia Română de la 1848. România este reprezentată sub chipul unei fem ei frum oase, deoarece se spunea că ea trebuie iubită ca o mamă sau ca o iubită. Ea apare sub chipul unei ţărance, deoarece se considera că anume ţăranii îi reprezintă cel m ai bine pe rom âni. Femeia de pe prim ul tablou ţine pe um ăr un drapel tricolor, îndem nând la lupta eroică, iar în mână - un pum nal pe care îl poartă la brâu. Cel de-al doilea tablou prezintă de asemenea o alegorie prin care România este redată tot sub chipul unei femei, care ţine în mâna dreaptă drapelul naţional, în tim p ce mâna stângă agită sim bolic o ram ură verde. I Examinează tablourile lui Rozenthal reproduse alături. Explică de ce imaginea femeii a devenit simbolul revoluţiei. Revoluţia Română de la 1848-1849